Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SITUATIA DE COMUNICARE 2018 (2) .Docx Andreea
SITUATIA DE COMUNICARE 2018 (2) .Docx Andreea
Clasa : a IX- a B
Data : 9.V.2018
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în
diferite situaţii de comunicare.
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte
literare și nonliterare;
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
VALORI ŞI ATITUDINI:
Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.
COMPETENŢE SPECIFICE :
1
1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale
sau scrise;
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog;
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație,
morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu siuația de
comunicare;
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii.
COMPETENȚE DERIVATE:
La sfârșitul orei elevii vor fi capabili :
Cognitive:
Afective:
– Să participe cu interes la actul comunicării;
– Să introducă noile cunoştinţe în propriul sistem de valori;
– Să dovedească receptivitate afectiv - intelectuală faţă de substanţa morală a nuvelei;
– Să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
– Să manifeste spirit de competiţie.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: conversația, explicaţia, exercițiul, rebusul;
b) Mijloace: tablă, manual, fişe de lucru, planșe, cretă colorată, lipici, videoproiector;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;
d) Forme de organizare: activitate individuală, activitate frontală, activitate pe grupe;
e) Forme de evaluare: observarea sistematică a elevilor, evaluarea orală şi scrisă, aprecieri verbale.
f ) Bibliografie:
1. Dobra, Sofia, Limba română. Exerciţii de comunicare, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008;
2
2. Grif, Anda, Olah,Diana, Enescu, Ioana, Şerban, gabriela Comunicare ficţională şi
nonficţională, Ed. Diversitas, Bucureşti, 2003;
3. Pamfil, Alina, Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Ed.Paralela 45, 2006
4. Popa Mariana– Cunoaştere şi comunicare în condiţii adverse, Ed. Universitãţii “Petru Maior”,
Târgu-Mureş, 2003.
5. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom,
1999, Iaşi;
6. Programa de limba şi literatura română pentru ciclul inferior, 2009;
7. Manualul de Limba și literatura română, Ed. Art
3
SCENARIU DIDACTIC
Strategia didactică
Etapele lecţiei Comp. Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluare
Metode şi Mijloace de Forma de
procedee învăţământ organizare
4
Captarea Le propun elevilor să Elevii dezleagă rebusul,
atenţiei elevilor 3’ dezlegăm un rebus descoperind pe verticală conversaţia rebusul activitate
folosindu-ne de cuvântul frontală observarea
cunoștințele anterioare COMUNICARE. activitate sistematică
(basm și nuvelă).Pe individuală apreciere
diagonala AB vor verbală
descoperi titlul lecției de
astăzi. (Anexa 1)
5
După ce elevii au rezolvat Elevii răspund
rebusul le propun să solicitărilor profesorului brainstor-
exprime fiecare tot ceea ce și completează cu mingul fişa de activitate
le trece prin cap legat de informațiile știute. explicaţia lucru individuală
cuvântul descoperit. Se va scrie apoi pe tablă conversația planșa activitate
(Anexa 2) și în caiete definiția frontală
Profesorul îi ajută
punând întrebările care îi va
conduce la la cele mai
potrivite răspunsuri.
Comunicarea înseamnă conversația caietul
Ce este comunicarea? transmiterea intenţionată
a datelor, a informaţiei. activitate observarea
30’ individuală sistematică
În continuare le propun Elevii bifează căsuțele exercițiul fişa de activitate apreciere
O1 elevilor să rezolvăm primul care corespund realizării explicația lucru frontală verbală
exercițiu de pe fișa de unei situații de comuni-
lucru. Acesta le propune care.
elevilor să descopere si-
tuațiile în care se realizează
un act de comunicare.
6
Mesajul(ideile, senti-
mentele transmise)
Codul(codificarea mesa-
jului în semnale verbale
sau/şi nonverbale)
Canal (mediul în care se
realizează comunicarea)
Context (fizic, temporal,
social, psihologic, activitate
cultural, etc.) conversația individuală
Al doilea exercițiu vizează exercițiul fişa de activitate
O2 recunoașterea elementelor Pe baza textelor date explicația lucru frontală
constitutive ale comuni- elevii numesc factorii
cării din diferite texte. comunicării. observarea
30’ sistematică
Câte tipuri de apreciere
comunicare cunoaşteţi? Elevii numesc tipurile de verbală
comunicare:verbală, non-
verbală, paraverbală.
Cu ajutorul cui se
produce comunicarea Cu ajutorul cuvintelor. explicaţia caietul activitate
verbală? conversația tabla frontală
Ce înţelegeţi prin
comunicare paraverbală? Voce, ritm, intensitatea
vocii.
Ce ţine de comunicarea
nonverbală? Mimică, gesturi, postură.
conversația activitate
exercițiul individuală
7
Pentru fixarea noţiunilor Pe baza textelor date explicația fişa de activitate
propun elevilor să elevii răspund cerințelor lucru frontală
O3 recunoască celor 3 tipurile date.
de comunicare: verbală,
non-verbală, paraverbală
din diferite texte. activitate
explicaţia individuală
Care sunt factorii care Barierele de limbaj, emo- conversația caietul activitate
pot perturba comunicarea? ţiile, lipsa de cunoaştere, tabla frontală
lipsa de interes, zgo-
motul, etc
8
B. Factori externi
Canalele de comu-
nicare activitate
Climatul de comuni- conversația frontală
care-atmosfera, condiţiile Elevii își notează în caie- explicația caietul
în care se realizeazã pro- te explicațiile profesoru- tabla
cesul comunicãrii. lui și îi cer lămuriri acolo observarea
30’ Perturbaţiile fizice- unde au neclarități sistematică
Interferenţele- apreciere
zgomote verbală
Locul şi momentul
Zvonul conversația activitate
exercițiul individuală
O4 În final, ca ultim exerciţiu Elevii citesc cu atenție explicația fişa de activitate
elevilor li se va propune să enunțurile care descriu lucru frontală
numească factorii care sunt anumite situații de comu-
perturbați în anumite nicare și numesc factorii
situații date. perburbatori.
Formulez concluziile
Asigurarea 5’ referitoare la desfăşurarea Elevii ascultă explica- tablă activitate analiza
retenţiei şi lecţiei şi fac aprecieri țiile profesorului. conversaţia caiet individuală lecţiei
transferului despre modul în care elevii Elevii își notează tema.
au participat la lecţie.
9
Stabilesc tema.
10
Anexa1: Rezolvând corect careul de mai jos, veți afla pe coloana AB cuvântul cheie al lecției:
A
1
10
11
B
1. Conul Fănică era un ……………..
9. Pentru a depăși probele la care este supus Harap Alb este ajutat de ……….……….
3 M A R G H I O A L A
N U V E L A
4
L O G O D N A
5
6
D I A V O L U L
C R E A N G A 7
8 B A S M
P R I E T E N I 9
B I N E L E 10
11 S P A N U L
B
1. Conul Fănică era un ……………..
9. Pentru a depăși probele la care este supus Harap Alb este ajutat de ……….……….
COMUNICARE
A
13
Anexa 3: SCHEMA COMUNICĂRII VERBALE – Roman Jakobson
CONTEXT
Funcţia referenţială,
denotativă
CANAL
Funcţia fatică
COD
Funcţia metalingvistică
14
Anexa 4: Tipuri de comunicare – metoda ciorchinelui
COMUNICAREA
VERBALĂ NONVERBAL
PARAVERBAL Ă
Ă
CUVINT
INTENSITATEA
PRONUNŢIA
E
ÎNFĂŢIŞARE
CARACTERSTICILE
POSTURĂ
MIŞCARE
VORBIRII
GESTURI
MIMICĂ
ORALĂ SCRISĂ VOCII
15
Anexa 5: CONCLUZII
Specialiştii au concluzionat că ponderea celor trei moduri de transmitere a mesajelor este următoarea:
Limbajul trupului
- nonverbal-
Tonul
- paraverbal -
Ce arăţi
38%
Cuvintele
- verbal -
Ce spui
7%
16
Ceea ce spunem este mult mai puţin important decât felul cum spunem, pentru că oamenii tind să creadă mai degrabă mesajele nonverbale decât
pe cele verbale.
REȚINEȚI !..
Nu vei avea niciodată o a doua şansă ca să produci prima impresie.
Primele 90 de secunde ale unei întâlniri reprezintă 90% din impresia pe care o produceţi asupra celorlalţi.
17
FIŞĂ DE LUCRU :
c) Sună la numărul afişat pe ecran, numărul la care oricine poate câştiga o casă! Numărul care
îţi aduce casa ta! (reclamă TV)
d) ...Aceasta este casa ta!... Mica ta mare casă!... Oricine poate câştiga o casă... Sună acum!
(reclamă de pe un pliant publicitar)
18
f) “—Nu e grabă, spuse bătrâna. Avem timp. Nu e nici trei...
— Vă cer iertare dacă vă contrazic, o întrerupse Gavrilescu, dar cred că vă înșelați. Trebuie să
fie aproape patru. La trei am terminat eu lecțiile cu Otilia.
— Atunci să știi că iar a stat ceasul, șopti bătrâna căzând din nou pe gânduri.„
(Mircea Eliade, La țigănci)
“7 noiembrie 1879
Eminul meu iubit
g) Astăzi sunt pline două luni de când am îndeplinit un vis visat atâta timp, un dor purtat cu atâta
amar și suferință; nu știu dacă pentru tine nu a dispărut tot farmecul închipuit de bogata ta
fantazie, după ce realitatea lucrurilor a înlocuit zborul imaginațiunei; cât pentru mine, tu ești și
vei fi pururea iubitul meu ideal, visat și dorit într-un chip vag, nehotarât chiar din copilăria mea.
Veronica„
(Mihai Eminescu – Veronica Micle, Corespondență)
h) “- Au venit turcii în sat, bunicule!....Mama ne-a luat de mână și ne-a târât până sus în
poieniță…..Acolo a ascuns pe Păunaș în fân și s-a mâniat pe noi!...Nu vrea să ne vadă, nu vrea să
ne audă! „ (Gala Galaction, La Vulturi!)
b) “A! Irezistibilă graţie, cum ştii de frumos să porunceşti! Şi ce bine s-a nimerit! Ionescu are
şi el o slăbiciune, şi el e om! Ţine la mine şi nu e în stare să mă refuze.
Repede mă arunc într-o birjă şi alerg la Ionescu, profesorul de latineşte.
19
- Dragă Costică, vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu că pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi
permit a mă îndoi un moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune care mă
interesează în aşa grad, încât dacă n-aş fi pe deplin convins că tu, care mi-ai dovedit întotdeauna,
fără să dezminţi niciodată o afecţiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...
- În fine – zice Ionescu – am înţeles... Nu trebuie să mă iei aşa pe departe. Vii să mă rogi pentru
vreo loază de elevi de ai mei!
- Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.
- Cine ştie ce leneş, ce dobitoc!
- Nu-i adevărat, dragă Costică: este un băiat prea cumsecade... Să nu mă laşi!... Vin la tine sigur
că n-ai să mă refuzi; ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit să mă îndoiesc un moment,
că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune...”
(I.L.Caragiale - Lanţul slăbiciunilor)
20
SCHIȚA LECȚIEI
a) Comunicarea este procesul de transmitere al unui mesaj (informații, idei, opinii, păreri, sentimente) de la
emițător (individ sau grup), cu ajutorul unui cod (limbaj verbal sau nonverbal) și utilizând un canal (comunicare orală
sau scrisă).
b) Rolul Comunicării
– transmite informaţii;
– este un mijloc de a stabili şi a menţine diverse tipuri de relaţii sociale.
-persuadarea/ convingerea interlocutorului; schimbarea atitudinilor, convingeilor, credințelor celuilalt;
c) Elemente componente ale situației de comunicare:E transmite un mesaj într-un anume cod (limbaj) către
receptor, care va iniția o acțiune de decodare a mesajului care i-a fost transmis. Acest mesaj este constituit într-un
anume cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflați în contact. Între E și R are loc un transfer de informație.
Emițătorul este cel care transmite un mesaj .Receptorul este destinatarul unui mesaj. Mesajul reprezintă o unitate
între conținut și formă de expresie. El constă în gânduri, sentimente, idei desprinse din realitate sau din imaginația
emițatorului.Contextul este dat de situația de comunicare (spațiul, timpul, interacțiunea dintre participanți, rolul și
statutul lor social etc.).
d) Tipuri de comunicare:
Comunicarea verbală se realizeză prin intermediul unei limbi cunoscute de toţi participanţii la actul de comunicare.
Comunicarea nonverbală se realizează prin: gesturi, mimică, poziţia corpului. Un exemplu de comunicare
nonverbală este pantomima, care a ajuns astăzi o formă de artă dramatică.
Comunicarea paraverbală se realizează prin intermediul aspectelor legate de: voce (accentul, intonaţia), pauzele
intenţionate, tusea semnificativă.
Alte elemente componente ale situației de comunicare: feed-back-ul, canalele de comunicare și barierele
comunicării.
Feed-back-ul este un mesaj specific prin care emitentul primește de la destinatar un anume răspuns cu privire la
mesajul comunicat.
Canalele de comunicare reprezintă drumurile urmate de mesaj
Comunicare directă: cuvânt, gest mimică
Comunicare indirectă – imprimată (presă, revistă, carte, afiș)
-înregistrată (film, disc, bandă magnetică)
-prin fir (telefon, telegraf, prin cablu)
-radiofonică (radio, TV)
Filtrele, barierele reprezintă perturbațiile ce pot interveni în procesul de comunicare.
1) Barierele de limbaj- aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane;
- starea emoțională a receptorului poate deforma ceea ce aude;
- dificultăți de exprimare;
- utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.
2) Barierele de mediu – poluarea fonică puternică, acustica unei săli, telefoanele mobile, întreruperile succesive ale
actului comunicării
3) Bariere de concepție –prejudecățile, experiență, vârstă, lipsa de interes.
21