Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari , Banci si Burse de valori

Anul 2015-2016

Proiect Econometrie

CHINA

Ioniţă Georgiana Denis

Grupa 1551

Seria B

Anul III

1
I) Scurtă descriere a localitaţii
1.1) Organizare teritorială

China este a treia ţară ca mărime din lume: de la nord la sud depăşeşte 4 200 km, iar de la est la vest se
întinde pe mai bine de 4 500 km. Ca o scară uriaşă, ţara coboară în trepte înspre est de la munţii înalţi
din Asia Centrală, la stepe şi la ţinuturile joase de coastă. Două treimi din teritoriul ţării se află la peste 1
000 m, şi doar a şaptea parte din suprafaţă se află la mai puţin de 500 m peste nivelul mării. Munţii
împart aceste zone vaste. Munţii Qin Ling şi Kunlun, cu înălţimi de peste 7 000 m, şi dealurile
submontane reprezintă linia de demarcaţie între nordul şi sudul Chinei: aceşti munţi împart teritoriul din
punct de vedere climatic, dar sunt şi o barieră fizică împotriva deplasării oamenilor. De aceea, munţii
marchează şi diferenţele dintre populaţiile antice şi culturile lor. China din Asia Centrală se
caracterizează prin munţi înalţi, platouri vaste şi bazine fără canale colectoare.

1.2) Elemente demografice

Populaţia Chinei este distribuită inegal. Peste 90% din populaţie se află în zonele de câmpie şi în bazinele
din estul Chinei, în timp ce zonele de la altitudini mari şi munţii din vestul ţării sunt foarte puţin sau
deloc populate. În aceste regiuni, densitatea populaţiei creşte doar de-a lungul râ- urilor şi în oazele de
la poalele munţilor.

Pe teritoriul uriaş al Republicii Populare Chineze, populaţia Han, aşa cum îşi spun chinezii, alcătuiesc
majoritatea. Totuşi, în China locuiesc şi alte 55 de naţionalităţi recunoscute oficial. La întemeierea
Republicii Populare Chineze în 1949, minorităţile na ţionale au fost identificate prin statistici la marginea
zonelor locuite de chinezii han.

Pentru admnistrarea şi dezvoltarea independentă a minorităţilor s-au creat cinci regiuni autonome:
Mongolia Interioară (Nei Monggol), Guangxi Zhuangzu, Tibet (Xizang), Ningxia Huizu şi Xinjiang Uygur.

În prezent, în patru din cele cinci regiuni chinezii sunt mai numeroşi decât minorităţile entice.

Oricine încalcă regula copilului unic pierde toate beneficile de la guvern, suportă sanc ţiuni financiare şi
este considerat un proscris social. Din anul 1984, o serie de măsuri pentru autorizarea unei a doua
naşteri au fost acceptate, asigurând flexibilitatea legii copilului unic. Cazurile suspecte de naşteri
neautorizate sunt destul de numeroase: creşterea prosperităţii face posibilă mărirea numărului de
familii care plătesc penalizări pentru al doilea copil şi se descurcă fără beneficiile de la guvern pentru
educaţia copilului.

2
1.3) Descrierea unor personalităţi

China are mai laureaţi ai Premiului Nobel, dintre care ȋi amintesc pe urmatorii:

- Chen-Ning Yang laureat al Premiului Nobel ȋn fizică ȋn anul 1957 pentru studiul său cu privire la
așa-numitele” legi de paritate” care a dus la descoperiri importante privind particulele
elementare.
- Kiu Xiaobo Yang laureat al Premiului Nobel pentru pace ȋn anul 2010 pentru lupta sa lungă și
non -violentă pentru drepturile fundamentale ale omului în China.
- Tu Youyou a obţinut Premiul Nobel ȋn anul 2015 pentru descoperirile sale cu privire la o terapie
ȋmpotriva malariei.
- Mo Yan Yang laureat al Premiului Nobel ȋn anul 2012 pentru literatură care cu realism
halucinant a îmbinat povești populare , istoria și viaţa contemporară.

1.4) Descrierea unor elemente de natură economică

Economia Republicii Populare Chineze este a doua economie națională la nivel mondial (urmându-i
Statelor Unite ale Americii și fiind urmată de Japonia). Totodată, aceasta este economia majoră cu cea
mai rapidă creștere, cu o medie a procentului de creștere de 10% pe parcursul ultimilor 30 de ani.

China a înregistrat un deficit bugetar de guvern egal cu 2.10 la sută din Produsul Intern Brut al țării în
2014. Bugetul de guvern în China medie -1.94 la sută din PIB, de la 1988 până în 2014 , ajungând la un
mare tot timpul de 0,58 la sută din PIB în 2007 și un nivel record de -3.05 la sută din PIB în 1991.

3
II) Scurta descriere a variabilelor socio-economice
1.1) Definitie, continut

1. Investiţiile străine directe reprezintă fluxuri financiare şi de resurse, care traversează graniţele
juridice şi economice ale statelor. Criteriul care deosebeşte investiţiile străine de cele interne
este că investitorul şi receptorul au rezidenţe în diferite ţări. La fel reprezintă fluxuri financiare,
ştiinţifice, tehnologice, informaţionale, echipamente, utilaje, experienţă managerială şi
organizaţională, care se plasează de către investitori în diferite ţări, receptoare de investiţii.
Scopul investiţiilor străine este obţinerea venitului. Prin urmare, investiţia străină directă
reprezintă o relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă;
de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în
întreprinderea în care a investit.
2. PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private și a organizațiilor private
non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul
depozitării ca și câștigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
PIB = consum + investiții + exporturi – importuri.
3. Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei ocupației plătite (locurilor de muncă) pentru forțele
apte și calificate corespunzător pentru muncă.
Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din populație este în căutarea unui loc
de muncă. Când această situație ia proporții apar probleme economice serioase în cadrul
regiunii sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de întreținere a șomerilor,
prin creșterea sărăciei și a criminalității.
Există mai multe tipuri de șomaj: Șomajul determinat de conjunctura economică în
perioadele de recesiune, Șomajul sezonier, Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului
când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor
4. Cercetarea-dezvoltarea - activitatea sistematică şi creatoare iniţiată pentru a spori volumul de
cunoştinţe, inclusiv cunoştinţele despre om, cultură şi utilizarea acestor cunoştinţe pentru noi
aplicaţii. Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare externă - cheltuieli pentru
activităţile de cercetare-dezvoltare realizate de către alte întreprinderi sau institute de
cercetare.

Modelul multifactorial: - explică variaţia produsului intern brut pe seama factorilor (somaj,investitii
straine directe si a cheltuieli de ceretare-dezvoltare).

Yt = α + β1 * X1 + β2 * X2 + β3*X3+ ut

4
1.2) evolutie pe perioada de analiza, caracterizarea utilizand indicatorii de dinamica (ritm,
indice, modificare absoluta), reprezentare grafica.

a)Modificarea absoluta (sporul sau scăderea absolută) reflect creşterea sau descreşterea absolută (în
unităţi concrete de măsură) a valorilor individuale ale fenomenului analizat, de la o perioadă de timp la
alta. Se calculează ca diferenţă între doi termeni ai seriei. În funcţie de perioada aleasă ca bază de
comparaţie (constantă sau variabilă), existădouă forme ale acestui indicator:

• modificarea absolutã cu bazã fixã reprezintã distanþa (diferenta) fiecãrui termen al seriei fatã de o
perioadã fixã de referintã.

• modificarea absolutã cu bazã în lant se calculeazã ca diferentaîntre doi termeni succesivi ai seriei
cronologice,

Perioada de referinta am considerat-o anul 2000

b)Ritmul de dinamică (de creştere sau scădere), numit şi ritmul modificării arată cu cât s-a modificat
procentual (a crescut sau a scăzut) marimea fenomenului într-o anumita perioada de timp fata de o

5
perioadã de referinta fixa sau mobila. Se determina ca raport între modificarea absolutã (cu bazã fixa
sau în lant) si nivelul fenomenului în perioada aleasã ca termen de comparaþie. Are douã forme de
calcul: ritmul cu bazã fixa si ritmul cu bazã în lant.

• Ritmul modificãrii cu bazã fixã se calculeazã ca raport între modificarea absolutã cu bazã fixã si nivelul
înregistrat în perioada de bazã(modificarea absolută cu bază fixă reprezintă (diferenţa) fiecărui termen
al seriei faţă de o perioadă fixă de referinţă)

• Ritmul modificării cu bază în lanţ se calculează ca raport între modificarea absolută cu bază în lanţ şi
baza de comparative respective.

c)Indicele mediu de dinamică este o mărime relativă care arată de câte ori s-a modificat mărimea unui
fenomen în timp. Se calculează ca raport între doi termeni diferiţi ai seriei cronologice.
În funcþie de alegerea unei baze de raportare constante sau variabile, se poate determina indicele cu
bazã fixã sau cu bazã în lant:

• indicii cu bazã fixã se calculeazã ca raport între nivelul caracteristicii în fiecare perioadã si nivelul
acesteia într-o perioadã t fixã consideratã bazã de referintã.

• indicele cu bază în lanţ compară sub formă de raport două niveluri succesive ale caracteristicii:

Se exprimã în procente. Valori mai mari de 100% ale acestor indicatori aratã cresteri fata de perioada
bazã de comparatie. Valorile sub 100% semnificã scãdere,reducere.

Perioada de baza o consideram anul 2000.

6
Tabel1: Evolutia PIB/loc in China in perioada 2000-2013

Tabel2: Evolutia Cheltuielilor in China de cercetare-dezvoltare in perioada 2000-2013

Tabel 3: Evolutia Somajului in China in perioada 2000-2013

7
Tabel 4: Evolutia Investitiilor directe in China in perioada 2000-2013

III) Analiza econometrica

1.1) Studii de caz ce au ca variabile PIB-ul, chltuielile de cercetare-dezvoltare, rata somajului,

investitiile straine directe.

a) Unemployment and urban poverty in China: a case study of Guangzhou and Tianjin – “Recent Reforms
on state -owned enterprises have led to millions of workers retrenched . This paper presents two
theoretical models, one to Explain Why Firms have to lay- off workers , and the other to Explain how
redundancy CAN AFFECT poverty . Both official and first- hand survey to examine how time has Used
redundancy has Affected the poverty of urban living Standards and households .”

b) Foreign direct investment (FDI) in China: analysis of a case study. The globalisation of markets and the
increase in competition are powerful forces for firms to enlarge their activities and the geography of
their investments. This paper examines the establishment of a manufacturing concern in China (Juangsu
province). We investigate the reasons that induced such constitution, which are mainly due to access to
new markets (so called “horizontal FDI” ).

c) China’s Competitiveness :Myth, Reality, and Lessons for the United States and Japan “This study is one
of a collection of five case studies that are part of larger project entitled China’s Competitiveness:
Myths, Realities, and Lessons for the United States and Japan. These cases and related studies include
insights and recommendations gathered from working discussions held on February 7, 2012, at the
Center for Strategic and International Studies in Washington, D.C., and on March 30, 2012, at the 21st
Century Public Policy Institute in Tokyo.

e) China Case Study Analysis of National Strategies for Sustainable Development: “This document is one
of 19 country case studies that form the knowledge base for a synthesis report entitled “National
Strategies for Sustainable Development: Challenges, Approaches, and Innovations Based on a 19-
country Analysis.”

8
1.2) Analiza econometrica

Modelul A folosind datele datele asa cum sunt preluate.

PIB=2.49*INV-8.2952*SMJ-0.3768*CHlet_CD+46.1241

 Ipoteza de autocorelare (Testul Durbin-Watson)

Absenta autocorelarii presupune faptul ca factorii perturbatori nu se manifesta la fel, de-a lungul
perioadei de analiza, cu alte cuvinte erorile sunt neautocorelate in timp. Autocorelarea apare in setul de
date cronologice. În esenta, din corelarea in serie rezulta ca termenul erorii stocastice dintr-o perioada
depinde în mod simetric de termenul erorii stocastice din alta perioada.

H0: ρ=0 ═> variabilele reziduale sunt neautocorelate

H1: ρ ≠0 ═> variabilele reziduale sunt autocorelate

Cu ajutorul testului Durbin-Watson se analizeaza autocorelarea de ordinul I.

Daca DW e in intervalul (0;dL), se respinge H0, adica exista autocorelare. Daca dL<DW<dU, testul nu este
concludent.

9
Daca dU<DW<4-dL, se accepta H0, adica nu exista autocorelare. Daca 4-dL<DW<4-dU, testul iarasi nu
este concludent. Daca 4-dU<DW<4, se respinge H0, adica exista autocorelare.

Pentru T=14, K=4 ═> dL= 0.76666, dU=1.77882 (dL si dU se cauta pe net, in functie de pragul alfa, nr
observatii si nr parametri).

Din output, avem ca DW= 1.594444

Se observa ca dL<DW<dU => testul nu este concludent.

Testul Breusch-Godfrey

Probabilitatea asociata lui F-Statistic este 78.88>5% => Nu exista autocorelare.

10
  Ipoteza de heteroscedasticitate

Testul Arch

Se refera la egala imprastiere a erorilor in raport cu ansamblul factorilor, motiv pentru care se apeleaza
la analiza de regresie a erorii in raport cu factorii.

UT=β0+β1x1+β2x2+α1Ut-1+α2Ut-2+α3Ut-3

H0: β0=β1=β2=α1=α2=α3=0 ═> nu exista heteroscedasticitate (model homoscedastic)

H1: non H0 ═> model heteroscedastic

(*) p(F-stat)=97.17%>5%

(**) p(n*R2)=96.86% >5%

Din (*) + (**) ═> se accepta H0 ═> model homoscedastic

11
Testul White

Testul White duce la aceeasi concluzie ca si testul Arch.

(*) p(F-stat)=8.54%>5%

(**) p(n*R2)=17.66% >5%

Din (*) + (**) ═> se accepta H0 ═> model homoscedastic

12
Testul Breusch-Pagan-Godfrey

(*) p(F-stat)=25.41%>5%

(**) p(n*R2)=21.14% >5%

Din (*) + (**) ═> se accepta H0 ═> model homoscedastic

 Ipoteza de normalitate (Testul Jarque-Berra)

Testul Jarque-Berra masoara diferenta dintre coeficientii Skewness - coeficientul de asimetrie si Kurtosis
- coeficientul de aplatizare, fata de cei corespunzatori distributiei normale.

H0: K=3, S=0 ═> distributie normala

H1: non H0 ═> variabila nu este normal distribuita

Probabilitatea atasata testului reprezinta probabilitatea ca statistica JB sa fie mai mare decat valoarea
observata sau ipoteza nula. O probabilitate mica va duce la respingerea ipotezei de normalitate.

13
Analizand output-ul din e-views care vizeaza normalitatea, se observa ca p(JB)=79.87%>5% ═> se
accepta H0, ceea ce inseamna ca seria este normal distribuita.

 Ipoteza de multicoliniaritate (Testul Farrar Glauber)

H0: Δ=1 ═> nu exista multicoliniaritate intre variabilele explicative

H1: Δ<1 ═> feonomenul de multicoliniaritate este present

Ipoteza de multicoliniaritate se testeaza cu ajutorul testului Χ2 .

Χ2calculat= -(n-1-(2p+5)/6)*lnΔ

p=numar de parametri, n=perioada de analiza, Δ=determinantul matricei de corelatie

Χ2tabelar=CHIINV(α;k(k-1)/2)

Efectuand calculele, se observa ca Χ2calculat < Χ2tabelar ═> se accepta H0, fapt care inseamna ca seria
nu este afectata de fenomenul de multicoliniaritate.

14
4) Testarea staţionarităţii

a) Testul ADF

Testul Augmented Dickey-Fuller (ADF) se bazează pe prezumţia că seria logaritmilor naturali ai cursurilor
bursiere zilnice urmează un proces stocastic de tip AR (1), autoregresiv de ordin 1. Opţional se poate
adăuga o componentă trend, funcţie de timp (φ t), menită a indica tendinţa generală de evoluţie a
seriei.

Dacă rezultatul testului este superior valorilor critice, aferente pragurilor de semnificaţie de 1%, 5% şi
10%, atunci nu se poate respinge ipoteza nulă a prezenţei rădăcinii unitare în cadrul seriei cursurilor
zilnice

15
În acest exemplu, pentru PIB_LOC, ADF are valoarea – 2.944102 şi valoarea p asociată acestuia este de
0.0164. Dacă valoarea testului este mai mare decât valoarea critică, nu este respinsă ipoteza nulă – seria
are o rădăcină unitară (este nestaţionară). În acest caz nu este respinsă ipoteza nulă – seria este
nestaţionară.

După cum putem observa, probabilitatea constantei inclusa ȋn regresie aferenta testulului ADF este mai
mică de 5%, ceea ce ȋnseamnă că este semnificativă din punct de vedere statistic, la un prag de
semnificaţie de 5%.

b) Testul Philips Perron

Testul Phillips-Perron este un test alternativ testului ADF, care nu include în ecuaţia testată diferenţele
dintre valorile trecute ale seriei şi care utilizează pentru estimarea ecuaţiei testate metoda celor mai
mici pătrate în formă simplă. Asemeni testului ADF, se testează ipoteza nulă ρ = 1, a prezenţei rădăcinii
unitare. În esenţă, acest test este un t-statistic pentru coeficientul regresiei, însă ajustat pentru a
înlătura unele erori. Rezultatul obţinut se compară, la fel ca şi în cazul testului ADF, cu valorile critice
furnizate de praguri de semnificație de 1%, 5%, respectiv 10%.

Rezultatul testului PP este similar celui ADF.

16
c) Testul Kwiatkowski–Phillips–Schmidt–Shin (KPSS)

Pe baza output-lui observăm că Testul KPSS are valoarea de 0,312319, ipoteza nu poate fi respinsă, iar
seria este staţionară.

Valoarea extimată a testului este mai mică decât valorile critice, deci nu respingem ipoteza nulă de
staţionalitate.

Ipoteza nulă a testului KPSS este aceea că seria de timp analizată este staţionară, în jurul unei constante
(β), sau a unei tendinţe deterministe lineare (β + γt). KPSS scrie seria de timp yt ca o sumă între un trend
determinist, un proces de tip mers la întâmplare (rt ) şi eroarea (εt ), care este presupusă staţionară:

yt = γt + rt + εt). Dacă yt este staţionară, atunci dispersia procesului de tip mers la întâmplare este zero,
2 e = 0 şi rt = rt-1 = … = r0 . KPSS testează ipoteza nulă de staţionaritate, 2 e = 0. Sub ipoteza nulă, yt
este un proces staţionar în jurul unui trend, iar dacă γ = 0, yt este staţionar în jurul unei constante, r0 .

17
18