Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Funciile parlamentului
1
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
2
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
3
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
partiale; declararea starii de razboi; suspendarea sau ncetarea ostilitatilor militare; examinarea
rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a arii si ale Curtii de Conturi etc.)
3. Alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati statale
Este o functie complexa, iar exercitarea unor asemenea atributii difera la un sistem
constitutional la altul.
Parlamentul Romniei, potrivit Constitutiei, poate suspenda din functie Presedintele
Romniei (art. 95), acorda votul de ncredere Programului si ntregii liste a Guvernului (art. 103),
poate retrage ncrederea acordata Guvernului (art. 113), numeste judecatori la Curtea
Constitutionala prin votul Camerei Deputatilor si al Senatului (art. 142), numeste directorii
serviciilor de informatii, numeste Avocatul Poporului etc.
4. Controlul parlamentar
Realizarea controlului de catre parlament prezinta o mare importanta.
Acest control estenecesar si deplin si se manifesta diferentiat.
Ei este necesar deoarece parlamentul ca organ de stat caruia poporul i delega functia
deliberativa, trebuie sa constate, direct, cum sunt respectate si aplicate Constitutia si legile, cum
autoritatile statale si realizeaza rolul ce-1 au n mecanismul statal.
Controlul exercitat de catre parlament este un control deplin. De principiu, el se ntinde
asupra ntregii activitati desfasurate potrivit constitutiei si legilor, Parlamentul avnd dreptul de a
anula acte ilegale, de a revoca organe de stat sau nalti functionari, a caror activitate este
nesatisfacatoare.
Acest control este diferentiat att n functie de natura activitatii controlate, ct si de pozitia
n sistemul statal a autoritatii controlate.
Controlul parlamentar cuprinde activitati, organe de stat, acte normative etc. El se exercita
fie direct de catre ntregul parlament, fie de catre una din camerele sale (n sistemul bicameral), fie
prin alte mijloace si forme de control. Constitutia Romniei contine multe dispozitii n acest sens,
printre care mentionam: obligatia Avocatului Poporului de a prezenta celor doua Camere ale
Parlamentului rapoarte (art. 60), raspunderea politica a Guvernului (art. 109), obligatia Guvernului
de a prezenta n cadrul controlului parlamentar informatiile si documentele cerute (art. 111) etc.
Ct priveste formele si mijloacele specifice prin care se exercita controlul parlamentar
acestea pot fi sistematizate astfel: a) controlul exercitat prin dari de seama, mesaje, rapoarte,
4
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
5
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
explicatii asupra politicii Guvernului n probleme importante ale activitatii sale interne si externe.
Regulamentul Senatului defineste interpelarea ca o cerere adresata de un senator Guvernului sau
unui membru al acestuia.
d. Dreptul Deputatilor si senatorilor de a cere si obtine informatiile necesare
Exercitarea eficienta a controlului parlamentar presupune dreptul deputatilor si senatorilor
de a cere informatii autoritatilor publice si desigur obligatia acestora de a le furniza. Este si motivul
pentru care Constitutia prin art. 111 stabileste ca, n cadrul controlului parlamentar al activitatii
lor, Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte informatiile si
documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin
intermediul presedintilor acestora.
e. Controlul exercitat prin rezolvarea petitiilor cetatenilor
Cetatenii se pot adresa cu petitii deputatilor, senatorilor sau Camerelor Parlamentului, stiut
fiind ca deputatii si senatorii sunt reprezentantii cetatenilor si ca atare pot fi intermediari ntre
cetateni si guvern. Deputatii si senatorii trebuie sa se preocupe de rezolvarea petitiilor cetatenilor,
sa actioneze si sa intervina pentru ei la administratie, la ministri. Este un mijloc prin care ministrii
si guvernul pot cunoaste doleantele cetatenilor, este deci un aspect al apararii intereselor
particulare. Rezolvarea petitiilor de catre Camerele Parlamentului, discutarea n sedintele acestora
a unor probleme rezultnd din petitii, au o mare eficienta date fiind publicitatea dezbaterilor
parlamentare, faptul ca guvernul trebuie sa se explice n public, publicarea dezbaterilor n M. Of,
difuzarea lor prin presa, radio, televiziune.
f. Controlul exercitat prin avocatul poporului (ombudsman)
Institutia ombudsman-ului este de origine suedeza (1766) si a cunoscut o rapida raspndire,
mai ales la nivelul continentului european, n special dupa cel de-al doilea razboi mondial. Ea
functioneaza sub diferite denumiri precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator
public, mediator public, avocat al poporului, procuror parlamentar.
Ombudsman-ul, este o persoana (sau mai multe) independenta, numita de catre Parlament
pentru a supraveghea administratia.
Denumirea sub care institutia ombudsman-ului se regaseste n Romnia este Avocatul
poporului. Avocatul poporului si gaseste reglementarea constitutionala n articolele 58-60.
Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apara drepturile si libertatile cetatenesti,
n genere n raport cu autoritatile publice si n special n raport cu cele executive. Avocatul
6
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
poporului va putea deveni un antidot puternic contra birocratismului care este, n mare masura, o
boala foarte extinsa.
Avocatul poporului este numit n sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului
pentru un mandat cu o durata de 5 ani. Aceasta modalitate de numire, precum si prelungirea
mandatului de la 4 la 5 ani sunt rezultatul revizuirii textului constitutional. Anterior revizuirii
Constitutiei din 2003 Avocatul Poporului era numit doar de Senat, aceasta atributie speciala a
Camerei superioare fiind singura ce diferentia competentele celor doua Camere ale Parlamentului.
Pe durata mandatului sau avocatul poporului nu poate ndeplini nici o alta functie publica sau
privata, regimul incompa-tibilitatilor fiind modificat n urma revizuirii Constitutiei n sensul ca
este permis cumulul unor functii didactice n nvatamntul superior.
O alta noutate introdusa prin revizuirea Constitutiei o reprezinta si posibilitatea numirii
deadjuncti ai Avocatului Poporului, specializati pe domenii de activitate.
Avocatul Poporului si exercita atributiile fie din oficiu, fie la cererea persoanelor
interesate. Pentru ca activitatea sa sa fie eficienta Constitutia obliga autoritatile publice sa-i asigure
sprijinul necesar.
Avocatul poporului raspunde numai n fata Parlamentului, avnd obligatia de a prezenta
acestuia rapoarte, n aceste rapoarte avocatul poporului poate face si recomandari privind legislatia
sau luarea unor masuri pentru ocrotirea libertatilor publice.
5. Conducerea n politica externa
Parlamentului i revin importante atributii n sfera relatiilor externe, atributii ce tin de
domeniul conducerii. Cele mai importante atributii n acest domeniu sunt: ratificarea si denuntarea
tratatelor internationale; declararea starii de razboi; decizia de suspendare sau ncetare a
ostilitatilor militare (a se vedea si art. 65 din Constitutie).
6. Atributiile parlamentului privind organizarea interna si functionarea sa
n cadrul acestor atributii mentionam ndeosebi: validarea sau anularea alegerii
parlamentarilor; adoptarea regulamentului de functionare; alegerea organelor interne de lucru;
aprobarea bugetului propriu: unele atributii privind statutul parlamentarilor.
a.Validarea sau anularea alegerii parlamentarilor
Atunci cnd se ntrunesc n prima sedinta dupa alegeri, separat, Camera Deputatilor si
Senatul procedeaza la verificarea legalitatii alegerii fiecarui membru, hotarnd validarea alegerii
sau, dupa caz, anularea alegerii, n acest sens, fiecare Camera si alege o comisie de validare care
7
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
sa reflecte configuratia sa politica, asa cum rezulta ea din constituirea grupurilor parlamentare.
Verificnd legalitatea alegerii, comisia ntocmeste un raport, n ultima instanta decizia privind
validarea sau invalidarea alegerii apartinnd respectivei Camere. Camera Deputatilor sau, dupa
caz, Senatul sunt legal constituite numai dupa validare. Potrivit Regulamentelor Camerei
Deputatilor si Senatului, acestea sunt legal constituite dupa validarea a doua treimi din mandate.
b. Adoptarea regulamentului de functionare
Adoptarea regulamentului exprima autonomia regulamentara a parlamentului si, desigur,
a Camerelor acestuia n sistemul bicameral. Att Camera Deputatilor ct si Senatul si stabilesc
organizarea si functionarea prin regulamente proprii, n sistemul bicameral, se poate adopta si un
regulament al ntregului parlament, mai ales cnd Camerele reunite functioneaza ca adunare
constituanta sau, n Constitutie se prevede realizarea unor atributii numai n aceasta formula
organizatorica (validarea alegerii sefului de stat, ascultarea mesajului anual al sefului de stat,
exercitarea altor atributii).
c. Alegerea organelor interne ale Camerelor Parlamentului
n cadrul acestei atributii, care exprima autonomia organizatorica a Camerelor, sunt
incluse: alegerea birourilor camerelor, a comitetului (biroului) parlamentului pentru situatia n care
camerele lucreaza reunite (Adunarea Constituanta n Romnia); formarea comisiilor parlamentare
etc.
d. Stabilirea bugetului propriu
Aceasta atributie exprima autonomia bugetara a camerelor, a parlamentului. Astfel potrivit
art. 64 alin. (1) din Constitutie resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute n bugetele
aprobate de acestea.
e. Unele atributii privind statutul deputatilor sau senatorilor
Daca statutul senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea acestora face obiectul unei legi
organice [conform art. 73 alin. (3) litera c) din Constitutie] adoptata n sedinta comuna a celor
doua Camere [conform art. 65 alin. (2) litera j) din Constitutie], exista si unele atributii legate de
statutul parlamentarilor care tin exclusiv de competenta fiecareia din Camere (de exemplu,
ridicarea imunitatii parlamentare - art. 72 din Constitutie).
Conform Constituiei Romniei, Parlamentul este organ reprezentativ suprem al poporului
romn i unica autoritate legiuitoare a rii. Acesta are o structur bicameral (parlament simetric
i congruent), fiind alctuit din Senat i Camera Deputailor. ntre cele dou camere diferenele
8
Universitatea Bioterra
Facultatea de Drept
sunt mici, o lege trebuind s fie votat de ambele pentru a fi adoptat. Membrii Camerei
Deputailor i ai Senatului sunt alei prin vot universal, n cele 43 de circumscripii electorale,
corespunztoare celor 41 de judee, Municipiului Bucureti i Diaspora. Norma de reprezentare
pentru alegerea Camerei Deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea
Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. Alegerile se organizeaz o dat la patru ani,
sistemul electoral folosit fiind cel al reprezentrii proporionale, cu prag electoral i vot n colegii
uninominale. Organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale, care nu ntrunesc n
alegeri numrul de voturi pentru a fi reprezentate n Parlament, au dreptul la cte un loc de deputat.