Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT LA DISCIPLINA:

CERTIFICAREA PRODUSELOR AGRO-ALIMENTARE.

TEMA PROIECTULUI:
CERTIFIFICAREA PRODUSELR ALIMENTRE

Student:
One (Vilijencova) Andriana
MasterAn:II;Specializare:S.P.C.C.P.A
Coordonator:
ef. lucr. Muresan CRINA
INTRODUCERE
Exist o tendin mondial de cretere a exigenelor clienilor n ceea ce privete
calitatea produselor. n aceste condiii, calitatea s-a impus ca factor determinant al
performanei tehnico-economice a acesteia.
Principalii factori ai competitivitii unei organizaii sunt considerai astzi calitatea i
preul. Calitatea a devenit elementul vital n lumea afacerilor de azi.
Un produs este considerat o achiziie bun dac ndeplinete trei cerine de baz:
pre adaptat pieii (ct mai mic);
calitate exact aa cum este cerut de client;
precizie absolut n ceea ce privete condiiile i termenele de livrare.
Cerinele consumatorului de produse alimentare depind de mai muli factori:
mediul de via;
situaia financiar;
gradul de cultur, de instruire;
sex, vrst;
obiceiuri, tradiie;
modul n care este promovat produsul.
Cum poate o organizaie s-i pstreze i chiar s-i ctige clienii? Rspunsul nu este
dect prin cunoaterea foarte bun a cerinelor clienilor (este foarte important relaia client-
furnizor) i chiar venind n ntmpinarea acestora.
Optica mondial n ceea ce privete controlul calitii s-a modificat esenial. Formele de
organizare pentru calitate au depit stadiul de investigaie, de verificare de conformitate cu
specificaiile (standarde, norme). Controlul nseamn astzi a ine sub control. Pentru a realiza
aceasta, organizaia trebuie s aib o politic a calitii i s elaboreze o strategie a calitii
pentru atingerea calitii dorite. Uneori, printr-o politic de calitate corespunztoare se poate
ajunge cu eforturi minime la mbuntirea calitii.

1
NOIUNI FUNDAMENTALE REFERITOARE LA CALITATEA
PRODUSELOR SI SERVICIILOR

De-alungul timpului au existat succesiv mai multe orientri n definirea calitii:


orientare spre produs: calitatea reprezint ansamblul caracteristicilor de
calitate ale produsului; diferenele de calitate se datoresc diferenelor ntre
caracteristicile acestora;
orientare spre proces (calitatea privit din perspectiva productorului):
calitatea nseamn conformitatea cu specificaiile, conformitatea cu cerinele
(Crosby);
orientare spre costuri: calitatea reprezint anumite performane la un nivel
acceptabil al preului;
orientare spre utilizator (preferat n economia de pia): calitatea reprezint
aptitudinea de a fi corespunztor pentru utilizare.

Clasificare proprietilor produselor


Proprietile sunt trasaturi si insusiri ale unui produs care il particularizeaza in raport
cu alte bunuri si care ii confera capacitatea de satisfacere a unor nevoi umane. Ele deriv din
materiile prime i procesul de fabricaie.
Proprietatile unui bun sunt numeroase si nu prezinta aceeasi importanta pentru
satisfacerea necesitatii.
In functie de criteriile care opereaza in randul proprietatilor produselor, exista mai
multe clasificari.
1. Dup relaia cu produsul:
proprietati intrinseci, proprii produsului, care tin de natura substantelor
pe care le contin (ex. structura, compozitia chimica, densitate, etc.);
proprietati extrinseci, atribuite produsului (de ex. simboluri, unele
categorii economice);
2. Dup natura i structura materiilor prime:
proprietati fizice: - generale (structura, dimensiuni, masa, masa
specifica etc.)
- speciale (proprietati mecanice, electrice, optice, etc.);
proprietati chimice (compozitia chimica);
proprietati biologice/microbiologice - potentialul vital, toleranta
biologica, numarul total de germeni;
proprietati ergonomice - silentiozitate, manevrabilitate, confortabilitate;
proprietati economice - cheltuieli cu exploatare, intretinere;

2
proprietati ecologice - potentialul poluant, caracterul autodegradabil;
proprietati igienico-sanitare - siguranta in consum, salubritatea
bunurilor alimentare.
3. Dup importana pentru calitatea produsului:
proprietatile critice ocup o pondere important n stabilirea calitii
(cca. 40-50%), absena lor afectnd grav calitatea produselor. n
general, aceste proprieti reprezint max.10% din totalul proprietatilor.
Exemple: prospetimea preparatelor culinare, salubritatea bunurilor
alimentare, etaneitatea mbinarilor la articolele pneumatice etc.);
proprietatile majore, importante, principale pot contribui cu cca. 30-
40% la stabilirea calitii, reprezentnd cel mult 40% din totalul
proprietatilor unui produs. De exemplu: proprietatile trofice ale
bunurilor alimentare, proporia fibrelor naturale dintr-un material textil,
etc.;
proprietatile minore prezint importan mai mic n stabilirea calitii
produselor (cca. 10-20%), dei sunt cele mai numeroase, ocupnd o
pondere de peste 50% din totalul proprietilor. Aceste proprieti
influeneaz exclusiv variabilitatea mrfurilor (exemple: dimensiuni,
culore, mas, etc.)
4. Dup modalitatea de apreciere i msurare:
proprietati apreciabile cu ajutorul simturilor umane (ex. proprietatile
organoleptice sau psihosenzoriale);
proprietati masurabile (direct sau indirect cu ajutorul mijloacelor
adecvate), in general intrinseci (dimensiuni, compozitie chimica).
5) Dupa modul de exprimare a nivelului proprietii:
proprietati notionale, exprimabile prin notiuni, de obicei adjective cu
sau fara grade de comparatie (proprietati estetice, proprietati
organoleptice);
proprietati exprimate cifric (in valori absolute sau relative: compozitie
chimica, dimensiuni etc).

STANDARDIZARE
Standard document, stabilit prin consens i aprobat de un organism recunoscut, care
furnizeaz, pentru utilizri comune i repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activiti sau rezultatele lor, n scopul obinerii unui grad optim de ordine ntr-un context dat.

3
Standardizarea - activitatea specifica prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau
poteniale, prevederi destinate unei utilizri comune i repetate, urmrind obinerea unui grad
optim de ordine ntr-un context dat. Documentele rezultate se numesc standarde.

Standard european armonizat standard elaborat n baza unui mandat al Comisiei


Europene i adoptat de o oraganizaie european de standardizare, care confer prezumia de
conformitate cu cerinele eseniale dintr-o reglementare tehnic.

Reglementare document care conine reguli cu caracter obligatoriu i care este


adoptat de ctre o autoritate.

Reglementare tehnic reglementare care prevede condiii tehnice fie n mod direct
prin referire la un standard, specificaie tehnic, cod de bun practic sau preia integral
coninul acestora.

Specificaie tehnic document care prescrie condiiile tehnice pe care trebuie s le


ndeplineasc un produs, serviciu, proces.

Obiectivele sdandardizrii:

1. Raionalizarea economic pin:


- tipizare - stabilirea de game rationale de tipuri si dimensiuni ale produselor;
- unificare - strans legata de tipizare pentru a asigura interschimbabilitatea;
- modulare - folosirea de componente unificate constructiv (module) care pot fi
combinate in mai multe variante, rezultand produse adecvate unor cerinte cat mai
diverse.
2. Asigurarea i mbuntirea calitii produselor i serviciilor (n
corelaie cu protecia consumatorului) :

- nivelul minim/optim al caracteristicilor de calitate;

- metode de analiza;

- modalitati de efectuare a receptiei calitative a loturilor;

- conditii de ambalare, transport, depozitare etc. prin a caror respectare se asigura


premizele realizarii acestui obiectiv.

3. Facilitare aschimbului de mrfuri i de informaii tehnico-tiinifice

4
Prin terminologie, simbolizari, codificari etc., standardizarea contribuie la stabilirea
unui limbaj comun intre partile contractante, facilitand schimburile comerciale pe pietele
nationale, regionale si internationale.

Prin unificarea terminologiei, a metodelor de control a calitatii etc., sunt evitate


eventuale litigii, posibile in conditiile inexistentei unor asemenea sisteme unitare de referinta.

Standarde i ghiduri Scop


ISO 22 000:2005 Sisteme de Evaluarea aptitudinii unei organizaii n ndeplinirea cerinelor de
managementul siguranei alimentului. siguran n consum a alimentului. St la baza certificrii ter
Cerine. parte.
ISO 22 004:2005 Linii directoare Furnizeaz linii directoare pentru implementarea standardului de
pentru implementarea sistemului de siguran a alimentului.
managementul siguranei alimentului.
ISO 9000:2006Sisteme de ntelegerea standardelor i definirea termenilor fundamentali
management al calitii. Principii utilizai n familia ISO 9000.
fundamentale i vocabular.
ISO 9001:2006-Sisteme de Evaluarea aptitudinii unei organizaii n ndeplinirea cerinelor
management al calitii. Cerine. clientului i a altor cerine reglementate, n scopul satisfacerii
cerinelor. Sta la baza certificrii ter parte.
ISO 9004:2000-Sisteme de Furnizeaz linii directoare pentru mbuntirea continu a
management al calitii. Linii sistemului de management al calitii, n beneficiul tuturor.
directoare pentru mbuntirea
performanelor.
ISO 19011:2000-Linii directoare n Furnizeaz linii directoare pentru verificare aptitudinii sistemului
auditarea sistemelor de management de a atinge obiectivele definite ale calitii. Se poate utiliza
al calitii i/sau mediului. pentru audit intern sau extern.
ISO 10005:1995-Managementul Furnizeaz linii directoare n pregtirea, analiza i revizuirea
calitii. Linii directoare pentru planurilor calitii.
planurile calitii.
ISO 10006-1997-Managementul Linii directoare pentru asigurarea calitii, att n proiectare ct i
calitii. Linii directoare n n proces.
managementul proiectelor.
ISO 10007-1995-Managementul Linii directoare pentru a asigura c un produs complex continu
calitii. Linii directoare pentru s funcioneze cnd componentele se schimb individual.
configuraie.
ISO 10013:1995-Linii directoare Linii directoare pentru dezvoltarea i meninerea manualelor
pentru dezvoltarea manualelor calitii, adaptate la nevoile specifice.
calitii.
ISO 10015:1999-Managementul Linii directoare pentru dezvoltarea, implementarea, meninerea i
calitii. Linii directoare pentru mbuntirea strategiilor i sistemelor de instruire care
instruire. influeneaz calitatea produselor.

ATESTARE A

ATESTAREA I GARANTAREA CALITII


5
Atestarea calitii

Productorul, la livrarea loturilor de mrfuri, elibereaz o serie de documente care


certific i atest calitatea acestora n momentul livrrii.

Aceste documente, dup caz, sunt:

certificatul de calitate;

certificatul strii igienico-sanitare;

buletinul de analiz.

n aceste documente sunt nscrise obligatoriu principalele caracteristici de calitate


stabilite n urma analizelor efectuate de productor. Aceste documente angajeaz rspunderea
material a furnizorului.

Garantarea calitii

Conceptul garania calitii este foarte vechi. El dateaz nc din antichitate. Pe o tbli
de argil din arhivele firmei Murashu din Nippur, datat anul al 35-lea al domniei lui
Artaxerxes (429 A.C.) s-a gsit urmtoarea inscripie: n ceea ce privete inelul de aur btut cu
un smarald, garantm c timp de 20 de ani smaraldul nu va cdea din inelul de aur. Dac
totui smaraldul va cdea din inel nainte de trecerea celor 20 de ani, vom plti numitului Bel
ndinshumu o despgubire de 10 mana de aur. (J.M.Juran).

Pe msura dezvoltrii societii, garania calitii se extinde, cuprinznd toate produsele,


inclusiv cele agroalimentare.

Garania calitii i expresia sa uzual termen de garanie i n ultimul timp termen de


valabilitate constitue un act important al relaiei firm-consumator.

Garantarea este de dou tipuri:

(a) post-vnzare, pentru cele mai multe produse industriale (aparatur electric,
maini unelte, nclminte, ceasuri, s.a.);

(b) anterior-vnzrii, din momentul terminrii fabricaiei pentru produsele


alimentare, farmaceutice, cosmetice, s.a.

Din momentul terminrii procesului tehnologic, produsele alimentare i menin


proprietile fizico-chimice, senzoriale i microbiologice o anumit perioad de timp,

6
specific fiecrui produs i numai n anumite condiii de mediu (temperatur, umiditate
relativ a aerului, lumin i alte radiaii, circulaia aerului, microorganisme), dup care survin
modificri ale calitii mai lente sau mai accelerate, n sens negativ, culminnd cu alterarea
produselor.

Produsele alimentare au o durablitate care depinde de natura lor, compoziia chimic,


metoda de conservare, procesul tehnologic, modul de ambalare, condiiile de pstrare, de
manipulare, transport.

Pentru fiecare produs alimentar se stabilete pe cale experimental perioada minim de


garanie a calitii, n condiii prescrise (temperatur, umiditate relativ a aerului, etc.). Este
ceea ce se numete termen de garanie.

La produsele alimentare termenul de garanie reprezint intervalul de timp (ore, zile,


luni, ani) de la data fabricaiei pentru care se garanteaz calitatea n anumite condiii de
ambalare i pstrare prescrise n standarde sau alte acte normative.

n conformitate cu legislaia din ara noastr termenul de garanie exprim din punct de
vedere juridic, limita de timp n cadrul creia recondiionarea sau nlocuirea bunului alimentar
se face pe seama i cheltuiala unitii productoare, dac nu se dovete c degradarea acestuia
s-a produs din culpa beneficiarului.

CERTIFICAREA CONFORMITATII PRODUSELOR SI


SERVICIILOR
Obiectivul certificarii este de a garanta, prin intermediul unui organism test,
(independent de producator si beneficiar), conformitatea unui produs/serviciu cu un referential
prestabilit.

Certificarea reprezinta procedura si activitatea desfasurata de un organism autorizat


pentru determinarea, verificarea si atestarea scrisa a calitatii produselor sau proceselor in
concordanta cu obiectivele stabilite (definiie EOQ).

Sandarde de certificare

7
Definiia conform Standardului EN 45011: certificarea conformitatii reprezint aciunea
unei tere parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces sau serviciu este in
conformitate cu un standard sau un alt document de referinta.

Definitie conform standardului EN 45001: acreditarea laboratoarelor de incercari este o


procedura prin care un organism cu autoritate da recunoastere oficiala ca un laborator de
incercari este competent sa desfasoare sarcini specifice.

Standardele europene referitoare la certificare i acreditare, adoptate ca standarde


romne

8
Sistemul de acreditare i certificare n Romnia

Avantajele certificrii:

promovarea produselor certificarea constituie o dovad obiectiv a calitii


produselor;
eliminarea/simplificarea unor analize la recepia loturilor de produse;
nlturarea barierelor comerciale.

Certificare produselor alimentare:

certificarea conformitii cu standardele de specificaii de produs;

certificarea pentru nivele de calitate superioar.

SISTEME DE MANAGEMENTUL CALITII I SIGURANEI


ALIMENTULUI. PREZENTARE GENERAL

Noiuni genrale
Siguranta alimentelor este legata de prezenta pericolelor de origine alimentara in
alimente in momentul consumului. Deoarece introducerea pericolelor de natura alimentara
poate sa apara in orice etapa a lantului alimentar, controlul adecvat pe tot parcursul lantului
alimentar este esential. astfel siguranta alimentului este asigurata prin efortul combinat al
tutoror partilor participante in lantul alimentar, de la producatorii de furaje si pana la
magazinele de vanzare cu amanuntul .

9
Acest standard international specifica cerintele pentru un sistem de management al
sigurantei alimentelor care combina urmatoarele elemente cheie in vederea asigurarii
sigurantei alimentelor pe tot lantul alimentar, pana in momentul consumului final :
comunicare interactiva ;
sistem de management ;
programe preliminare ;
principii HACCP .

Comunicarea intre organizatiile atat din amonte cat si din aval pe lantul alimentar este
esentiala pentru a asigura ca toate pericolele semnificative pentru siguranta alimentului sunt
identificate si controlate adecvat in fiecare etapa .

Cele mai eficiente sisteme de siguranta a alimentelor sunt stabilite, aplicate si


actualizate in cadrul unui sistem de management structurat si incorporat in activitatile
generale de management ale organizatiei .

Acest standard international integreaza principiile sistemului Hazard Analysis. Critical


Control Points (HACCP) [ Analiza pericolelor. Puncte Critice de Control ] si etapele de
aplicare elaborate de Comisia Codex Alimentarius.

Cheia pentru un sistem eficace de management al sigurantei alimentelor, eate analiza


pericolelor care ajuta la organizarea cunostintelor necesare de stabilire a unei combinatii
eficace de masuri de control. Pe parcursul analizei pericolelor organizatia stabileste strategia
pe care o va urma pentru a se asigura controlul pericolelor prin combinarea programelor
preliminare, programelor preliminare operationale si a planului HACCP.

Scopul acestui standard international este de a armoniza la nivel global cerintele pentru
managementul sigurantei alimentelor al organizatiilor din lantul alimentar. Este destinat
aplicarii de catre organizatiile care urmaresc un sistem de management al sigurantei
alimentului integrat, mai corent si concentrat, decat este cerut in mod normal de lege. Acest
standard cere unei organizatii sa intruneasca orice cerinta legala si reglementata aplicabila in
legatura cu siguranta alimentului.

Acest standard este aplicabil pentru toate organizatiile, indiferent de marime, care sunt
implicate direct sau indirect in lantul alimentar si care doresc sa implementeze sisteme care
duc la obtinerea constanta de produse sigure.

Cerine referitore la documentaie

Documetatia pentru SMSA trebuie sa cuprinda :

10
declaratii referitoare la politica de siguranta a alimentului si obiectivele sale;
proceduri si inregistrari cerute de acest standard;
documente ale organizatiei care asigura eficacitatea dezvoltarii, implementarii si
actualizarii SMSA.

Documentele cerute de SMSA trebuie sa fie controlate. Controalele trebuie sa asigure ca


toate modificarile propuse sunt analizate inainte de implementare pentru a determina efectele
lor asupra sigurantei alimentului si impactul lor asupra sistemului.

Trebuie elaborata o procedura documentata pentru a defini controalele necesare pentru:

aprobarea documentelor inainte de emitere;


analizarea si actualizarea documentelor, reaprobarea lor;
asigurarea ca versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile in
punctul de utilizare;
asigurarea ca documentele raman lizibile si usor de identificat.

Si inregistrarile trebuie controlate. Inregistrarile sunt documentele intocmite si pastrate


pentru a face dovada conformitatii cu cerintele si evidenta functionarii eficace a SMSA.

11

S-ar putea să vă placă și