Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
1
CURS 2
Teorii nongenetice
1. Teoria imunologica
2
5. Deteriorarea rapida a starii generale – la varstinici evolutia bolii este rapida cu
multiple manifestari generale.
6. Simptomatologia atipica – deseori pragul durerii este crescut.
La batrani durerea este slab reprezentata.
Multe afectiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome cum ar fi :
- instabilitatea –cadere din picioare ;
- confuzie ;
- iritabilitate .
Bolile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere.
Bolile infectioase se pot prezenta fara febra.
7. Prognostic sever
8. Tulburari de metabolizare si excretie
La varstnici metabolizarea medicamentelor este modificata. Este necesara scaderea
dozei medicamentului, cu o jumatatea pana la ¾ din doza adultului.
Polipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice care se poate
folosi la adult.
Metabolismul tuturor elementelor este modificat.
Scaderea cantitatii de apa din organism poate determina:
- uscarea pielii;
- constipatie cu acumulari toxice in organism;
- scaderea diurezei ;
- stagnarea secretiei in arborele respirator.
9. Factorii sociali sunt importanti pentru reintegrarea in societate ( vecini, rude,
prieteni).
Factorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii (gradinarit, ocupatii
casnice)
10. Anamneza dificila datorita:
- modificarilor psihice importante;
- tulburarilor senzoriale – vaz, auz, sensibilitate;
11. Diagnostic dificil de stabilit.
Diagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului simptomatologic.
CURS 3
3
Particularitati ale metodologiei exercitiului fizic la varstnici
Sedintele de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, aerisite, luminoase,
cu o temperatura constanta de 180-200.
Este necesar sa se respecte unele reguli :
- vestimentatie comoda ( preferabil lana sau bumbac) ;
- participarea activa si constienta la toate miscarile ;
- sa repete singur miscarile pe care le poate executa ;
- sa practice zilnic programul de gimnastica si dupa realizarea obiectivului pentru a
impiedica recidivele.
Recomandari
3. Durata efortului in mod normal sedinta trebuie sa dureze 20-30 de minute. Se prefera
dutare scurte cu pauze de aceeasi marime cu perioada efortului.
Intre intensitatea si durata efortului va fi mentinut un raport invers proportional.
Ritmul va fi zilnic sau de 3-4 ori pe saptamana.
4
- sunt contraindicate exercitiile cu trunchiul aplecat, pozitii extreme ale capului (mai
ales in extensie)miscari bruste ale capului pentru evitarea tulburarii circulatorii
cerebrale ;
- durerile articulare limiteaza exercitiul fizic ;
- se vor evita exercitiile care se efectueaza in lipsa de aer datorita mentinerii
respiratiei ;
- se vor evita ridicarile de greutati mari si schimbarile bruste de pozitie ;
- aparitia oboselii impune oprirea efortului ;
- exercitiile sa fie accesibile posibilitatilor de executie ale bolnavului ;
- buna colaborare se face printr-un limbaj adecvat tipului psihologic al pacientului ;
- sa se realizeze o buna colaborare intre pacient si kinetoterapeut pentru a evita
refuzul de participare din partea pacientului.
Curs 4
Fracturi
Cauze favorizante
Se recunosc:
- structura fragila a tesutului conjunctiv-ligamentar si osteoporoza.
La nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea osului in zona cea mai
spongioasa – colul femural. Fracturile de col femural apar cel mai frecvent la batranul cu
osteoporoza.
Intre 50-60 de ani apare o frecventa crescuta a fracturilor la femei datorita osteoporozei
postmenopauza.
Peste 75 de ani apare a importanta crestere a numarului fracturilor, astfel incat 75% din
totalul fracturilor de col femural sunt la aceasta varsta. Fracturile de col femural la varstinici au o
importanta deosebita. Daca la adult in urma fracturilor este in joc prognosticul functional, la
batrani in joc este prognosticul vital.
Fractura la batran are drept consecinta in mod frecvent pseudartroza.
Mortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelungite, cu toate consecintele ei in
principal tromboflebita cu embolie.
Fractrile dau frecvent necroza aseptica a capului femural.
Fractura poate decompensa si alte afectiuni ale batranului.
Diagnosticul de fractura se pune pe :
- contextul de cadere ;
- impotenta functionala ;
5
- atitudinea vicioasa a membrului inferior respectiv, evidentiata prin scurtarea
membrului afectat;
- durere mare la nivelul articulatiei;
- confirmare radiologica.
Suspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea (mersul) deoarece o fractura
simpla se poate transforma intr-o fractura cu deplasare.
Triada =cadere+ schiopatare+ durere la mers conduce la suspiciunea de fractura de col
femural.
Tratamentul include profilaxie, tratament chirurgical si recuperare.
1. Profilaxia este cea mai importanta si se face prin 2 modalitati :
a. prevenirea osteoporozei prin :
- educare alimentara adecvata ;
- exercitii fizice ;
- combaterea imobilizarii.
b. prevenirea caderii prin :
- limitarea si ajustarea efortului fizic ;
- amenajarea spatiului in care pacientul se misca.
2. Tratament chirurgical se practica artroplastia partiala sau totala. Aceste proteze
coxo-femurale permit mobilizarea rapida a pacientului.
Avantajele protezei partiale :
- pacientul se da jos din pat la 10 zile sau mai repede de la oparatie ;
- dupa o luna poate merge in carje sau cadru metalic ;
- dupa alte 2-3 saptamani poate merge cu spijin in baston.
3. Recuperarea
Kinetoterapia in cazul protezarii are urmatoarele obiective :
- tonifiere musculara;
- cresterea mobilitatii articulare;
- mersul.
Se contraindica rotatiile si adductia coapselor datorita riscului de luxatie a protezei.
Recuperarea incepe foarte devreme (pentru proteza totala mersul cu cadru sau carje
putand incepe la 8-10 zile de la oparatie). Ca o regula de baza in kinetoterapia acestor pacienti
se va evita mobilizarea articulatiei la unghiuri maxime mai ales pentru adductie si abductie.
Decubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea acestor pacienti.
In decubitul lateral se recomanda perna intre membrele inferioare.
Curs 5
6
- relatii uneori conflictuale intre generatii (neintelegeri cu proprii copii sau nepoti) ;
- stari conflictuale intre partenerii conjugali ;
- decesul unuia dintre parteneri si singuratatea consecutiva ;
- diminuarea veniturilor materiale ;
- obligatia uneori de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru varstnici.
1. Tulburarile de somn :
Somnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in raport cu
adultul.
Daca la adult durata normala a somnului este de 7-8 ore/zi, la batran durata normala este
de aproximativ 6 ore/zi. Aceasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si ziua, fie ca
trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta.
Particularitati ale somnului labatrani:
- tratament etiologic al adenomului de prostata, a reflexului gastro-eso-faringian, al
bronsitei;
- tratament medicamentos;
- masuri de igiena a somnului constand in:
- culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber
sau efectuarea unor exercitii fizice;
- masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare;
- masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau
excitante, substante sau medicamente care pot da insomnie;
- nu se va fuma inaintea de culcare; fumatul stimuland secretia de adrenalina ;
- se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii;
- aerisirea camerei in care se doarme;
- dus sau baie calda cu efecte calmante;
- ingestia de lapte, ceai de tei sau chiar vin daca nu exista contraindicatii;
- crearea de conditii optime de odihna privind linistea, luminozitatea si confortul
patului ;
- folosirea unor tehnici de relaxare sub forma de hipnoza sau masaj relaxant.
Efectul placebo este foarte important la varstnic. S-a constatat ca aproximativ 60% din
batrani adorm folosind un produs placebo, fata de 70% din batrani care adorm cu produse active
asupra somnului.
70% din batrani folosesc tranchilizante ;
Prin mijloace kinetice formate din: mobilizari usoare, mers terapeutic, practicarea unor
sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante.
2. Depresia
7
Depresia este considerata ca cea mai frecventa afectiune psihica, mergand pana la 15%
in cadrul populatiei varstnice.
Cauze:
- Factori genetici:
Se considera ca s-ar putea transmite genetic semnele depresiei.
- Factori patologici: in principal intoxicatiile
- Constientizarea procesului de imbatranire evidentiata prin:
- caderea parului;
- pierderea dentitiei;
- aparitia ridurilor;
- scaderea capacitatii fizice si psihice.
Tratament:
- tratamentul prin mijloace psiho-sociale consta in principal in tratament etiopatogenetic;
- tratamentul bolilor cerebrale tratabile (afectiuni vasculare, infectii);
- tratament medicamentos cu antidepresive;
- tratament prin mijloace fizicale:
- exercitii cu miscari active;
- ergoterapie (gradinaritul, tamplarie);
- mers terapeutic;
- practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psihicul cat si
statea fizica.
3. Dementele
Semne:
- tulburari si lentoare in gandire;
- simtomatologie modificata;
- iritabilitate si nervozitate;
- tulburari de echilibru si coordonare;
- tulburari de deglutitie;
- refuzul de mancare.
8
Tratament :
- tratament medicamentos- vitamine;
- tratament kinetic constand in: reeducarea mersului, recupararea echilibrului,
recupererea coordonarii, mers terapeutic;
- ergoterapie.
Curs 7
Cauze:
La barbati:
- afectiunile prostatei - adenomul de prostate;
- afectiunile uretrei- manifestate sub forma de stricturi sau infectii;
- complicatii dupa hernia inghinala.
La femei :
- nasteri repetate;
- graviditatea;
- boli infectioase genitale;
- infectii si malformatii uretrale.
Obiectivele recuperarii :
1. reeducarea respiratiei;
2. corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului;
3. tonifierea musculaturii pervi-perineale;
4. ameliorarea coordonarii musculare;
5. relaxarea generala si segmentara.
Metode de recuperare
9
Kinetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala si gimnastica
respiratorie.
Indicatii
- tulburari ale staticii pelvine – retroversia uterina;
- sterilitate ovariana;
- incontenenta urinara;
Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza muschilor fesieri, adductori ai coapsei, m.
piramidali si opturatori.
Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura abdominala si
cea pelvi-perineala.
- contractia muschilor abdominali cresc presiunea intraabdominala si impinge viscerele
spre planseul pelvin care se contracta reflex opunandu-se acestor impingeri.
- Gimnastica ritmica;
- Gimnastica cu taburet;
- Gimnastica in apa;
- Masajul;
- Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de relaxare fizica si psihica
generala, dar si prin intermediul presiunii intraabdominale, actionand asupra
afectiunilor genito-urinare.
Masajul are la baza legaturi existente intre organele profunde si tegument. Se pun in
actiune reflexele viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. Se poate folosi fie masajul regional, fie
masajul direct sau local avand ca efect activarea circulatiei sistemice, cresterea tonusului
musculaturii abdominale, cresterea elasticitatii pielii si prin efectul masajului reflex activitatea
organelor pelvine.
10