Amigdalita Cronica PDF

CUPRINS
CAPITOLUL I – Noţiuni introductive
1.1. Definiţie......................................................................................................4
1.2. Clasificare..................................................................................................4
1.3. Etiologie şi etiopatogenie.......................................................................6
1.4. Simptomatologie.......................................................................................7
1.5. Evoluţie şi prognostic..............................................................................9
1.6. Complicaţii................................................................................................10
1.7. Diagnostic.................................................................................................11
CAPITOLUL II – Îngrijirea bolnavului cu amigdalitã cronicã
2.2. Tratament chirurgical..........................................................................15

2.3. Contraindicaţiile amigdalectomiei.....................................................16
2.4. Pregãtirea preoperatorie....................................................................17
2.5. Anestezia.................................................................................................18
2.6. Îngrijiri postoperatorii........................................................................19
2.7. Complicaţii postoperatorii...................................................................21
2.8. Profilaxia.................................................................................................23
CAPITOLUL III – Procesul de îngrijire
3.1. Prezentare generalã.............................................................................25
CAPITOLUL IV – Agenda medicalã
4.1. Analgezice...............................................................................................32
4.2. Antibiotice – Antimicrobiene.............................................................33
4.3. Analgezice opioide................................................................................34
4.4. Antihemoragice.....................................................................................35
4.5. Sedative, anticonvulsive, antipruriginoase.....................................35
4.6. Tranchilizante miorelaxante..............................................................36
4.7. Simpatomimetice..................................................................................38
4.8. Anestezice locale..................................................................................39
4.9. Vitamine..................................................................................................40
CAZURI PRACTICE
Cazul I.............................................................................................................42
Cazul II...........................................................................................................56
Cazul III.........................................................................................................70
BIBLIOGRAFIE............................................................................84
CAPITOLUL I
NOTIUNI TEORETICE
1.1. DEFINITIE
Amigdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a amigdalelor,

favorizata de o serie de circumstante locale si generale, constitutionale si de mediu.
1.2. CLASIFICARE
I. Amigdalita cronica hipertrofica - traduce reactia hiperplazica a tesutului limfoid.

Amigdalele marite de volum, roz-pal si de consistenta moale, in lipsa unei infectii
cronicizate au tendinta sa-si modifice spontan volumul dupa pubertate, prin evolutia naturala
a tesutului limfoid.
Hipertrofia caracteristica varstei tinere, interesand in exclusivitate tesutul limfoid, este o
hipertrofie inflamatorie moale. Amigdalele marite de volum sunt patologice numai prin
dimensiunile lor, iar simptomatologia pe care o determina este de ordin strict mecanic.
La adult hipertrofia amigdaliana este ferma sau dura, prin proliferarea tesutului
conjuctiv sau intraamigdalian.
Ca forma amigdalele pot aparea pediculate, exteriorizate din loja, alteori sunt
ascunse intre pilieri si acoperite partial de repliul supraamigdalian si triunghiular sau
2
amigdale protejate, dezvoltate mai mult in partea inferioara a lojei, par cazute spre
hipofaringe si baza limbii.
II. Amigdalita cronica criptica - este inflamatia amigdalelor palatine caracteristica

prin hiperplazia tuturor elementelor constitutive ale acestor formatiuni limfoadenoide in
grade diferite si prin prezenta unor mase cazeoase in interiorul criptelor, care se elimina
dupa un oarecare timp, pentru ca apoi sa se refaca.
Dopurile cazeoase au o culoare galben-sofran pastoase si fetide, in medie cu
diametrul de 2 mm si sunt constituite din celule descuamate, leucocite dezintegrate, produse
ale distructiei celulare (acizi grasi, colesterina), portiuni alimentare, germeni saprofiti ai
cavitatii bucale.
Retentia cazeumului in cripte, realizeaza chisturile amigdaliene de retentie si uneori,
prin concretarea lui, poate da nastere calculilor amigdalienei care intretin infectia.
Leziunile epiteliului amigdalian si modificarile tesutului limfoid favorizeaza treptat
hiperplazia preponderent conjuctiva si scleroza progresiva a amigdalelor, care isi micsoreaza
volumul.
III. Amigdalita cronica infectanta

Criptele amigdaliene constituie factorul principal de infectie cronica, gazduind
numeroase specii bacteriene aerobe si anaerobe, care in cadrul unui puseu congestiv pot
deveni patogene, dand in angina pultacee.
Daca bolnavul afirma ca in antecedente a prezentat angine repetate cu sau fara
abcese periamigdaliene, diagnosticul de amigdalita cronica infectata nu mai are nevoie de
alte semne obiective.
In cadrul amigdalitei cronice infectate intalnim:
- atrofia scleroasa a amigdalelor constituita dupa inflamatii repetate cu criptele
stramtate, strangulate si deformate, fara dopuri cremoase cu secretii prin bogatia bacteriilor
pe care le contin;
- pilierii anteriori permanent congestionati;
- un ganglion subangulo-maxilar noduros, persistent, daca se mareste de volum si
devine sensibil cu ocazia unui puseu dureros al faringelui, i se mareste valoarea
diagnosticata;
- prezenta secretiilor puriforme din criptele amigdaliene.
1.3. ETIOLOGIE SI ETIOPATOGENIE
In etiologia amigdalelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand abcesele acute

din copilarie.
Amigdalita cronica este precedata in majoritatea cazurilor de una sau mai multe
amigdalite acute.
Sunt cazuri la care nu gasim in antecedente angine repetate, deci amigdalita are de la
inceput o evolutie inceata cronica.
Trecerea inflamatiei acute in inflamtie cronica depinde de mai multi factori:
- cauza principala a imbolnavirii frecvente a amigdalelor o constituie topografia si structura
lor anatomica;
3
- criptele amigdaliene alcatuiesc principalul focar de infectie, fiindca la nivelul lor se
creeaza conditii care ingreuneaza eliminarea continutului lor;
- legaturile limfatice cu fosele nazale explica aparitia anginelor acute dupa diferitele
interventii in fosele nazale in tulburarile circulatorii ale limfei;
- respiratia bucala, in urma obstructiei nazale, are o actiune vatamatoare asupra amigdalelor
prin aerul inspirat care antreaneaza o serie de factori nocivi (termici, chimici, biologici), care
actioneaza direct asupra amigdalelor;
- frigul este o cauza determinanta a amigdalelor repetate, nu numai prin actiunea lui directa
asupra mucoasei faringiene, dar si prin actiunea reflexa in urma tegumentelor cand se
produce o inhibitie a proceselor biochimice de la nivelul amigdalelor prin tulburarea
interventiei vasomotorii a mucoasei faringiene;
- alte cauze sunt bolile infectioase ca: difteria, scarlatina, pojarul, gripa, cu prilejul carora
apare o hipertrofie brusca a tesutului amigdalian;
- cauze de vecinatate ca: afectiuni nazofaringiene si in special vegetatiile adenoide la copil,
pot determina si intretine o infectie cronica a amigdalelor;
- rinitele purulente si sinuzitele supurate la adulti constituie focarul care poate influenta
amigdalele;
- leziunile gingivo-dentare si mai ales accidentele molarului de minte produc infectii
amigdaliene.
1.4. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia amigdalitei cronice nu are o precizare clinica bine definita.

Este imposibil de pus diagnosticul de amigdalita cronica numai pe aspectul exterior
al amigdalelor.
Semne subiective
- Senzatii dureroase, discrete, cu intepaturi mai ales in timpul inghititurilor. Aceste senzatii
sunt localizate la nivelul amigdalelor si in special in regiunea corespunzatoare lor.
- Inspir dificil, sforait in somn, in cazul amigdalelor foarte mari care stramteaza in masura
importanta istmul faringian.
- Pot aparea modificari de timbru (voce amigdaliana), uneori pronuntare dificila determinate
de limitarea mobilitatii valului si pilierului posterior prin perturbarea contractiei
peristafilinilor.
- Uneori manifestari asmatiforme in cazul amigdalelor plonjate.
- Aceste simptome nu sunt insotite de temperatura sau pot prezenta mici oscilatii termice
(37-37,2°C), stare de adinamie cu dureri articulare vagi, dupa ingerare de lichide reci.
- Alteori bolnavul prezinta o senzatie de iritate a faringelui cu accese de tuse si intermitent
eliminarea unor grunji alb-galbui de cazeum fetid, gura exhala un miros din cauza
fermentatiilor de la nivelul criptelor.
Semne obiective
4
Examenul faringelui trebuie facut metodic, prin inspectie, palpare cu degetul,
explorare cu stiletul sau spatula, recoltarea continutului criptelor pentru examenul
bacteriologic.
La inspectie:
- ne intereseaza volumul amigdalelor care poate fi vizualizat nu numai prin simpla inspectie
a faringelui, ci trebuie executata si o apasare cu varful unei spatule privind partea laterala a
stalpului anterior, pentru a incerca sa scoatem amigdala din loja ei;
- amigdalele mult hipertrofiate la adulti, produse de o iritare a tesutului limfatic cat si a
celui conjuctiv constituie un semn valoros in diagnosticarea unei amigdalite cronice.
Inspectand fata interna a amigdalelor vedem ca ea poate fi neteda sau brazdata.
In amigdalita cronica, forma cea mai des intalnita este cea brazdata:
- amigdalele mici, atrofiate si dure, care produc in urma inlocuirii treptate a tesutului limfoid
cu tesut conjuctiv, se intalnesc mai rar in cursul amigdalitelor cronice, in aceasta forma de
amigdalita cronica, atrofiata focarul infectios se afla mai profund si izolat de suprafata
amigdalei unde deseori apar cicatrici;
- un simptom important al amigdalitei cronice este roseata stalpului anterior cu marginea lui
libera, putin edematiala si aderenta de amigdala hipersensibila la palpare;
- aspectul si continutul criptelor au o deosebita valoare in diagnosticul amigdalitei cronice.
La faringoscopie: constatam acele dopuri de cazeum alb-galbui, inchistate in cripte,
mai ales la nivelul polului superior sau inapoia stalpului anterior, care trebuie indepartat
pentru a pune in evidenta acest cazeum.
Palparea ganglionului: satelitului amigdalian inapoia unghiului mandibulei, cand

poate aparea si o durere cu iradiere spre urechea respectiva, ca si controlul foselor nazale nu
trebuie omise in cursul unei amigdalite cronice.
1.5. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
In amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se intampla in amigdalita cronica

infectanta, expresia amigdalelor in afara de dopuri cremoase, nu elimina nici o secretie
tulbure sau puriforma,
Pentru acest motiv nu se observa modificari locale sau la distanta, aceasta forma de
amigdalita fiind benigna.
Singura indicatie operatorie o da halena fetida si puseurile congestive, usor
dureroase, prea frecvente sau prelungite.
Numai in aceasta forma clinica se observa chistul de retentie amigdaliana prin
ocluzia unei cripte la periferie, marimea lor variaza, putand ajunge cat o aluna, cand
bombeaza suprafata amigdalei. Aceste chisturi pot persista ani de zile fara sa-si schimbe
aspectul, putand fi deschise cu un stilet, cu varful unui bisturiu sau cu galvanocauter, dandu-
se iesire unei materii puriforme, pastoase, fetide. Ele recidiveaza in acelasi punct si cu
acelasi aspect.
Cand o astfel de masa cazeoasa se deshidrateaza si se infiltreaza cu calciu, se
produce un calcul amigdalian care poate ajunge de marimea unei alune si ulterior mucoasa
5
se exteriorizeaza. Aceasta litiaza amigdaliana este foarte rara putandu-se indeparta fara
dificultate.
1.6. COMPLICATII
a) Amigdalita cronica prin infectia unei cripte, care se deschide in spatial

periamigdalian produce flegmonul periamigdalian;
b) Amigdalita lacunara ulceroasa este o complicatie a amigdalitei cronice criptice si
se concretizeaza prin pierderi de substante a tesutului amigdalian dand o ulceratie acoperita
cu false membrane;
c) Infectia cailor aeriene inferioare:
- tuse amigdaliana produsa de amigdalita cronica hipertrofica, prin iritarea nervului
pneumogastric;
- laringita cronica;
- tulburari bronho-pulmonare care pot urma unui abces al amigdalitei cronice si pot fi
intretinute de infectia cronica amigdaliana;
d) Tulburari otice – se prezinta sub forma otitelor acute, consecutive reacutizarilor
amigdaliene sau sub forma otitelor catarale cronice, determinate de pareza valului, prin
distensia piliarilor si tulburarilor de contractie a deglutitiei;
e) Infectia tubului digestive: focarele amigdaliene pot determina gastrite,
gastroenterite, mai ales la varsta tanara prin polifagie sau pe cale sanguina. Inflamatia
apendicelui se poate produce concomitent cu cea a amigdalelor palatine.
f) Infectiile tesutului limfoid faringian – nu raman isolate la acest nivel, ci pot
produce o serie de complicatii in tot organismul:
- septicemia anginoasa este o complicatie produsa mai frecvent de streptococci cu
virulenta mare. Difuzarea infectiei se produce pe cale venoasa (plexul venos faringian si
perifaringian).
Amigdalita cronica infectata da complicatii la distanta cum ar fi:
- aparatul renal: nefrita acuta, glomerulonefrita acuta;
- aparatul locomotor: reumatismul articular acut, poliartrita infectioasa;
- aparatul cardiovascular: endocardita, tromboflebita recidivanta, artrite;
- sistemul nervos: migrene, nevralgia de tip brachial, cefalee rebele la tratament:
- aparatul digestiv: gastroenterite, colite;
- aparatul respirator: laringita cronica, astm bronsic:
- afectiuni dermatologice: urticaria cronica, eczeme streptococice, coreea care complica in
reumatism cardio-articular;
- afectiuni endocrine: dismenoree, avorturi repetate, distrofii si, in special boala Basedow;
- sindroame anemice.
1.7. DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv:
6
Diagnosticul unei amigdalite cronice, ca infectie de focar, se face pe baza anamnzei
bolnavului, care trebuie cercetata cu multa minutiozitate, mai ales ca procesul acut
amigdalian care precede o nefrita sau un reumatism este de cele mai multe ori atenuat si deci
neglijata de bolnav in majoritatea cazurilor.
Anginele din copilarie, flegmoanele amigdaliene si periamigdaliene, anginele
difterice sau scarlatinoase joaca un rol important in producerea conditiilor unei infectii de
focar.
Dintre toate formele amigdalelor, cele mici, atrofiate, scleroase, ascunse in lojele
amigdaliene aproape invizibile la prima infectie, aderente la stalpi, sunt cele mai suspecte.
Micsorarea lor se datoreaza faptului ca tesutul fibros a inlocuit o buna parte a tesutului
limfatic.
Ganglionul satelit al amigdalei este deseori marit de volum si sensibil la presiune. In
mod inconstant, bolnavul prezinta o tuse seaca diminuata.
In cele mai multe cazuri bolnavii au o hipersensibilitate la frig deosebit, la schimbari
de temperatura fac cu usurinta cataruri rinofaringiene si au o senzatie de deglutitie
dureroasa.
Dintre semnele de ordin general sunt intalnite mai frecvent senzatia de oboseala,
somnolenta, alteori insomnie, palpitatii periodice, uneori stari subfebrile.
Subfebrilitatile cronice de origine infectioasa trebuie deosebite de subfebrilitatile
functionale: primele se manifasta cu simptome subiective si obiective dentare sau
amigdaliene, temperatura ajungand pana la 37,7°C chiar 38°C.
Examenul O.R.L. va fi precedat si completat totdeauna de un examen general.
In diagnosticul focarului de infectie amigdalian, proba terapeutica prin extirparea
amigdalelor constituie de cele mai multe ori singurul criteriu de certitudine.
In indicatia terapeutica a unui presupus focar de infectie amigdalian este totusi
necesar a se baza pe o serie de date paraclinice, din confruntarea carora, cu datele clinice, sa
rezulte unele concluzii de probabilitate:
- hemograma: arata diverse grade de anemie;
- leucograma: dupa masajul amigdalitei, arata o limfopenie in cazurile normale, leucocitoza
in cazul amigdalelor infectate;
- VSH este crescuta in majoritatea cazurilor. Persistenta unei viteze de sedimentare a
hematiilor dupa 2-3 saptamani de la episodul acut, face probabila aparitia unei complicatii la
distanta;
- gamaglobulinele cresc;
- probele biochimice: prin testare intradermica cu acid salicilic sau cu histamine ca si testul
petesiilor, dau indicatii de probabilitate asupra existentei in organism a unui focar de
infectie;
- probele de activare a focarului amigdalian au fost precizate in vederea precizarii sediului
amigdalian al infectiei de focar. Dintre acestea, testul Viggo-Schmidt este cel mai utilizat,
consta in compararea formulei leucocitare efectuata inainte si dupa masarea digitala a
amigdalei;
- testele antigenice streptococice si in special dozarea antistreptolizinelor
(la valori de peste 400 U/cmc) arata natura streptococica a infectiei.
Diagnostic diferential
7
Se face in primul rand cu amigdalita acuta, care este insotita de temperatura si alte
fenomene generale accentuate:
- forma hipertrofica a sifilisului secundar se manifesta printr-o hipertrofie brusca,
generalizata la intreg nivelul limfatic Waldezer, leziuni cutaneo-mucoase specifice si de
pozitivitatea serologica;
- hipertrofia amigdaliana bacilara, care evolueaza in pusee, interesand toate
formatiunile limfoide faringiene. Amigdalele apar marite de volum, mai solide si insotite
constant de adenopatie cervicala;
- apofiza stiloida alungita anormal apasa asupra amigdalei palatine si da o jena
dureroasa in regiunea amigdaliana si dificultate in deglutitie;
- forma latenta a flegmonului amigdalian cu evolutie subacuta;
- calculul amigdalian ne da o senzatie pietroasa la palparea digitala sua controlul cu
stiletul, este de obicei unilateral;
- forma infiltrative a cancerului amigdalian si mai ales sarcomul, in primele stadii de
evolutie pot fii confundate cu hipertrofia simpla a amigdalei.
Vom controla elementele caracteristice, eventual se va face examenul biopsie:
- limfogranulomatoza maligna, in care aderenta cervicala, hipertrofia splinei,
examenele biologice si sanguine (polinucleoze, euzinofilie, celule Sternberg) precizeaza
diagnosticul;
- leucemia limfoida, tradusa prin hipertrofia amigdaliana, initial monolaterala, dar
bilateralizata in scurt timp, prin adenopatie voluminoasa, indolora si generalizata, prin
cresterea considerabila a numarului de globule albe si prin modificarile din formula
leucocitara.
CAPITOLUL II
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU AMIGDALITA CRONICA
8
2.1. TRATAMENT MEDICAL
Tratamentul amigdalitei cronice prin gargarisme variate si badijonari diferite este

fara efect.
Dopurile de cauzeum, mai ales la adulti, se pot elimina prin compresiunea
amigdalelor. Unii bolnavi isi produc singuri aceasta evacuare amigdaliana prin apasarea cu
indexul, dar aceasta da rezultate trecatoare. De aceea, s-au preconizat spalaturi ale criptelor
cu rivanol apoi cu penicilina prin intermediul unei seringi cu canula, care da rezultate mai
bune.
1. Duscizm – adica reunirea tuturor criptelor prin reunirea tesutului amigdalian care
le separa sau cauterizarea criptelor cu o substanta caustica (acid cromic, nitrat de argint)
dupa o anestezie locala prealabila cu cocaine. Aceasata metoda de tratare nu numai ca este
ineficace dar tesutul cicatricialcare ia nastere prin acest mod, inchide in parenchimul
amigdalic continutul criptelor, constituind focarele inchistate, cele mai periculoase.
2. Agenti fizici : diatermocoagularea si radioterapia – nu sunt procedee radicale
pentru eliminarea intregului tesut amigdalian bolnav. Radioterapia reduce volumul
amigdalelor si le apara de infectii, dar nu poate influenta toate focarele infectioase.
Este indicata in cazurile in care interventia chirurgicala este contraindicata, precum
si cazurile in care bolnavii refuza categoric interventia.
Razele ultraviolete nu au efect in amigdalita cronica, ci numai in hipertrofia
amigdaliana, la copii prin influentarea starii generale.
Diatermocoagularea amiglalelor are aceleasi indicatii ca si radioterapia, dar acest
tratament este departe de a avea efectul unei ablatii chirurgicale, fiind un tratament de lunga
durata prin sedinte repetate (5-8) la intervale mari (5 zile).
2.2. TRATAMENT CHIRURGICAL
Actul terapeutic chirurgical consta in ablatia extracapsulara a celor doua amigdale

palatine si chiuretarea, in aceeasi sedinta a vegetatiilor adenoide, adesea coexistente.
Indicatii operatorii:
Pentru stabilirea indicatiilor operatorii in amigdalita cronica recurgem la urmatoarele
examinari:
- anamneza prin care ne interesam de trecutul amigdalian al bolnavului avand in
vedere toate suferintele amigdaliene. De asemenea, cercetam in trecutul bolnavului toate
starile de surmenaj, somnolenta sau insomnie, subfebrilitati intermitente sau persistente;
- examenul obiectiv al faringelui, cu exploatarea minutioasa a regiunii amigdaliene,
prin toate metodele cunoscute. Se face examenul regiunilor buco-dentare, nazo-sinuzala,
epifaringiana, ale caror afectiuni pot da nastere la angine repetate;
- examenul general care priveste aparatul cardiovascular, pulmonar, digestiv, renal,
locomotor si intreg sistemul ganglionar, la care se adauga diferite analize de laborator.
Cu privire la indicatiile amigdalectomiei, bolnavii pot fii schematic in doua grupe:
a) cea mai numeroasa, in care intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul
amigdalian se redesteapta periodic sub influenta factorilor externi si determina stari
9
infectioase acute locale (angine repetate, flegmoane periamigdaliene) care altereaza
progresiv starea generala;
b) bolnavii cu diferitele boli legate etiologic sau pathogenic de angina si de procesul
cronic amigdalian:
- in stadiul exsudativ si exsudativoproliferativ al poliartritei infectioase se indica
amigdalectomia, fiindca da rezultate impresionante in cele mai multe cazuri;
- in reumatismul adevarat, in cazul cand anginele au provocat crize repetate de
reumatism, sau cand dupa angina survine o agravare a procesului reumatic, fara ca acesta sa
fii debutat in urma unei angine;
- in afectiunile aparatului cardiovascular, dupa un examen minutios;
- in bolile aparatului renal: formele de evolutie prelungita a nefritelor acute, nefritele
cornice cu rezultate bune in primele sase luni de la debut;
- alte boli care, in mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie ca: rinite,
otite, conjuctivite, limfadenite cervicale, faringite, laringite, gastroenterite, colite, astm
bronsic, boli ale aparatului locomotor, cefaleea, anumite ameteli, cazuri isolate de epilepsie,
erizipelul cronic recidivant;
- in unele afectiuni endocrine: hipertiroidii, stari de dismenoree, diabetul zaharat si
insipid;
- afectiuni dermatologice: eczemele streptococice ale extremitatii cefalice, urticaria
cronica, eritrodermiile.
Cu privire la hipertrofia amigdalelor palatine unde se pune mai mult problema de
volum si nu de infectie, extirparea lor se indica numai in cazul cand ele provoaca tulburari
mecanice respiratorii, tulburari de inghitire, tulburari fonatorii reflexe si mai rar tulburari
auditive:
- indicatie exceptionala a amigdalectomiei unilaterale se pune in cazul cancerului
incipient al unei amigdale, o amigdalectomie – biopsie;
- se impune amigdalectomia in cazul amigdalitei cronice cazeoase, care da halena
fetida permanenta.
2.3. CONTRAINDICATIILE AMIGDALECTOMIEI
a) GENERALE
- hipertensiunea arteriala foarte ridicata sau arterioscleroza avansata, in unele cazuri
cu tensiune mai redusa se poate provoca sau prinde o faza hipotensiva cand se intervine,
amigdalele se pot extirpa alternative la interval de 7-10 zile;
- leucemii, agranulocitoza, anemie pernicioasa, scorbut, hemofilii;
- hiperazotemia, insuficienta hepatica acuta, bolile de inima decompensate, sifilisul
florid, septicitatea buco-dentara;
- diabetul cere o pregatire serioasa a bolnavului la cazurile mai tinere si cu indicatie
majora;
- tuberculoza in stadiul activ al bolii, se poate face amigdalectomia in perioada
statinara a bolii la copii;
- starea timicolimfatica accentuata, cu hipertrofia timusului si insotita de tulburari
respiratorii;
- epidemiile de boli infectocontagioase: gripa, scarlatina, pojar, difterie, erizipel,
poliomielita, varicela, rujeuola, tuse convulsiva;
10
- gravidele din primele luni si in ultimele luni ale sarcinii nu se opereaza, cu exceptia
unor infectii de focar cu punct de plecare net amigdalian.
b) LOCALE
- afectiunile acute amigdalofaringiene sau cele de vecinatate (otice, nazale, bucale)
care permit interventii numai la 2-3 saptamani dupa disparitia fenomenelor acute;
- anomaliile vasculare cu o pulsatie anormala la nivelul stalpului posterior;
- rinofaringitele cronice atrofice banale cer o pregatire atenta preoperatorie, pentru
ca atrofia sa nu se accentueze dupa operatie;
- septicitate buco-dentara, gingivite, stomatite, carii dentare multiple.
2.4. PREGATIREA PREOPERATORIE
Pregatirea preoperatorie a bolnavilor variaza de la caz la caz. In general trebuie sa

dam atentie urmatoarelor date:
- termanul de la prima angina;
- coagulabilitatea sangelui;
- starea cavitatii bucale.
La toti bolnavii trebuie sa se faca urmatoarele analize:
- timpul de sangerare si coagulare;
- hemoleucograma;
- seroreactii pentru Luess;
- numarul trombocitelor;
- radioscopie cardio-pulmonara;
- glicemia, urea sanguina la bolnavii peste 40 de ani.
Cand timpul de coagulare trece de 10 minute si cel de sangerare de 4 minute, se
administreaza bolnavului timp de 10-15 zile, solutie de clorura de calciu, vitamina C,
vitamina K 1-2 f/zi sau hemosistan.
Daca la examinarile repetate coagularea sangelui nu a crescut, se administreaza
intravenos saruri de calciu, ser de col, injectii cu pitllitina, se pot face iradiatii cu raze X pe
splina, transfuzii de sange in cantitati mici si repetate de 30-50 ml.
Se impun controlul si asanarea focarelor buco-dentare si nazo-sinuzale. De asemenea
se fac: controlul renal, al aparatului cardiovascular, controlul clinic si radiologic pulmonar,
controlul temperaturii 2-3 zile inaintea operatiei.
Dupa caz se mai pot face urmatoarele examinari: intradermoreactia la tuberculina
pentru copii, controlul protrombinei la hepatici, controlul alergiei.
In reumatismul articular acut, cand este interesat si endocardul, interventia trebuie
facuta cat mai repede, daca starea generala o permite pentru a nu mai lasa o leziune
ireversibila.
In reumatismele cronice, nevralgii, nevrite reumatice, lumbago, pregatirea se face
inainte cu 3 zile cu sulfamide sau salicitat.
In artrita infectioasa se administreaza penicilina.
In infarctul miocardic, interventia se poate face numai dupa sase saptamani de la
aparitia bolii.
In nefrite acute si cronice, interventia trebuie precedata de un tratament igieno-
dietetic medicamentos si protectia cu penicilina (8000000 U/zi) pentru a evita puseuri de
11
acutizare timp de 7-10 zile inainte si dupa operatie, putandu-se adauga antihistaminice de
sinteza.
Epilepticii sunt pregatiti in prealabil cu luminal.
Dezinfectia bucala si rinofaringiana cu gargarisme si instilatii de uleiuri dezinfectate
in fosele nazale este indicate cu trei zile inaintea interventiei.
Fumatorii trebuie sa abandoneze tutunul trei zile inainte operatiei, celor nervosi li se
va administra cu o ora inainte un calmant obisnuit si in seara pregatitoare operatiei luminal
si rar morfina.
Se va face si o pregatire psihica a bolnavului prin:
- tratarea suferintelor psihice mari in legatura cu boala;
- se va prelungi somnul fiziologic prin administrarea de dormitai sau ciclobarbital – 1
tableta.
Asistenta medicala care intra in contact direct cu bolnavul trebuie sa dea dovada de
profesionalism si constiinta profesionala. In acest sens sunt recomandate discutii
incurajatoare cu bolnavii, lamuriri asupra operatiei, anesteziei, asupra avantajelor aduse de
actul chirurgical.
2.5. ANESTEZIA
Felul anesteziei se indica dupa varsta si starea sistemului nervos al bolnavului.

Avantajele anesteziei locale fata de cea generala la adult sunt de necontestat.
La copiii sub 3 ani, la care amigdalectomia este exceptionala, se face anestezie locala
cu solutie de novocaina 0,5% cate 3-4 ml de fiecare parte sau anestezie generala prin
intubatie.
La copiii trecuti de 10 ani se va face anestezie generala, in primul rand la copiii
coreici, ce au miscari prea accentuate sau la cei ce insista sa li se faca anestezie generala.
Copiii mai mari si adultii se opereaza obisnuit cu anestezie locoregionala, prin
infiltratie de novocaina, solutie de 0,5 sau 1% pana la 2%.
Anestezia de baza, cu o fiola de Diluaden-atropina sau chiar un simplu sedalgin, se
administreaza subcutanat cu o ora inaintea operatiei. La bolnavii cu reflexe farigiene
exaggerate se face o badijonare sau mai bine o pulverizare cu o solutie de cocaina 2-5% sau
dicaina 1-2%.
Cantitatea de solutie pentru fiecare parte este de 10-15 ml.
Anestezia este precedata de o premedicatie (mialgin 1f IM) cu 15-20 minute inainte,
avand in vedere ca o sedare prea puternica a bolnavului face dificila colaborarea cu el si
predispune la lipotimii.
Pozitia bolnavului in anestezia locala este sezand pe un scaun (tip O.R.L.), un ajutor
sprijinindu-i capul.
Chirurgul se aseaza in fata bolnavului fiind imbracat in halat steril, cu masca si
manusi sterile, in dreapta sa fiind masa cu instrumentalul steril, pregatit in ordinea utilizarii
acestuia.
Anestezia trebuie sa produca insensibilitatea regiunii operate, abolirea reflexelor de
voma cu conservarea refluxului de aparare laringiana, bolnavul cooperand cu medicul,
12
scuipand, tusind, inghitind si deschizand gura la solicitarea acestuia. Medicul efectueaza
amigdalectomia.
2.6. INGRIJIRI POSTOPERATORII
Ingrijirile postoperatorii se rezuma la repaus, calmante, dezinfectante si dieta.

Bolnavul va sta in decubit lateral, cu capul putin aplecat deasupra unei tavite renale, in care
se va scuipa excesul de saliva. Camera sa fie in semiobscuritate.
Repausul la pat se impune in primele 2-3 zile si alte 6-7 zile in camera. Se vor administra
calmante: sedalgin, algocalmin, etc. La 6-8 ore de la interventie, bolnavul va ingera 250-500
ml lichide reci (la temperatura camerei), cu mult zahar (ceai, limonada), timp de 2 zile, apoi
va continua cu pireuri, compoturi, pana la 10-12 zile de la operatie. Vorbirea si vizitele sunt
interzise in primele 24 h.
Plaga operatorie prezinta urmatoarea evolutie: edemul stalpilor si al luetei este constant, mai
ales in cazurile cu anestezie locala (cand se aplica pulbere de penicilina dizolvata in solutie
de novocaina, acest edem este abia vizibil).
O falsa membrana gri-alb captuseste loja amigdaliana, constituind primul stadiu de
reparatie cicatriala.
Falsa membrana se ingroasa pana la a 5-a, a 6-a zi, apoi incepe sa se elimine in mod
treptat. Cea din regiunea hilara se elimina ulterior, aproximativ pe la a 9-a, a 11-a zi. Falsele
membrane sunt datorate unor infectii benigne, produsa de germenii saprofiti ai cavitatii
bucale si dau o febra discreta, halena fetida, care dispar odata cu caderea lor.
La copii, falsa membrana trece foarte repede, pe cand durerile postoperatorii ale
adultului se mentin pana la disparitia falselor membrane.
Lojile se micsoreaza si cicatrizarea completa se produce in saptamana a treia. Pana la
aceasta data, alimentatia va fi la inceput lichida, apoi semisolida, la temperatura camerei,
pentru evitarea traumatizarii lojei amigdaliene.
Regimul va fi lacto-hidro-zaharat.
Cicatricea este de buna calitate, supla, in cazul respectarii riguroase a tehnicii si in
absenta unei predispozitii spontane la tesut cheloidian.
Administrarea de vitamina C in doze masive contribuie la evolutia normala
postoperatorie.
2.7. COMPLICATII POSTOPERATORII
Cele mai dese complicatii postoperatorii ale amigdalectomiei sunt hemoragiile, apoi
complicatiile infectioase (mai rar) si complicatiile diverse (fonatorii, nervoase, distrofice) in
mod exceptional.
1. Hemoragiile postoperatorii - desi usoare si neinsemnate in marea majoritate a

lor, totusi prin prelungirea in timp, determina in organism importante tulburari, in urma
carora bolnavul se resimte multa vreme.
Clasificarea hemoragiilor postoperatorii:

a) in timp:
- precoce (de la 1-6 ore de la interventie);
13
- tardive (apar in a 5-a, a 8-a zi de la interventie);
b) dupa gradul de hemoragie:
- usoare (benigne) – cele mai dese;
- grave – mai rar.
In raport cu impartirea lor, acestea beneficiaza de tratamentul lojei sau sutura
pilierilor sau legatura vasului lezat.
Ligatura carotidei externe se face numai in cazuri exceptionale cand celelalte metode
nu dau rezultate.
La copii, vom fi atenti, fiindca poate aparea o hemoragie postoperatorie in timpul
somnului. Acestea pot fii prevenite prin supravegherea foarte atenta a copilului, asezandu-l
sa doarma cu capul intr-o parte, pentru a vedea sangele ce se scurge prin comisura buzelor
sau se observa miscarile faringelui la inghitire.
Hemoragiile tardive pot aparea cand se elimina escara, nu sunt grave si se produc din
cauza nerespectarii regimului alimentar.
2. Complicatiile infectioase – sunt mult mai rare decat hemoragiile si sunt impartite
astfel:
a) locoregionale:
- angina postoperatorie sau faringita acuta febrile prin inflamatia peretelui posterior
al valului cu febra si reactie ganglionara cervicala;
- abcesul laterofaringian datorat unei tehnici de anestezie gresita;
- complicatii auriculare cand se face si adenoidotomia;
b) la distanta:
- abcesul pulmonar acut ce se produce prin aspiratia sangelui sau fragmentelor de
amigdala in timpul narcozei sau pe cale nervoasa sau limfatica;
- complicatii pulmonare cand tamponamentul prelungit al lojei impiedica
expectoratia suficienta.
c) generale – septicemia postamigdalectomica exceptionala.
3. Complicatii diverse:
- sindromul hipertermie-paloare la copii, hiperpirexie simpla la adulti;
- diabet insipid tranzitoriu;
- agronulocitoza;
- acetonemie;
- edem acut sau chiar spasm faringian;
- salivatie abundenta;
- tulburari trofice: faringita atrofica, keratoza faringiana;
- tulburari vocale datorate viciilor de cicatrizare sau paralizia valului;
- exceptional, poate surveni torticolisul.
Rezultatul operator este foarte bun in amigdalitele hipertrofice si critice, bun in
infectia cu focar amigdaliana corect diagnosticata, in constant si uneori defavorabil in
alergii.
2.8. PROFILAXIA
a) PROFILAXIA INFECTIEI DE FOCAR – se face prin:
14
-campanii antiadenoidiene, control si asistenta larga stomatologica, tratamentul la timp al
infectiilor inflamatorii, rino-sinuzito-otice;
- se vor evita, in afara de cazuri speciale, vaccinarile dupa starile anginoase;
- se vor tine in supraveghere in special copiii care au facut angine, pentru a surprinde la tipm
primele simptome reumatice, renale;
- se va urmari modificarea reactivitatii organismului, schimband unele conditii existente si
creand altele noi;
- amigdalectomia precoce se impune in toate cazurile de complicatii generale cu punct de
plecare faringian.
b) PROFILAXIA AMIGDALITEI CRONICE

- alimentatia are un rol important in apararea mucoaselor, mai ales la copii; pentru acest
motiv se recomanda ca sugarii sa fie alimentati cu lapte de mama, care in afara de proteine,
glucide si lipide, contine toti factorii pentru o buna dezvoltare ca: saruri minerale de Ca, K,
Na, S, Cl, P, Mg.
Nu numai sugarul, dar si adultul necesita o alimentatie adecvata (se stie ca alimentele bogate
in grasimi animale scad rezistenta mucoaselor la infectii);
- evitarea bauturilor prea reci sau prea fierbinti, excesele de alcool, nicotina si condimentele;
- evitarea mediului ambiant prea uscat si a prafului, deoarece produc cataruri cronice.
CAPITOLUL III
PROCESUL DE INGRIJIRE
3.1. PREZENTARE GENERALA
Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica, orientat in acordarea de

ingrijiri individualizate in functie de nevoile si problemele pacientului.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire
usureaza identificarea pe plan bio-psiho-social-cultural si spiritual si gasirea surselor de
dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea
interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta
persoana sa-si recapete autonomia (pe cat posibil).
Procesul de ingrijire comporta cinci etape dependente si care se succed logic:
A. Culegerea datelor.
B. Analiza si identificarea problemelor de ingrijire.
C. Planificare ingrijirilor.
D. Aplicarea planului de ingrijire.
E. Evaluare.
A. Culegerea datelor
Culegerea informatiilor, pe care le obtine prin discutii la internare cu bolnavul sau
apartinatorii, permite obtinerea unor date privind perioada dinainte de internare. Se observa
pacientul, atitudinea, comportamentul, starea generala.
15
Pentru a ajunge la interpretarea corecta a datelor este necesar sa distingem elementele
obiective si elementele subiective.
Date obiective: sunt cele pe care le culegem prin simtul nostru sau cu ajutorul
instrumentelor.
Date subiective: sunt cele prezentate de bolnav sau apartinator.
Culegerea datelor se efectueaza la internare si se continua pe intreaga perioada cat i se dau
ingrijiri.
B. Identificarea problemelor de ingrijire
Consta in:
1. Interpretarea datelor: este un proces divizat in 2 faze:
a) examenul datelor culese si interpretarea lor care consta in stabilirea unei legaturi
intre faptele obiective si incercarea de a le explica;
b) enuntul unei judecati clinice privind semnificatia situatiei analizate.
Aceasta conduce la identificarea ca pacientul este capabil sa utilizeze propriile
resuse, fie ca pune o problema de ingrijire actuala sau potentiala.
2. Problema de ingrijire:
a) probleme clinice ce provin din natura problemelor medicale in care asistenta si
medicul actioneaza impreuna;
b) diagnosticul asistentei este modul de a indeplini probleme de sanatate actuale sau
potentiale ale persoanei ingrijite.
Problema actuala este simptomul pe care bolnavul l-a simtit, iar problema potentiala este o
problema care semnaleaza alterarea starii de sanatate si care poate aparea in absenta
ingrijirilor preventive.
3. Componentele diagnosticului asistentei:
- enuntarea manifestarilor de dependenta grupate sau nu a pacientului;
- enuntarea cauzelor sau surselor de dificultate;
- cele doua parti sunt unite prin cuvintele “in legatura cu”.
Trebuie cunoscut faptul ca problema de dependenta si sursa de dificultate contribuie
la enuntarea diagnosticului asistentei. Indiferent ca este o problema clinica, enuntul
trebuie facut de o maniera precisa:
- care este dificultatea si manifestarile sale;
- care este etiologia si factorii favorizanti.
Problema trebuie sa fie bine delimitate si este important sa formulam cauza si apoi sa
alegem interventia in consecinta.
In cazul in care etiologia nu este cunoscuta, enuntul problemei trebuie sa fie urmat de
mentionarea in legatura cu cauza necunoscuta.
In concluzie, diagnosticul asistentei este enuntat cu problemele de rezolvat. Este
bazat pe persoana ingrijita si pe datele obiective si subiective, este concluzia rezultata din
analiza datelor, este un enunt din doua parti: problema si cauza.
Clasificarea diagnosticului asistentei se bazeaza pe modelul conceptual al Virginiei
Henderson formand lista de 60 diagnostice, iar pentru fiecare au fost specificate surse de
dificultate.
C. Planificarea infrijirilor
16
1. Formarea obiectivelor.
2. Interventiile asistentei.
1. Formarea obiectivelor: permit nu numai sa orienteze interventiile asistentei, ci si

sa controleze daca rezultatele scontate sunt obtinute.
Obiectivele pot fi subdivizate in:
a) Obiectivele privind starea fizica sau fiziologica care descriu starea aupra caruia pacientul
are control voluntar. Prevenirea sau ameliorarea unor disfunctii ca: febra, vertij.
b) Obiectivele privind comportamentul ce pot fi de tip:
- motor: capacitati ce sunt sub controlul voluntar al pacientului;
- cognitiv: ce descriu daca pacientul va fi capabil sa recunoasca, cunoasca,
aminteasca;
- afectiv: care privesc emotiile, sentimentele pacientului privitor la starea de sanatate;
- social-interactiv: ce presupune obiectivele legate de activitatile sociale si relatiile
interpersonale ale pacientului.
Pentru ca obiectivele sa corespunda criteriilor de evaluare, enuntul trebuie sa
respecte urmatoarele reguli: sa fie un enunt centrat pe pacient, descriind starea sau
comportamentul asteptat de la pacient si nu activitatea asistentei.
Obiectivul sa fie:
- realist: tinand cont de starea si de posibilitatile pacientului;
- observabil: care determina evaluarea si masurarea;
- masurabil: adica sa putem sa evaluam gradul de eficacitate, enuntul trebuie sa
cuprinda limite masurabile, exprimate, de exemplu, in termeni ce privesc distanta sau
valoarea.
2. Interventia asistentei:
Dupa ce vom preciza problemele de ingrijire si obiectivele, asistenta alege
interventiile in ceea ce priveste ingrijirile adecvate pentru a preveni, reduce sau elimina
modificarile.
Alegerea interventiei este in functie de situatia pacientului si de consecintele mai
mult sau mai putin dorite.
Alegerea interventiei este in functie de gradul de dependenta si posibilitatile
pacientului, astfel incat interventia nu trebuie sa se limiteze in actiuni partiale sau complexe.
D. Aplicarea planului de ingrijire

Planul de ingrijire reprezinta elaborarea detaliata a unui program de ingrijire al
asistentei, organizat, corespunzator necesitatilor specifice bolnavului, care permit
indeplinirea obiectivelor propuse.
Planul de ingrijire permite asistentei sa desfasoare o munca organizata, sa
individualizeze in functie de bolnav ansamblul tehnicilor aplicate, avand obligatia sa
comunice tuturor membrilor echipei cu care lucreaza, ce este nou in ingrijirea bolnavului.
Planul de ingrijire este un instrument de munca si un ideal de comunicare intre toti
membrii echipei sanitare.
Scopul procesului de ingrijire este de a asigura o prelucrare a datelor obtinute de
asistenta. Aplicarea in practica a planului de ingrijire se face in functie de modul de executie
si supraveghere.
17
* Daca sursa de dificultate este lipsa de forta fizica, asistenta va decide sa ajute
persoana bolnava complet sau partial, pentru a-si recapata energia fizica.
* Daca sursa de dificultate este o problema psihologica sau emotionala, asistenta va
stabili o relatie de ajutor individual sau in grup cu persoana ingrijita.
* Daca sursa de dificultate este lipsa de informatie, asistenta va ajuta persoana
ingrijita sa ceara informatii medicului.
* Daca sursa este lipsa de cunoastere, actiunea asistentei este de a educa (esalonat,
mai multe zile) persoana ingrijita, pentru a-i usura asimilarea.
In cadrul elaborarii planului de ingrijire asistenta are rolul:
1. Sa descopere necesitatile si resursele fiecarei personae.
2. Sa analizeze problemele puse de boala (probleme de dependenta, sursa de
dificultate si diagnosticul asistentei).
3. Sa analizeze posibilitatile de solutionare.
4. Sa comunice in acest scop cu persoana bolnava si membrii echipei.
5. Sa stabileasca ingrijirile actuale.
6. Sa organizeze toate actiunile in timp.
7. Sa coordoneze munca in echipa.
8. Sa evalueze rezultatele actiunilor pentru a stabili noi actiuni.
Planul de ingrijire este alcatuit din doua parti:
- ingrijirile asistentei in functie de nevoile bolnavului, cat si rezultatele obtinute;
- actiunile prescrise de medic (tratament, explorari functionale).
E. Evaluarea rezultatelor
Evaluarea reprezinta o descriere precisa si o interpretare a rezultatelor, ingrijirilor la
pacient in functie de obiectivele stabilite.
Ea consta in a observa starea sau comportamentul pacientului ca urmare a ingrijirilor
acordate si sa se compare cu criteriile obiectivelor.
In cazul in care obiectivele sunt atinse putem modifica planul de ingrijire, iar daca
obiectivele nu sunt atinse va trebui sa revizuim procesul si sa aducem modificarile necesare
a interpretarilor, a culegerii datelor, a obiectivelor si a interventiei asistentei.
Procesul de ingrijire este un proces ciclic care este permanent reinnoit.
18
CAPITOLUL IV
AGENDA MEDICALA
4.1. ANALGEZICE
ALGOCALMIN: - comprimate 500 mg;

- supozitoare 1 g;
- fiole 2 ml.
Actiune: analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic.
Indicatii: cefalee, navralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare si musculare,
stari febrile.
Administrare : - adulti – 1 cp (500 mg), 1 supozitor, 1 fiola I.M. sau I.V. lent fara a
depasi 2 g/24 h.
- copii pana la 3 ani: 10-50 mg peros de 1-4 ori/zi.
Contraindicatii: leucopenie, antecedente de agranulocitoze si compusi inruditi.
PARACETAMOL: - comprimate 0,5 g.

- supozitoare 250 mg si 125 mg.
Actiune: analgezic, antipiretic.
Indicatii: cefalee, nevralgii, dureri dentare, stari febrile, mialgii.
Administrare: - adulti: 1-2 cp (0,5-1 g) sau un supozitor rectal a 250 mg.
- copii: - peste 6 ani ½ cp
- 1-6 ani ¼ cp
Reactii adverse: provoaca rareori eruptii cutanate alergice, trombocitopenie, anemie,
agranulocitoza.
Contraindicatii: alergie specifica, insuficienta hepatica, insuficienta renala,
prudenta in sarcina.
4.2. ANTIBIOTICE – ANTIMICROBIENE
PENICILINA G potasica: flacoane de 400.000 u.i., 1.000.000 u.i. sau 5.000.000 u.i.
Actiune: antibiotic, bactericid fata de cocii gram pozitivi si negativi, unii bacili gram
pozitivi, spirochete si actinomicete. Sunt indeosebi sensibili: streptococii, pneumococii,
meningococii, germenii gangrenei gazoase, bacilul carbunos, actinomicetele.
Indicatii: infectii cu germeni sensibili: pneumonie, empiem, meningita cu
pneumococ, endocardita cu streptococ, endocardita cu streptococ viridans, infectii severe cu
anaerobi, sifilis, antrax, gangrena gazoasa, tetanus.
Administrare: - injectii I.M.; I.V. sau in perfuzii I.V., obisnuit 1.200.000 u.i./zi la
adulti si 400.000 – 1.200.000 u.i./zi la copii, fractionat, la 4-8 ore interval in infectiile grave,
injectii I.V. sau perfuzii I.V. cu 10.000.000 – 50.000.000 u.i./zi.
19
Reactii adverse: reactii alergice: urticarie, edem angioneuronic, febra, inflamatii
articulare, dermatita exfoliativa, soc anafilactic, convulsii, anemie hemolitica, leucopenie,
trombocitopenie, nefropatii, durere la locul injectiei intramusculare.
Contraindicatii: alergie la penicilina, prudenta la bolnavii cu diferite afectiuni
alergice, prudenta in doze mari la bolnavii cu insuficienta cardiaca.
4.3. ANALGEZICE OPIOIDE
MIALGIN: fiole a 2 ml solutie injectabila.
Actiune: substituient de sinteza al morfinei cu potenta mai mica decat aceasta si

durata de actiune mai scurta (2-4 h): analgezic, proprietati calmante si euforizante, deprima
respiratia si refluxul de tuse, scade presiunea arteriala, stimuleaza musculatura neteda,
contracta sfincterele tractului gastrointestinal, creste tonusul musculaturii bronsice.
Indicatii: dureri puternice in colici, I.M.A., cancer, dureri postoperatorii, pregatirea
anesteziei generale si a intreventiilor chirurgicale, analgezia obstetricala.
Administrare: - ½ - fiola (50-100 mg) I.M. se poate repeta la nevoie dupa 2-4 ore,
doza maxima permisa; 150 mg o data si 400 mg/zi.
Reactii adverse: dozele terapeutice pot provoca slabiciune, ameteli, sudoratie,
uscaciunea gurii, uneori greata si voma, deprimare respiratorie, constipatie, retentie de urina;
dozele mari sau dozele obisnuite la bolnavii cu insuficienta renala pot determina tremor,
clonus, convulsii. Dependenta se dezvolta relativ lent.
Contraindicatii: alergie specifica, deprimare respiratorie marcata, traumatisme
craniene si hipertensiune craniana, stari convulsive, intoxicatie acuta cu alcool si delirium
tremens, astm bronsic, boli hepatice grave, nu se administreaza la copiii sub 3 ani; la copiii
mai mari se foloseste exceptional si in doze mici. Se recomanda prudenta in timpul sarcinii,
in analgezia obstetricala, la batrani, la bolnavii cu insuficienta hepatica, insuficienta renala,
hipotiroidie sau hipertiroidie, insuficienta suprarenala, soc, retentie la urina. Atentie si la
doze mici cand se asociaza cu deprimante centrale si cu alte analgezice intense.
4.4. ANTIHEMORAGICE
FITOMENADION (VITAMINA K): fiole a 1 ml, solutie apoasa coloidala injectabila, ce

contine 10 mg fitomenadiona.
Actiune: vitamina K naturala, actioneaza antihemoragic, are efect relativ rapid, se

instaleaza in 3-4 ore si prelungit.
Indicatii: intoxicatie acuta cu anticoagulante cumarinice, insangerari prin
hipoprotrombinemie sau hipovitaminoza K, in boala hemoragica a noului-nascut, in
tratamentul cu salicilati, in icterul obstructive, in boli hepatice sau intestinale.
20
Administrare: - la adulti: I.M. 5-40 mg o data/zi, in urgente I.V. foarte lent 210
mg/zi;
- la nou-nascuti si sugari: curativ I.M. 1-2 mg/zi, profilactic I.M.
0,5-2 mg/zi, oral 1-2 mg/zi;
Reactii adverse: injectarea I.V. rapida poate provoca sudoratie, congestia fetei,
senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, fenomene de soc; la
nou-nascuti poate fi cauza de hiperbirubinemie.
Contraindicatii: intoleramta la fitomenadiona, prudenta la nou-nascuti si sugari.
Solutia de fitomenadiona nu trebuie amestecata cu alte solutii pentru injectare sau perfuzie.
4.5. SEDATIVE, ANTICONVULSIVE, ANTIPRURIGINOASE
GLUCONAT DE CALCIU: - fiole a 0,5 ml injectabila continand gluconat de calciu, 0,5 g,

respectiv 1 g.
Actiune: recalcifiant, scade excitabilitatea neuro-musculara neteda,antialergic si
antiinflamator.
Indicatii: tetanie, hipocalcemie, spasmofilii, rahitism, boala celiaca, manifestari
alergice acute, accidente anafilactice (ca tratament adjuvant), prurit, hiperkaliemie grava,
hipermagneziemie, intoxicatie cu tetraclorura de carbon si fluor, colici in intoxicatia cu
plumb.
Administrare: - adulti: I.M. sau I.V. lent 5-10 ml zilnic, tratamentul prelungit se
face sub controlul calcemiei (cel mult 0,105 mg) si calciuriei (cel mult 4 mg/kg corp/zi)
- copii: 2-10 ml, dupa varsta.
Reactii adverse: rareori abcese la locul infectiei intramusculare (mai ales la copiii
mici); injectia rapida IV poate provoca greata, varsaturi, senzatie de clacuda, sudoratie,
paloare a fetei, hipotensiuni arteriale.
Contraindicatii: hipocalcemie, insuficienta renala grava, hipercalcemie marcata,
nefrocalcinoza, litiaza renala calcica, osteoporoza acuta prin imobilizare; nu se foloseste in
timpul tratamentului sau in conditii de hiperexcitabilitate miocardica (poate provoca aritmii
grave).
4.6. TRANCHILIZANTE MIORELAXANTE
NAPOTON: drajeuri 10 mg.
Actiune: tranchilizant si miorelaxant din grupa benzodiazepinelor, cu effect relative

durabil.
Indicatii: stari de anxietate, tensiune psihica, sindrom psihovegetativ, stari depresive
cu agitatie, sindrom de abstinenta la alcoolici, tulburari de comportament la copii, medicatie
pre- si postoperatorie, spasme reactive ale musculaturii striate, stari spastice la copii.
Administrare: adulti: obisnuit, 1 dj. de 2-3 ori/zi (la batrani ½ dj. de 1-2 ori /zi),
pentru indicatiile psihiatrice doza creste de 6-12 dj./zi; copii: ½ -2 dj./zi.
Reactii adverse: in general, minore: somnolenta, oboseala, apatie, stari de agitatie,
cefalee, ameteli, ataxie, hipotensiune ortostatica, greata, constipatie, rar diaree, impotenta
sexuala, tulburari menstruale, polakiurie, eruptii cutanate.
21
Contraindicatii: stari comatoase, colaps, insuficienta pulmonara acuta, deprimare
respiratorie, miastenie grava, alergii la napoton; prudenta in timpul sarcinii, la debilitati,
batrani, in insuficienta renala si hepatica, insuficienta pulmonara cronica, la soferi; este
necesara evitarea bauturilor alcoolice.
DIAZEPAM: comprimate 2 mg sau 10 mg; fiole a 2 ml solutie injectabila (10 mg

diazepam).
Actiune: tranchilizant, miorelaxant si anticonvulsivant, antispastic uterin, slab

parasimpatolitic, efect rapid, de durata relativ scurta la inceputul tratamentului, dar durabila
la prelungirea acestuia.
Indicatii: stari anxioase in nevroze, sindrom psihovegetativ, sindrom de menopauza,
stari depresive cu agitatie, insomnie in anxietate, pavor nocturn si somnambulism, pentru
sedare in cura de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare in boli reumatice,
traumatisme, fracturi, accidente cerebro –vasculare, tetanos, stare de rau epileptic, pre- si
postoperator, in iminenta de avort.
Administrare: oral, la adulti si copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg, de 1-2 ori/zi; la
batrani 2 mg, 1-2 ori/zi, la copii mici 1-2 mg de 2 ori/zi I.M. si I.V. lent, la adulti si copii
mari 2-20 mg (se poate repeta dupa 3-4 h), in tetanos 200-400 mg/zi: la copii mici: 0,1-0,25
mg o data.
Reactii adverse: somnolenta, oboseala, slabiciune musculara, uscaciunea gurii,
constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune, diminuarea libidoului, rar ataxie, agitatie
psihomotorie, icter, doze mari timp indelungat sau dependenta; injectarea intravenoasa
rapida poate fi cauza de deprimare respiratorie marcata; injectarea intramusculara este
dureroasa.
Contraindicatii: stari comatoase, colaps, miastenie grava, alergie specifica, la
bolnavii cu glaucom, batrani si debilitati, in insuficienta respiratorie decompensata, la
bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata; nu se administreaza ca tratament ambulatoriu
la soferi; se recomanda evitarea bauturilor alcoolice, asocierea cu alte deprimante centrale si
antidepresive; forma injectabila nu se amesteca cu alte medicamente sau solutii perfuzabile.
4.7. SIMPATOMIMETICE
ADRENALINA: fiola a 1 ml solutie apoasa injectabila (1 mg); solutie pentru uz intern (1

mg).
Actiune: dozele terapeutice diminueaza congestia si edemul mucoaselor, stimuleza

inima si cresc usor presiunea sistolica, au actiune bronhodilatatoare, local vasoconstrictie si
poate opri hemoragiile capilare.
Indicatii: urgente alergice: soc anafilactic, angioedem laringian, stop cardiac,
accesul de astm bronsic, hemoragii capilare la suprafata, se asociaza anestezicele locale
vasodilatatoare pentru a le prelungi actiunea si a le diminua toxicitatea generala.
Administrare: in soc anafilactic I.V. lent cu prudenta 0,1-0,5 mg (0,1-0,5 mg din
fiola) diluate cu 10 ml solutie salina izotona. I.M. 0,5-1 mg sau perlingual 1 ml. In sincopa
cardiaca I.V. lent 0,5- 1 mg, eventual repetat 1-15”. In spasmul bronsic, S.C. 0,3 mg,
22
eventual repetat la 20”, in aplicatii locale, ca hemostatic, solutie 1/100.000- 1/2.000; asociat
anestezicelor locale in solutie 1/200.000- 1/20.000.
Reactii adverse: palpitatii, tahicardie, aritmii ectopice, dureri anginoase, anxietate,
neliniste, slabiciune, ameteli, cefalee, parestezii la extremitati, cresterea glicemiei.
Contraindicatii: hipertensiune arteriala, boli miocardice, cardiopatie ischemica,
tahicardie, aritmii ectopice, arteroscleroza, cord pulmonar, hipertiroidism, feocromocitom,
glaucom cu unghi ingust, adenom de prostata, insuficienta renala severa, prudenta la
diabetici, stari de hipercalcemie si hipokaliemie. Nu se administreaza in timpul anesteziei cu
ciclopropan si haloton; prudenta cand se asociaza cu atropina.
4.8. ANESTEZICE LOCALE
XILINA: fiole a 10 ml sau 20 ml solutie apoasa injectabila continand lidocaina 2% sau 4%,
gel continand lidocaina 2% sau 4% (tub cu 25 g).
Actiune: anestezic local injectabil si de contact cu actiune rapida si relativ durabila,

efectul se instaleaza in 3-5 minute si se mentine 1-2 ore.
Indicatii: anestezie prin infiltratii, anestezie tronculara, rahianestezie, anestezia
mucoaselor in chirurgie, stomatologie si afectiuni medicale. Gelul provoaca anestezia de
contact a mucoaselor.
Administrare: solutie 0,5-1% pentru infiltratii, 1-2% pentru blocarea trunchiurilor
nervoase si pentru anestezie epidulara, 4% pentru rahianestezie, 2-4% pentru anestezie de
contact. Gelul se aplica in strat subtire pe sonde si instrumentar endoscopic. Doza maxima in
injectii S.C. este de 500 mg/24 h la adult, dar pentru anestezie maxima 4 mg/kgcorp (doze
mai mici la copii, batrani si debilitati), pentru rahianestezie 50-100 mg.
Reactii adverse: uneori, somnolenta, ameteli, rar reactii alergice, foarte rar hipertermie
maligna; in supradozare provoaca nervozitate, ameteli, tulburari de vedere, paloare, greata,
voma, hipotensiune, deprimarea inimii, a respiratiei, tresariri musculare, convulsii.
Contraindicatii: alergie la lidocaina sau alte anestezice amidice, antecedente de
hipertermie maligna, insuficienta cardiaca decopmensata, tulburari de conducere atrio-
ventriculara; prudenta si doze mici la bolnavii cu insuficienta hepatica grava, infarct
miocardic acut, insuficienta respiratorie, cei cu antecedente convulsive, la bolnavii sub
tratament cu propanolol si verapamil.
4.9. VITAMINE
VITAMINA C: - comprimate 200 mg

- comprimate efervescente 500 mg
- fiole a 5 ml solutie apoasa injectabila (500 mg)
Actiune: factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare, intervine in
procesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor,
actioneaza substitutive in starile de deficit de acid ascorbic, grabeste vindecarea plagilor,
favorizeaza depunerea calciului in oase, vindecarea fracturilor, creste rezistenta capilarelor,
mareste rezistenta la infectii.
Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului si a altor forme de avitaminoza sau
hipovitaminoza C, boli grave, stari febrile prelungite, interventii chirurgicale, plagi atone,
23
gigivite, stomatite, osteoporoza, fracturi, hemoragii prin fragilitate capilara, forme de anemie
methemoglobinemie, surmenaj, efort fizic prelungit, astenie de primavera, profilaxia racelii
commune si a gripei.
Administrare: oral, I.M., I.V. 50-1000 mg/zi.
Reactii adverse: rareori diaree, precipitarea exalatilor si uratilor in urina acida;
injectarea rapida I.V. poate provoca ameteli, chiar lipotimie.
Contraindicatii: litiaza renala, stari de supraincarcare cu fier – bolnavii cu
hemocromatoza, talasemie, deficit de acid folic, cei care primesc, frecvent transfuzii de
sange.
24
Cazul I
1. CULEGEREA DATELOR
Identificarea pacientului:
Nume: P
Prenume: R
Data nasterii: 37 ani
Date internarii: 5. 05. 2008, ora 1000
Diagnostic de internare: amigdalita cronica
Motivele internarii:
- amigdale hipertrofice
- pentru amigdalectomie
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale: fara importanta
Antecedente personale, fiziologice, patologice:
- repetate pusee de amigdalita acuta
- reumatism postangios
Conditii de viata si de munca: bune
Comportarea fata de mediu: orientat temporo-spatial, cooperant
Istoricul bolii: Bolnav cu frecvente pusee de amigdalita cronica in antecedente.
Examen clinic general:

Stare generala: alterata
Tegumente si mucoase: normal colorate
Tesut subcutanat: normal reprezentat
S.L.G.: amigdale hipertrofice
S.O.A.: integru
Aparat respirator: torace normal conformat
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale
Aparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splina, in limite normale
Aparat uro-genital: loje renale nemodificate, mictiuni fiziologice
S.N.C.: clinic normal
Examen O.R.L.
- faringe hipersensibil la palpare
25
In prima zi de spitalizare starea pacientului se prezinta astfel:
Nevoia Independenta Dependenta
1. A respira Respiratie ingreunata din

------------------------ cauza amigdalelor marite.
2. A se alimenta si hidrata ------------------------ Dureri la deglutitie.
3. A elimina Mictiuni fiziologice.
Tranzit intestinal normal. -------------------------
4. A se misca si a-si mentine Necesitatea de a fi in
o buna postura miscare si de a mentine o
postura corecta. -------------------------
5. A dormi si a se odihni Somn agitat datorita
------------------------ durerilor.
6. A se imbraca si dezbraca Se poate imbraca si -------------------------
dezbraca
7. A-si mentine temperatura Afebril
corpului in limite normale T°=36,5°C -------------------------
8. A fi curat si a-si proteja Isi face singur toaleta
tegumentele si mucoasele -------------------------
9. A evita pericolele Securitate fizica, psihica
si sociologica -------------------------
26
10. A comunica ------------------------ Disfagie
11. A-si practica religia Isi poate practica religia -------------------------
12. A se realiza Pacientul este optimist -------------------------
13. A se recreea ------------------------ Indispozitie
14. A invata Pacientul este cooperant -------------------------
27
Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
5.05.2008 - dureri - instalarea bolnavului in salon si favorizarea -administrarea medicatiei Bolnavul este
amigdaliene adaptarii lui in noul mediu prescrise de medic: afebril. Reducerea
- dureri - asigurarea unui microclimat corespunzator: - Algocalmin (2 ml): durerilor
articulare aerisire, temperatura si umiditate 3x1f/zi IM amigdaliene si
- disfagie - linistirea pacientului si asezarea lui comod in - Penicilina G (1mil UI): articulare
- dispnee pat 4x 1fl/zi IM postanginoase.
- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic - Vitamina C (200 mg): Diureza normala.
al pacientului 3x1tb/zi peros Tranzit intestinal
- observarea, masurarea si notarea functiilor normal.
vitale si vegetative in F.O.: * Test la penicilina = negativ
TAD=120/70 mmHg
TAS=120/70 mmHg
VN: TAMAX=115-140 mmHg
TAMIN=75-90 mmHg
T°D=36,5°C
T°S=36,6°C
VN: T°=36-37°C
PD=67p/min
PS=66p/min
VN: P=60-80p/min
RD=15r/min
RS=15r/min
VN: R=16-18r/min
Diureza= 1500 ml/24h

VN: Diureza=1200-1800 ml/24h
28
-administrarea medicatiei prescrise de medic
- supravegherea bolnavului
- educatie sanitara

6.05.2008 - dureri - aerisirea salonului - recoltarea probelor biologice: Bolnavul este
amigdaliene - asigurarea repausului si al linistii ~ Hb=12 g/dl afebril.
- dureri - observarea, masurarea si notarea functiilor VN: Hb=13-17g/dl Stare generala
articulare vitale si vegetative in F.O.: ~ Ht=36,2% ameliorate.
postangi-noase TAD=120/75 mmHg VN: Ht=40-51% Diureza normala.
de intensitate TAS=120/75 mmHg ~ L=5600/mm3 Tranzit intestinal
redusa VN:L=4000-8000/mm3 normal.
- disfagie T°D=36,5°C ~ VSH=6mm/h
T°S=36,6°C VN: VSH=3-8 mm/h
~ Glicemia=80 mg/dl
PD=70p/min VN: Glicemie=75-115 mg/dl
PS=70p/min ~ TS=3’20”
VN: TS=2-4’
RD=16r/min ~ TC=9’15”
RS=16r/min VN: TC=8-12’
29
~ ASLO<200
-administrarea medicatiei prescrise de medic VN: ASLO<200
- recoltarea probelor biologice si patologice de ~ exudat faringian – streptococ
laborator ß-hemolitic
- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala
- pregatirea psihica si fizica a bolnavului si VN: exudat
insotirea acestuia la examenele paraclinice faringian=normal
- supravegherea bolnavului - examene radiologice si
- educatie sanitara paraclinice:
- MRF interior toracic
normal
- Rinoscopie
- Laringoscopie
-administrarea medicatiei
prescrise de medic:
- Algocalmin (2 ml):
3x1f/zi IM
- Penicilina G (1 mil UI):
4x 1fl/zi IM
- Vitamina C (200 mg):
3x1tb/zi peros
test la xilina= negativ

7.05.2008 - amigdalec- - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Amigdalec-tomia
tomie - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: a decurs in mod
30
- dureri in lojile vitale si vegetative in F.O.: - Algocalmin (2 ml): normal. Bolnavul
amigdaliene TAD=120/75 mmHg 3x1f/zi IM este linistit,
- disfagie TAS=120/75 mmHg - Penicilina G (1 mil UI): afebril.
- dificultate la 4x 1fl/zi IM Stare generala
inghitire T°D=36,5°C - Vitamina C (200 mg): buna.
- sangerare T°S=36,8°C 3x1 tb/zi peros Diureza normala.
redusa - Napoton (10 mg): Tranzit intestinal
- agitatie PD=72p/min 1x1dj/zi peros normal.
- neliniste PS=73p/min Nu se semnaleaza
- medicatie preanestezica: hemoragie.
RD=17r/min - Mialgin (2 ml)
RS=17r/min 1f IM
- Atropina (1 ml) 1 f IM
-administrarea medicatiei prescrise de medic Anestezia efectuata de medic:
- pregatirea psihica si fizica a bolnavului in - Xilina 1%(10ml)- 15 ml
vederea amigdalectomiei - Adrenalina 1‰ (1ml) para
- conducerea bolnavului in sala de operatie, cu amigdalian
F.O. si asezarea lui in pozitie sezanda
- dupa amigdalectomie, bolnavul este condus
in salon, pozitionat in decubit lateral - regim lacto-hidro-zaharat
- asigurarea tavitei renale pentru expectoratii
- repaus vocal 24h
- asigurarea unui microclimat adecvat
- respectarea regimului igieno-dietetic
(consum de lichide reci)
- educatie sanitara
31
32
8.05.2008 - durere in - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Evolutie
lojile - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: postoperatorie
amigdaliene vitale si vegetative in F.O.: - Algocalmin (2 ml): normala. Bolnavul
- disfagie TAD=120/80 mmHg 3x1f/zi IM este linistit, afebril.
- dificultate la TAS=120/80 mmHg - Penicilina G (1 mil UI): Tranzit intestinal
deglutitie 4x 1fl/zi IM normal.
- Vitamina C (200 mg): Mictiuni
T°D=36,7°C 3x1tb/zi peros fiziologice.
T°S=36,8°C - Paracetamol (500mg)
3x1tb/zi peros
PD=70p/min
PS=70p/min - regim lacto-hidro-zaharat
RD=17r/min
RS=17r/min

- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala
- respectarea regimului igieno-dietetic cu
ingerare de lichide (sucuri, ceai, limonada)
- efectuarea de gargarisme
- educatie sanitara
33
9.05.2008 - durere in lojile - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Evolutie
amigdaliene - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: postoperatorie
de intensitate vitale si vegetative in F.O.: - Vitamina C (200 mg): normala.
redusa TAD=120/75 mmHg 3x1tb/zi peros Nu apar
T°D=36,6°C - Paracetamol (500mg) complicatii.
PD=70p/min 3x1tb/zi peros Tranzit intestinal
RD=17r/min normal.
Mictiuni
-administrarea medicatiei prescrise de medic fiziologice.
- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala Functii vitale in
- asigurarea unui microclimat adecvat limite normale.
- educatie sanitara a bolnavului in privinta
prevenirii complicatiilor
EPICRIZA
Pacientul cu frecvente pusee de amigdalita se prezinta la sectia O.R.L. cu dureri amigdaliene, dureri postanginoase articulare.
Diagnostic la externare: Amigdalita cronica operata.
Se externeaza cu recomandari:
- evitarea curentilor de aer rece, a umezelii si a frigului;
- respectarea regimului lichid si semisolid 10 zile;
34
- control O.R.L. peste 7 zile.
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI

Numele………………………………….Prenumele………………………………
Anul…………luna…………Nr. foii de observaţie…………Nr. salon………..Nr. pat…………..

Ziua
Zile de boalå
T.A
Res
Pul
mp
Te
p.
DS D S D S D S D S D S DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS
s
.
1 4
3 3
6 1
5 0 O
0
1 4
3 2
4 0
0 5 O
0
35
1 3
2 2
2 9
5 0 O
0
1 3
2 1
0 8
0 5 O
0
3
1 1 8
7
5 0 0 O
3
1 6
5 6
0 0 O
Lichide
ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
36
Cazul II
Nume: M
Prenume: L
Motivele internarii: - pentru amigdalectomie
Anamneza:
Antecedente personale, fiziologice, patologice: amigdalita repetata
Istoricul bolii: Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita

cronica hipertrofica pentru efectuarea interventiei chirurgicale.

S.O.A.: integru
Examen rinoscopic:
- anterior sept nazal deviat
- pitulara normal colorata
- fose nazale uscate.
Laringoscopie indirecta:
- endolaringe de aspect normal
- corzi vocale mobile, fonatia si respiratia fara staza salivara in sinusurile filiforme.
Otoscopie:
- conduct auditiv extern liber, timpane de aspect normal
1. A respira Respiratie putin

------------------------ ingreunata de marimea
amigdalelor
2. A se alimenta si hidrata ------------------------ Jena la deglutitie
Tranzit intestinal normal -------------------------
4. A se misca si a-si mentine Mers echilibrat – reflexe-
o buna postura osteo-articulare bilaterale -------------------------
------------------------ durerilor
dezbraca singura
8. A fi curat si a-si proteja Tegumente si mucoase
tegumentele si mucoasele normal colorate, integre -------------------------
si sociologica -------------------------
11. A-si practica religia Isi poate practica religia -------------------------
38
12. A se realiza Pacienta este optimista
-------------------------
13. A se recreea Efectueaza activitati ------------------------
recreative
14. A invata Pacienta este cooperanta -------------------------
39
9.05.2008 - dureri - instalarea bolnavei in salon si favorizarea -administrarea medicatiei Bolnava este
amigdaliene adaptarii pacientei in noul mediu prescrise de medic: afebrila.
- disfagie - asigurarea conditiilor de spitalizare: aerisire, - Algocalmin (2 ml): Reducerea
- dispnee temperatura, umiditate 3x1f/zi IM durerilor
- linistirea pacientei si asezarea acesteia amigdaliene.
comod in pat Mictiuni
- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic fiziologice.
al pacientei Tranzit intestinal
vitale si vegetative in F.O.:
TAD=125/70 mmHg
TAS=120/70 mmHg
TAMIN=75-90 mmHg
T°D=36,8°C
T°S=36,6°C
VN: T°=36-37°C
PD=72p/min
PS=72p/min
VN: P=60-80p/min
RD=15r/min
RS=15r/min
VN: R=16-18r/min

40
- supravegherea bolnavei
- educatie sanitara

10.05.2008 - dureri - aerisirea salonului - recoltarea probelor biologice: Bolnava este
amigdaliene -asigurarea repausului si al linistii ~ Hb=13 g/dl afebrila.
de intensi-tate - observarea, masurarea si notarea functiilor VN: Hb=11-15g/dl Stare generala
mare vitale si vegetative in FO: ~ Ht=41% ameliorata.
- disfagie TAD=120/70 mmHg VN: Ht=40-51% Diureza normala.
- insomnie TAS=120/75 mmHg ~ L=6500/mm3 Tranzit intestinal
VN:L=4000-8000/mm3 normal.
T°D=36,6°C ~ VSH=7mm/h
T°S=36,6°C VN: VSH=6-11mm/h
~ Glicemia=90 mg/dl
PD=70p/min VN: Glicemie=75-115
PS=70p/min mg/dl
~ TS=3’30”
RD=16r/min VN: TS=2-4’
RS=16r/min ~ TC=9’10”
VN: TC=8-12’
-administrarea medicatiei prescrise de medic ~ ASLO<200
41
- recoltarea probelor biologice si patologice VN: ASLO<200
indicate de medic ~ examen sumar urina:
- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala - proteine absente
- pregatirea psihica si fizica a bolnavei si - albumine absente
insotirea acesteia la examenele paraclinice - bilirubina negativa
- supravegherea bolnavei - glucoza normala
- educatie sanitara - ph=5
- examene radiologice si
paraclinice:
normal
- Rinoscopie
- Laringoscopie
prescrise de medic:
3x1f/zi IM
- Diazepam (10mg):
1x1tb/zi peros - seara
*test la xilina= negativ

11.05.2008 - amigdalec- - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Amigdalec-tomia
tomie - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: a decurs in mod
- dureri in lojile vitale si vegetative in F.O: - Algocalmin (2 ml): normal. Dupa 3
amigdaliene TAD=120/70 mmHg 3x1f/zi IM ore de la operatie,
- disfagie TAS=120/75 mmHg - Gluconat de Ca(10ml) striurile
42
- sangerare 1x1f/zi IV sangvinolente au
slaba, striuri T°D=36,4°C - Fitomenadion (10ml) disparut din
sangvino-lente T°S=36,5°C 1x1f/zi IM saliva.
in saliva - medicatie preanestezica: Bolnava este
- agitatie PD=72p/min - Mialgin (2 ml) linistita, afebrila.
PS=73p/min 1f IM Stare generala
- Atropina (1 ml) 1 f IM buna.
RD=16r/min Anestezia efectuata de medic: Mictiuni
RS=16r/min - Xilina 1%(10ml)- 15 ml fiziologice.
- Adrenalina 1‰ (1ml) para Tranzit intestinal
-administrarea medicatiei prescrise de medic amigdalian normal.
- pregatirea psihica si fizica a bolnavei in
vederea amigdalectomiei
- conducerea bolnavei in sala de operatie, cu
F.O. si asezarea ei in pozitie sezanda - regim lacto-hidro-zaharat
- dupa amigdalectomie, bolnava este condusa
in salon, pozitionata in decubit lateral
- repaus vocal 24h
(consum de lichide reci)
- educatie sanitara
43
44
12.05.2008 - durere in - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Durere scazuta in
lojile - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: intensitate.
amigdaliene de vitale si vegetative inF.O.: - Algocalmin (2 ml): Nu se
intensitate TAD=120/75 mmHg 3x1f/zi IM semnaleaza
medie TAS=120/75 mmHg - Vitamina C (200mg): hemoragii.
- disfagie 3x1tb/zi peros Tranzit intestinal
- dificultate la T°D=36,4°C - Paracetamol(500mg) normal.
deglutitie T°S=36,5°C 3x1tb/zi peros Mictiuni
- Gluconat de Ca(10ml) fiziologice.
PD=72p/min 1x1f/zi IV Evolutie
PS=71p/min - regim lacto-hidro-zaharat postopera-torie
normala.
RD=16r/min
RS=16r/min

- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala
- respectarea regimului igieno-dietetic (sucuri,

ceai, limonada)
- educatie sanitara
45
13.05.2008 - durere in - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Evolutie
lojile - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: postoperatorie
amigdaliene vitale si vegetative in F.O.: - Paracetamol (500mg) normala.
de intensitate TAD=120/75 mmHg 3x1tb/zi peros Nu apar
redusa T°D=36,6°C complicatii.
PD=70p/min Tranzit intestinal
RD=16r/min normal.
Mictiuni
- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala Functii vitale in
- educatia sanitara a bolnavei in privinta
EPICRIZA
Dupa repetate pusee de amigdalita acuta, bolnava vine la spital si este internata pentru amigdalectomie.
- evitarea curentilor de aer rece, a umezelii si a frigului;
- respectarea regimului lichid si semisolid 10 zile;
- control O.R.L. peste 7 zile.
46

Ziua
Zile de boalå
T.A
Res
Pul
mp
Te
p.
s
.
1 4
3 3
6 1
5 0 O
0
47
1 4
3 2
4 0
0 5 O
0
1 3
2 2
2 9
5 0 O
0
1 3
2 1
0 8
0 5 O
0
3
1 1 8
7
5 0 0 O
3
1 6
5 6
0 0 O
48
Lichide
ingerate
Diureză
Scaune
Dietă
49
Cazul III
Nume: G
Prenume: I
Motivele internarii: - pentru amigdalectomie
Anamneza:
Antecedente personale, fiziologice, patologice:
- repetate pusee de amigdalita acuta
- scarlatina
Istoricul bolii: Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalita

cronica pentru efectuarea interventiei chirurgicale.


S.O.A.: integru
Examen O.R.L.:
- faringe hipersensibil la palpare
- cripte amigdaliene pline cu cazeum cu miros fetid
1. A respira Respiratie putin

------------------------ ingreunata de marimea
amigdalelor
2. A se alimenta si hidrata ------------------------ Durere la deglutitie
Tranzit intestinal normal -------------------------
4. A se misca si a-si mentine Mers echilibrat – reflexe-
o buna postura osteo-articulare bilaterale -------------------------
------------------------ durerilor
dezbraca singura
8. A fi curat si a-si proteja Tegumente si mucoase
tegumentele si mucoasele normal colorate, integre -------------------------
si sociologica -------------------------
51
11. A-si practica religia Isi poate practica religia
-------------------------
12. A se realiza Pacienta este optimista
-------------------------
13. A se recreea Efectueaza activitati ------------------------
recreative
14. A invata Pacienta este cooperanta -------------------------
52
2.06.2008 - dureri - instalarea bolnavei in salon si favorizarea -administrarea medicatiei Bolnava este
amigdaliene adaptarii pacientei in noul mediu prescrise de medic: afebrila.
- disfagie - asigurarea conditiilor de spitalizare: aerisire, - Algocalmin (2 ml): Reducerea
- anxietate temperatura, umiditate 3x1f/zi IM durerilor
- miros fetid - linistirea pacientei si asezarea acesteia comod - Diazepam (10 mg) amigdaliene.
in pat 1x1tb/zi peros- seara Mictiuni
- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic al fiziologice.
pacientei Tranzit intestinal
vitale si vegetative in F.O.:
TAD=120/80 mmHg
TAS=120/80 mmHg
TAMIN=75-90 mmHg
T°D=36,5°C
T°S=36,6°C
VN: T°=36-37°C
PD=70p/min
PS=70p/min
VN: P=60-80p/min
RD=16r/min
RS=16r/min
VN: R=16-18r/min

- educatie sanitara

3.06.2008 - dureri - aerisirea salonului - recoltarea probelor biologice: Bolnava este
amigdaliene - asigurarea repausului si al linistii ~ Hb=13,7 g/dl afebrila.
54
de intensi-tate - observarea, masurarea si notarea functiilor VN: Hb=11-15g/dl Stare generala
redusa vitale si vegetative in F.O.: ~ Ht=42% ameliorata.
- disfagie TAD=120/75 mmHg VN: Ht=40-51% Mictiuni
- agitatie TAS=120/75 mmHg ~ L=6700/mm3 fiziologice.
VN:L=4000-8000/mm3 Tranzit intestinal
T°D=36,4°C ~ Trombocite= 180000/mm3 normal.
T°S=36,5°C VN: Trombocite= 150000-
300000/mm3
PD=72p/min ~ VSH=8mm/h
PS=72p/min VN: VSH=6-11mm/h
~ Glicemia=85 mg/dl
RD=16r/min VN: Glicemie=75-115 mg/dl
RS=16r/min ~ TS=3’15”
VN: TS=2-4’
-administrarea medicatiei prescrise de medic ~ TC=9’15”
- recoltarea probelor biologice si patologice VN: TC=8-12’
indicate de medic
- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala ~ ASLO<200
- pregatirea psihica si fizica a bolnavei si VN: ASLO<200
insotirea acesteia la examenele paraclinice ~ examen sumar urina:
- supravegherea bolnavei - proteine absente
- educatie sanitara - albumine absente
- bilirubina negativa
- glucoza normala
- ph=6
- examene radiologice si
paraclinice:
normal
- Rinoscopie
- Laringoscopie
55
prescrise de medic:
3x1f/zi IM
- Napoton (10mg)
1x1dj/zi peros
*test la xilina= negativ

4.06.2008 -amigda- - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Amigdalec-tomia
lectomie - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: a decurs in mod
- dureri in vitale si vegetative in F.O: - Algocalmin (2 ml): normal. Bolnava
lojile TAD=120/75 mmHg 3x1f/zi IM este linistita,
amigdaliene TAS=120/70 mmHg - medicatie preanestezica: afebrila.
- disfagie - Mialgin (2 ml) Stare generala
- sangerare T°D=36,4°C 1f IM buna.
slaba T°S=36,5°C - Atropina (1 ml) 1 f IM Mictiuni
- agitatie Anestezia efectuata de medic: fiziologice.
PD=72p/min - Xilina 1%(10ml)- 15 ml Tranzit intestinal
PS=70p/min - Adrenalina 1‰ (1ml) para normal.
amigdalian
RD=17r/min
RS=16r/min
-administrarea medicatiei prescrise de medic - regim lacto-hidro-zaharat

- pregatirea psihica si fizica a bolnavei in
vederea amigdalectomiei
- conducerea bolnavei in sala de operatie, cu
F.O. si asezarea ei in pozitie sezanda
- dupa amigdalectomie, bolnava este condusa
56
in salon, pozitionata in decubit lateral
- repaus vocal 24h
- respectarea regimului igieno-dietetic (consum
de lichide reci)
- educatie sanitara
57
5.06.2008 - durere in - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Durerea cedeaza
lojile - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: in intensitate.
amigdaliene vitale si vegetative inF.O.: - Algocalmin (2 ml): Nu se
de intensitate TAD=125/80 mmHg 3x1f/zi IM semnaleaza
medie TAS=120/80mmHg - Vitamina C (200mg): hemoragii.
- disfagie 3x1 tb/zi peros Tranzit intestinal
- dificulta-te T°D=36,4°C - Paracetamol(500mg) normal.
la deglutitie T°S=36,5°C 3x1tb/zi peros Mictiuni
fiziologice.
PD=71p/min - regim lacto-hidro-zaharat Evolutie
PS=70p/min postopera-torie
normala.
RD=17r/min
RS=16r/min

- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala
- respectarea regimului igieno-dietetic (sucuri,
ceaiuri, limonada)
- educatie sanitara
58
6.06.2008 - durere - aerisirea salonului -administrarea medicatiei Evolutie
redusa in - observarea, masurarea si notarea functiilor prescrise de medic: postoperatorie
lojile vitale si vegetative in F.O.: - Paracetamol (500mg) normala.
amigdaliene TAD=120/75 mmHg 3x1cp/zi peros Nu apar
T°D=36,6°C - Vitamina C (200mg): complicatii.
PD=70p/min 3x1 tb/zi peros Tranzit intestinal
RD=16r/min normal.
Mictiuni
- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala Functii vitale in
- educatia sanitara a bolnavei in privinta
EPICRIZA
Dupa repetate pusee de amigdalita acuta, bolnava este internata pentru amigdalectomie.
o evitarea curentilor de aer rece, a umezelii si a frigului;
o respectarea regimului lichid si semisolid 10 zile;
59
o control O.R.L. peste 7 zile.


Ziua
Zile de boalå
T.A
Res
Pul
mp
Te
p.
s
.
1 4
3 3
6 1
5 0 O
0
1 4
3 2
4 0
0 5 O
0
60
1 3
2 2
2 9
5 0 O
0
1 3
2 1
0 8
0 5 O
0
3
1 1 8
7
5 0 0 O
3
1 6
5 6
0 0 O
Lichide
ingerate
Diureză
Scaune
61
Dietă
62
BIBLIOGRAFIE
O.R.L. VOL. I – N. Constantinescu, St. Garbea, Gh. Popovici, V. Racoveamj, I. Tetu,

Editura Medicala, Bucuresti, 1964
CHIRURGIE – O.R.L. – St. Garbea, Al. V. Dimitriu, D. Firica, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1983
OTO-RINO-CERVICO-LARINGOLOGIE – Stefan Surtea, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1980
ORIENTARI IN OTO-RINO-LARINGOLOGIE – Leonid Teodorescu si colaboratorii

E. Stratulat, I. Cornea, Editura Junimea, 1981
AMIGDALITE SI RINOSINUZITE – M. Ionescu, St. Garbea si colaboratorii, Editura

Medicala, Bucuresti, 1973
PATOLOGIE – O.R.L., Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
63

Amigdalita Cronica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amigdalita Cronica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL I – Noţiuni introductive

CAPITOLUL II – Îngrijirea bolnavului cu amigdalitã cronicã

2.2. Tratament chirurgical..........................................................................15

CAPITOLUL III – Procesul de îngrijire

3.1. Prezentare generalã.............................................................................25

CAPITOLUL IV – Agenda medicalã

Amigdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a amigdalelor,

I. Amigdalita cronica hipertrofica - traduce reactia hiperplazica a tesutului limfoid.

II. Amigdalita cronica criptica - este inflamatia amigdalelor palatine caracteristica

III. Amigdalita cronica infectanta

1.3. ETIOLOGIE SI ETIOPATOGENIE

In etiologia amigdalelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand abcesele acute

Simptomatologia amigdalitei cronice nu are o precizare clinica bine definita.

Palparea ganglionului: satelitului amigdalian inapoia unghiului mandibulei, cand

1.5. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se intampla in amigdalita cronica

a) Amigdalita cronica prin infectia unei cripte, care se deschide in spatial

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU AMIGDALITA CRONICA

Tratamentul amigdalitei cronice prin gargarisme variate si badijonari diferite este

2.2. TRATAMENT CHIRURGICAL

Actul terapeutic chirurgical consta in ablatia extracapsulara a celor doua amigdale

2.4. PREGATIREA PREOPERATORIE

Pregatirea preoperatorie a bolnavilor variaza de la caz la caz. In general trebuie sa

Felul anesteziei se indica dupa varsta si starea sistemului nervos al bolnavului.

2.6. INGRIJIRI POSTOPERATORII

Ingrijirile postoperatorii se rezuma la repaus, calmante, dezinfectante si dieta.

2.7. COMPLICATII POSTOPERATORII

1. Hemoragiile postoperatorii - desi usoare si neinsemnate in marea majoritate a

Clasificarea hemoragiilor postoperatorii:

a) PROFILAXIA INFECTIEI DE FOCAR – se face prin:

b) PROFILAXIA AMIGDALITEI CRONICE

3.1. PREZENTARE GENERALA

Procesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica, orientat in acordarea de

B. Identificarea problemelor de ingrijire

1. Formarea obiectivelor: permit nu numai sa orienteze interventiile asistentei, ci si

D. Aplicarea planului de ingrijire

ALGOCALMIN: - comprimate 500 mg;

PARACETAMOL: - comprimate 0,5 g.

4.2. ANTIBIOTICE – ANTIMICROBIENE

4.3. ANALGEZICE OPIOIDE

MIALGIN: fiole a 2 ml solutie injectabila.

Actiune: substituient de sinteza al morfinei cu potenta mai mica decat aceasta si

FITOMENADION (VITAMINA K): fiole a 1 ml, solutie apoasa coloidala injectabila, ce

Actiune: vitamina K naturala, actioneaza antihemoragic, are efect relativ rapid, se

4.5. SEDATIVE, ANTICONVULSIVE, ANTIPRURIGINOASE

GLUCONAT DE CALCIU: - fiole a 0,5 ml injectabila continand gluconat de calciu, 0,5 g,

4.6. TRANCHILIZANTE MIORELAXANTE

NAPOTON: drajeuri 10 mg.

Actiune: tranchilizant si miorelaxant din grupa benzodiazepinelor, cu effect relative

DIAZEPAM: comprimate 2 mg sau 10 mg; fiole a 2 ml solutie injectabila (10 mg

Actiune: tranchilizant, miorelaxant si anticonvulsivant, antispastic uterin, slab

ADRENALINA: fiola a 1 ml solutie apoasa injectabila (1 mg); solutie pentru uz intern (1

Actiune: dozele terapeutice diminueaza congestia si edemul mucoaselor, stimuleza

4.8. ANESTEZICE LOCALE

Actiune: anestezic local injectabil si de contact cu actiune rapida si relativ durabila,

VITAMINA C: - comprimate 200 mg

Diagnostic de internare: amigdalita cronica

Istoricul bolii: Bolnav cu frecvente pusee de amigdalita cronica in antecedente.

Examen clinic general:

Nevoia Independenta Dependenta

1. A respira Respiratie ingreunata din

Diureza= 1500 ml/24h