Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator Ştiinţific:
Prof. dr. ing. Maican Edmond
Masterand:
Ing. Ghioca Alexandru
2017
1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: CPTSB
Coordonator Științific:
Prof. dr. ing. Maican Edmond
Masterand:
Ing. Ghioca Alexandru
2017
2
Cuprins:
Capitolul 1. Istoric....................................................................................................... 4
Capitolul 2. Generalităţi............................................................................................. 10
2.1. Soluții constructive actuale...................................................................... 10
2.2. Aparate de treier cu șine........................................................................... 21
Capitolul 3. Introducere în CAE................................................................................. 33
3.1. Analiza cu elemente finite ....................................................................... 34
3.2. Aplicarea FEA în ingineria mecanică ...................................................... 36
3.3. Sisteme CAD ... ........................................................................................ 38
Capitolul 4. Analiza CAE a bătătorului....................................................................... 46
4.1. Condiţii impuse bătătorului....................................................................... 46
4.2. Calculul parametrilor principali ai bătătorului.......................................... 46
4.3. Analiza FEA.............................................................................................. 49
3
1. Capitolul 1
Istoric
Se înţelege prin maşină agricolă de recoltat orice maşină utilizată pentru recoltarea
produselor agricole cultivate. Maşinile agricole de recoltat pot fi autopropulsate sau tractate.
Prin maşină de plantat se înţelege o maşină folosită pentru plantarea răsadurilor, a puieților,
etc.
Prima maşină modernă de secerat a fost realizată în 1828 (figura 1.1) de către
studentul Patrick Bell (Scoția), în 1852 aceasta fiind prevăzută cu aparat de tăiere (format din
mai multe perechi de foarfeci), acționat de un mecanism bielă-manivelă, cu rabator şi
transportor de plante (figura 1.2).
4
Fig. 1.3 - Secerătoarea trasă de un cal realizată de Cyrus Hall McCormick [2]
Mai târziu (1850 1860) au apărut secerătorile-legători care erau prevăzute cu un
sistem automat de legare şi descărcare a snopilor (figura 4.4 a şi b). Secerătorile simple şi
secerătorile legători s-au răspândit în toată lumea şi au fost fabricate în majoritatea țărilor
cultivatoare de cereale, inclusiv în România (la Întreprinderea de Maşini Agricole
Semănătoarea, între anii 1953 1954).
Operația de treier a cerealelor păioase a fost efectuată, din cele mai vechi timpuri prin
lovirea a două bețe, ideea care a dus la invenția aparatului de treier a fost aceea de a monta
"tăvălugul" pe un cadru fix şi a-l roti (figura 1.5).
5
a. b.
Fig. 1.6 - a) batoza acționată de doi cai; b) batoza modernă cu sistem de alimentare
mecanic, sistem de curătire suplimentară şi elevator de paie, 1902 [2]
6
Fig. 1.8 - Prima combină autopropulsată, cu motor cu abur din lume (G.S. Berry,
1886) [2]
În 1892 a fost brevetată, în SUA, prima combină de recoltat cereale pe pantă cu sistem
de orizontalizare a batozei mecanic, acționat manual (fig. 1.9).
Fig. 1.10 - Combina Claas după care a fost fabricată prima combină tractată C.1 din
România, 1957 [4]
Combinele autopropulsate, superioare celor tractate din mai multe puncte de vedere,
au apărut în America în deceniul al 4 -lea (una din primele combine autopropulsate construită
de firma Massey-Harris din Manitoba - Canada, a fost încercată în Argentina în 1937). După
cel de-al II-lea război mondial, recoltarea cerealelor păioase şi a altor culturi inclusiv a
porumbului s-a făcut şi se face în aproape toate țările cultivatoare de cereale, cu combinele.[1]
7
În România a început fabricația combinelor autopropulsate în 1969, după modelul
combinei italiene Laverda (fig. 1.11 a şi b).
a. b.
Fig. 1.11 a) Combina Laverda [7]; b) Combina Gloria C 12 (prima combină
autopropulsată din România, 1969 [8]
Ca urmare a creşterii populației globului şi în consecință a creşterii cerințelor pentru
hrană, a progreselor din agrobiologie care au făcut să crească producția de cereale la un ha de
la 2÷3 t/ha la 10÷15 t/ha (în țările din Europa de Vest şi America de Nord), debitul de lucru al
combinelor, calitatea produsului recoltat (apreciată prin reducerea vătămărilor, a
pierderilor şi a purității semințelor) au trebuit să crească permanent.
Astfel s-a renunțat la schema tradițională a combinei cu aparat de treier cu alimentare
tangențială, montat transversal, şi sistem de scuturare cu elemente cu mişcare oscilantă şi s-a
adoptat aparatul de treier cu alimentare axială montat (în majoritatea cazurilor), pe axa
longitudinală a combinei care datorită fluxului elicoidal al materialului (care măreşte durata
procesului de treier - separare - de la câteva sutimi de secundă la cca. 3 secunde),
efectuează atât operația de treier cât şi separarea integrală a semințelor din materialul păios
(MOG - material altul decât semințele). În consecință sistemul de scuturare a fost eliminat. [1]
8
Fig. 1.13 - Combina de recoltat cereale IHC 1480 [10]
9
2. Capitolul 2
Generalitati
Aparatele de treier efectuează treieratul plantelor secerate, proces ce constă în
distrugerea legăturilor dintre semințe partea păioasă a tulpinii plantelor. Acest proces se
execută prin îmbinarea acțiunii de lovire a masei supuse treierului cu acțiunea de frecare a
acesteia prin trecerea forțată prin spații de dimensiuni limitate.
Aparatul de treier este format din bătător, contrabătător dispozitive de reglare a turației
bătătorului a distanței dintre bătător și contrabătător.
Aparatele de treier pot fi cu șine sau cu cuie, cea mai mare răspândire având aparatele
de treier cu șine. Bătătoarele cu șine au de obicei șase sau opt șine, iar cele cu știfturi, după
numărul de începuturi ale liniei elicoidale de dispunere a știfturilor, pot fi: cu două, cu trei, cu
patru, cu cinci și cu șase începuturi.
Pe lângă operația principală de desfacere a legăturilor bobului cu spicul, aparatul de
treier efectuează în majoritatea cazurilor un proces de separare, anume separa din paie o mare
parte din boabe. Un procent ridicat de boabe (până la 80- 90%) separa aparatele de treierat cu
bătător cu șine, la care întotdeauna contrabătătorul are formă de grătar.
La aparatele de treierat cu bătător și contrabătător cu știfturi se folosesc
contrabătătoare în forma de grătar contrabătătoare fără orificii. Prin contrabătătorul de tip
grătar se separa numai 25-30 % din boabe.
10
Fig. 2.1 Aparatul de treier al combinelor SEMA
11
Tabel 2.1
Modele
Bătătorul de mare inerție ATLAS 1510 DROPIA 1810
Lățime/Diametru (mm) 1080/600 1350/600
Nr. de șine 8 8
Antrenare bătător (rot/min) Variator 450-1250 Variator 450-1250
Reglaj turație Mecanic Mecanic
Contrabătător
Nr. de șine 12 12
Unghi de înfășurare (grade) 106 106
Suprafață (m2) 0,67 0,83
Manete de reglare 2 2
New Holland
Combinele New Holland sunt recunoscute pentru sistemul de separare rotativ. Acest
nou sistem revoluționar de separare cu care sunt dotate combinele TC55 și TC57 le mărește
capacitatea de lucru. Concepția lui novatoare optimizează operașiile de recoltare, separare și
curățire, marind astfel productivitatea combinei.
Tabel 2.2
Modele
Bătătorul TC55 TC57
Lățime/Diametru (mm) 1060/603 1320/603
Nr. de șine 8 8
Turație variabilă (rot./min) 425/1150 425/1150
Contrabătător
Nr. de șine 14 14
Postbătător
Nr. de șine 11 11
Lățime/Diametru (mm) 1060/650 1320/650
Turația (rot./min) 408 sau 760 408 sau 760
12
Fig. 2.3 Sistemul de separare rotativ ce echipează combinele TC55, TC57 [7]
13
Fig. 2.5 Manete de reglare a contrabătătorului [7]
Tabel 2.3
Modele
Bătătorul de mare inerție L 524 MCS L 626 MCS
Lățime/Diametru (mm) 1340/600 1600/600
Nr. de șine 8 8
Antrenare bătător (rot/min) Variator 375-1210 Variator 375-1210
Reglaj turație Hidraulic Hidraulic
Contrabătător
Nr. de șine 12 12
Unghi de înfășurare (grade) 106 106
Suprafață (m2) 0,83 0,99
Manete de reglare 2 2
Fig. 2.6 Manetele de reglare a distanței dintre bătător și contrabătător din interiorul
cabinei combinei
14
Fig. 2.7 Aparate de treier ce echipează combinele New Holland [7]
Sampo Rosenlew
Perforrnanțele combinelor Sampo Rosenlew sunt asigurate de șinele de roțatie mare
care asigură o treiere calitativă chiar și pe timp umed.
Tabel 2.4
Modele
Bătătorul SR 2055 SR 2065
Lățime/Diametru (mm) 1110/500 1110/500
Nr. de șine 8 8
Antrenare bătător (rot/min) Variator 600-1300 Variator 600-1300
Reglaj turație Electric Electric
Contrabătător
Nr. de șine 12 12
Unghi de înfășurare (grade) 105 105
15
Combina Sampo 2075 TS este echipată cu o tobă de pretreierat, patent al Sampo
Rosenlew. Aceasta pregătește materialul înainte să ajungă la tobă, având ca rezultat creșterea
performanței și a eficienței de separare.
16
Deutz-Fahr
Fig. 2.11 Aparat de treier al combinelor Deutz-Fahr din Seria C9000 [9]
17
Tabel 2.6
Modele
Bătătorul C6040 C9205 C9206
Lățime/Diametru (mm) 1270/600 1270/600 1521/600
Nr. de șine 8 8 8
Antrenare bătător Variator 450-1250 Variator 420-1250 Variator 420-
(rot/min) 1250
Reglaj turație Electric Electric Electric
Contrabătător
Nr. de șine 15 15 15
Unghi de înfășurare 121 121 121
(grade)
Suprafață (m2) 0,95 0,95 1,13
Laverda
Combinele Laverda sunt cele care au consacrat producătorul pe piața italiană.
Caracteristicile constructive ale noii generații de combine Laverda permit obținerea unei
recolte cu o puritate a boabelor de minim 98% și lirnitează pierderile totale la maxim 2%.
Aparatele de treier ale combinelor Laverda (bătătorul și contrabătătorul) realizează baterea
boabelor din spice sau știuleti. Bătătorul de mare inerție realizează un proces de lucru uniform
chiar și în cazul unui volum mare de paie. Sistemul de treier asigură o decorticare curată a
materialului recoltat, eliminând procesul de spargere a boabelor.
18
Fig. 2.12 Aparat de treier al combinelor Laverda din Seria M400 [10]
Fig. 2.14 Aparat de treier al combinelor Claas din Seria Lexion 620-670 [11]
20
Tabel 2.8
Modele
Bătătorul Lexion 620-630 Lexion 650-670
Lățime/Diametru (mm) 1420/600 1700/600
Nr. de șine 8 8
Antrenare bătător (rot/min) Variator 395-1150 Variator 395-1150
Reglaj turație Electric Electric
Contrabătător
Nr. de șine 18 18
Unghi de înfășurare (grade) 142 142
Suprafața (m2) 1,06 1,26
22
palete. În partea posterioară, aparatele de treier ale combinelor se prevăd cu uniformizatoare
de evacuare (de construcție asemănătoare cu cele de alimentare), care îndeplinesc rolul unor
paravane rotațive ce asigură o alimentare uniformă a organelor de separare a paielor.
Uniformizatoarele de alimentare au diametrul de 150-250 mm, viteza periferică a
paietelor fiind de 4-9 m/s, iar uniformizatoarele de evacuare au diametrul de 200-400 mm și
viteza periferică a paietelor de 4-16 m/s.
În scopul intensificării măririi duratei procesului de treier, precum și a capacității de
separare a boabelor în timpul treieratului, la unele variante constructive de combine se prevăd
doua aparate de treier, între ele fiind dispus un uniformizator.
23
Fig. 2.19 Forme de cuie [14]
Cuiele folosite în construcția acestor aparate de treier pot fi realizate sub forma unor
pene, ale căror fete formează un unghi de 7-14° (la cuie de uz general - fig.2.19, b) sau de 40-
45° (la cuie de construcție specială fig.2.19, c).
Repartizarea cuielor pe bătător și contrabătător se face astfel încât cuiele de pe bătător
tercând prin spatiile delimitate de cuiele de pe contrabătător să lucreze succesiv cu flancurile
lor laterale. În acest scop, cuiele de pe bătător se dispun pe o elice cu mai multe începuturi.
Bătătoarele cu cuie se construiesc cu lățimi de lucru cuprinse între 500 - 900 mm, având
diametrul (la extremitatea cuielor) de 450 - 700 mm, numărul șinelor suport pe care se dispun
cuiele fiind egal cu 6 - 10. Numărul cuielor de pe bătător este 50 - 160.
Reglaje ce se pot efectua la aparatul de treier pentru o mai bună productivitate și
pierderi minime
1. Reglarea turației bătătorului este necesara pentru ca:
procentul de spice netreierate să nu depășească 0,5%;
cantitatea de boabe spade la treierat să fie sub 1,5%;
paiele rezultate la treierat să fie cat mai puțin sfărâmate;
Reglarea turației bătătorului se face în funcție de cultura prin modificarea diametrelor
active ale roților de curea ale variatorului (fig 2.20).
24
Fig. 2.20 Variator [14]
1. Roată de curea
2. Ax bătător
3. Șurub cuplaj fulii
4. Bară
5. Șurub fixare fulii
6. Ax uniformizator
7. Fulie
2. Reglarea distanței între bătător și contrabătător este necesara pentru ca:
procentul de spice netreierate să nu depășească 0,5%;
cantitatea de boabe sparte Ia treierat să fie sub 1,5%;
paiele rezultate la treierat să fie cat mai puțin sfărâmate;
Reglajul se realizează cu ajutorul șuruburilor 3 și 4 din Fig 2.21. Distanța la intrare se
regleaza în funcție de cultura , iar la ieșire de mai multe on pe zi în funcție de umiditate.
25
Fig. 2.21 Reglajul distanței dintre bătător și contrabătător: [14]
1. bătător;
2. contrabătător;
3. șurub de reglare Ia intrare;
4. șurub de reglare Ia ieșire;
5. șurub de prindere al plăcilor;
26
Fig.2.22 Aparatul de treier: [14]
1. maneta de reglare a contrabătătorului;
2. bătător
3. uniformizator
4. șurub de reglaj
5. contrabătător;
6. plan inclinat;
7. prag;
8. tija de susținere;
9. jgheab.
27
Alegerea tipului parametrilor aparatului de treier
Alegerea tipului aparatului de treierat depinde de schema generală a mașinii și de
condițiile de lucru ale ei. În cazul în care se asigură alimentarea într-un strat subțire și uniform
distribuit de asemenea, în cazul în care plantele intra în aparatul de treierat paralel cu axul
bătătorului (alimentare transversala) se recomanda alegerea unui aparat de treierat cu șine; în
cazul unei alimentări într-un strat gros neuniform este indicat aparatul cu știfturi. Totodată
trebuie să se aibă în vedere faptul ca aparatul de treierat cu șine asigură obținerea unor indici
de calitate superioara și este mai universal și mai ușor adaptabil pentru treieratul diferitelor
culturi.
Lungimea bătătorului cu șine se determina cu relația (2.1):
𝑞
𝑙 = 𝑞 𝑖 [dm] (2.1)
1
𝜆
𝑞1 = 𝑞𝑜 𝜆0 (2.2)
1
în care:
q - este debitul de alimentare, în kg/s;
zp - numărul de șine de pe bătător;
n - turația bătătorului, în rot/min.
Prin lovire și introducere în spațiul dintre bătător și contrabătător, paiele sunt
comprimate, iar o parte din boabe sunt desprinse din spice. Deplasarea materialului introdus
în spațiul dintre bătător și contrabătător se face cu viteza medie mai mica decât viteza
periferică a șinelor, la aceasta opunându-se forțele de frecare ce apar între material și șinele
contrabătătorului. Ca urmare, șinele bătătorului deplasându-se peste stratul de material vor
antrena punțile superioare ale acestuia destrămându-l.
După trecerea unei șine, materialul se va destinde, fiind supus apoi acțiunii șinelor
următoare. Prin deplasarea forțata, prin spațiul dintre bătător și contrabătător, materialul este
supus la lovituri succesive cu frecventa de:
𝑙 𝑧𝑏 ∗𝑣𝑝
= (2.5)
Δ𝑡 𝜋𝐷
În care:
Δt - este timpul între doua lovituri succesive;
D - diametrul bătătorului;
vp - viteza periferică a șinelor.
La întâlnirea șinelor bătătorului cu cele ale contrabătătorului, materialul este
comprimat suplimentar și destrămat, accentuându-se astfel procesul desprinderii boabelor din
spice. Frecventa i a acestor întâlniri în care comprimarea materialului și valoarea forțelor de
frecare sunt maxime, este:
𝑛
𝑖 = 𝑧𝑏 𝑧𝑐 60 (2.6)
În care:
zc- este numărul de șine de pe contrabătător.
29
În timpul procesului de treier propriu-zis, concomitent cu procesul desprinderii
boabelor din spice are loc și separarea acestora prin gătarul contrabătătorului. Prin acesta se
separa cea 60-90% din boabe, În funcție de suprafața vie a gătarului, împreună cu părți-
păioase de dimensiuni mici, din care cca 35-45% se separa în prima parte a acestuia. [14]
În cazul aparatelor de treier cu cuie, materialul adus în zona de acțiune a cuielor este
antrenat prin lovire de acestea (cu viteza egala cu cea a cuielor) și trecut prin spațiul dintre
bătător contrabătător, unde întâlnește cuiele contrabătătorului. Ca efect se produce
destrămarea materialului și desprinderea boabelor din spice, procesul definitivându-se datorita
acțiunii succesive a rândurilor următoare de cuie și frecării materialului de flancurile Iaterale
ale cuielor.
În care:
n - este turația arborelui 1, În rot/min;
imin - raportul de transmitere minim între arborele 1 și arborele 2.
30
Fig. 2.24 Schema variatorului de turație (a și b) și mecanisme de reglare a turație bătătorului
(c și d ) [14]
31
În general, la aceste variatoare, ir = 1,8 - 3 asigurând la arborele bătătorului turații de
400-1500 rot/min.
Pentru modificarea distanței dintre fuliile de pe arborele 1 se folosesc mecanisme
adecvate (fig. 2.24,c și d) acționate prin intermediul unor manivele 3. Apropierea fuliei
mobile de fulia fixa de pe arborele 2 se realizează cu ajutorul arcurilor 4.
Mecanisme pentru reglarea distanței dintre bătător și contrabătător
Pentru reglarea distanței dintre bătător și contrabătător, atât la intrare cat și la ieșire, se
folosesc mecanismele arătate schematic în fig. 2.25. Aceste mecanisme sunt acționate prin
intermediul unor volane (fig. 2.25,a), manivelei (fig. 2.25,b) sau manete (fig. 2.25,c).
Fig 2.25 Scheme de mecanisme pentru reglarea distanței dintre bătător și contrabătător
32
3. Capitolul 3.
Introducere in CAE (Computer-Aided Engineering)
Majoritatea produselor software din categoria CAE cuprind 3 module, care se transpun
de fapt în 3 etape ale procesului de analiză:
Modulul de preprocesare (Preprocessing): constă în modelarea piesei/ansamblului (de
exemplu, un model constituit din elemente finite) şi în definirea factorilor care-l vor
influenţa în timpul funcţionării (materiale utilizate, forţe, momente, temperaturi,
câmpuri electromagnetice, presiuni, etc.).
Modulul de analiză (Solver): de obicei, rezolvarea unei probleme definite în faza de
preprocesare necesită resurse hardware (viteză de procesare, memorie RAM)
importante cantitativ. Din acest motiv, rezolvarea problemei trebuie să se realizeze pe
computere puternice sau, atunci când este posibil, pe reţele de calculatoare (asa-numita
proecesare oaralela - soluţie oferită doar de anumite programe CAE).
Modulul de postprocesare (Postprocessing): cuprinde instrumente care pot fi utilizate
pentru vizualizarea şi interpretarea rezultatelor. De exemplu, modulele de
preprocesare din cadrul programelor din categoria CFD oferă posibilitatea vizualizării
câmpurilor de presiune sau ale liniilor de curent în cazul curgerii unui fluid peste un
obstacol.
În cadrul proiectelor relativ complexe, cele trei etape pot fi parcurse de mai multe ori,
fie “manual”, fie automat atunci când se utilizează programe de optimizare.
Gradul de dezvoltare a programelor CAE permite la ora actuală reducerea
semnificativă a timpului necesar scoaterii pe piată a unui produs nou. Acest beneficiu survine
în special datorită posibilităţii ca, în fazele iniţiale şi intermediare ale proiectului, să poată fi
efectuate simulări ale funcţionării produsului, fără a realiza prototipuri reale, destinate testarii.
În cele ce urmează vor fi prezentate diferite instrumente CAE cu arie largă de
răspândire în practica inginerească.
33
3.1.Analiza cu elemente finite (FEA)
34
Preprocesarea
a) b)
Fig. 3.2 – Modelul realizat cu elemente finite bidimensionale (elemente plane, fără grosime)
(b)
al piesei din tablă de grosime constantă din figura (a) [12]
35
Analiza
Aceasta reprezintă cea de-a doua etapă care este parcursă în cadrul metodei
elementului finit. Programele FEA fac apel la o serie de proceduri şi metode matematice care,
pe baza datelor iniţiale introduse în etapa de preprocesare şi a modelului cu elemente finite,
generează şi rezolvă sistemele complexe de ecuaţii liniare sau neliniare, după caz. În urma
procesului de analiză sunt determinate mărimi precum deplasari, eforturi unitare, deformări
specifice etc. [12]
Postprocesarea
Fig. 3.4 prezintă un scurt studiu de caz asupra modului de aplicare a analizei cu
element finit la trenurile de mare viteză Pendolino.
36
Trenurile Pendolino din clasa 390 sunt
prevăzute, la fiecare vagon, cu zone de
distrugere controlată în caz de accident.
Zona de distrugere a fost modelată în CATIA, Simularea unei coliziuni în care zona
apoi discretizată cu elemente finite cu modelată este distrusă, a fost făcută cu
programul Altair Hypermesh. Zona este programul Abaqus/Explicit. Facilităţile de
proiectată să reziste la solicitări de preprocesare permit inclusiv vizualizarea
compresiune longitudinală de 4500 kN pas cu pas, cu încetinitorul, a procesului de
(aproximativ 460.000 kgf), împreună cu forţele deformare.
de operare şi întreţinere.
37
Asupra unui prototip fizic a fost aplicată, cu
ajutorul unei prese, o solicitare egală cu cea
din simularea anterioară. Se observă o
foarte bună similitudine între comportarea
prototipului şi cea simulată digital.
Fig. 3.4 [12]
Există o multitudine de domenii ale ingineriei mecanice (industria constructoare de
maşini, aeronautică, biomecanică etc.) care fac apel la utilizarea din ce în ce mai intensivă a
instrumentelor FEA în procesele de proiectare a produselor lor. În analiza structurală,
programele FEA aduc un aport foarte important în evidenţierea modului de distribuire a
eforturilor unitare şi a deformaţiilor specifice, sau în problematica mult mai complexă a
optimizării pieselor prin reducerea maselor acestora, a preţurilor de cost sau prin alegerea
judicioasă a materialului utilizat. Programele de analiză cu element finit permit vizualizarea
regiunilor în care apar încovoieri sau răsuciri, evidenţiază zonele în care materialul este supus
fenomenului de oboseală, fac calcule de flambaj, dilatare termică, rezonanţă şi multe altele.
Utilizatorul are posibilitatea de a decide asupra gradului de acurateţe a rezultatelor, în
concordanţă cu timpul alocat pentru calcul. Analiza FEA oferă posibilitatea modelării,
rafinării şi optimizării unor proiecte complexe înainte ca acestea să fie fabricate, ceea ce
reduce semnificativ timpul necesar trecerii de la concept la produsul final.
Pe scurt, prin utilizarea programelor de analiză cu element finit s-a contribuit la
creşterea acurateţii calculelor de rezistenţă, la o mai bună înţelegere a influenţei parametrilor
constructivi şi funcţionali asupra comportării în funcţionare a produsului proiectat, la scaderea
numărului de prototipuri fizice realizate, la scurtarea ciclului de proiectare şi la creşterea
productivităţii, toate acestea traducându-se în final printr-o creştere a veniturilor. [12]
39
Fig. 3.7 a [12] Fig. 3.7 b [12]
40
definită, cu dimensiuni radiale rigide (cum ar fi suprafeţele plane, conice,
cilindrice, sferice);
printr-un proces de modelare nerestrictionată, liberă, numită şi “freeform
surfacing”, fiind posibilă astfel obţinerea unor suprafeţe complexe, cu o formă
în general mai mult intuitivă decât foarte exactă. Această tehnică se utilizează
pe scară largă pentru a modela caroserii de automobile, palete de turbine,
carene de ambarcaţiuni etc. Teoria matematică cea mai utilizată care stă la baza
modelării libere a suprafeţelor, este cea a curbelor NURBS (Nonuniform
Rational B-Spline) (v. exemplu la adresa
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/Spline01.gif). Acestea
conduc la suprafeţele NURBS, a căror formă poate fi modificată cu ajutorul
punctelor de control, numite şi poli. Capetele muchiilor suprafeţei sunt plasate
fiecare în câte un punct de control, în timp ce polii intermediari acţionează
asemănător unor magneţi care “trag” suprafaţa pe direcţia pe care ei sunt
deplasaţi (v. un exemplu pe internet, la adresa
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c8/Freeform1.gif).
Modelarea ansamblurilor. Această tehnică permite reprezentarea unui ansamblu sau
a unui subansamblu, prin manipularea fişierelor care conţin piesele componente ale
acestuia. Există două metode de creare a unui (sub)ansamblu: [12]
Metoda bottom-up (de jos în sus): se începe prin modelarea individuală a
pieselor componente ale ansamblului care, ulterior, sunt “grupate” virtual în
ansambluri. De notat faptul că abordarea poate fi în general mult mai
complexă, componentele grupându-se în subansambluri de diferite niveluri
care, la rândul lor, sunt grupate în ansamblul final. Componentele sunt
poziţionate în cadrul (sub)ansamblului prin “legături” geometrice (coincidenţe,
concentricităţi, tangente, paralelism, perpendicularitate etc.) stabilite între
vertexuri, muchii sau suprafeţe aparţinând unor piese diferite, şi/sau prin
precizarea exactă a coordonatelor la care să fie plasată componenta respectivă.
În mod asemănător se procedează pentru a “lega” între ele mai multe
subansambluri.
Metoda top-down (de sus în jos): se porneşte de obicei de la o schiţă simplă care
defineşte dimensiunile de bază ale (sub)ansamblului şi/sau ale componentelor acestuia
(Fig. 3.8). Tot din cadrul acestei metode face parte şi procesul de modelare a unei
componente prin referire la forma şi dimensiunile altei componente a ansamblului
(Fig. 3.9).
Fig. 3.8 – Utilizarea unei schite de ansamblu (layout sketch) in cadrul metodei top-down [12]
41
Fig. 3.9 – Axul îşi schimba dimensiunile în funcţie de distanţa dintre lagăre şi de diametrul
alezajului lagarului [12]
Cele mai multe sisteme de calcul utilizate în prezent în acest domeniu sunt
calculatoarele de tip desktop (de birou), dotate cu sistem de operare Windows. Există însă şi
software CAD care lucrează sub UNIX şi Linux. Mai mult decât atât, programe precum NX şi
Qcad pot fi utilizate atât sub Windows cât şi sub Unix, Linux şi Mac OS X.
Deşi pentru operaţii uzuale de modelare 3D este suficientă memoria RAM şi video cu
care sunt achiziţionate în mod normal sistemele de calcul, pentru operaţii complexe (cum ar fi
de exemplu analiza complexă cu elemente finite), se recomandă sisteme de mare viteză (dacă
este posibil, cu mai multe procesoare) şi cu cât mai multă memorie RAM. Interacţiunea
proiectantului cu sistemul se realizează de obicei cu mouse-ul, dar deseori se întâlneşte şi
tableta grafică şi, în ultima vreme, ecranele plate de tip “touch-screen” care reacţionează la
simpla lor atingere cu un “creion” sau chiar cu degetul. Anumite sisteme sunt prevăzute cu
42
ochelari stereoscopici pentru ca proiectantul să poată vedea modelul tridimensional ca şi cum
acesta ar fi real. [12]
Denumire
Denumire produs Tip produs Observaţii
companie
AutoCAD and Architectural
CAD
Desktop
Mechanical Desktop CAD
Autodesk Inventor CAD
Autodesk 3DS Max
Autodesk VIZ
Dezvoltat iniţial de firma Revit
Revit
Technology Corporation
Alias StudioTools CAID
MicroStation CAD
Bentley Systems
Powerdraft
CAD/CAE/
CATIA
Dassault Systemes CAM
COSMOS CAE
43
Dezvoltat iniţial de SolidWorks
SolidWorks CAD
Corporation
ACIS 3D Modeler Kernel Dezvoltat iniţial de Spatial Corp.
Euclid-IS CAD
Dezvoltat iniţial de Matra
Open CASCADE Kernel
DataVision
STRIM CAD
SmartTeam PDM Dezvoltat iniţial de Smart
Enovia PDM Solutions
MatrixOne PDM
DELMIA MPM Dezvoltat iniţial de Deneb
ABAQUS CAE Robotics
CAD parametrizat, modelarea
CADdy++ Mechanical
CAD solidelor, constrângeri
Design
dimensionale, randare
fotorealistă
2D şi 3D CAD (nivel de baza),
DataSolid CADdy++ basic CAD
modelarea solidelor, randare
fotorealista
2D CAD (nivel de baza),
CADdy classic CAD
dezvoltat iniţial de ZIEGLER-
CADdy++ Eventmanagement CAD Informatics
Sistem de management 2D şi 3D
Familie de produse CAM
(computer-aided manufacturing)
DP Technology ESPRIT CAM
pt. programarea maşinilor unelte
cu comanda numerica (CNC).
Programare maşini de frezat
Gibbs and
GibbsCAM CAM CNC cu 2...5 axe, multi-tasking
Associates
şi maşini de tăiat cu fir.
Modelare parametrizată,
TurboCAD Professional CAD modelarea solidelor, constrângeri
dimensionale, randare
fotorealista
CAD 2D şi 3D, modelarea
TurboCAD Deluxe CAD
IMSI/Design suprafeţelor, randare fotorealista
TurboCAD Designer CAD CAD 2D
CAD 2D şi 3D (nivel de bază),
DesignCAD 3D Max CAD
modelarea suprafeţelor, randare
DesignCAD Express CAD fotorealista
CAD 2D (nivel de bază)
Ironcad IronCAD CAD
Biblioteci software de
Module Works 5AxCore CAM
componente
MSC Nastran CAE
MSC Software MSC Patran CAE
ADAMS CAE
Parametric Pro/ENGINEER CAD
44
Technology CADDS 5i CAD Dezvoltate iniţial de
Corporation Pro/DESKTOP CAD Computervision
Pro/MECHANICA CAE
Pro/Concept CAID Denumit iniţial “3D Paint”
Pro/Designer CAID Denumit iniţial CDRS
Windchill PDM
Granite Kernel
ProductView (Division)
SolidCAM SolidCAM CAM
CAD/CAID/
NX
CAE/CAM
NX Nastran CAE
Solid Edge CAD
Parasolid Kernel
Siemens PLM
Solutions FEMAP CAE
(Fosta UGS Corp, EMS CAD Dezvoltat iniţial de Intergraph
Unigraphics BRAVO CAD Dezvoltat iniţial de Applicon
Solutions)
I-DEAS CAD Dezvoltat iniţial de SDRC
Produs de tranziţie de la I-DEAS
NX I-deas CAD
la NX
Teamcenter PLM
Tecnomatix MPM
VariCAD s. r. o. VariCAD CAD
45
4. Capitolul 4
47
1100
900
Turatia n (rot/min)
700
500
300
100
-100 0 0.5 1
Timp t (s)
În cadrul simulării se vor considera ultimile 0.022 secunde din intervalul prezentat în
figura 4.2. În modulul Motion s-au stabilit următoarele elemente:
Motor liniar, cu legea de mișcare determinată anterior.
Perioada de simulare 𝑡 = 0,022 𝑠.
Proprietățile analizei; pentru o bună precizie a rezultatelor, s-a divizat mișcarea
în 5000 de cadre, 17 cicluri/s și s-a stabilit eroarea maximă admisă 𝑒 = 10−4.
Numărul maxim de iterații la fiecare cadru este i = 25.
48
4.3 Analiza FEA
Modulul Simulation importă doar solicitările din mecanism, reduse în centrul de masă
al acestuia. Nu sunt importate restricțiile de deplasare. În aceste condiții, se face o analiză
statică a mecanismului. Se definesc următoarele constrângeri:
49
Fig. 4.5 – Solicitările și constrângerile prezente pe mecanism
50
Fig. 4.7 – Distribuirea eforturilor unitare în bucşă
51
Fig. 4.9 – Deformarea arborelui, scalată de 2000 de ori
52
Bibliografie
[1]. Vlăduț V., Nicolescu M., Voicu G., Matache M., Biriș S., Danciu A., Voicea I.,
Paraschiv G., Persu C. Testarea asistată a sistemelor biotehnice, Editura “Terra Nostra” Iaşi,
2012;
[2]. Quick G.R., Buchele W. - The Grain Harvester, American Society of Agricultural
Engineers - ASAE, 1981;
[3]. Dencker Heinrich Carl, ş.a. - Handbuch der Landtechnick, VERLANG
PAUL PAREY, HAMBURG UND BERLIN, 1961;
[4]. Prospect combina GLORIA;
[5] http://www.harvestsalvage.ca/TR70%20New%20Holland%20Combine.html
[6] http://www.toytractorshow.com/ih_combine_history.htm
[7]. Prospect firma NEW HOLLAND;
[8]. Prospect firma SAMPO ROSENLEW;
[9]. http://nhr.ro/
[10]. Prospect firma LAVERDA
[11]. Prospect firma CLAAS;
[12]. Maican E. – SolidWorks – modelare 3D pentru ingineri, Editura Printech,
Bucureşti, 2006
[14]. Neculăiasa V., Dănilă I. – Procese de lucru și mașini agricole de recoltat, Iași,
1995
[15]. Scripnic V., Babiciu P. - Mașini agricole, Editura Ceres, București, 1979
[16]. I. Dănilă – Mașini agricole de recoltat, Timișoara 1981
[17]. Maican E. – Infografică - note de curs, Universitatea Politehnica din Bucuresti,
2016
[18]. *** - SolidWorks 2016, Help files
53