Baltagul

de Mihail Sadoveanu
-caracterizarea Vitoriei Lipan-

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu (1880-1961) a aparut in noiembrie 1930 si este un

adevarat poem al naturii si al sufletului omului simplu, o <<Miorita>> in dimensiuni mari (G.
Calinescu).
Vitoria Lipan este personajul principal si figura reprezentativa de erou popular, intruneste
calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara, in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate,
respectarea legilor stramosesti si a datinilor, ea nu e o individualitate, ci un exponent al spetei(G.
Calinescu). Ea este, asadar, un personaj mitic si un personaj-simbol pentru taranul roman.
Portretul moral reiese in mod indirect, din gandurile, faptele si vorbele eroineii, naratorul
conturand, la inceput, trasaturile din exterior spre interior. Gandindu-se la sotul sau, plecat la Dorna sa
cumpere oi, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare, intreaga sa viata devenind launtrica, acei ochi
aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute, ceea ce sugereaza o autoizolare de lumea din jur. Nelinistea
femeii este cauzata de intarzierea peste obicei, de 73 de zile, a lui Nechifor si ea incearca sa intuiasca ce s-
ar fi putut intampla cu barbatul ei.
Vitoria este o femeie puternica, hotarata, curajoasa, lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de
sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand demasca ucigasii.
Eroina se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta semnelor si dupa experienta sa morala,
intuitiva si actioneaza in functie de acestea. Primele semne rau-prevestitoare sunt visele. Alt semn este glasul
lui Lipan venit din memoria ei afectiva, dar nu putea sa-i vada chipul.
Cand zbuciumul devine certitudine, Vitoria porneste in cautarea sotului, zbuciumul si cautarile
dinlauntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din intunericul nestiintei la lumina certitudinii.
Inaintea plecarii simte nevoia unei purificari sufletesti, tine post negru in toate vinerele negre[].
Hotarata sa afle adevarul si sa razbune moartea barbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate
drumul facut de Nechifor labirintul exterior, se amesteca printre oameni intreband cu discretie si
inteligenta din loc in loc despre omul cu caciula brumarie si calare pe un cal tinat.
Tenace, darza si apriga, punand cap la cap cele aflate cu o logica impecabila, la urma oilor si a
ciobanilor. Cu o deductie uimitoare de detectiv dovedeste, relatand in amanunt, infaptuirea crimei si-i
demasca pe vinovati.
Odata implinita datoria si infaptuita dreptatea, viata reintra in normal, ne-om intoarce iar la Magura
ca sa luam de coada toate cate le-am lasat.
Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul traditiilor si este
potrivnica la noutatile civilizatiei. Ca mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie si
contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta
si vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumul la cimitir,
bocitul, slujba religioasa, pomana, praznicul.
Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizarea
directa si indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini,gesture, realatii cu alte personaje, nume).
Prin intermediul actiunilor sale, Vitoria dovedeste spirit justitiar, inteligenta, luciditate, stapanire
de sine, devotament si neclintire in implinirea traditiilor si datinilor stravechi.