Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Date anatomo-funcţionale:
I) Nervi senzitivi:
- pericarion în ganglionul spinal
- dendritele culeg informaţia periferică funcţie de forma de sensibilitate
- axonii formează rădăcina posterioară a nervilor spinali
Cele două rădăcini se unesc la ieşirea din gaura de conjugare şi formează nervul radicular, care se
împarte în două ramuri:
1. Anterior: mai voluminos, reprezintă nervul intercostal sau intră în constituţia plexurilor.
2. Posterior: mai mic, se distribuie musculaturii regiunii paravertebrale şi tegumentelor regiunii
dorsale.
Pentru a părăsi canalul rahidian, rădăcinile iau o direcţie din ce în ce mai oblică, de sus în jos;deoarece
măduva se termină la L2, dedesubtul acestei limite rădăcinile se înmănunchează formând coada de cal.
Din plexurile nervoase iau naştere o serie de colaterale şi ramuri terminale, care constituie nervii
periferici. Din aceleaşi rădăcini pot lua naştere mai mulţi nervi periferici, iar un nerv periferic poate lua
naştere din mai multe rădăcini.
Dermatoamele sunt porţiuni cutanate inervate de două rădăcini senzitive, bilateral şi simetric, fiind
dispuse sub formă de benzi, orizontal la nivelul trunchiului şi longitudinal la membre.
III) Fibre vegetative simpatice şi parasimpatice
- Plexul brahial –
Date anatomo-funcţionale:
Format din ultimele 4 rădăcini cervicale (C5-C8) şi rădăcina D1. Din aceste rădăcini iau naştere
trunchiurile primare:
1. superior: C5+C6
2. mijlociu: C7
3. inferior: C8+D1
Fiecare trunchi primar se împarte într-o ramură anterioară şi una posterioară, prin anastomozarea
cărora rezultă trunchiurile secundare.
Din trunchiurile secundare se desprind ramurile terminale:
1. Nervul circumflex (axilar)
2. Nervul musculocutanat
3. Nervul radial
4. Nervul median
5. Nervul ulnar (cubital)
2
IV) Infiltrare neoplazică: tumori pulmonare apicale, care determină paralizie de plex brahial de
tip inferior cu sdr. Claude Bernard-Horner.
V) Compresiuni: coaste cervicale, hernii de disc cervicale, anevrisme la nivelul gâtului,
adenopatii,cervicartroze,guşă,tumori intrarahidiene,arahnoidite
VI) Manopere obstetricale.
Manifestări clinice:
I) Paralizia de plex brahial de tip superior Duchenne-Erb (C5+C6):
A) Atitudine particulară: braţul atârnă inert de-a lungul corpului în rotaţie internă şi pronaţie.
B) Deficite motorii:
- abolirea tuturor mişcărilor din articulaţia umărului prin paralizia muşchilor centurii scapulare
- imposibilitatea flexiei antebraţului prin paralizia muşchilor lojii anterioare a braţului (mai
ales a bicepsului brahial).
C) Abolirea ROT: bicipital şi stiloradial.
D) Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezia tegumentelor marginii laterale (externe) a
braţului şi antebraţului, până la nivelul policelui.
E) Tulburări trofice: atrofia muşchilor centurii scapulare cu apariţia umărului în epolet şi atrofia
musculaturii lojii anterioare a braţului şi a lungului supinator
II) Paralizia de plex brahial de tip mijlociu Remak (C7):
A) Atitudine particulară: mâna şi antebraţul în flexie.
B) Deficite motorii:
- imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului
- imposibilitatea extensiei mâinii şi degetelor prin paralizia muşchilor lojii posterioare a
antebraţului.
C) Abolirea ROT: tricipital.
D) Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezie la nivelul primului spaţiu interosos dorsal.
E) Tulburări trofice: atrofia tricepsului şi muşchilor lojii posterioare a antebraţului.
III) Paralizia de plex brahial de tip inferior Dejérine-Klümpke (C8+D1):
A) Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifă medio-cubitală tip Aran-Duchenne, cu
policele în planul celorlalte degete, iar degetele II-V prezintă hiperextensia primei falange şi
flexia ultimelor două.
B) Deficite motorii:
- imposibilitatea flexiei mâinii prin paralizia muşchilor lojii anterioare a antebraţului
- imposibilitatea adducţiei, abducţiei, flexiei şi opoziţiei policelui prin paralizia muşchilor
eminenţei tenare
- imposibilitatea adducţiei şi abducţiei degetelor, flexiei primelor falange şi extensiei celorlalte
două ale degetelor II-V, prin paralizia muşchilor interosoşi şi lombricali.
C) Abolirea ROT: cubitopronator.
D) Tulburări de sensibilitate: pe marginea internă a celor 2/3 inferioare ale braţului, a
antebraţului şi a mâinii.
E) Tulburări trofice: atrofia musculaturii regiunii anterioare a antebraţului şi a muşchilor mici ai
mâinii.
F) Tulburări vegetative: prin interesarea fibrelor simpatice care însoţesc rădăcinile C8 şi D1, cu
sdr. Claude Bernard-Horner.
IV) Paralizia totală: apar manifestările din toate situaţiile anterioare. Membrul superior atârnă
flasc, imobil şi amiotrofiat, cu areflexie osteotendinoasă, hipoestezie pe întreg membrul,
tulburări vegetative (cianoză,hipersudoraţie,piele subţiată)
3
Lezare:
- traumatisme cu luxarea capului humeral sau fracturi de col chirurgical humeral
- compresiune la purtătorii de cârje
- nevrite izolate
Clinic:
- umăr căzut în epolet, cu braţul flasc şi balant
- imposibilitatea ridicării braţului la orizontală
- hipo- sau anestezie în regiunea inervată senzitiv
II) Paralizia de nerv musculocutanat:
- origine în C5, C6, C7
- inervează muşchii biceps şi brahial, asigurând flexia şi supinaţia antebraţului şi proiecţia înainte-
înăuntru a membrului superior
- teritoriul senzitiv: tegumentele regiunii externe a antebraţului
Lezare:
- traumatisme cu luxaţii sau fracturi ale umărului
- compresiuni sau anevrisme de arteră axilară
Clinic:
- antebraţul atârnă în prelungirea braţului
- dispare relieful feţei anterioare a braţului
- hipotonia şi distrofia muşchilor biceps şi brahial, cu imposibilitatea flexiei antebraţului
- hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv
III) Paralizia de nerv radial:
- origine în C5-T1, care formează trunchiul secundar posterior
- traiect: ia naştere la vârful axilei, unde trece înapoia pachetului vasculonervos al braţului, apoi
ajunge în loja posterioară a braţului prin fanta humero-tricipitală, înconjoară faţa posterioară a
humerusului, trece în şanţul nervului radial, în contact direct cu osul, apoi trece în loja anterioară,
trece înaintea articulaţiei cotului, unde se plasează anterior de epicondilul lateral, după care se
împarte în ramurile terminale:
1. Anterioară: senzitivă
2. Posterioară: motorie, înconjoară colul radiusului, avansând distal pe faţa posterioară a
antebraţului
- teritoriul motor-> este nervul extensiei şi supinaţiei.
1. triceps brahial
2. muşchii lojii posterioare a antebraţului
3. muşchii lojii laterale a antebraţului
- acţiune motorie:
1. extensia antebraţului
2. extensia mâinii şi primelor falange
3. extensia şi abducţia policelui
4. abducţia mâinii
5. supinaţia antebraţului şi a mâinii
- teritoriul senzitiv: faţa posterioară a braţului, antebraţului, mâinii, suprapus peste teritoriul
senzitiv al nervilor vecini, astfel încât numai o mică arie, corespunzătoare tabacherei anatomice îi
aparţine în exclusivitate.
Lezare:
- traumatisme (fracturi de humerus sau de radius, cu deplasare)
- compresiuni la nivel axilar prin tumori cu adenopatii axilare, anevrisme, cârje
- compresiuni la nivel humeral prin calus vicios
- compresiune în somn profund prin comprimare pe un plan dur (paralizia beţivilor)
- compresiunea se poate produce pe masa de operaţie sau prin garou prea strâns
- cauze generale: intoxicaţii (mai ales cu plumb), infecţii
- procese locale->lipoame,inflamaţii ale burselor tendinoase,tumori ale nervului,metastaze
carcinomatoase
Clinic:
A) Atitudine particulară: antebraţ în flexie, mâna atârnă în hiperflexie şi pronaţie (mâna
căzândă, în gât de lebădă),police în abducţie şi uşor flectat,ultimele 4 degete uşor flectate
4
B) Deficite motorii:
- imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului
- imposibilitatea extensiei mâinii prin paralizia muşchilor lojii posterioare a antebraţului
(testul salutului militar)
- imposibilitatea extensiei primelor falange, paralizia extensiei şi abducţiei policelui prin
afectarea lojii posterioare a braţului
- imposibilitatea supinaţiei şi abducţiei mâinii prin paralizia lojii laterale a antebraţului
- flexia antebraţului este diminuată prin paralizia muşchiului brahioradial
- diminuarea flexiei degetelor
C) Abolirea ROT: tricipital şi stiloradial.
D) Tulburări de sensibilitate: anestezie în tabachera anatomică, faţa dorsală a policelui, primul
spaţiu interosos.
E) Tulburări trofice: diminuarea reliefului regiunii posterioare a braţului şi antebraţului. Mâna
prezintă cianoză şi edem.
-paralizie prelungită->sinovită hiperplazică (tendinita extensorilor)
IV) Paralizia de nerv median:
- origine în C6-T1
- traiect: se formează la baza axilei, coboară pe faţa internă a braţului, alături de artera humerală.
La nivelul articulaţiei cotului trece anterior în regiunea mediană a antebraţului prin şanţul
bicipital intern, unde coboară printre muşchii flexor superficial şi flexor profund al degetelor.
Pătrunde prin canalul carpian spre mână, unde se termină la nivelul eminenţei tenare
- teritoriul motor-> este nervul opoziţiei policelui.
1. Muşchii regiunii anterioare a antebraţului:
- rotund şi pătrat pronator
- flexor radial al carpului
- flexor superficial al degetelor
- o parte din flexorul profund al degetelor
- flexor lung al policelui
2. Muşchii eminenţei tenare:
- flexor scurt al policelui
- abductor scurt al policelui
- opozantul policelui
3. Primii doi muşchi lombricali.
- acţiune motorie:
1. pronaţia antebraţului
2. flexia antebraţului
3. flexia mâinii
4. flexia falangelor doi şi trei
5. flexia şi opoziţia policelui
- teritoriul senzitiv:
1. Faţa palmară a mâinii: eminenţa tenară, degetele I-III, ½ medială a inelarului.
2. Faţa dorsală a mâinii: falanga distală a indexului şi mediusului
Lezare:
- traumatisme
- prinderea în ţesut cicatricial
- anevrisme ale arterei humerale
- microtraumatisme profesionale (lăcătuşi, frizeri, croitori, călcători de rufe etc.)
- compresiune în somn între planul patului şi capul partenerului (paralizia îndrăgostiţilor,
paralizia de week-end)
Clinic:
A) Atitudine particulară: antebraţul în uşoară supinaţie şi policele în planul celorlalte degete
(abducţie şi extensie), ceea ce dă aspectul de mână simiană.
B) Deficite motorii:
- diminuarea flexiei mâinii şi degetelor, prin paralizia muşchilor regiunii anterioare a
antebraţului
5
- imposibilitatea flexiei, abducţiei şi opoziţiei policelui, prin paralizia muşchilor eminenţei
tenare
- imposibilitatea flexiei falangelor doi şi trei
- probe de examinare:
1. proba de grataj: cu mâna aşezată pe masă cu degetele întinse, pacientul nu poate face
mişcarea de grataj
2. proba flectării degetelor în pumn: indexul rămâne întins, mediusul face o flexiune
incompletă, iar policele schiţează o flexie a primei falange, rezultând aspectul mâinii
de benedicţiune papală
3. proba pensei digitale: pacientul nu poate executa bucla (pensa) police-index
4. proba încrucişării degetelor de la cele două mâini: de partea afectată indexul şi
mediusul rămân extinse
5. proba abducţiei policelui->policele nu se poate abduce
C) Abolirea ROT: mediopalmar (produs prin percuţia tendoanelor muşchilor palmari în
apropierea mâinii).
D) Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv descris.
E) Tulburări trofice: atrofia musculaturii lojii anterioare a antebraţului şi a eminenţei tenare.
F) Tulburări vasomotorii,secretorii ale pielii,ale fanerelor
Sindromul de tunel carpian (brahialgia parestezică nocturnă):
Se datorează compresiunii nervului median la nivelul tunelului format de retinaculul
flexorilor în partea de sus şi planul tendoanelor flexorilor, aşezate pe oasele carpului.
Mai ales la femeile care efectuează muncă fizică grea (profesională sau menajeră), la
acromegali, în afecţiuni reumatismale, în tenosinovite ale pumnului.
Clinic:
1. Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsură sau furnicături
penibile, cu accentuare nocturnă.
2. Hipoestezie în teritoriul de inervaţie senzitivă al nervului median.
3. Pensa police-indice se realizează dificil.
4. Flexia pasivă puternică a pumnului cauzează parestezii.
5. Atrofii ale eminenţei tenare,oponentului policelui,scurtului abductor,celor 2 lombricatori
V) Paralizia de nerv ulnar (cubital):
- origine în C8, T1
- traiect: coboară pe partea internă a braţului, trece în loja posterioară, până înapoia articulaţiei
cotului, unde străbate şanţul epitrohleo-olecranian, apoi coboară pe marginea internă a
antebraţului până la gâtul mâinii, unde trece superficial deasupra canalului carpian
- teritoriul motor->este nervul prehensiunii.
1. Antebraţ:
- flexorul ulnar al carpului
- fasciculele mediale ale flexorului profund al degetelor
2. Mână:
- muşchii eminenţei hipotenare
- adductorul policelui
- muşchii interosoşi
- ultimii doi lombricali
- acţiune motorie:
1. flexia mâinii
2. flexia degetelor IV şi V
3. adducţia degetelor IV şi V
4. adducţia policelui
- teritoriul senzitiv: 1/3 medială a feţei plantare a mâinii, ½ laterală a inelarului, degetul V, atât pe
faţa palmară cât şi pe cea dorsală;1/2 medială a feţei dorsale a mâinii;1/2 internă a degetului 4,1/2
internă a primei falange a degetului 3
Lezare:
- traumatismele epifizei distale a humerusului, traumatismele ulnei
- afecţiuni ale articulaţiei cotului
6
- microtraumatisme profesionale (tâmplari, brutari, sculptori)
- anevrisme ale arterei brahiale sau axilare
- compresiuni (esp.zona scalenică),la nivelul şanţului epitrohleo-olecranian
- boli infecţioase->tifos,febră tifoidă
Clinic:
A) Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifa ulnară, constând în extensia primei falange şi
flexia ultimelor două falange ale degetelor II-V, mai exprimate la degetele IV şi V.
B) Deficite motorii:
- imposibilitatea flexiei primelor falange
- imposibilitatea extensiei ultimelor două falange
- imposibilitatea abducţiei şi adducţiei degetelor
- imposibilitatea adducţiei policelui
- prehensiunea este perturbată
- probe de examinare:
1. semnul Fromet al policelui: bolnavul prinde o coală de hârtie cu ambele mâini între police
şi index şi trage lateral. De partea paralizată coala îi scapă
2. semnul evantaiului: mâna aşezată cu palma pe un plan plat nu poate răsfira degetele în
evantai
3. testul pensei police-deget mic (testul buclei): nu se poate executa pensa menţionată
4. testul mănunchiului: degetul mic şi inelarul nu participă în actul de reunire a degetelor
într-un mănunchi
5. semnul gratajului->degetele 4,5
C) Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv->faţa palmară şi dorsală a
degetelor 4 şi 5;partea ulnară a mâinii
D) Tulburări trofice şi vasomotorii: importante, mâna ia aspect scheletic prin atrofia
interosoşilor, eminenţa tenară devine plată, pielea se subţiază, apare cianoză şi edem.
Sdr.de tunel cubital->tunel format de aponevroza care acoperă nervul între inserţiile osoase pe
olecran şi epicondilul medial ale celor 2 capete ale muşchiului flexor carpi ulnaris
-iniţial tulburări de sensibilitate,apoi deficit motor
Originea plexului lombar: primele 4 rădăcini lombare care se unesc cu un ram anastomotic
provenind din D12.
Etiologia paraliziilor: traumatisme, infiltrare neoplazică, procese inflamatorii (mai rar).
Clinic:
Deficite motorii la nivelul muşchilor psoas şi cvadriceps, cu limitarea flexiei şi adducţiei coapsei
şi a extensiei gambei.
Abolirea ROT rotulian.
Hipo-, anestezie pe faţa anteroexternă şi internă a coapsei şi pe faţa anterointernă a gambei.
Atrofia şi hipotonia muşchilor psoas şi cvadriceps.
7
- Paraliziile ramurilor terminale ale plexului lombar –
- Plexul sacrat –
Origine: din anastomozarea unei ramuri din L4 cu rădăcina L5 şi cu primele trei rădăcini sacrate
(S1-S3). Ramura terminală este nervul sciatic.
Nervul sciatic: ia naştere din rădăcinile L5, S1, S2 laolaltă cu anastomoze din L4 şi S3. Traiect între
marele trohanter şi ischion, pe sub gluteul mare, pe faţa posterioară a coapsei, până în fosa poplitee, unde se
scindează în ramurile terminale:
1. Nervul sciatic popliteu extern: se distribuie la muşchii lojii anteroexterne a gambei.
2. Nervul sciatic popliteu intern: se distribuie la muşchii lojii posterioare a gambei.
9
Teritoriul motor: musculatura membrelor inferioare şi sfincterul extern striat al anusului şi vezicii
urinare.
Teritoriul senzitiv: perineu, organe genitale externe.
Teritoriul vegetativ: vezica urinară, rect, organe genitale.
Etiologie:
1. Afecţiuni ale coloanei vertebrale lombosacrate (traumatisme, hernii de disc, spina bifida,
spondilite, tumori).
2. Afecţiuni intrarahidiene (tumori ale măduvei, supuraţii, arahnoidite).
3. Procese paravertebrale (supuraţii, adenopatii, anevrisme de aortă).
Clinic:
I) Sdr. de coadă de cal total:
1. Paraplegie flască cu amiotrofii accentuate.
2. Areflexie osteotendinoasă rotuliană şi achileană.
3. Tulburări de sensibilitate de la L2 în jos.
4. Tulburări sfincteriene.
5. Tulburări trofice la nivelul m.i.
10
4. Sensibilitate la presarea sau percuţia apofizei spinoase (semnul clopoţelului).
5. Probe de elongaţie pozitive.
6. Abolirea reflexului achilean.
7. Deficit motor.
8. Tulburări de sensibilitate: în lezarea L5 apare hipoestezie pe faţa anteroexternă a gambei, dosul
piciorului, faţa dorsală a halucelui, în timp ce în lezarea S1 hipoestezia apare pe faţa posterioară a
gambei, plantă şi deget V.
9. Radiologic (AP sau LL) se evidenţiază triada Barr:
- pensarea spaţiului intervertebral
- rectitudinea coloanei (dispariţia lordozei fiziologice)
- scolioză
Paraclinic: CT, RMN, mielografie.
Evoluţie: trenantă 1-3 luni, cu posibile recidive; posibil lombalgii cronice după un episod sciatic.
Forme clinice:
1. forma hiperalgică->hernia blocată în canalul de conjugare
2. forma bilaterală->hernie voluminoasă mediană
3. sciatica cu sdr.de coadă de cal
4. sciatica paralizantă
Tratament:
- repaus la pat
- antialgice
- AINS->fenilbutazonă,indometacin,diclofenac,ibuprofen,piroxicam
- blocaje radiculare prin infiltraţii cu corticoizi
- miorelaxante
- neurotonice
- fizioterapie
- chirurgie: în sciaticile paralizante sau rebele la tratament medicamentos; se face laminectomie
decompresivă sau chimionucleoliză (injectare de chimiopapaină, enzimă capabilă de a hidroliza
proteoglicanii nucleului pulpos, fără a leza colagenul inelului fibros)
11