Ingrijirea pacientului cu

afectiuni hematologice
 Afectiunile sangelui evolueaza cu
simptomatologie adesea
impresionanta, mijloacele terapeutice
in unele dintre ele neputand prelungi
viata pacientului, obtinandu-se numai
o remitere a simptomelor.
COMPONENTELE SI FUNCTIILE
SANGELUI
 Sangele este un tesut lichid, care reprezinta 6-8% din
greutatea corporala, format din doua sectoare, unul circulant
si altul de formare a celulelor.
 Sectorul circulant - Plasma.
- Elementele figurate reprezinta 45%
din volumul sanguin si sunt:
 - hematii, -care au rolul de a transporta oxigenul catre
tesuturi si C02 catre organele excretoare; de asemenea,
mentin echilibrul acido-bazic. Numarul de hematii -4 500
000-5 000 000/mm3
 leucocitele -au rol in apararea organismului de infectii,
numarul lor fiind de 5 000-8 000/mm3
 trombocitele -intervin in procesul de hemostaza, numarul
lor fiind de 150 000-300 000/mm3.
 Sectorul de formare a celulelor este
reprezentat de organele hematopoietice:
 - maduva osoasa, care formeaza
granulocite, trombocite, eritrocite
 - ganglionii limfatici
 - splina
 -formatiuni limfoide (amigdalele)
HEMATOPOIEZA
 La adult, hematopoieza se realizează
aproape în totalitate, în măduva
vertebrelor, a coastelor, în interiorul
oaselor late şi în extremitatea celor lungi.
Doar monocitele şi limfocitele au o altă
origine; sistemul reticulo-endotelial,
respectiv ganglionii limfatici
ROLUL SANGELUI
 - transportul diferitelor substanţe spre locul
lor de destinaţie; ţesuturi şi celule (substanţe
nutritive, produşi intermediari, enzime,
hormoni, etc.),
 - respiraţia tisulară (transportul oxigenului
dinspre plămâni spre celule şi a dioxidul de
carbon dinspre celule spre plămâni),
 - epurarea organismul (descărcarea din
mediul intern, prin organele de eliminare,
mai ales prin rinichi, a produşilor de
dezasimilaţie şi a toxinelor),
ROLUL SANGELUI
 - transformarea unor substanţe (prin
enzimele pe care le conţine şi mai ales prin
transportul compuşilor spre ficat),
 imunitatea organismului (prin anticorpii pe
care îi conţine),
 repartizarea şi reglarea căldurii în organism,
 reconstrucţii organice, acolo unde este
necesar.
 Deşi sângele se reconstituie în permanenţă,
compoziţia sa rămâne aproape invariabil
constantă. Acest echilibru funcţional, poartă
denumirea de homeostază.
 Homeostaza este controlată şi dirijată de
către sistemul neuro-endocrin cu participarea
organelor hematoformatoare - pe de-o parte şi
a unor aparate (respirator, excretor) - pe de
altă parte. Astfel, prin analize de laborator, se
pot determina valorile multor elemente
circulante, care în mod normal trebuie să
rămână relativ constante.
EVALUAREA MORFO- FUNCTIONALA A SANGELUI
SI A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
 pentru explorarea seriei
albe: numararea leucocitelor
Examene de si stabilirea formulei
laborator leucocitare
 pentru explorarea seriei
rosii: numararea
I. Examenul sangelui hematiilor,hematocrit,
hemoglobina, numararea
reticulocitelor, stabilirea
rezistentei globulare,
electroforeza hemoglobinei,
sideremia, si bilirubinemia
 pentru explorarea functiei
de coagulare: numararea
trombocitelor, fibrinemiei,
T.S., T.C., timp de
protrombina, test Coombs,
timp Howell
 alte examene: V.S.H.,
proteinemia
 ALTE EXAMENE  examenul parazitologic
(pentru ascaridioza,
giardioza)
 examenul urinei pentru
evidentierea hematuriei
microscopice
 examenul sucului gastric:
- pentru determinarea
chimismului gastric (hipo-
si anaciditatea gastrica
sunt cauze de anemie)
• pentru reactia Adler.
Explorarea organelor
hematoformatoare
 - punctie osoasa
 - punctie (biopsie) ganglionara
 - punctie splenica
 - scintigrama hepatica
 - scintigrama splenica
 - ecografie abdominala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Modificari de coloratie si integritate a

tegumentelor
 - paliditate in anemii
 - hipercoloratie in poliglobulie
 - tegumente uscate, unghii si par friabile,
prezenta ulceratiilor,in anemiile cronice
 - prezenta elementelor purpurice in diatezele
hemoragice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Modificari ale ganglionilor

 - adenopatii ferme, generalizate, sunt
intalnite in boala Hodgkin (latero-
cervicale,
 axilare, inghinale)
 - adenopatii unilaterale, localizate axilar,
inghinal
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Splenomegalie
 intalnita in boala Hodgkin
 - intalnita in leucemia cronica
Petesii, echimoze
-petesiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se
manifesta sub forma unor pete rosii violacee, care nu dispar la
presiune
- echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau
lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune
- aceste elemente sunt intalnite in sindroamele hemoragipare
 Astenie intensa
 Pruritul : in boala Hodgkin, poliglobulie,
limfoblastom
 Anorexie
 Hemoragie nazala
 GRUPELE SANGVINE

 Grupele sangvine diferentiaza

persoanele in functie de prezenta sau
absenta unui antigen ereditar pe
suprafata celulelor rosii ale sangelui.
 Cele mai importante fiind sistemele
ABO si Rh care sunt considerate
sisteme majore.
 GRUPELE SANGVINE

 Sistemul ABO este determinat

de antigenele care se gasesc pe
suprafata hematiilor care se numesc
aglutinogene si se noteaza : A si B.
Acestea apar inca din timpul
vietii intrauterine si se mentin apoi
nemodificate toata viata.
 GRUPELE SANGVINE

 In functie de repartizarea acestor antigene A

si B pe hematii rezulta grupele sanvine :
 GRUPA O : cuprinde indivizii care se
caracterizeaza prin lipsa aglutinogenelor A
si B pe suprafata hematiilor . In plasma
indivizilor cu grupa O pot coexista ambele
aglutinine anti – A ( alfa )α , anti – B ( beta
)β
 GRUPA A : cuprinde indivizi care au pe
suprafata hematiilor aglutinogenul A iar in
plasma aglutinina anti – B (beta)
 GRUPELE SANGVINE

 GRUPA B : cuprinde indivizii care au

prezent aglutinogenul B pe suprafata
hematiilor si aglutinina anti – A (alfa) in
plasma
 GRUPA AB : cuprinde indivizi care
au ambele aglutinogene : A si B pe
hematii si nici o aglutinina in plasma.
 GRUPELE SANGVINE

 Potrivit regulii excluderii

aglutininelor cu
aglutinogenul omolog,
nu pot exista indivizi
posesori de aglutinogen
si aglutinina omoloaga.
Intalnirea lor ar conduce
la un conflict imun
antigen-anticorp si la
distrugerea hematiilor.
 Sistemul Rh

 S-a observat ca uneori, chiar in cadrul

compatibilitatii de sistem ABO pot aparea, la
indivizii ce primesc transfuzii repetate,
accidente posttransfuzionale.
 Acest fapt a fost explicat de
Landsteiner in 1937 care descopera, pe
suprafata hematiilor de maimuta si umane, un
antigen , numit Rh, care da si numele
sistemului sangvin.
 Sistemul Rh
 Persoanele care au in sange factorul Rh
(aglutinogenul D ) se numesc Rh(+) - 85%, iar cei
care nu il au sunt Rh(-) - 15%.
 Denumirea Rh provine de la antigenele Rh care se
gasesc si pe suprafata hematiilor maimutei
Macaccus Rhesus.
 Oamenii Rh(-) nu au in sange anticorpi anti Rh
(aglutinine), dar pot sa le sintetizeze, prin
izoimunizare, daca primesc o prima transfuzie cu
sange Rh(+).
 La a doua transfuzie cu sange Rh(+), acesti
anticorpi vor reactiona cu aglutinogenele Rh de pe
suprafata hematiilor si vor produce aglutinarea
hematiilor si hemoliza lor in prezenta unui factor
numit complement.
 Sistemul Rh

 O alta modalitate de izoimunizare consta in

nasterea fetilor Rh negativi de catre mamele R
pozitive.
 In cazul mamelor Rh (-) al caror sot este Rh
(+), datorita caracterului dominant al genei
care codifica sinteza aglutinogenului Rh, copiii
rezultati vor mosteni caracterul Rh (+).
 Prima sarcina poate evolua normal, deoarece,
in mod obisnuit, hematiile Rh(+) ale fatului nu
pot traversa placenta si deci nu ajung in
circulatia materna.
 Sistemul Rh

 La nastere insa, prin rupturile de vase

sangvine ce au loc in momentul dezlipirii
placentei de uter, o parte din sangele
fetal trece la mama si stimuleaza
productia de aglutinine anti Rh.
 La o noua sarcina, aceste aglutinine
patrund in circulatia fetala si pot distruge
hematiile fatului , uneori ducand chiar la
moartea acestuia, atunci cand
aglutininele sunt in concentratie mare.
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
 Metoda Beth-Vincent
-consta in determinarea aglutinogenelor
primitorului
-se pune in contact singele cu antigen
necunoscut cu seruri hemotest cu aglutinine
O (anti A,anti-B), A (anti-B), B (anti-A).
 -daca apare aglutinare (lipirea antigenului si
anticorpului urmata in final de hemoliza),
rezulta ca grupa primitorului contine antigen
opus anticorpului care a aglutinat.
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
Metoda Simonin

 -constain determinarea aglutininelor

din serul de grupa necunoscuta

 -sepune in contact serul cu

aglutinine necunoscute cu eritrocite
test O,A,B. (continand aglutinogen
cunoscut)
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
DETERMINAREA FACTORULUI
RH
Se folosesc:
 ser test anti-Rh
 eritrocite test Rh pozitiv si Rh negativ (martori)
 camera umeda, lame, pipete
 Daca apare aglutinarea picaturii din mijloc
concomitent cu prima picatura (marcata cu Rh
pozitiv) sangele este Rh pozitiv
 Daca nu apare aglutinarea, sangele este Rh
negativ
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii
şi/sau a hemoglobinei.
 Anemiile se pot produce:
1. Prin pierdere de hematii:
 - Anemii posthemoragice -hemoragii externe sau
interne prin traumatisme,
 - Anemii hemolitice= sunt stări patologice în care
distrugerea hematiilor depășește capacitatea de
refacere a hematiilor (anemia hemolitică a nou-
născutului şi prin incompatibilitatea de sânge în
sistemul AOB)
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 2. Prin insuficienţă de producerea
hematiilor şi hemoglobinei
 - Anemia feriprivă (prin lipsă de fier)
 - Anemia Biermer(pernicioasa) -anemie
cronică datorată atrofie mucoasei
gastrice, cu dispariția factorului intrinsec,
care antrenează o tulburare de resorbție
a Vit B12.
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin
hiperplazia sistemului
eritropoetic.(creșterea numărului
hematiilor și hemoglobinei în sângele
periferic.)
 Anemia acuta

Manifestari de dependenta
 -ameteli
 - paloarea tegumentelor instalata brusc
 -tahicardie
 - puls filiform
 - hipotensiune arteriala
 - dispnee
 - lipotimie
 - tulburari digestive (greata, meteorism, tulburari de
tranzit)
 Anemia acuta

Probleme de dependenta
 - alterarea respiratiei si circulatiei
 - risc de pierdere a constientei
 - risc de soc hemoragic
 Anemia cronica

 Manifestari de dependenta
- Ameteli ,cefalee, astenie
-palpitatii, dureri precordiale
- dispnee, paloarea buzelor
- paloarea palmelor, paloarea plantelor
- mucoasa bucala atrofiata
- unghii si par friabile
-febra39°C
- amenoree
 Anemia cronica

Probleme de dependenta
 - intoleranta la activitatea fizica
 - alterarea respiratiei si circulatiei
 - tulburari de memorie
 - hipertermie
 - tulburari ale ciclului menstrual
 - deficit de cunostinte privind autoingrijirea
 - risc de alterare a integritatii pielii si
mucoaselor
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
Obiective
 -pacientul sa prezinte respiratie si circulatie
adecvata varstei
 - pacientul sa afirme starea de bine fizica si
psihica
 -pacientul sa-si mentina tegumentele integre,
normal colorate
 - pacientul sa poata comunica eficient la nivel
afectiv si sensorial
 - sa se inlature riscul complicatiilor
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
LEUCEMIE
Leucemiile sau leucozele sunt
hemopatii maligne caracterizate prin
hiperplazia tesuturilor hematopoietice
(mieloid si limfoid) si metaplazia lor.
 Prin metaplazie tesutul leucozic ia locul
seriei rosii si numai are cine forma
hematii; apar si tulburari de coagulare.
 LEUCEMIA ACUTA

Manifestari de dependenta - apar trei

sindroame
 sindromul anemic (paloare, astenie,
dispnee)
 sindromul infectios (febra, frison, curbatura)
 sindromul hemoragic (gingivoragii,
epistaxis, metroragii)
 ulceratii ale cavitatii bucale
 manifestari pseudoneoplazice, scaderea
apetitului, a greutatii corporale, transpiratii,
prurit.
 LEUCEMIA ACUTA

Probleme de dependenta
 - hipertermia
 - intoleranta la efort fizic
 - deficitul de volum lichidian
 - alterarea integritatii mucoasei bucale
 - incapacitatea de hidratare, alimentare
 - risc de alterare a starii generale, exitus
prin complicatii hemoragice si
septicemice.
 LEUCEMIA CRONICA

Manifestari de dependenta
- dureri osoase si in hipocondrul stang
 - prurit tegumentar
 - disconfort abdominal
 - pierderea imaginii de sine
 - modificarea schemei corporate (in
leucemia limfoidă cronică),prin
prezenta adenopatiilor
 LEUCEMIA CRONICA

 Probleme de dependenta
 - intoleranta la activitatea fizica
 - dureri osoase si in hipocondrul stang
 - prurit tegumentar
 - disconfort abdominal
 - pierderea imaginii de sine
 - modificarea schemei corporate (in
leucemia limfoidă cronică),prin prezenta
adenopatiilor
  Obiective
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune
cat mai lungi ceea ce prelungeste durata de
viata.
(remisiune= ameliorare sau disparitie
temporara a manifestarilor unei boli)
- in perioadele terminale, pacientul sa fie
sustinut de familie, anturaj si sa beneficieze de
o moarte demna si linistita.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME
HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE
TULBURAREA HEMOSTAZEI

 Acestea pot fi determinate de tulburarile

vasculare, trombocitare, de coagulare.
 1.Sindroame hemoragice prin tulburări
vasculare-se datoresc creșterii permeabilității
sau fragilității vasculare,datorită acțiunii unor
factori toxici carențiali,alergici sau congenitali.
 2.Sindroame hemoragice prin tulburări
trombocitare (trombopatii)- constau fie în
scăderea numărului trombocitelor ,fie în
insuficiența funcțională a trombocitelor
 3. Sindroame hemoragice prin tulburări de
cooagulare(coagulopatii)ex. hemofilia
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME
HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE
TULBURAREA HEMOSTAZEI

 Hemofilia este un sindrom hemoragic

ereditar, determinat de absenta factorilor
VIII-IX ai coagularii. Boala este intalnita
la barbati si se caracterizeaza prin
hematoame dupa traumatisme minime.
 Manifestari de dependenta
 - hemoragii abundente la traumatisme
mici, situate la nivelul tegumentelor
mucoaselor, articulațiilor;
 -ameteli
 -astenie
 - prezenta hemartrozelor( acumulare de
sânge la nivelul articulațiilor)
 Probleme:
 - intoleranta la activitatea fizica
 - tulburari de mobilitate, cauzate de
hemartroze (maini, genunchi, coate)
 - deficit de cunostinte pentru prevenirea
complicatiilor
 - rise de complicatii prin compresiuni
produse de hematoame (paralizii,
gangrene, necroze).
 Obiective
 - pacientul sa fie ferit de traumatisme,
hemoragii
 - sa se previna complicatiile invalidante
determinate de compresiunea
hematoamelor
 - pacientul sa fie constientizat cu privire
la modul sau de viata, sa stie sa se
autoingrijeasca in caz de hemoragii.
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice

 asigură repausul la pat al pacientului în saloane

liniştite, luminoase, călduroase:
 repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril,
dispneic, adinamic
 prin condiţiile din salon, trebuie să asigure prevenirea
infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, având în
vedere rezistenţa scăzută la infecţii a pacienţilor cu
boli hematologice
 în caz de hemartroză, articulaţia să fie relaxată
 asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor
 asigură prevenirea escarelor de decubit, în cazul
pacienţilor gravi, prin mijloacele cunoscute
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoile
sale cantitative şi calitative, modificate de boală:
 -în perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat
 - în anemii - alimente bogate în fier, calciu, vitamine,
bazate
 pe carne (viscere), legume verzi şi fructe
 -în poliglobulie se reduce cantitatea de carne
 monitorizează temperatura, pulsul, tensiunea,
arterială, respiraţia, la intervale de timp în funcţie de
gravitatea cazului, consemnând datele în foaia de
temperatură
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 sesizează apariţia elementelor hemoragice pe
tegumente şi mucoase - peteşii, echimoze,
hematoame - şi informează medicul
 aplică comprese reci pe articulaţie, în cazul
hemartrozei
 -supraveghează eliminările prin scaun şi urină, pentru
evidenţierea ascarizilor în scaun, a hematuriei
nocturne
 face bilanţul ingesta/excreta, în cazul pacienţilor febrili
cu transpiraţii abundente şi a celor care prezintă
vărsături
 recoltează produsele pentru examene de laborator
(sânge; urină, suc gastric, materii fecale) şi pregăteşte
pacientul şi instrumentarul pentru puncţia biopsică
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 administrează tratamentul prescris:.
 transfuzia de sânge integral sau a derivatelor
lui (masă eritrocitară, plasmă, concentrat de
factor VIII, plasmă antihemofilică
 sesizează apariţia accidentelor transfuziei
 preparate de fier pe cale orală (soluţii, tablete,
granule), între mese sau în timpul mesei
 preparate de fier pe cale parenterală, prin
injecţii intramusculare profunde
 tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Kşi
tratamentul hormonal prescris
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 tratamentul citostatic intravenos sau în perfuzii intra-
venoase
 sesizează efectele scundare ale administrării citostaticelor
(anorexie, greţuri, vărsături, diaree)
 susţine psihic pacientul în perioada în care se produc
modificări ale schemei corporale (căderea părului)
 menajează psihicul pacientului, devenind suportul lui moral;
are în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile (susţine
pacientul în stările terminale)
 ia legătura cu kinoterapeutul care învaţă pacientul mişcările
pe care le poate face în cazul artrozelor cauzate de
hemartroză
 pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul
căruia i se aplică tratament chirurgical (splenectomie,
extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).