Ingrijirea Pacientului Cu Afectiuni Hematologice

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 58

Ingrijirea pacientului cu

afectiuni hematologice
Afectiunile sangelui evolueaza cu
simptomatologie adesea
impresionanta, mijloacele terapeutice
in unele dintre ele neputand prelungi
viata pacientului, obtinandu-se numai
o remitere a simptomelor.
COMPONENTELE SI FUNCTIILE
SANGELUI
 Sangele este un tesut lichid, care reprezinta 6-8% din
greutatea corporala, format din doua sectoare, unul circulant
si altul de formare a celulelor.
 Sectorul circulant - Plasma.
- Elementele figurate reprezinta 45%
din volumul sanguin si sunt:
 - hematii, -care au rolul de a transporta oxigenul catre
tesuturi si C02 catre organele excretoare; de asemenea,
mentin echilibrul acido-bazic. Numarul de hematii -4 500
000-5 000 000/mm3
 leucocitele -au rol in apararea organismului de infectii,
numarul lor fiind de 5 000-8 000/mm3
 trombocitele -intervin in procesul de hemostaza, numarul
lor fiind de 150 000-300 000/mm3.
 Sectorul de formare a celulelor este
reprezentat de organele hematopoietice:
 - maduva osoasa, care formeaza
granulocite, trombocite, eritrocite
 - ganglionii limfatici
 - splina
 -formatiuni limfoide (amigdalele)
HEMATOPOIEZA
 La adult, hematopoieza se realizează
aproape în totalitate, în măduva
vertebrelor, a coastelor, în interiorul
oaselor late şi în extremitatea celor lungi.
Doar monocitele şi limfocitele au o altă
origine; sistemul reticulo-endotelial,
respectiv ganglionii limfatici
ROLUL SANGELUI
 - transportul diferitelor substanţe spre locul
lor de destinaţie; ţesuturi şi celule (substanţe
nutritive, produşi intermediari, enzime,
hormoni, etc.),
 - respiraţia tisulară (transportul oxigenului
dinspre plămâni spre celule şi a dioxidul de
carbon dinspre celule spre plămâni),
 - epurarea organismul (descărcarea din
mediul intern, prin organele de eliminare,
mai ales prin rinichi, a produşilor de
dezasimilaţie şi a toxinelor),
ROLUL SANGELUI
 - transformarea unor substanţe (prin
enzimele pe care le conţine şi mai ales prin
transportul compuşilor spre ficat),
 imunitatea organismului (prin anticorpii pe
care îi conţine),
 repartizarea şi reglarea căldurii în organism,
 reconstrucţii organice, acolo unde este
necesar.
 Deşi sângele se reconstituie în permanenţă,
compoziţia sa rămâne aproape invariabil
constantă. Acest echilibru funcţional, poartă
denumirea de homeostază.
 Homeostaza este controlată şi dirijată de
către sistemul neuro-endocrin cu participarea
organelor hematoformatoare - pe de-o parte şi
a unor aparate (respirator, excretor) - pe de
altă parte. Astfel, prin analize de laborator, se
pot determina valorile multor elemente
circulante, care în mod normal trebuie să
rămână relativ constante.
EVALUAREA MORFO- FUNCTIONALA A SANGELUI
SI A ORGANELOR HEMATOFORMATOARE
 pentru explorarea seriei
albe: numararea leucocitelor
Examene de si stabilirea formulei
laborator leucocitare
 pentru explorarea seriei
rosii: numararea
I. Examenul sangelui hematiilor,hematocrit,
hemoglobina, numararea
reticulocitelor, stabilirea
rezistentei globulare,
electroforeza hemoglobinei,
sideremia, si bilirubinemia
 pentru explorarea functiei
de coagulare: numararea
trombocitelor, fibrinemiei,
T.S., T.C., timp de
protrombina, test Coombs,
timp Howell
 alte examene: V.S.H.,
proteinemia
 ALTE EXAMENE  examenul parazitologic
(pentru ascaridioza,
giardioza)
 examenul urinei pentru
evidentierea hematuriei
microscopice
 examenul sucului gastric:
- pentru determinarea
chimismului gastric (hipo-
si anaciditatea gastrica
sunt cauze de anemie)
• pentru reactia Adler.
Explorarea organelor
hematoformatoare
 - punctie osoasa
 - punctie (biopsie) ganglionara
 - punctie splenica
 - scintigrama hepatica
 - scintigrama splenica
 - ecografie abdominala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Modificari de coloratie si integritate a


tegumentelor
 - paliditate in anemii
 - hipercoloratie in poliglobulie
 - tegumente uscate, unghii si par friabile,
prezenta ulceratiilor,in anemiile cronice
 - prezenta elementelor purpurice in diatezele
hemoragice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Modificari ale ganglionilor


 - adenopatii ferme, generalizate, sunt
intalnite in boala Hodgkin (latero-
cervicale,
 axilare, inghinale)
 - adenopatii unilaterale, localizate axilar,
inghinal
MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE
Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE
HEMATOLOGICE

Splenomegalie
 intalnita in boala Hodgkin
 - intalnita in leucemia cronica
Petesii, echimoze
-petesiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se
manifesta sub forma unor pete rosii violacee, care nu dispar la
presiune
- echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau
lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune
- aceste elemente sunt intalnite in sindroamele hemoragipare
 Astenie intensa
 Pruritul : in boala Hodgkin, poliglobulie,
limfoblastom
 Anorexie
 Hemoragie nazala
GRUPELE SANGVINE

 Grupele sangvine diferentiaza


persoanele in functie de prezenta sau
absenta unui antigen ereditar pe
suprafata celulelor rosii ale sangelui.
 Cele mai importante fiind sistemele
ABO si Rh care sunt considerate
sisteme majore.
GRUPELE SANGVINE

 Sistemul ABO este determinat


de antigenele care se gasesc pe
suprafata hematiilor care se numesc
aglutinogene si se noteaza : A si B.
Acestea apar inca din timpul
vietii intrauterine si se mentin apoi
nemodificate toata viata.
GRUPELE SANGVINE

 In functie de repartizarea acestor antigene A


si B pe hematii rezulta grupele sanvine :
 GRUPA O : cuprinde indivizii care se
caracterizeaza prin lipsa aglutinogenelor A
si B pe suprafata hematiilor . In plasma
indivizilor cu grupa O pot coexista ambele
aglutinine anti – A ( alfa )α , anti – B ( beta

 GRUPA A : cuprinde indivizi care au pe
suprafata hematiilor aglutinogenul A iar in
plasma aglutinina anti – B (beta)
GRUPELE SANGVINE

 GRUPA B : cuprinde indivizii care au


prezent aglutinogenul B pe suprafata
hematiilor si aglutinina anti – A (alfa) in
plasma
 GRUPA AB : cuprinde indivizi care
au ambele aglutinogene : A si B pe
hematii si nici o aglutinina in plasma.
GRUPELE SANGVINE

 Potrivit regulii excluderii


aglutininelor cu
aglutinogenul omolog,
nu pot exista indivizi
posesori de aglutinogen
si aglutinina omoloaga.
Intalnirea lor ar conduce
la un conflict imun
antigen-anticorp si la
distrugerea hematiilor.
Sistemul Rh

 S-a observat ca uneori, chiar in cadrul


compatibilitatii de sistem ABO pot aparea, la
indivizii ce primesc transfuzii repetate,
accidente posttransfuzionale.
 Acest fapt a fost explicat de
Landsteiner in 1937 care descopera, pe
suprafata hematiilor de maimuta si umane, un
antigen , numit Rh, care da si numele
sistemului sangvin.
Sistemul Rh
 Persoanele care au in sange factorul Rh
(aglutinogenul D ) se numesc Rh(+) - 85%, iar cei
care nu il au sunt Rh(-) - 15%.
 Denumirea Rh provine de la antigenele Rh care se
gasesc si pe suprafata hematiilor maimutei
Macaccus Rhesus.
 Oamenii Rh(-) nu au in sange anticorpi anti Rh
(aglutinine), dar pot sa le sintetizeze, prin
izoimunizare, daca primesc o prima transfuzie cu
sange Rh(+).
 La a doua transfuzie cu sange Rh(+), acesti
anticorpi vor reactiona cu aglutinogenele Rh de pe
suprafata hematiilor si vor produce aglutinarea
hematiilor si hemoliza lor in prezenta unui factor
numit complement.
Sistemul Rh

 O alta modalitate de izoimunizare consta in


nasterea fetilor Rh negativi de catre mamele R
pozitive.
 In cazul mamelor Rh (-) al caror sot este Rh
(+), datorita caracterului dominant al genei
care codifica sinteza aglutinogenului Rh, copiii
rezultati vor mosteni caracterul Rh (+).
 Prima sarcina poate evolua normal, deoarece,
in mod obisnuit, hematiile Rh(+) ale fatului nu
pot traversa placenta si deci nu ajung in
circulatia materna.
Sistemul Rh

 La nastere insa, prin rupturile de vase


sangvine ce au loc in momentul dezlipirii
placentei de uter, o parte din sangele
fetal trece la mama si stimuleaza
productia de aglutinine anti Rh.
 La o noua sarcina, aceste aglutinine
patrund in circulatia fetala si pot distruge
hematiile fatului , uneori ducand chiar la
moartea acestuia, atunci cand
aglutininele sunt in concentratie mare.
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
 Metoda Beth-Vincent
-consta in determinarea aglutinogenelor
primitorului
-se pune in contact singele cu antigen
necunoscut cu seruri hemotest cu aglutinine
O (anti A,anti-B), A (anti-B), B (anti-A).
 -daca apare aglutinare (lipirea antigenului si
anticorpului urmata in final de hemoliza),
rezulta ca grupa primitorului contine antigen
opus anticorpului care a aglutinat.
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
Metoda Simonin

 -constain determinarea aglutininelor


din serul de grupa necunoscuta

 -sepune in contact serul cu


aglutinine necunoscute cu eritrocite
test O,A,B. (continand aglutinogen
cunoscut)
DETERMINAREA GRUPELOR DE
SANGE
DETERMINAREA FACTORULUI
RH
Se folosesc:
 ser test anti-Rh
 eritrocite test Rh pozitiv si Rh negativ (martori)
 camera umeda, lame, pipete
 Daca apare aglutinarea picaturii din mijloc
concomitent cu prima picatura (marcata cu Rh
pozitiv) sangele este Rh pozitiv
 Daca nu apare aglutinarea, sangele este Rh
negativ
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii
şi/sau a hemoglobinei.
 Anemiile se pot produce:
1. Prin pierdere de hematii:
 - Anemii posthemoragice -hemoragii externe sau
interne prin traumatisme,
 - Anemii hemolitice= sunt stări patologice în care
distrugerea hematiilor depășește capacitatea de
refacere a hematiilor (anemia hemolitică a nou-
născutului şi prin incompatibilitatea de sânge în
sistemul AOB)
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 2. Prin insuficienţă de producerea
hematiilor şi hemoglobinei
 - Anemia feriprivă (prin lipsă de fier)
 - Anemia Biermer(pernicioasa) -anemie
cronică datorată atrofie mucoasei
gastrice, cu dispariția factorului intrinsec,
care antrenează o tulburare de resorbție
a Vit B12.
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
 Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin
hiperplazia sistemului
eritropoetic.(creșterea numărului
hematiilor și hemoglobinei în sângele
periferic.)
Anemia acuta

Manifestari de dependenta
 -ameteli
 - paloarea tegumentelor instalata brusc
 -tahicardie
 - puls filiform
 - hipotensiune arteriala
 - dispnee
 - lipotimie
 - tulburari digestive (greata, meteorism, tulburari de
tranzit)
Anemia acuta

Probleme de dependenta
 - alterarea respiratiei si circulatiei
 - risc de pierdere a constientei
 - risc de soc hemoragic
Anemia cronica

 Manifestari de dependenta
- Ameteli ,cefalee, astenie
-palpitatii, dureri precordiale
- dispnee, paloarea buzelor
- paloarea palmelor, paloarea plantelor
- mucoasa bucala atrofiata
- unghii si par friabile
-febra39°C
- amenoree
Anemia cronica

Probleme de dependenta
 - intoleranta la activitatea fizica
 - alterarea respiratiei si circulatiei
 - tulburari de memorie
 - hipertermie
 - tulburari ale ciclului menstrual
 - deficit de cunostinte privind autoingrijirea
 - risc de alterare a integritatii pielii si
mucoaselor
Ingrijirea pacienţilor cu anemii şi
poliglobulii
Obiective
 -pacientul sa prezinte respiratie si circulatie
adecvata varstei
 - pacientul sa afirme starea de bine fizica si
psihica
 -pacientul sa-si mentina tegumentele integre,
normal colorate
 - pacientul sa poata comunica eficient la nivel
afectiv si sensorial
 - sa se inlature riscul complicatiilor
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
LEUCEMIE
Leucemiile sau leucozele sunt
hemopatii maligne caracterizate prin
hiperplazia tesuturilor hematopoietice
(mieloid si limfoid) si metaplazia lor.
 Prin metaplazie tesutul leucozic ia locul
seriei rosii si numai are cine forma
hematii; apar si tulburari de coagulare.
LEUCEMIA ACUTA

Manifestari de dependenta - apar trei


sindroame
 sindromul anemic (paloare, astenie,
dispnee)
 sindromul infectios (febra, frison, curbatura)
 sindromul hemoragic (gingivoragii,
epistaxis, metroragii)
 ulceratii ale cavitatii bucale
 manifestari pseudoneoplazice, scaderea
apetitului, a greutatii corporale, transpiratii,
prurit.
LEUCEMIA ACUTA

Probleme de dependenta
 - hipertermia
 - intoleranta la efort fizic
 - deficitul de volum lichidian
 - alterarea integritatii mucoasei bucale
 - incapacitatea de hidratare, alimentare
 - risc de alterare a starii generale, exitus
prin complicatii hemoragice si
septicemice.
LEUCEMIA CRONICA

Manifestari de dependenta
- dureri osoase si in hipocondrul stang
 - prurit tegumentar
 - disconfort abdominal
 - pierderea imaginii de sine
 - modificarea schemei corporate (in
leucemia limfoidă cronică),prin
prezenta adenopatiilor
LEUCEMIA CRONICA

 Probleme de dependenta
 - intoleranta la activitatea fizica
 - dureri osoase si in hipocondrul stang
 - prurit tegumentar
 - disconfort abdominal
 - pierderea imaginii de sine
 - modificarea schemei corporate (in
leucemia limfoidă cronică),prin prezenta
adenopatiilor
 Obiective
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune
cat mai lungi ceea ce prelungeste durata de
viata.
(remisiune= ameliorare sau disparitie
temporara a manifestarilor unei boli)
- in perioadele terminale, pacientul sa fie
sustinut de familie, anturaj si sa beneficieze de
o moarte demna si linistita.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME
HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE
TULBURAREA HEMOSTAZEI

 Acestea pot fi determinate de tulburarile


vasculare, trombocitare, de coagulare.
 1.Sindroame hemoragice prin tulburări
vasculare-se datoresc creșterii permeabilității
sau fragilității vasculare,datorită acțiunii unor
factori toxici carențiali,alergici sau congenitali.
 2.Sindroame hemoragice prin tulburări
trombocitare (trombopatii)- constau fie în
scăderea numărului trombocitelor ,fie în
insuficiența funcțională a trombocitelor
 3. Sindroame hemoragice prin tulburări de
cooagulare(coagulopatii)ex. hemofilia
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME
HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE DE
TULBURAREA HEMOSTAZEI

 Hemofilia este un sindrom hemoragic


ereditar, determinat de absenta factorilor
VIII-IX ai coagularii. Boala este intalnita
la barbati si se caracterizeaza prin
hematoame dupa traumatisme minime.
 Manifestari de dependenta
 - hemoragii abundente la traumatisme
mici, situate la nivelul tegumentelor
mucoaselor, articulațiilor;
 -ameteli
 -astenie
 - prezenta hemartrozelor( acumulare de
sânge la nivelul articulațiilor)
 Probleme:
 - intoleranta la activitatea fizica
 - tulburari de mobilitate, cauzate de
hemartroze (maini, genunchi, coate)
 - deficit de cunostinte pentru prevenirea
complicatiilor
 - rise de complicatii prin compresiuni
produse de hematoame (paralizii,
gangrene, necroze).
 Obiective
 - pacientul sa fie ferit de traumatisme,
hemoragii
 - sa se previna complicatiile invalidante
determinate de compresiunea
hematoamelor
 - pacientul sa fie constientizat cu privire
la modul sau de viata, sa stie sa se
autoingrijeasca in caz de hemoragii.
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice

 asigură repausul la pat al pacientului în saloane


liniştite, luminoase, călduroase:
 repausul la pat este obligatoriu pentru pacientul febril,
dispneic, adinamic
 prin condiţiile din salon, trebuie să asigure prevenirea
infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, având în
vedere rezistenţa scăzută la infecţii a pacienţilor cu
boli hematologice
 în caz de hemartroză, articulaţia să fie relaxată
 asigură igiena tegumentelor şi mucoaselor
 asigură prevenirea escarelor de decubit, în cazul
pacienţilor gravi, prin mijloacele cunoscute
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 asigură alimentaţia pacientului în funcţie de nevoile
sale cantitative şi calitative, modificate de boală:
 -în perioadele febrile - regim hidric, hidrozaharat, lactat
 - în anemii - alimente bogate în fier, calciu, vitamine,
bazate
 pe carne (viscere), legume verzi şi fructe
 -în poliglobulie se reduce cantitatea de carne
 monitorizează temperatura, pulsul, tensiunea,
arterială, respiraţia, la intervale de timp în funcţie de
gravitatea cazului, consemnând datele în foaia de
temperatură
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 sesizează apariţia elementelor hemoragice pe
tegumente şi mucoase - peteşii, echimoze,
hematoame - şi informează medicul
 aplică comprese reci pe articulaţie, în cazul
hemartrozei
 -supraveghează eliminările prin scaun şi urină, pentru
evidenţierea ascarizilor în scaun, a hematuriei
nocturne
 face bilanţul ingesta/excreta, în cazul pacienţilor febrili
cu transpiraţii abundente şi a celor care prezintă
vărsături
 recoltează produsele pentru examene de laborator
(sânge; urină, suc gastric, materii fecale) şi pregăteşte
pacientul şi instrumentarul pentru puncţia biopsică
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 administrează tratamentul prescris:.
 transfuzia de sânge integral sau a derivatelor
lui (masă eritrocitară, plasmă, concentrat de
factor VIII, plasmă antihemofilică
 sesizează apariţia accidentelor transfuziei
 preparate de fier pe cale orală (soluţii, tablete,
granule), între mese sau în timpul mesei
 preparate de fier pe cale parenterală, prin
injecţii intramusculare profunde
 tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Kşi
tratamentul hormonal prescris
Interventii autonome si delegate in
bolile hematologice
 tratamentul citostatic intravenos sau în perfuzii intra-
venoase
 sesizează efectele scundare ale administrării citostaticelor
(anorexie, greţuri, vărsături, diaree)
 susţine psihic pacientul în perioada în care se produc
modificări ale schemei corporale (căderea părului)
 menajează psihicul pacientului, devenind suportul lui moral;
are în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile (susţine
pacientul în stările terminale)
 ia legătura cu kinoterapeutul care învaţă pacientul mişcările
pe care le poate face în cazul artrozelor cauzate de
hemartroză
 pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul
căruia i se aplică tratament chirurgical (splenectomie,
extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).

S-ar putea să vă placă și