1.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea

mesajelor, în diferite situaţii de comunicare;
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

PROIECT DIDACTIC
PROFESOR: Lazar Cristian
CLASA: a XI –a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
SUBIECTUL: O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale – Introducere în operă
TIPUL LECŢIEI: predare-învățare-evaluare
COMPETENŢE GENERALE:

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.2. Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale
sau scrise;
1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor
proiecte;
1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice
şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice, compatibile cu situaţia de comunicare;
2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului
dramatic;
3.1. Identificarea structurilor argumentative în vederea sesizării logicii şi a coerenţei mesajului

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1- să completeze chestionarul primit;
O2 –să prezinte succint date despre viața autorului și opera acestuia;
O3 – să rezume subiectul operei în studiu ;
 O4 – să compare o secvență de film cu o secvență de text ;
O5 - să-şi exprime opinia în legătură cu justețea citatului dat.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a. Metode şi procedee: exercițiul de identificare, expunerea, conversaţia euristică, lectură
expresivă, exerciţiul, problematizarea, comentariul, învăţarea prin descoperire,
brainstorming-ul, comparaţia, sinteza;
b. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală alternativ cu activitatea
individuală; activitatea pe grupe;
c. Modalităţi de evaluare: evaluare prin chestionar, evaluare frontală, evaluare
formativă;
d. Mijloace didactice: chestionarul, fişe de lucru cu sarcini de rezolvare, laptop, secvențe
din filmul operei în studiu,;
e. Material bibliografic:
 Ioan Cerghit, Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006;
 Constantin Șchiopu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura
Carminis, Pitești, 2009.
 Mariana Badea, Limba şi literatura română pentru elevii din liceu, Editura
Badea&Professional Consulting, 2009.
Durata: 50 de minute
Locul de desfăşurare: sala de clasă
 SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecţiei Timp Conţinutul informaţional Strategii didactice Modalităţi

Ob. Resurse Resurse Forme de de evaluare

procedurale materiale organizare

1. Moment 2 min. Se va asigura o atmosferă propice pentru conversaţia Fişe de lucru Activitate -
organizatoric ora de curs. Se vor pregăti materialele frontală
necesare activităţii şi se notează absenţii.
2. Verificarea 3 min. Se vor verifica fişele de lectură ale conversaţia Fişele de lectură Activitate Evaluarea orală a
temei elevilor, pe care le-au avut de întocmit individuală calităţii ideilor şi a
acasă, după citirea textului. expunerea Activitate răspunsurilor date de
frontală elevi;
3. Evocare 5 min. Elevii vor completa un chestionar prin
care se va verifica dacă aceștia au lecturat Anexa 1 Activitate Itemi obiectivi
O1 sau nu textul suport. Chestionar individuală Itemi semi-obiectivi
După completarea chestionarului se va Conversaţia Activitate
face schimb cu cel al colegului și se va euristică Frontală Evaluare
corecta. intercolegială
Explicaţia

Evaluarea orală a
răspunsurilor .
4. Realizarea 30 min. Elevii vor fi împărțiți în șase grupe și vor
sensului primi spre rezolvare sarcini diferite în
funcție de grupa din care fac parte. Explicația Activitate Evaluarea orală a
Vor avea de îndeplinit următoarele frontală răspunsurilor date,
sarcini: Comparația calitatea exprimării;
Grupa nr. 1:
O2 Sintetizează, din fișa primită, cele Exercițiul de Fișe de lucru
mai importante date despre viața autorului sintetizare, Anexa 2 Activitate pe
și opera acestuia. prezentare sau grupe
Grupa a II-a comparare
Prezintă acțiunea actului I.
Grupa a III-a Învățarea prin
O3 Rezumă actiunea actului al II-lea. descoperire Activitate pe
Grupa a IV-a grupe
Expune succint acțiunea actului al
III-lea. Problematizarea Evaluarea
Grupa a V-a intercolegială
Redă pe scurt acțiunea actului al
IV-lea. Expunerea Activitate
Grupa a VI-a Fișe de lucru frontală
O4 Compară secvența de teatru pe Autoevaluarea
care o vei viziona cu fragmentul de text.
 Observă asemănări și deosebiri.
Informațiile furnizate de către Sinteza
elevi vor fi sintetizate.
5. Reflecţia 5 min. Demonstrați, referindu-vă la Explicaţia Tabla Activitate Capacitatea de a
piesă, justețea următoarei aprecieri critice:
Creta frontală valorifica un citat
,,Veselia caragialeană are ecou prelung.
Coboară până într-un fond al reflecției și Exerciţiul de prin raportarea lui la
până într-un strat al melancoliei.″
argumentarea piesă.
Elevii vor formula idei pe marginea
citatului, fără a fi cenzurate. Brainstorming Laptop
Elevii vor fi solicitați să recunoască din
secvențele video personajele operei.
6. Asigurarea 2 min. Elevii vor primi tema pentru acasă : Explicaţia Caietele elevilor Activitate Itemi subiectivi:
Comentați într-o pagină de caiet
retenţiei şi O5 frontală Comentați
deznodământul piesei.
transferului Se vor face aprecieri asupra
activităţii desfăşurate şi se vor nota elevii
care s-au remarcat în mod deosebit.
Anexa 1

Chestionar de verificare a lecturii comediei

1. Precizează spațiul și timpul desfășurării subiectului piesei.

……………………………………………………………………………

2. Menționează denumirea ziarului condus de Nae Cațavencu.

……………………………………………………………………………

3. Care este ticul verbal al lui Zaharia Trahanache?

……………………………………………………………………………

4. Care era întrebarea care îl frământa pe Cetățeanul turmentat?

……………………………………………………………………………

5. Ce funcție are în comedie personajul Pristanda?

……………………………………………………………………………

6. Prin ce subterfugiu reușește Agamiță Dandanache să ajungă în postura de a fi ales deputat?

………………………………………………………………………………

7. Cum se numește personajul feminin din comedie?

………………………………………………………………………………

8. Cine înapoiază scrisoarea de dragoste Joițicăi?

……………………………………………………………………………...

9. De ce ai citit și ai recomanda această comedie unui prieten?

6
Anexa 2

Grupa nr. 1:
Sintetizează, din fișa primită, cele mai importante date despre viața autorului și opera
acestuia.
Grupa a II-a
Prezintă acțiunea actului I.
Grupa a III-a
Rezumă actiunea actului al II-lea.
Grupa a IV-a
Expune succint acțiunea actului al III-lea.
Grupa a V-a
Redă pe scurt acțiunea actului al IV-lea.
Grupa a VI-a
Compară secvența de teatru pe care o vei viziona cu fragmentul de text

7
 Ion Luca
Caragiale, poet
şi dramaturg,
comentator
politic şi ziarist
român

Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale,
județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor,
director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel
mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru
al Academiei Române post-mortem.

S-a născut în ziua de 1 februarie 1852, în satul Haimanale, care-i poartă astăzi numele, fiind
primul născut al lui Luca Caragiale și al Ecaterinei.

Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cîntăreața Caloropulos, de care s-a
despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina,
fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.

Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf.
Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească
din Ploiești.

În 1870 a fost nevoit să abandoneze proiectul actoriei și s-a mutat cu familia la București, luîndu-
și cu seriozitate în primire obligațiile unui bun șef de familie.

L-a cunoscut pe Eminescu cînd tînărul poet, debutant la Familia, era sufleur și copist în trupa lui
Iorgu. În 1871, Caragiale a fost numit sufleur și copist la Teatrul Național din București, după
propunerea lui Mihail Pascaly.

În august 1877, la izbucnirea Războiului de Independență, a fost conducător al ziarului Națiunea

română.

I.L. Caragiale a fost, printre altele, și director al Teatrului Național din București.

De la debutul său în dramaturgie (1879) și pînă în 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul
Junimii, deși în întregul proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăși a fost, până prin 1884 -
1885, ținta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Se poate afirma că destule dintre
adversitățile îndreptate împotriva lui Caragiale se datorează și calității sale de junimist și de
redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 - 1881). Prima piesă a dramaturgului, O
noapte furtunoasă, bine primită de Junimea și publicată în Convorbiri literare (1879), unde vor
apărea de altfel toate piesele sale, a beneficiat, la premieră, de atacuri deloc neglijabile.

8
După trei ani de colaborare, Caragiale s-a retras în iulie 1881 de la Timpul, dar Comitetul
Teatrului Național de la Iași, prezidat de Iacob Negruzzi, îl numește director de scenă, post pe
care dramaturgul l-a refuzat. A participat frecvent la ședințele Junimii, iar la întîlnirea din martie
1884, în prezența lui Alecsandri, și-a mărturisit preferința pentru poeziile lui Eminescu. La 6
octombrie a citit la aniversarea Junimii, la Iași, O scrisoare pierdută, reprezentată la 13
noiembrie, în prezența reginei, cu un mare succes.

În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul în Nirvana. În 1890
a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe.
În acelaşi an s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din această
căsătorie vor rezulta mai întâi două fete.

În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârșitul anului 1889, Caragiale a înființat revista
umoristică Moftul român, subintitulată polemic “Revista spiritistă națională, organ pentru
răspândirea științelor oculte în Dacia Traiană”. Începînd cu numărul 11, revista a devenit
ilustrată, publicând caricaturi, iar prin publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe
caragialiene, Moftul român s-a dovedit și un organ literar.

Caragiale s-a bucurat de recunoașterea operei sale pe perioada vieții sale, însă a fost și criticat și
desconsiderat. După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanța sa în dramaturgia
românească. După moartea sa, piesele sale au fost jucate și au devenit relevante în perioada
regimului communist.

"Lucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viața
noastră socială de astăzi și le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu
expresiile lor, cu tot aparatul înfățișării lor în situațiile anume alese de autor”.

(Titu Maiorescu)

Deși Caragiale a scris doar nouă piese, el este cel mai bun dramaturg român prin faptul că a
reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa a influențat și
pe alți dramaturgi, cum ar fi Eugen Ionesco.

În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin, din cartierul
Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză.
Articol îngrijit de: Vlada Afteni

Bibliografie:

Cioculescu, Șerban (1940). Viața lui Ion Luca Caragiale;