Afazia

 Definitie
 Criterii de evaluare
 Tipuri
 Exemple
Apraxia
 Definitie
 Tipuri
 Localizare cerebrala
 Exemple
Agnozia
 Definitie
 Actul perceptiv – faze
 Tipuri
 Exemple
 Apraxia

Def: incapacitatea de a efectua in mod voluntar miscari

sau anumite miscari in prezenta conservarii motricitatii,
sensibilitatii, coordonarii capacitatilor de intelegere a
limbajului
 Liepman distinge trei tipuri de apraxie:
 Apraxie ideatorie
 Apraxie ideomotorie
 Apraxie melokinetica
 Apraxia ideatorie
 Definita ca o incapacitate de a realiza o succesiune de acte pentru a
atinge un scop, desi fiecare act in parte poate fi executat
 Pierderea schemei actiunii (nu mai stie cum se foloseste), un deficit
de planificare, de manuirea corecta a obiectelor
 O incapacitate de a realiza secvente complexe de miscari din cauza
unei programari incorecte a intregii secvente
 Afecteaza ambele maini in maniera similara

 Caracteristic: actiuni absurde (ia cheia si o baga in gura apoi o

freaca de fata, incearca sa scrie cu un cutit)

 Localizare: leziuni ale extremitatii posterioare a primelor doua

circumvolutiuni temporale si ale plicii curbe
 Este bilaterala cand leziunea este in stanga si unilaterala in leziunile
emisferului drept
 Apraxia ideomotorie
 Efectuare actiunilor simple este tulburata numai la comanda, pe cand
actiunile motorii automate si reflexe se executa de cele mai multe ori
normal; o disociatie automatico-voluntara
 Este cea mai frecventa dintre apraxii; prezervarea gesturilor familiare
 Bolnavul are in minte planul actiunii, il cunoaste, poate sa descrie ce
trebuie sa faca pentru a-l executa
 Tulburare a functiei gestice intotdeauna accentuata de situatia de
examen care priveaza pacientul de spontaneitatea sa; intelegerea este
conservata
 Poate fi testata prin imitarea gesturilor aleatorii ale examinatorului sau
prin simularea folosirii unor obiecte

 Localizare:
 leziunile corpului calos (unilaterala)
 Regiunea parietala, girus supramarginal si portiuni din parietala
ascendenta
 Leziuni frontale sau subcorticale
 Apraxia melokinetica
 O tulburare a formulei kinetice pentru miscarile intentionale
afectand toate formale de miscare, interesand in special miscarile
rapide, fine, distale
 Miscarile sunt grosolane, simple, mutilate - pacientul nu poate
realiza miscari complexe precum cusutul, crosetatul, cantatul la
instumente
 O apraxie inervatorie periferica a segmentului – predominant
muschii mainii
 Dificil de diferentiat de efectele unui sindrom piramidal sau
extrapiramidal moderat
 Localizare:
 In ariile motorii
 Testarea apraxiei ideomotorii si ideatorii
 Testul tipic: in fata bolnavului se aseaza un ciocan, o perie de
dinti, o foarfeca, o guma, un lacat cu cheie, o lumanare cu o cutie
de chibrituri – pacientul este rugat sa ia fiecare obiect pe rand in
mana si prin cuvinte si gesturi sa arate cum se intrebuinteaza

 Complexe: a simula ca se conduce un automobil, a simula ca se

bate la usa, a simula ca se indoaie si se desface o hartie, a simula
ca se aprinde o tigara, a simula ca se canta la pian

 Membre superioare: a strange pumnul, a face salutul militar, a

spune la revedere, a se scarpina in cap, a pocni din degete
 Apraxia constructiva
 Dificultatea de a aprecia si de a analiza relatiile spatiale si de a
executa constructii mai simple sau mai complicate (nu poate
ansambla piese izolate, nu poate construi)
 Evidenta mai ales in desen : se cere bolnavului sa deseneze un arc, o
cruce, un om, o bicicleta, figuri geometrice, figuri in perspectiva.

 Leziuni in jumatatea posterioara a emisferelor drepte

 Apraxia buco-faciala
 Bolnavul nu poate executa miscari voluntare ale musculaturii fetei si
gurii la cerere
 Bolnavul este pus sa: inchida/deschida ochii (apraxia pleoapelor), sa
scoata si sa dirijeze limba in diferite directii, sa fluiere, sa sufle, sa
plescaie, sa arate dintii, sa imite sarutul, etc.
 Localizare:
 Leziune frontala sau operculara centrala sau leziuni ale portiunii
anterioare a insulei
 Leziuni unilaterale ale creierului – tulburari bilaterale bucofaciale – ex.
Afemie expresiva cu pertubatii ale inervatiei voluntare
 Apraxia trunchiului
 Bolnavul nu poate executa miscari voluntare ale musculaturii
trunchiului si membrelor inferioare
 Bolnavul este rugat sa se intinda in pat, sa treaca din decubit dorsal in
decubit lateral
 Cauze/ Localizare: tumori ale spleniului corpului calos care intereseaza
unii sau ambii lobi frontali; boala Pick cu importanta atrofie frontala

 Apraxia mersului
 O tulburare a mersului in absenta unei pareze a membrelor inferioare,
ataxiei sau unor tulburari de sensibilitate
 Cauze/ Localizare: leziuni ale lobilor frontali, in special in tumori cu
invadare anterioara a corpului calos; leziuni subcorticale ale regiunii
prefrontale
 Agnozia
 Def: dificultate sau imposibilitate de a recunoaste obiectele
din lumea inconjuratoare in absenta unor tulburari ale
functiilor elementare senzitivo-senzoriale in domeniul in care
se exercita agnozia si in absenta unui deficit intelectual general
si a unor tulburari psihice.

 O tulburare care afecteaza procesul de perceptie dincolo de

regiunea corticala senzoriala;
 Tulburari de recunoastere care iau nastere in urma unor
prelucrari defectuoase ale mesajelor care vin pe unul dintre
canalele informationale.
 Etapele realizarii procesului perceptiv

 1. etapa perceptiva: se refera la caracteristicile stimulului

(intensitate luminoasa, angularitate, profunzime, culoare,
natura intermitenta a stimulului).
 2. etapa de integrare a trasaturilor elementare – tine cont de
simultaneitatea caracteristicilor, de relatia lor temporala si
spatiala, de miscarea lor, de diferentierea fond/figura.
(afectata in agnosia aperceptiva)
 3. etapa asociatiilor intermodale si de comparare a
perceptiei cu stocul de imagini vizuale stocate in memorie –
presupune asocierea de sens imaginii (afectata in agnosia
asociativa)
 Agnozia tactila
 Bolnavul nu poate identifica cu ochii inchisi un obiect pe care-l tine
in mana
 Dificultati in recunoasterea formelor, texturii, greutatii si
dimensiunilor (astereognozie)
 Se insoteste de obicei de mici tulburari de sensibilitate de tip cortical
(ahilognozie, tulburari in localizarea topografica a stimului tactil,
largirea campurilor Weber)
 Poate fi simulata de tulburarile de sensibilitatea periferica, de pareza,
ataxie sau apraxie, afazie
 Tipuri: amorfognozia (nu recunoaste marimea, forma, caracteristicile
spatiale), ahilognozia (nu recunoaste textura materialului), asimbolia
tactila (nu recunoaste obiectul)
 Localizare:
 Circumvolutie postcentrala, lobii parietali, emisfera ipsilaterala
 Agnozia auditiva
 O tulburare la nivelul prelucrarii stimulului in scoarta imediat dupa
receptia lui si inainte de a deveni constient
 Agnozii
 auditive verbale (“surditate verbala pura”),
 auditive non-verbale (nerecunoasterea unor sunete familiare),
 pentru muzica
 auditive afective,
 surditate corticala (distructia bilaterala a corexului auditiv primar)
 Testare: i se cere bolnavului sa recunoasca vocile diferitelor persoane,
sa localizeze in spatiu sursa zgomotelor, sa recunoasca plansul unui
copil, stranutul, etc., sa indice cel mai intens dintre doua sunete, sa
recunoasca ritmuri, prozodia, sa recunoasca tipul sunetelor.
 Localizare: jumatatea posterioara a primei circumvolutii temporale si
parte din cea de-a doua circumvolutie temporala a emisferei
dominante
 Agnozia vizuala
 Descriere: bolnavul vede un obiect care i se arata, dar nu poate
distinge caracterul si semnificatia lui, nu-l poate numi, nu poate
arata cum se intrebuinteaza si nu-si poate aminti daca l-a mai vazut
vreodata
 Tipuri:
 agnozia vizuala aperceptiva
 agnozia vizuala asociativa
 afazia optica
 agnozia culorilor
 agnozia vizuospatiala
 alexia agnozica
 prosopagnozia
 simultagnozie
 Agnozia vizuala aperceptiva
 Incapacitate de a recunoaste stimulii vizuali din cauza unui deficit
in manipularea informatiei ce se situeaza dincolo de perceptia
vizuala;
 Percep elementele care formeaza obiectul, le pot numi si descrie,
insa nu le pot combina intr-o imagine unitara, intr-o singura
“perceptie”
 Nu pot copia si nici imperechea intre ei forme si obiecte
 Sunt tulburate mecanismele de detectare a formei si unghiurilor
care intervin in modelarea stimulului
 Nistagmusul optocinetic, discriminarea luminozitatii si a culorilor
pot fi prezervate
 Cauze/ Localizare:
 intoxicarea cu monoxid de carbon
 leziune distructiva a lobului parietal drept postinferior
 leziuni occipitale si a zonelor adiacente
 Agnozia vizuala asociativa
 Imposibilitatea de a numi, descrie si /sau de a indica intrebuintarea
unui obiect perceput vizual
 Integrarea elementelor perceptive insa nu poate fi identificat
vizuosemantic pattern-ul integrat
 Perceptia a fost corect efectuata dar stimulul este prost imperecheat
sau rau etichetat
 Afectata legatura intre obiectul perceput si informatiile
inmagazinate despre acest obiect
 Pacientii cauta activ indici tactili, auditivi sau olfactivi care-i pot
ajuta sa recunoasca obiectele si au tendinta sa atinga spontan
stimulii ce trebui identificati
 Pot copia desene; au performante mai bune in indicarea obiectelor
decat cei cu agnozie aperceptiva
 Localizare:
 Zona occipito-temporala, uni/ bilaterala
 Teste comparative

Aperceptiva Asociativa

Denumire de obiecte - -

Desemnare de obiecte - +

Copiere - +
Desen la comanda + +
Imperechere de obiecte
- +
identice

Imperechere categoriala - -
Afazia optica
 Este un sindrom apropiat de agnozia vizuala, denumirea si indicarea
pe intrare vizuala sunt deficitare
 Pacientul poate recunoaste stimulul insa printr-o disconexiune vizuo-
verbala centrii limbajului nu primesc decat o informatie vizuala
partiala, ceea ce da nastere unui comportament confabulatoriu
caracteristic; un deficit anomic.
Agnozia culorilor
 Acromatopsia – pierderea simtului cromatic, uneori restransa
la un hemicamp vizual
 Pacientii nu pot numi sau imperechea culorilor si percep mediul
inconjurator intr-o nuanta de cenusiu
 Testare: sa numeasca culorile vazute, sa arate culorile cerute de
examinator, sa sorteze un lot de culori dupa diferite criterii, sa
recunoasca imagini necorespunzator colorate.
 Localizare:
 Leziunile cortexului occipital infero-median, implicand in special
girusurile lingual si fuziform
Agnozia vizuospatiala
 Presupune o dificultate de a intelege sau reproduce cele mai simple
relatii spatiale
 Nu mai exista o detasare clara a obiectului de fond si de alte obiecte
invecinate
 Pacientii nu pot copia, nu pot desena din memorie, nu pot construi bi-
sau tridimensional
 Localizare si semne clinice asociate:
 In sindromul parietal de emisfera dreapata (nedominanta) impreuna cu
neglijarea hemispatiului stang, dezorientare dreapta-stanga, apraxie de
imbracare, topografo-agnozie
Alexia agnozica
 Bolnavul nu este capabil sa citeasca un text, desi scrisul spontan si la
dictare sunt normale, fara ca el sa poata citi ceea ce a scris
 Localizare /Cauze:
 Leziuni unilaterale ale celei de a doua si a treia circumvolutiuni occipitale
ale emisferei dominante
 Leziunea partii posterioare a corpului calos
Prosopagnozia
 Agnozia pentru fizionomii
 Bolnavul nu mai recunoaste persoanele, nici chiar pe cele mai
apropiate din jurul lui
 Este o tulburare de sinteza, bolnavii putand in cele din urma
recunoste persoana dupa diferite detalii (buze, sprancene, timbru
vocal, etc.)
 Localizare:
 Girusul parahipocampic drept
Simultagnozia
 Bolnavul, desi recunoaste cateva elemente izolate dintr-o
reprezentare grafica mai complexa, nu poate grupa elementele
izolate intr-un tot semnificativ
 Pacientul sare de la o imagine elementara la alta fara a suprinde
relatia dintre ele, nu poate surprinde “idea generala”
 Localizare/ Cauze: leziuni parieto-occipitale