Istoria

DREPTULUI ROMÂN I

pentru anul 1. al facultăţii de drept

(curs de licenţă)

de

VICTOR ONIŞOR
profesor universitar.

_ Cluj, 1921.
TIPOGRAFIA .LIBERTATEA", ORAŞTlE.

www.dacoromanica.ro
.,-......w.-.o.e.,-n../.......,...,......,
Toate drepturile rezervate.
e-,...e.,..........."'N.0`,.....,../W.,.,..,.

www.dacoromanica.ro
 09refala...

Dupd deschiderea Universitdtii romdnefti din Cluj,

cu inceputul anului fcolar 1919/20, facultdtii de drept
mai ales cloud materii ii dau caracterul de fcoald ro-
maneascd: Istoria dreptului roman §i Dreptul constitu-
tional roman.
Incredintat din partea Consiliului facultatii a tine
cursul de istoria dreptului roman, am predat cea dint&
materie, menitd a imprima noul caracter al facultdiii
de drept. Am vdzut tot odatd fi marea necesitate de a
da in mdna studentilor o carte, din care sd-fi poatd
cdftiga cunoftinfele Istoriei dreptului roman.
Deft tiparul, dupd pretul de acum al hdrtiei fi a
munch', in Ardeal e atilt de stump, "incat cheltuiala de
tipdrire a unei astfel de cdrti reprezentd o avere, totufi
am Writ cursul meu, lint in parte in anul trecut, dar
intregit fi prelucrat, in credinta cd fac un serviciu ins-
tructiunei fi studentilor, ddndu-le o carte in conditii
superioare ,si cu mult mai ieftind, deed! -cursurile lito-
grafiate de student' in anul trecut, intr'un numdr res-
trdns de exemplare.
0 conceptiune in cdtva deosebitd a istoriei dreptului
roman, ca materie pentru anul I. al facultdtii de drept
romanefti, se va gdsi in studiul meu. Cred, cd acesta
www.dacoromanica.ro
este cadrul potrivit, in care ar fi sd se facd instruc-
tiunea istoriei dreptului in anul I. de licentd, la fault-
tdtile de drept din statul roman intregit.
Studiul meu nu are pretentia-de a fi o carte di-
dacticd complectd fi fdra lacune. Defi am vrut sd
consultez tot ce ea publicat in materia aceasta, nu
am reu.Fit de a gas! totul. De altd parte studiile spe-
dale de istoria dreptului roman sunt aka de putine.
Am Mutt un inceput, indica nd in multe privinte
an drum nou, pentru acest important studiu al instruc-
tiunei juridice nationale. Scopul meu a Post de a veni
in ajutorul studentilor, earl pad acum n'au avut feri-
cirea de a cunoafte trecutul institutiunilor de stat fi
juridice ale neamului nostru.
Cele 3 ore sdpkimanale din programul facultdtii
insd nu sunt de ajuns, pentru a putea trata fi institu-
((unite juridice, care ,eu numai le-am atins. Une le se
intregesc din textele publicate din legiuirile vechi.
Studiul istoriei dreptului romanesc e cel mai po-
trivit, dintre materiile facultdfii de drept, pentru a intdri
conftiinta nationaM ,Si tncrederea in trdinicia neamului
nostru.
Critica ,competentd se va pronunta, dacd scopul
urmdrit de mine a lost ajuns.
Cluj, 31 lanuarie 1921.
V. ONIqoR.

www.dacoromanica.ro
 Introducere.
.-.117...

§. 1. Definifiunea istoriei dreptului roman.

Istoria dreptului roman este expunerea cunostinlelor isfo-
rice relative la instituliunile de slat si de drept, sub a cgror
carmg a trait poporul roman in decursul existenlei sale. In stu-
diul istoriei dreptului, se va cerceta: cum s'au creaf, in viaja po-
porului roman de doug mii de ani, instituliunile sociale, organi-
zaliile de stat, Intocmirile juridice; cum s'au desvoltat, cum s'au
schimbat si cum au ajuns pang la forma for de astgzi 7
Tratand cunostinfele istorice relative la 'instituliunile de slat
si de drept ale poporului roman, va trebui sg linem seams nu
numai de instituliunile speciale, sub cari a trait neamul nostru,
ci sg tinem seams si de cele ale popoarelor si statelor, care au
influintat asupra poporului roman.
Neamul romanesc se mandreste cu un trecut de doug mii de
ani, avandu-si originea din Dad si Romani. in cursul existen-
lei sale, el nu a avuf fericirea de a trgl Inchegat Intr'un singur
stat, ci i-a fost Impgrlitg soarta, ca mare parte a lui sg frgiascg
In statele constituite de popoare asezate in vecingtatea sa. De
aceea, in cercetarea istoriei institutiunilor dreptului roman, vom
fi cu considerare si la instituliunile de drept ale statelor vecine,
sub a cgror stgpanire si-a dus viaja o parte a neamului romanesc.
Istoria dreptului, este o parte din istoria nalionalg. Ca si In
studiul istoriei nalionale, in istoria dreptului national, examingm,
dell dirtr'un punct de vedere mai restrans, viaja socialg si de stat
a generaliunilor inaintase ale neamului. in istoria dreptului, ca

www.dacoromanica.ro
 4

si in isforia generals a neamului, sunfem marfori la lupta secu-

fall a strabunilor nostrl pentru: apararea pamanfului de asezare
a neamului, pentru apararea fiintei rationale si a tuturor condi-
tiilor de traiu, necesare pentru conservarea si perpetuarea acestei
Mule, pentru desvoltarea pacinica a vielii najioriale $i pentru inlg-
turarea futuror primeldiilor venite din partea elementelor dusmane.1)
Ca si In sfudiul istoriei generale, la istoria dreptului Inca
se face distincla In: istorie universals a dreptului si istorie na-
lionalN.
Istoria universals a dreptului sta In acelasi raport fats de
istoria dreptului unui singur popor, ca si istoria universala ,fata
de istoria nationals sau a patriei. Istoria universals a dreptului
se ocupa cu instifutiunile de stat $i de drept, cu nasterea, des-
voltarea, evolutiunea for In Intregul teren al istoriei universale.
Istoria dreptului european, faced parte mai nainte din programa
facultatilor de drept din monarchia austro-ungara. in timpul din
urma s'a restrans studiul istoriei dreptului, numai la tratarea isto-
riei de drepf national, cu considerare la desvoltarea de drept
din ladle occidentale.
Istoria dreptului este o istorie speciaki, Intru cat se ocupa
numai cu o parte din complexul vielli unui popor, cu viaja de
drept. Viaja de drept Inca se difereriliaza dup5 diversitatea drep-
turilor, care s'au desvoltat In societatea organizatA In slat. Dupe
divisiunea in categoria dreptului public $i dreptului privat, isforia
Inca poate fi : a dreptului public sau a dreptului privat. Fiecare
discipline de drept, poafe avea de a§emenea istoria sa, d. e. is-
toria dreptului penal, istoria dreptului comercial, etc. Chiar si fie-
care institujiune de drepf, poate avea istoria sa specials, d. e.
istoria dreptului de proprietate, istoria feudalismului, istoria io-
b5giel.
Aceste categorii de istorie, iar pot fi divizate in istorie spe-
ciala, Mint cat se ocupa cu o discipline a dreptului, sau cu o
institujiune din viaja unui singur stat ori din viaja unui singur
popor, sau in istorie universals, dace se ocupA cu acel obiecf,
Imbralisand viaja mai multor popoare sau a Intregei omenimi.
1) V. Ii I. Peretz, Curs de istoria dreptului roman p. 3-4. Istoria
dreptului roman nu este altceva, deck o particica din istoria nationals..., lin
nou chip de a privl generatiunile trecute,... o noun Infati§are a vietii strA-
movilor noWV.

www.dacoromanica.ro
 _ 5_
§. 2. Tratarea istoriei dreptului roman.
In programa sfudiului nostru, intrg istoria drepfului roman
public si privat, cu deosebita atenllune la desvoltarea dreptului
In fgrile locuite de Romani si cu considerare la desvoltarea drep-
tului din principalele state europene.
In acest cadru ne vom ocupa cu institufiunile de stat, cum
si Cu principalele institujiuni de drept privat ale neamului roma-
nesc, incepand din cele mai vechi timpuri, urmgrind desvoltarea,
evoluliunea, prig care au frecut, pang la forma in care le trateazg
disciplinele pozifive ale drepfului. Istoria dreptului roman este,
in acest sens, un studiu special al Intregului pgmant romanesc.
Istoria dreptului roman, cum s'a trataf pang acum la facul-
tgfile de drept din vechiul regal, finea seamg numai de asezg-
mintele celor 2 lad romanesti dela Dungre. Cadrul, in care cre-
dem cg trebuie sA se studieze in viitor aceasta materie, si in
care vom face acest curs la Universifatea din Cluj, e mai larg,
ocupandu-ne si cu asezgmintele de .drept si in general cu parlea
juridicg a luptei de apgrare a elemenfnlui romanesc de dincoace
de Carpali. In cadrul studiului istoriei dreptului celor doug Prin-
cipate, va trebul sg se ling seamg si de desvoltarea deosebitg
a Bucovinei si Basarabiei, din epoca and au lost rupte din
corpul Moldovei.
Istoria drepfului roman in primul mileniu, e aceeasi pentru
intreg trunchiul neamului. Inceputul studiului se va face cu cele
mai vechi timpuri, din care avem cunostinle relative la pgman-
tul care e leaggnul neamului, ocupandu-ne cu asezamintele Geto-
Dacilor, cu cele ale provinciei romane din Dacia, cu viala popo-
rului daco-roman din timpul migrafiunei popoarelor barbare. Ur-
meazg cele dintai inceputuri de state, din care s'au inchegat
principalele romanesti dela Dungre, ca temelia vielii neamului,
iar alAturi viafa elemenfului romanesc inglobat In principatul ar-
delenesc, cu soarta deosebitg a acestuia in cadrele regatului un-
gar, apoi ca principal independent si pe urmg sub egida 1-labs-
burgilor, pang ce far a ajuns sg fie unit cu regaful ungar.
Deosebirea trztre istoria dreptului ,ci istoria politicd, care frac-..
teazg IntamplArile din viafa omenimei, sau a unui popor, cautand
causele si efectele acelor intamplari, este evidentg. Istoria drep-
tului incg se ocupg cu frecutul unui popor. Dar din- cercul larg

www.dacoromanica.ro
 6

de evenimente, cause si efecte, cari dau confinutul istoriei poll-

tice, se ocup5 numai cu o parte din ele. Acestea le-am fixat In
definijiunea noastr5 prin noliunea : institujiuni de slat si de drept.
Instifuliunile de slat si de drept 'Ina nu pot if rupte din
complexul viejii organice a unui societAli omenesti, Ma a jinea
socoteal5 de evenimentele, In mijlocul drora s'au creaf si s'au
desvoltat instituliunile. Instituliunile resultS din necesitglile socie-
tAlii, ele se desvoalta In mod organic, avand si ele cause si efecte
in viaja societNjii. Pentru a le Injelege deplin si pentru a putea
studia originea, evoluliunea si resultatele lor, va fi necesar a exa-
mina si evenimentele In mijlocul drora s'au produs. Prin urbare
In studiul istoriei dreptului, pentru a Inielege institujiunile de
drepf, isloricianul va estinde cercetgrile sale si asupra evenimen-
telor istorice, In mijlocul carora s'au produs institufiunile.
Istoricul de drepf in studiul materialului &Nu, va fi condus
de puctul de vedere juridic, scrutand in cursul cercetArilor sale
partea de drept. Istoricul jurist va cerceta materialul isforic, din
care iii scoate cunostinfele, cu ochiul specialistului.
CitAm vederile alor 2 istorici jurist' privitor la scopul cer-
cetArilor de istoria dreptului si al studiului acestei stiinie.
Istoria dreptului adunA intai materialul juridic: legi, docu-
mente, obiceiuri. Dupke le-a verificat, scoate din ele ideile ge-
nerale, conceptele abstracte, fgrA de care nu exists stiinja. Cer-
ceteaza apoi relajiunile dinfre aceste concepte si fixeaza legile
invariabile, care au determinat evoluliunea dreptului in limp,
dela noliunea primitive a popoarelor preislorice si pans in zilele
noaste".
...ea este o stiinjA Intru cat-va exacts..., eq poate s5 ne dee
rezultate mai sigure, de care frebuie sA se serveascN stiinja drep-
tului pentru realizarea scopului sh, fie constatand In trecut, care
sunt mijloacele, de care dispune omenimea pentru ajungerea
scopului &au, fie determinand prin istorie regulele ce trebuie s6
urmeze, ca sa-si Implineasca acest ideal".
Istoria dreptului in general, si in special istoria dreptului
roman, fac parte din acel grup de sill* sociale, cari studiind
ceea-ce este, iar nu ceea-ce ar trebul sa fie, sunt adevarate stiinje,
ca stiinfele surori: matematice, fizico-chimice, naturale. Importanja
ei este, din punct de vedere a stiinfei, pur documentarg".
(Peretz, Istoria dreptului rom. p. 14-15).

www.dacoromanica.ro
 _ 7 _
Instituliunile de drept le examineazg cu all ochiu juristul
*I cu alt ochiu istoricianul: ce e de puling importanlg Inaintea
istoricianului si astfel abia meritg ceva atenfiune, pentru jurist
poate fi foarte Insemnat. In cercetarea istoricianului un fenomen
juridic, amestecat Mire celelalte fenomene, nu objine nici o apre-
ciare, pe and In examinarea juristului, el se Thalia i ajunge la
importanlg de tot noun. Dreptul are sistemul seu deosebit des-
voltat ; jurisprudenja tracteazg nojiunile juridice, diviziunile, dis-
tincliile, ca un cerc de cunoVinle deosebit ".
(files, Bevezetes a m.,jog tortenetebe p. 8.)

§. 3. Metode de tratare. Perloadele istoriei dreptului.

hi tractarea istoriei dreptului, se aplicg de regulg doug me-
tode : meloda sincronisticd ,si cronologicd.
Dupd meloda sincronisticd, tot timpul ce se tracteazg, se
imparte In spajiuri de Limp, perioade. In cursul unei perioade
se tracteazg Coate instituliunile, ce pot forma materia acestui studiu,
organizarea de stat, instituliunile de drept privat, examinan-
du-se persoanele, lucrurile, acliunile, apoi instituliunile procedurei
civile, a procedurei criminale, etc. Dupd meloda sincronisticd se
prezintg Coate institujiunile fgcand un complex coexistent in ace-
14 Limp. and s'a terminal cu o perioadg, se trece la studiul
perioadei urmgtoare.
Dupd meloda cronologicd, se is in cercetare numai o sin-
gurg institujiune de drept, §i se tracteazg prin Coate fasele, farg
privire la spajiurile de limp, si fgrg considerare la simultaneitatea
celorlalte a§ezgminte. $i una §i ceealaltg din aceste metode, ./§1
are avantagele §i desavantagele sale, totu§i se preferg mai
mull cea sincronisticg, de care ne vom folosi si not in tratarea
instituliunilor de slat, iar de cea cronologicg In tratarea institu-
liunilor de drept privat In interiorul unei perioade.
Impgrlirea intregului material formeazg un sistem. Fiecare
autor T§i are de regulg sistemul sgu.
impgrjirea istoriei universale In evul vechiu, mediu §i nou,
se aplicg §i la Istoria Romanilor. A. D. Xenopol In ultima edijie
a istoriei sale, imparte istoria Romanilor in urmgtoarele perioade:
Perioada I.: Istoria veche a Romanilor, pang la ivirea pri-
melor Inceputuri de state najionale In Transilvania In veacul al IX.

www.dacoromanica.ro
 - 8 ----

Perioada IL: Istoria medie pang la revoluliunea din 1821.

Perioada Istoria noun pang In zilele noasfre.
Luand de bazg aceastg ?mpg'. lire, In studiul istoriei drep-
tului vom deosebi, linand seamg si de momentele speciale ale
sfudiului nostru, urrngtoarea impartire :
Perioada primd, dela cele mai vechi asezgminte de stat
pe pgmantul romanesc, pang la ivirea celor dintai Inceputuri a
vielii de stgt nalionale in veacul at IX.
Perioada a doua dela primele inceputuri de stat ratio-
nale, pang la unirea Principatelor si desgvarsirea unirei prin
ajungerea pe tronul Principatelor unite, a unui Domnitor dintr'o
dinastie strging, la 1866. Cu aceast datg se terming studiul is-
foriei dreptului, urmand a se trata desvoltarea de atunci Incoace,
in cadrul disciplinelor de drept pozitiv.
Pentru studiul asezgmintelor de stat In fiecare din aceste
perioade, vom deosebi subimpgrlirea in umgtoarele epoce. Astfel:
Perioada prima va cuprinde :
a) Epoca Dacd, cu instifuliunile de stat si de drept pe cari le
cunoastem In mgsurg foarte redusg, pang la anul 107 d. Christos.
b) Epoca romans, dela ocuparea Daciei prin Traian, pang
la retragerea legiunilor la 270 d. Chr. de cgtrg Aurelian.
c) Epoca popoarelor barbare §i a formaliunei nalionalitgtii
romane, dela retragerea legiunilor romane, pang la cele dintai
state nalionale In veacul al IX.
Perioada a doua va cuprinde :
a) Epoca primd, dela cele dintai state nalionale, pang la
domnia lui Vasile Lupu §i Mateiu Basarab, 1633, epocg carac-
terizatg de isforici prin influinla slavonismului atat in vials de
stat, cat si in cea bisericeascg.
b) Epoca a doua pang la revolulia din 1821 de desfep-
tare nationalg, epocg caracterizatg prin influinla grecismului.
c) Epoca a ireia, a romanismului, dela 1821 pang la sfar-
situl perioadei a 11. pentru studiul nostru.
Rgmane, ca In cadrul acestei Impgrtiri, sg studiem partea
specialg, privitoare la Ardeal si pgrlile ungurene, 1ncepand cu
ivirea celor dintai organiealiuni de state nalionale in veacul at
IX. Vom deosebi in aceastg parte a studiului 'urmgtoarele epoce :
a) Dela veacul at IX. pans la anul 1540. Epoca Voivoda-
tului sub regatul ungar ardelenesc.

www.dacoromanica.ro
 _9_
b) Dela 1540-1691 Epoca Principatului Ardelenesc in-
dependent, cu principi si instifuliuni de drept independente (se
injelege insg, cg in raport de suzeranitate cu Turcia).
c) Dela 1691 (diploma Leopoldinum") epoca principatului
ardelenesc sub dinastia de Habsburg, pang, la unirea cu regatul
ungar in 1867.

§. 4. Necesitatea studiului istoriei dreptului.

Cunoasterea desvoltgrii isforice a asezgrnintelor de stat din
fgrile romane, este de cea mai mare importanjg. Penfru viitorii
conducgtori ai statului roman, este o necesitate de prima ordine
de-a cunoaste fasele, prin care au trecut jgrile romane, pangce
au ajuns sg li-se recunoascg in lume dreptul de-a se unl inteun
singur stat. 6i mai ales este o necesitate pentru viitoarea ge-
neralie de juristi ai jgrii, de a cunoaste temeiurile, in a cgror
bazg se poate apgra dreptul neamului romanesc de a trgi unit
Intr'un singur stat. Aceste sunt mai ales doug Dreptul de
autodeterminare al popoarelor si Temeiul istoric.
Cand dreptul de auto-determinare, propagat mai intai de
Wilson, admis apoi de statele europene occidentals, a fost re-
cunoscut in toamna anului 1918 si de reprezentaniii oficiali ai
puterii centrale in sedinta dietei din Budapesta, ce s'a linut in
ziva de 18 Octomvrie 1918, naliunea romans din statul ungar,
prin graiul deputatului Alexandru Vaida-Voevod, in baza drep-
tului de autodeferminare, s'a declarat ruptg de statul ungar. lute-
legand insemngtatea momentului istoric, reprezentantul neamului
romanesc a fixaf, cg din acel moment parlamentul ungar nu mai
are dreptul a aduce nici o lege in numele poporului roman, iar
guvernul ungar nici o diipoziliune de guvernare pentru naliunea
romang, care, in baza dreptului 'de auto-determinare al popoa-
relor, isi va indrepta singur soarta sa.
Intru justificarea aspirajiunilor noastre asupra acestui pa-
maul ne rgzemgm si pe al doilea temei puternic : Temeiul istoric.
Dusmanii de atatea veacuri ai najiunei romane, au incercat
in tot chipul sa ne Igggduiascg dreptul asupra acestui pgmant,
invocand un intreg arsenal de argumentd istorice pentru a do-
vedi, ca Romanii sunt veniji aici cu mull mai tarziu decal Un-
gurii si Sapii.

www.dacoromanica.ro
 10

Inchegarea neamului Intr'un singur stat s'a facut In baza

principiului de auto-determinare, admis ca baza a wadi sta-
telor dupa rasboiul mondial, *1 In urma puterii de viala *1 a ener-
giei pqporului romanesc, reprezentat prin armata sa, de-a apara
si cucerl aceea ce dreptul popbarelor, dreptatea de organizare a
natiunilor, i-a recunoscut.
Pentru viitoarea generatie de juri*ti, e de importanta a se
*ti, cum s'a validitat *i temeiul istoric In procesul milenar de
inchegare a neamului romanesc Inteun stat. Ca sa se vada ce
Insemnatate mare are *1 acest temei, oprindu-ne numai la exem-
plele cele mai recente, vom city cateva parli mai marcante din
hotararile de unire, aduse de provinciile romane*Ii
Cea dintai provincie romaneasca, care decreteaza unirea sa
cu Tara mama, este Basal abia, rupta dirt corpul Moldovei la 1812.
Sfatul-tarii in adunarea din Ch4inciu (27 Martie 1918), hotare*te
...,,Republica democratica moldoveneasca Basarabja, in ho-
tarele ei dinfre Pruf, Nistru, Dunare, Marea-Neagra si vechile gra-
nite cu Austro-Ungaria, rupta de Rusia acum o suta *i mai bine
de ani din trupul vechei Moldove, in puterea dreptului istoric §i
dreptului de neam, pe baza principiului, ca noroadele singure sa -$t
hotarasca soartea lor, de azi Inainte si pentru totdeauna se
une*te cu mama sa Romania."
Mai tarziu a doua provincie romaneasca, Bucovina, rupta
din trupul Moldovei la 1775, In congresul general linut la Cer-
nauti In 2 Noemvrie 1918, hotare*te
Considerand, ca dela fondarea Principatelor Romane, Bu-
covina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei *1 Cernautilor,
a facut pururea parte din Moldova, care In jurul ei s'a Inchegat
ca stat ; ...ca fiii acestei turf, mar la umar cu fralii for din
Moldova, *i sub conducerea acelora*i domnitori, au aparat de-a-
luhgul veacurilor hi* neamului Impotriva tuturor Incalcarilor
din afara *i a cotropirei pagane ; ca In 1774 prin viclepg Bu-
covina a lost smulsa din trupul Moldovei si cu de-asila alipita
coroanei Habsburgilor ;
astazi, dud, dupa sforlari si jertfe uria*e din partea
Romaniei .*i a puternicilor *i nobililor ei aliali, s'au Intronat In
fume principiile de drept ci umanitate penitu bale neamurile, *1
cand, In urma loviturilor zdrobitoare, monarchia Austro-Ungara
s'a zguduit In temeliile ei si s'a prabu*it, si toate neamurile In-

www.dacoromanica.ro
 11

cgtu§ate In cuprinsul ei §i-au ca§tigat dreptul de libera hotdrare

de sine, cel dintai gand al Bucovinei desrobite, se Indreaptg
catra Regatul Romaniei, de care totdeauna am legal ngdejdea
desrobirii noastre ; hotdrcim : Alipirea neconditionatci ci pentru
vecie a Bucovinei, in vechile ei hotare, cu Regatul Romciniei."

Cum se vede din considerantele acestei hotgrari, temeiul

istoric este subliniat §i accentual in mod deosebif, ca baza a
hotgrarii aduse, de§1 nu in mod expres, ci prin In§irarea moti-
velor istorice, cari au Indreptglit neamul romanesc din Buco-
vina, de a lua aceasta hotgrare.
La cateva zile dupg aceasta, urmeazg §i unirea Romanilor
de dincoace de Carpaji Adunarea najionalg din Alba Julia, dela
1 Decemvrie 1918, a tuturor Romiinilo, din Transilvania Banat
e Tara Ungureacci decreteazg unirea acelor Romani *i .a tutu-
ror teritoriilor locuite de dan§ii, cu Romania. Adunarea pro-
clams In deosebi dreplul inalienabil al naliunei romane la intreg
Banatul, cuprins Intre raurile Murc4, Tisa ci Duncire.
Aceastg a treia hotgrare, nu invoacg in aceea§ mgsurg te-
meiul istoric, ca §i celelalte provincii, dar accentuiazg In mod
limpede dreptul inalienabil at poporului roman asupra acestui
pgmant.
Chiar §i din aceste hotgrari se vede, ce importanjg are stu-
diul istoriei dreptului pentru viitorii conducgtori ai destinelor
neamului.
In decursul studiului nostru, vom avea ocaziunea de a ne
ocupa cu temeiurile istorice, invocate de atatea on de bgrbajii
conducgtori ai neamului, in luptele susjinute pentru drepturile
neamului, mai ales in Ardeal, Incepand cu veacul al XVIII.

§. 5. Dreptul neamului romanesc asupra

pamantului locuit de el.
Afarg de a§ezgmintele de slat, sub cari au trait Romanii
In decursul veacurilor, vom studia §i istoria dreptului nafiunei
ronuine la aces! pamdnt, pe care a trait.
Ipoteza care neagg continuitatea Romanilor In Dacia, nu a
fost sustinutg de nimenea, pang catra sfar§itul veacului at XVIII.

www.dacoromanica.ro
 12

Aceast6 hipoteza, intemeiat5 mai ales pe faptul, ca Aurelian

a refras legiunile in Moesia, sustine, ca nationalitatea romans s'a
format la sudul Dungrii, de unde a venit In Ardeal numai prin
veacul XII sau. XIII, adecA foarte tarziu dupa venirea Ugurilor.
Cel dintai, care a sustinut aceasta ipoleza, este Thunmann,
in opera sa Untersuchungen fiber die Geschichte der astlichen
Europiiischen Volker. Leipzig 1774.
A urmat apoi Sulzer cu: Geschichte des transalpinischen
Daciens, Wien 1781-2, aratand, a In peninsula BalcanicN e ori-
ginea tuturor Romanilor.
Cu desvoltarea acestei ipoteze si cu combaferea ei, ne vom
ocupa mai tarziu In decursul .studiului nostru, la acest loc vom
arata, dupA dl Onciul, numai argumenfele principale, pe cari iii
Intemeiaza dusmanii confinuifatii parerile lor. Aceste argu-
mente stint :
1. Mgrfuria scriitorilor antici despre strNmutarea peste Du-
Ware a provincialilor din Dacia-Traiana, is pNrasirea acestei pro-
vincii sub Aurelian.
2. Lipsa de mgrturit sigure despre existenta Romanilor in
nordul Dunarii, Inainte de veacul al XIIlea, pecand despre exis-
tenta for in sudul Dunarii, povesfesc mai multi scriitori, care spun,
ca acolo ei se aflau numarosi si r5spanditi.
3. Unitatea limbei Daco-Romane §i Macedo-Romane, care
presupune o anterioar5 unitate teriforialA..
4. Religiunea Romanilor, devotati bisericei rasarifene, care
nu s'a putut forma in Dacia, unde sub stapanirile pagane bar-
bare, nu era organizalie bisericeasca, iar dupa Increstinarea Ma-
ghiarilor, a predominat cafolicisMul.
5. Starea politicN a Romanilor in Transilvania, uncle erau
lipsili de drepturi politice fats de Unguri, Sasi gi SNcui, ce nu
se poate admite la un popor autohton.
Ipoteza aceasta a primit-o gi Engel, In scrierea sa : Co-
mentatio de origine Valachorum, Viena 1794 cu acea deo-
sebire, cä el pune imigrarea Romanilor In veacul at IX-lea, adeca
inainte de venirea Ungurilor.
Ipoteza lui Sulzer a fosf pusA in serviciul luptelor politice
din partea Ungurilor spre a contests dreptul Romanilor din
Transilvania, invocat de ei in petitia Supplex libellus Valachorum
Transilvaniae, In' dicta tinufg sub Leopold al II-lea la anul 1791.

www.dacoromanica.ro
 13

§. 6. Isvoarele de drept In general §i literatura

istoriei dreptului roman.
lsvoarele de drept sunt mijloacele, prin care s'au conservat
normele de drept ale unei societgli si din care suntem in situajia
de a le cunoaste in zilele noastre. Pentru timpurile vechi ale istoriei,
isvoarele de drept sunt conjinute in insemngrile de istorie ale
autorilor antic'. Asa pentru timpul Scijilor, sunt dafele din istoria
lui Herodot, cartea IV. Pentrul timpul Gelilor si Dacilor, abia se
ggsesc cateva insemngri incidentale la geograful Strabon, la fralii
Ovidiu $i Horatius, la isforicii Vopitcus, Rufus si Eufropius. De
mare valoare sunt dafele sculptate in piatrg, care se aflg pe co-
lumna lui Traian.
Din epoca roman, isvoarele de drept sunt mai bogate. Alarg
de dafele cuprinse in operele de istorie, sunt isvoare proprii de
drept, cum sunt, special pentru dreptul din Dacia, urmele cuprinse
in tablele cerate, descoperite in veacul al XIX la Rosia si publi-
cafe in Corpus inscriptionum latinarum vol..III, apoi Coate isvoa-
rele dreptului roman. Din epoca popoarelor barbare, isvoare spe-
ciale avem far numai in insemngrile istoricilor, afarg de operele de
codificajie juridica a dreptului roman din veacul al VI, si cea
posterioarg.
Partea din istoria dreptului, care se ocupg cu studiul mij-
loacelor materiale, in care au fost fixate urmele de drept, nor-
mele juridice, etc., si in care acestea s'au perpetual pang in zilele
noastre, se numesfe istoria isvoarelor de drept (fontes furls), zisg
si istoria externg a dre'ptului. Fajg de aceastg cafegorie, stg asa
numif a istorie interns a dreptului. Aceasta constg in studiul con-
jinutului istitufiunilor de drept.
Tot ca isvoare de drept in sens mai larg, se denotg si acei
factori, dela cart emaneazg dreptul, adecg acele organe superi-
care ale statului, cari creiazg normele de drept. in acest sens
sunt isvoare ale dreptului : puterea legiuitoare, capul statului, or-
ganele puterii executive. In alt sens se vorbeste despre isvoarele
dreptului ca forma in care se prezenig emanafiunile factorilor
investiji cu puterea de a crew norme de drept, asa puterea le-
giuitoare dg legi, capul statului dg decrefe si regulamente, or-
ganele puterii executive dau ordonanje, regulamente, deciziuni.
Toate acesfe sunt isvoare ale dreptului.

www.dacoromanica.ro
 14

La studiul istoriei dreptului romanesc, ca isvoare ne

putem Intemeia pe lucrgrile de istorie a poperului romanesc §i
pe putinele monogratii cari se ocupg cu chestiuni de istoria drep-
tului. Astfel putem lug de isvoare urmgtoarele :
Istoria Romanilor din Dacia traianii de A. D. Xenopol
fost profesor de istoria Romanilor la Universitatea din 1a§i 6
volume marl (cu indicarea isvoarelor) 1888-1891. Aceasta
valoroasg publicatiune are ca continuare 2 volume, cari tracteazg
Domnia lui Cuza Vodci. Cele dintai 6 volume au fost publi-
cate Si Intro editie poporalg in 12 volume in editura $araga din
Ia§i. 0 a doua editie a inceput a se publics la 1914, ilustratg,
cu harte, revizuitg de autor §i puss la curent cu documentele
publicate dela aparifia primei edijii. Inainte de rgzboi, au apgrut
numai 5 volume. intreagg opera e proiectatg a se publica In
14 volume. A publicat Istoria Romanilor in frantuzefte In 2
volume.
Alts lucrare de mare valoare din punct de vedere §tientific,
este istoria in nernte§te a dlui N, lorga : Die Geschichte des ru-
manischen Volkes in Rahmen seiner Staatsbildungen, 2 volume,
Gotha, 1905, in colectiunea publicat de Karl Lamprecht, Allge-
meine Staaten-Geschichte, ca 34 Werk. Dl lorga a publicat
Istoria Romanilor din Ardeal ci Ungaria In 2 vol., vol. I. pang
la mi§carea lui Horia (1784), vol. II. continuarea pang in tim-
purile mai not (acest volum- nu se ails in comerciu). Vol. 1. Bu-
cure§ti, ed. Casei §coalelor 1915.
Din bogafa activitate istoricg a dlui N. lorga pot fi utilizate
la istoria dreptului, urmgtoarele opere: Sate gi pre,* din Ardeal,
1902. Documente romOneg din arhivele Bistritei, 1900 2 vol.
Studii istorice asupra Chiliei ci Cetcitii-Albe, 1900, Istoria Roma-
nilor in chipuri pi icoane, 2 vol., 1905
nilor Histoire des Etats bal-
caniques a t ipoque moderne, 1914, Originea si desvoltarea Sta-
tului austriac, 1918, Istoria Romanilor pentru popor, aprobatg
§i ca manual pentru cursul secundar, 1919.
Din activitafea stiintificg a dlui D. Onciul, profesor de istoria
Romanilor la Universitatea din Bucure§ti §i director al archivelor
statului, se pot intrebuinta : Originile principatelor romeine. Bucu-
re0 1899, Drago §i Bogdan, 1884, Teoria lui Rosier 1885, Radu
Negru ci originile principatelor Tdrii romezne$ti, 1891 2, cum §i
articolul din vol. III al Enciclopediei romane asupra Istoriei Ro-

www.dacoromanica.ro
 15 ___

manilor. Pentru studenfii dela drept, se recomandg lectura

lucrgrii scrise la 1906: Din istoria Romiiniei, edilia II, 1914.
Dintre lucrgrile mai vechi, menliongm : A. Treb. Laurianu,
Istoria Romanilor din timpurile cele mai vechi pand in zilele
noastre, preceasg de Geografia moderns a Daciei ", edilia IV,
Bucuresti 1873.
Din activitatea prea de curand decedatului invgf at Ion Bogdan,
lost profesor de limbile slavice la Universitatea din Bucuresti,
citgm studiile publicate In Analele Academiei Romane : 0 nginea
Voivodatului la Romani §i Cnegii romani - (1902 1904).
Din lucrgrile istorice relative la istoria Romanilor de din-
coace de Carpall, menliongm :
Pcirti alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani din urmd
de George Baritiu, 3 volume ;
Cartea de Aur sau luptele politice nalionale ale Romanilor
de sub Coroana Ungard de Teodor V. Pciccitian, vol. 1 VIII, 8
volume marl, de cafe 700 800 pag. E una dintre operele cele
mai de valoare pentru istoria Romanilor din Ardeal, $i pentru
istoria dreptului ardelenesc poate fi utilizatg conlinand o colec-
fiune bogatg de material. A fost publicatg dela 1902 1915 din
partea autorului, farg a fi ajutorat din vr'un fond public la publi-
carea acestui monument istoric. Volumul I §i II, a lost scos si
In edilia II, dupg ce autorul a fost dat in judecatg $i condamnat
de curtea cu jurali din Cluj pentru cutezanla de a fi dat publi-
citglii isvoarele, care dovedesc trecutul de suferinle al poporului
romanesc ;
Istoria Romanilor bcinciteni de Dr. G. Popovici, Lugo] 1904.
Incercare de Istoria Romanilor pans la 1382, de Dr. Augustin
Bunea, scriere postumg, publicatg de Academie, Bucuresti 1912 $i
Boierii Tdrii Oltului, discurs de recepliune la Acath.mie (nelinut).
Dacia preistoricd, de Niculae Densu$ianu, Bucuresti 1913,
volum mare de 1152 pag., cu un studiu asupra autorului de Dr.
C. l. Istrate. Confine un valoros capitol asupra istoriei dreptului
ronianesc. Din bogata activitate istoric a lui N. Densusianu,
pentru studiul nostru are deosebit interes lucrarea mai veche:
Monumente pentru istoria id rii Fcigcirapclui.
Lucrgri speciale de istoria dreptului sunt urmgtoarele:
S. G. Longinescu, profesor la Universitatea din Bucuresti : Is-
toria dreptului romanesc, Bucure§ti 1908; Legi vechi romanegi

www.dacoromanica.ro
 16

Si isvoarele lor, vol. I. Pravila Moldovei din vremea lui Vasile

Lupu, insolitg de 1. isvoarele sale, 2. de varianta sa munteneascg
intrupatg in Indereptarea legii lui Mateiu Basarab si de falmg-
cirea sa in franjuzeste de A. Patrognet, Bucuresti 1912.
Pravila lui Vasile Lupu si Prosper Farinaccius, romanistul
italian, Bucuresti 1909. Asezgmantul Si leggtura lui Mihai Vodg,
Bucuresfi 1919. C. G. Disescu, Les origines de droit roumain, Ira-
dull du roumain par 1. Last, Paris 1899.
Paul Negulescu, Studii de istoria dreptului roman, Bucuresti
1900. Text complet de Istoria dreptului roman dupg cursul
dlui prof. Paul Negulescu, predat la facultatea de drept din Bu-
curesti, prelucrare de Gh. Gr. Ghileanu $i Ion M. Tglgbescu, Bu-
curesti, 1909.
loan Peretz, profesor la Universitatea din Iasi, Curs de is-
toria dreptului roman. Partea I, originile dreptului roman, Bucu-
resti 1915. Cateva manuscrise juridice grecesti dela Univer-
sitafea din Iasi, Bucuresti 1912. Zaconicul lui ,,Stefan Dufan
tarul Serbiei, 1349 fi 1354 comparat cu legiuirile bizantine, slave
$i romane. Predoslovia Mitropolitului .S'tejan la Pravila lui
Matei Basarab, Bucuresti 1905.
Nicolas Blarambei g, Estai compare sur les institutions et les
lois dela Roumanie depuis les temps be plus reculds susqu'a nos
jour, Bucuresti 1881.
Grig. I. Alexandrescu, Studiu asupra Istoriei generale a drep-
tului, Focsani 1905.
Vasile C. Nicolau, Priviri asupra vechei organiziiri admi-
nistrative a Moldovei, Barlad 1914.
Radu Rosetti, Pcimeintul, Scitenii pi Stapanit in Moldova,
Bucuresti 1907.
Mihai Pa$canu, Asupra originei veciniei (rumaniei). Studiu
de istoria dreptului, Bucuresti 1902. Doud incercari de studiul
dreptului, Bucuresti 1908.
Octav George Lecca, Familiile boerefti, istorie si genealogie,
Bucuresti 1899.

www.dacoromanica.ro
 §. 7. Timpul preistoric.
in studiul istoriei ne mgrginim la cunostinfele fransmise
prin serierea faptelor importante din trecutul omenimei. Aceste
fapte, judecate din punct de vedere a vechimei neamului ome-
nesc pe planeta noastrg, sunt de o duratg destul de proaspgig. cgci
cunostinfele privifoate la pgmanful locuit de strgmosii nostri, nu
sunt mai vechi decal mileniul ce a precedat era cresting.
Treculul neamului omenesc este cu mull mai vechiu, gan-
dindu-ne la epocele stiinfei geologice, in care s'a desvoltat pg-
manful, ca vegefafia si fiinfele ce-1 locuiesc, ajungand la forma
de azi a suprafelii sale, cu dealurile, munlii, vgile, sesurile, , apele,
cunoscufe ca lac de asezare penfru rasa umang.
Pentru studiul nostru special incg este de inferes a cerceta,
cg In aceastg parfe a globului, in massivul munfilor Carpafi, cu
coastele sale de ambe pgrfile, In valea Dungrii de jos, ce vieafg
a putut sg exisfe in epoca, despre care n'avem cunostinfe isforice?
0 lucrare interesanth, apgrutg la incepuful deceniului at
doilea at veacului nostru, se ocupg cu timpul preisforic at pg-
mantului romanesc. Aceasta este: Dacia preistoricd de Nic. Den-
suslanu. Biograful Dr. C. I. Istrati, fast profesor at Universitgfii
din Bucuresti, ne declarg cg Dacia preistoricd e una din cele
mai marl opere, dacg nu cea mai importantg, pe care a scris-o
0 pang linutg de mana unui Roman). Desi critica Inc g nu s'a
pronunfat definifiv asupra valoaiei acestei opere monumentale,
vom da in scurf rezulfafele, la care a ajuns neobositul cerce-
fgf or N. Densusianu, privitor la timpul preistoric at pgmantului
romanesc.
Epoca geologicg, in care s'a Infgfisat omul pe pgmanf, este
cea quafernarg. In aceasfg erg s'au format sfraturile cele din urmg
ale scurfei pgmantului. Sin* preistoricd a stabilit, cg omul
locuia o mare parte din suprafafa globului, inca la inceputul erei
quafernare, cg el popula de pe atunci foafe pgrfile Europei cen-
trale. Omul acestei vremi nu cunostea Intrebuinfarea metalelor,
9 V. Nic. Densuqianu, vieata i opera sa, scrisd ca prefata la Dacia
preistoricd, pag. LIV. Prefata are 114 pag, Opera frisoi 1152 pag. format
8° mare. E resultatul unei munci Incordate de 40 ani a autorului. Tiparirea
a Inceput la anul 1900.

V. Onifor, Istoria dreptului roman.

www.dacoromanica.ro
 18

uneltele lui. cele mai desgvarsite erau din piatrg tgiatg, din lemn,
din oase $i coarne de animate. Epoca aceasta e cunoscutg ,ca
epoca piefrei, formand prima perioadg a preistoriel (Impgrfitg $i
ea in perioada piefrei cioplite sau paleolitice pi perioada pietril
poleife sau neolitice).
in epoca quafernarg omul a fost marfor at acliunilor nature',
caracterisfice acesfei vremi. A vgzut ghefarii ce acoperiau munfii,
sesurile si vile Europe', a Ozuf apele ngpraznice ale diluvlului
si miscgrile coajei pgmantului, cand se bgfeau munfii in capefe"
cum se spune in povestile poporului roman, iar dupg explicafiile
stiinjei, deosebite lanfuri de munfi se inglfau, se despgrfiau, dand
loc cursulul apelor, pi alte lanfuri de munji se impreunau, dand
nastere la noui formajiuni de munji.
in aceste timpuri incepe $i istoria omului in Dacia. Intre-
bandu-se de primii locuitori at Daciei, Nic. Densusianu spune,
ca Inapoia populafiunitor cunoscute In anticitatea romans sub
numele de Oeji pi Daci, se intinde o Luna serie de mai multe
mu' de ant, o isforie inmormantafg a unor marl evenimente, a
cgtor importanig a (recut deparfe peste orizonful acesfei jsri,
istoria unei najiuni geniale, pufernice si glorioase, care, cu mutt
Inainte de timpurile traiane, fundase cel dinfai imperiu vast at
lumei, intemeiase prima unitate de culfurg in Europa si pusese
totodatg bazele progresulul moral si material in Asia de Apus
si In Africa de nord".
Dacia, aceastg jars miraculos dotatg dela naturh cu Coate
bunatgfile clime' si ale solulul, opera unor timpuri depgrtate
geologice, a format, pe drurhul cel mare dintre Asia si Europa,
primul Omani binecuvanfat pentru descglecarea si desvoltarea
viejil morale si industriale, a najiunilor migratoare. Dacia, in
istoria acestor timpuri infunecate, apare ca prima metropola geo-
graficg, ce a fost destinatg prin pozijiunea sa parficularg, prin
abundenja populafiunii pi prin diversitatea avujiilor sale, a-0
estinde in epoca preistoricg influenfa sa etnicg si culturalg, de-o
parte spre sud, in peninsula Balcanicg si pang dincolo de marea
egee, de altg parte spre apus, pe calea cea mare si lungg de
comunicajiune a Dungrei".
Acliunea civilisatoare, ce a exercitat-o populajiunea pre-
istoria ante-dacg, dela Carpal' si Dungrea de jos, asupra lumei
ante-elene, a fost cu mutt mai mare, de cum he putem Inchipui

www.dacoromanica.ro
 19

astgzi pe baza fragmentelor de monumente $i a tradiliunilor isto-

rice si poporale, ce le avem din aceastg epocg extrem de de-
pgrtafg. ')
!n Iliada lui Homer se amintesc ca popoare primitive ale
Europei, Abii si Agasii, la Hesiod se amintesc Titanii. Inainte de
acestia au trgit In Europa, $i In special in Dacia, In vremile cele
dintai, a rasp de oameni pe gradul cel mai inferior at desvol-
thrii, fgrg societate, fgrg moravuri, fgrg legi (rasa de Neander-
thal), dupg cari a urmat a doua rasg, mull superioarg celei dintai,
cu constitutiune organicg superioarg, cu un grad de semicivili-
zaliune. Istoria for se Incheie cu epoca quaternarg. Asupra for
invadeazg alji oameni, cari ii coplesesc, Inving Si -i distrug.2) Cu
aceastg noug migrajiune, se incepe epoca pietrii poleite sau neo-
litice, cand noui rase de oameni, cu inteligenjg mai Ina ltg, yin
In Europa din finuturile cenfrale ale Asiei. Aceasta e invasiunea
neoliticg.
Oamenii invasiei neolitice formau imense triburi pastorale
si agricole. Plecand din Asia, au stajionat mai multe sute de ani
pe la marea Caspicg si munjii Ural, de unde au luat drumul
spre vest, pe la nordul Mgrii-negre $i, atrasi de o climg mai dulce
$i vegetajie mai bogatg, ajung la campiile jgrilor romane, iar In
jgrile Daciei s'a Inchegat centrul populajiunei neolitice In Europa.
Acesti cuceritori au adus primele elemente de civilizajie In Europa
si au fdrmat primele state organizate.3) Auforii greci i-au numit
In general Pelasgi §i Turseni.
Pelasgii au lost, in timpurile anterioare civilizatiei eldne si
egipfene, cel mai Insernnat popor vechiu. Ei reprezintg tipul.pri-
mitiv at popoarelor asa numite arice. Pelasgii apar In fruntea
tuturor tradillunilor istorice, In Elada, in Italia, la nordul Dungrii,
la nordul Mgrii-negre, in Asia micg $i in Egipet. Date le pujine
ce au rgmas asupra Pelasgilor, sunt din ultima perioadg a istoriei
lor. Viaja politicg a Pelasgilor meridionali s'a Incheiat cu cgderea
Troiei. Dupg aceea Pelasgii din jurul mgrii egee, se ggsesc numai
ca resturi neinsemnate, alungaji de dusmanii !or, ca sg-$i caute
o altg patrie. Dupg tradijiunile homerice, Pelasgii erau, pentru
poporul grecesc, cei mai vechi oameni de pe pgmant. Pelasgii
1) N. Densqianu, Dacia preistorica pag 1-3.
2) op. cit. p. 23,
$) Op. cit. pag. 24-25.

www.dacoromanica.ro
 20

erau In ochii grecilor, oameni atal de superiori, puternici In vointg

*i In fapte, nobili In moravuri, !mat le dgdeau epitetul de divini.
Din punct de vedere istoric este fapt positiv, cg inainte de
civilizatia greacg §i egipfeang, se revgrsase asupra Europe' civi-
lizatia rasei pelasge, care a deschis un larg drum de activitate
neamului omenesc. Influinta culturil pelasge, a lost definitivg pentru
soartea culturii omene0.1)
Dupg vechile traditiuni istorice ale Grecilor, Egiptenilor, Fe-
nicienilor i Asirienilor, imperiul Pelasgilor, in epoca sa de mgrire,
se Intinde peste o mare parte din Europa, Asia §i Africa.
Cei dintai regi ai Pelasgilor s'au distins prin virtutile lor,
prin meritele politice §i binefacerile lor falg de oameni. -Ei i-au
organizat mai Intai In societate, adunand familiile §i triburile
rgspandite prin munli §i pgduri ; au intemeiat sate i oraF, au
format primele sate, au dat legi i moravuri mai blande.%)
Pentru meritele lor regii au fost divinizati §i cinstirca zeii;
ei ajung capii religiunii §i privegheazg §i dupg moarte asupra
popoarelor lor.
Patria celor dintai regi divinizati, a fost la nordul Dungrii,
la muntele Ategs, idenfic cu catena Carpatilor, In locul unde strg-
bate raul Olt de azi (la Herodot Atlas", in epoca romans Alutus").
Cel dintai rege a fost Uranos, cam pe la anul 6000 Inainte de Chr.
Tn timpul lui Uranos, statul pelasg avea o organizatie teo-
craticg, afacerile statului se conduceau In numele divinitglii. Toatg
puterea era units In manile regelui. Nobilii se numiau Titani,
meseria0 Cyclopi, comandantii militari Centimani.
Uranos a fost detronat de fiul sgu mai ink Saturn sau
Cronos, iar acesta la bgtranete detronat de fiul sgu Joe, cu care
a purtat un rgsboiu lung.')
Idealul national al lui N. Densu§ianu era, de a ne dovedi,
cg suntem descendati directi nu numai ai coloniOilor romani din
Dada, ci §i ai Protolatinilor, ramura numftg Rimini, care rupan-
du-se din neamurile ce au stgpanit pgmantul nostru, au plecat
§i au Intemeiat. Ramul. 4)
') Op. cit. pag. 660-672.
') Op. cit. pag 914.
3) Op. cit. pag. 926, 1050.
4) V. Alex. Lapadadu Activitatea istoricA a lui Nic. Densu§ianu p. 61.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA I.
din cele mai vechi timpuri pima la Intemeiarea
prin cipatel or roman e.

F1) Epoca Daca.

§. 8. Privire istorica. Agatir§ii, Scifii, GeV'. Luptele

cu Romanii. Ocuparea Daciei.
Dacii erau un popor de neam tracic din familia arica,
ramura Europeang. Stirile cele mai vechi argta ca locuitori
ai Daciei, neamul Agatiuilor, care pe timpul expedifiei lui
Darius contra Scitilor (513 a. Chr.) locuiau Rartea muntoasg a
masivului Carpalilor, Ardealul. Moldova (campia rasgriteang) cu
partea din rgsgrit de Olt a Munteniei, era locuitg atunci de Neuri,
neam inrudit cu Agatir0. Aceste popoare erau sub stgpanirea
Scifilor, popor de neam iranic, care aveau locuintele principale
in nordul Mgrii-negre. Dupg cgderea stgpanirii Scililor (339
a Chr.) In campia din nordul Dungrii, se ggsesc Gefii, In contra
cgrora face expedifie Alexandru cel Mare (335'a. Chr.).
Ace§ti Geli, de ace14 neam cu Gefii dtrt dreapta Du-
Aril, erau vechii locuitori ai fgrii i sub stgpanirea Sci$ilor. In
secolul al II-lea a Chr., se a§eazg in nord-ostul Carpalilor, Bas-
larnii, popor Celto-German, (dupg acesf popor o parte din Carpafi
iau denumirea de Alpii-Bastarini) §i pe Nistru pang la gurile Du-
ngrei. Gefii §i Dacii au e§it biruitori din luptele purtate cu
popoarele vechi din pile Scifilor §i din luptele cu noii vecini,
venni In munlii Carpaji. Astlel se Intemeiaza In Cara muntoas1
a Ardealului de azi, statul Gejilor §i Dacilor, ca urm4 ai vechilor
Agatir§i. Gelii §i Dacii erau neamuri de acei4 limbg,
ramuri ale aceluia§i popor. Cei vechi ii deosebesc numai dupg
a§ezare, numind Geji pe locuitorii §esului dela cataractele Du-
ngrii In jos (Porlile de ter), iar Daci pe locuitorii pgrfilor mun-
lease §i de pe langg Tisa.

www.dacoromanica.ro
 22

Dela secolul I. nainfe de Chr., in staful geto-dac dela nordul

Dungrii, ajung la rol precumpanifor Dacii, a cgror nume si putere
a ajuns vestitg.
Pe la mijlocul secolului I. a. Chr., puternicul slat at Da-
cilor se intindea spre apus pang la Tisa, spre Ost pans la Nistru
si gura Niprului, spre sud peste Dungre pang In muljii Hemului
(Balcanii) §i pang in parlile ilirice.
in acest limp Dacii yin In atingere si cu Romanii, cari In
veacul at II a. Chr. cucerirg Macedonia. Cuceririle Romanilor din
peninsula Balcanicg, sunt espuse la atacurile popoarelor dela
nordul Dungrii, Intre care erau si Dacii.
in contra amerfinfarii ce venea din partea Dacilor, Iuliu
Cesar, Incepu sa pregateasca o expedijiune, care fu zadarnicitg
prin moarfea sa (44 a. Chr.) Din acest limp Incepe du§mania
Intre Daci si Romani, §1 Inceteaza numai prin cucerirea Daciei
din partea impgrafului Traian.
in secolul I. a. Chr., vestitul rege at Dacilor Boerebiste, a
reorganizat statul §i a unit Coate triburile intr'o singurg domnie.
in luptele civile dintre Octavian §i Antonius din Roma,
Dacii se dau pe partea acestui din urma, iar Octavian castiga
pe Geji In partea sa. Octavian In urma Invinge in dreapta
Dungrii si trimite o oaste si in stanga fluviului, In asezgrile Da-
cilor, Inainteazg pang la Murg§ si bate pe Daci In propria for
tarn, calcata atunci pentru prima data de o§tirea romang (9 d. Chr.)
Certele, In care traiau triburile Dacilor si ale Gejilor, Ii
slgbise, Inca' nu mai erau capabili de nici o acjiune. Romanii
din potrivg, Inainteaza din cucefiri In cuceriri, ocupa tri timpul
lui August Tracia §i Moesia, prefgcandu-le In provincii romane,
iar mai farziu ocuparg si Panonia.
Dar certele dintre Geji st Daci au contenit cand au vazut,
cg ii ameninja pericOlul roman. Pe la Inceputul domniei lui Do-
mifian (81 96.) Dacii se consolideaza din nou Intr'un stat pu-
lernic, iar pe Iron se suie viteazul for rege Decebal.
Decebal Incepu ostilitajile In contra Romanilor In anul
86. Dupgce 41 pregateste puterile, trecu in Moesia si o pradg,
iar pe legatul impgratului Il omori.
in urma acestora, Romanii trecurg Dungrea. La Inceput
generalii lui Domilian sunt Mull de Decebal, mai tarziu tolusi
ca§tigg si Romanii o Invingere asupra Dacilor, slabili de

www.dacoromanica.ro
 23

rgzboiu. Decebal Incheie pace cu Romanii la anul 91 d. Chr.

El se declarg amic amicilor si inimic inimicilor Romanilor, iar
Domillan se obligg de a plgtl subsidii marl lui Decebal, pentru
trupele cu cart se leagg a-i da ajutor in luptele, ce trebuia sa
suslinta pentru apgrarea imperiului fa$ de barbari. In schimb
Domifian Ii pune la Indemang ingineri si mesteri romani pentru
lucrgri de fortificalii.
Aceastg pace iRomanii o considerau ca o rusine, pentrucg
ei s'au fgcut fribufari Dacilor. Raportul Incordat dintre Daci pi
Romani in urma acestei pgci, nu putea fi de lungs duratg. Am-
bitiunea Romani lor, obisnuiji de a fi tot invinggtori, era jignitg.
Ajungand pe tron Traian, in prima expedifie ce a dus In contra
Dacilor (101-103 d. Chr.), a spglat aceastg patg de pe numele
Romani lor, si Infrangand trufia lui Decebal, 1-a f gcuf sa primeascg
condijiile Romanilor.
Adversari puternici erau fajg in fajg: De o parte Dacii, cu
energia for expansivg, popor tgnr, plin de vigoare ; de altg parte
Romanii, cart n-au cunoscut umilirea, in hpogeul espansiunei
lor, nu voiau $i nu puteau sg se lase mai pe jos. Astfel s-a
produs un nou conflict intre neimpgcajii dusmani.
Traian duse, dupg preggtiri femeinice, a doua expedijie
(105-107 d. Chr.), In contra Dacilor. Era chestiunea de a Inlgtura
pentru totdeuna pe un puternic dusman al imperiului. in mai
multe lupte, intre cart cea de pe urmg la Sarmisegetuza In-
frange cu tofu! puterea Dacilor. insusi Decebal, ne voind sa
supravejuiascg perderea Orli sale, se otrgveste. Dacia este pre-
fgcutg In provincie romang, cgzand sdrobitg ca stat, la picioarele
lui Traian.
Marele nostru istoric A. D. Xeitopol zice, ca dep4irea im-
periului roman peste Duncire, ca linia sa fireasca de apdrare, a
lost o grevelel politico. Dovadd, ca abia a trecut un secol si la-
mellate, ci a trebuit sa se relraga, leisand Dacia in prada barba-
rilor, iar poporul roman, zdmislit din o grealci politica, trebue sa
plciteascd si azi cu cele mai marl jertfe existenfa lui, aruncat aici
in pd, file reisdritului, departe de trunchiul cel mare al rassei latine
$i Incunjurat de elemente straine. Dar vitalitatea lui extraor-
dinary i-a dat putere a invinge Coate greutelfile si ceea ce aproape
2000 de ani de incillcari §i sulerinfi, nu au putut distruge, faro
indoiala nu e menit a peri in aceste zile de lumina ci

www.dacoromanica.ro
 24

Zcimislit din o greoda politico, poporul roman a Indreptat-o

prin puternica sa natui §i ceiace era pentru Romani o poticnire,
va deveni pentru Oriental Luropei un isvor de ordine propaVrel).

§. 9. Organizarea statului Dacia.

Teritorul,. poporatiunea, triburile, puterea supremo.
in organizarea oricgrui slat se deosebesc 3 elemenfe : 1.
tetitorul, pe care se formeazg, trgqte, se desvoaltg un slat;
2. poporul, care Irge§te in acel teritor, care, conform firei sale,
creiazg organele statului, le intocme§te dupg necesitglile sale
specifice, iar al 3-lea element este o putere mai inaltg, care do-
mineazg asupra acelui popor, care-i dirigeazg acfiunea sa de
organizare §i de vialg de slat.
Sg examingm aceste 3 elemente la statul Dacilor :
Teritorul: a lost cetatea de munli a Calpatilor, cu terito-
riile invecinate. Tara Ardealului este, in urma situafiei sale
fire§ti, un adgpost natural. -- in acest adgpost firesc, Dacii upr
§i-au inthrit organizalia 'for de slat, §i ca stgpani ai cetglii firesti
din munfi, §i-au Trains stgpanirea §i asupra popoarelor invecinate.
Regele Boerebiste a supus mai multe triburi: Astfel pe Boi
(poporatiune celticg In Galia Cisalping. in al II-lea rgsboi a-
cest popor a luptat in contra Romanilor. in expansiunea
for au venit de-alungul Dungrii pang cgtrg cataractele dela
Pot.* de fer. Boerbiste ii supune, ocupandu-le fara). A supus
$i ginfile gete cele mai apropiate, cum spune istoricul Strabs.
Boerbiste a (recut §i la sudul Dungrii, pustiind Thracia, Ma-
cedonia §i Ilyria, unde a 4iuns in conflict cu Romanii.
Teritorul Daciei in secolul II inainte de Chr. se intindea Mire
Tisa, Nistru, muniii liemului §i Carpatii nordici.
Poporatiunea Statului dac era organizatg in triburi. Triburile
sunt forma de organizafie primitivg a oricgrei societgli : mai multe
neamuri fac un trib, avand fiecare grupare cote un conducgtor.
Datele istorice ne spun, cg regele Boerebiste, care a ridicat
vaza statului in ochii celorlalte popoare vecine prin isbanzile mi-
litare, a reu§it sg uneasc Coate triburile. Aceastg unire a tuturor
triburilor inteo singurg organizalie de slat, nu era destul de con-
9 A. D. Xenopol, lstoria Romanilor ed. 1914 vol. 1. pag. 128-129.

www.dacoromanica.ro
 25

solidata, asa ca, dupa moartea lui Boerebiste, statul sat! s'a Im-
parlit iar In patru parti. Acestea au .putut fi reprezentate prin ra-
murile principals ale poporului. dacic §i anume : 1. Getii din
cdmpia Dunarli. 2. Isigii, din Moldova si munjii rasariteni ai Car-
palilor. 3. Sarmatii. 4. Tribul pans atuncia domnitor at Dacilor.
Dar traitil in discordie al singuraticelor popoare dacice,
n'a fost avantagios, caci puterea statului a slabit. Dupa cum se
vede mai tarziu, Inainte de regele Decebal, popoarele desparlite
se Inforc iaras la unire Intr'un singur stat. Cand Decebal vent
pe Cron, gni Dacia In limitele din limpul lui Boerebiste. El nu
mai supune triburile vecine, ci, Intemeiat pe tin stat puternic,
ataca provinciile romane transdanubiane.
Puterea supremo a statului era organizata la Daci, ca In
Coate statele primitive, In forma statului militar, in Caput caruia
era un conducator pe care isvoarele it numesc rege. Acesta
Intrunea in manile sale Coate drepturile statului.
Sfalul dacilor, ca stat rNsboinic, a ajuns vestit in istorie.
Organizajia sa de stat rasbornic a lost foarte desvoltata. Dovada
despre puterea mare pe care a reprezentat-o acest stat rasboinic, a
datro prin rasboaiele purtate cu Romanii.
Organizafia civila era ingemanata cu cea religioasa (Trite-
meiata la GeV de Zamolxis"). Istoricul Strabon spune, ca pe
timpul lui Boerebiste era un profet, numit Deceneus, pe langa
rege ; alaturea de Decebal era profetul Vezinas.

§. 10. Puterea regalA la Dad.

Cel mai malt conducator al statului este numit de isvoare
rege. Regele nu este In aceasta epoca un monarh stabil, cu drept
de mostertire a tronului. El este ales dinfre nobili, in baza insu-
sirilor sale deosebite de conducator In rasboi. Alegerea nu era
legata de o familie, ci se faces din clasa nobililor, alegandu-se
tdotdeauna cel mai vrednic, cel mai viteaz, cel mai Inzestrat cu
Insusirea de a fi conducator:
Statul dac nu putea sa fie un stat Inchegat, cu constiinja
desvoltata a necesitalii de a tral Intr'un stat, ci era o federatiune
a triburilor, in capul carora se ridica cate un conducator viteaz.
Acesta era legatura, ce tines Inchegate triburilg sub o conducere

www.dacoromanica.ro
 26

unicg. Asa vedem cum unqte Boerebiste triburile, cars la moartea

lui iar se desfac. Suindu-se pe tron Duras, antecesorul lui De-,
cebal, iar le unete. Acest rege, Duras, cedeazg de bung vole tro-
nul viteazului militar Decebal, care e ales de rege.
Isvoarele ne spun, ca puterea supremg lumeascg era Inge -
manata cu puterea supremg religioasg. Regele avea algturea de
sine pe cel mai mare preot. Boerebiste avea algturea pe Deceneu,
Decebal pe Vezinas. Puterea de conducere a statului se imparila
Mire rege §i preot. Regdle avea atributiunile politice §i militare,
iar preotul fgcea serviciile religloase §i Judea, prin reprezentanlii
sgi, certele dintre cetgleni.

§. 11. Organizatia socials: Nobi 11, oameni de rand, sclavi.

Privitor la organizalia socialg avem gtirea, ca poporul Da-
cilor era Impgrlit In doug clase : in Nobili §i in oameni de rand,
Nobilii, numili de scriitori greci piloforoi", de latini pi-
leati, in limba dacg tarabostes, purtau capul acoperit cu un
bonet. tntre nobili Inca se cuno§teau ranguri mai Inalte. Din
aceste fgceau parte probabil rudele principelui §i preolii cei marl,
earl purtau un fel de tiare", mai Matte decal bonetele celorlalli
nobili. Dintre nobili se alegea regele si preolii, iar In organizatia
militarg, nobilii erau conducgtorii (ofilerii). Ei traiau mai totdeauna
In lupte interne.
Oamenii de rand, numili Comali sau Capillatii, zisi
asa fiindcg purtau pgrul lung (cum poartg §i azi lgranii romani
In unele partt muntoase ale larti), umblau cu capul descoperit.
In afarg de aceste doug clase ale Dacilor, exista gi clasa
socialg a sclavilor. Se sustine, ca sclavii nu erau din neamul
Gelilor §i a Dacilor, ci prin§i in razboaie si Igsali cu viala, sau
sclavi straini cumpgrati, cum §i cei nasculi din sclavi. Sclavii erau
lipsili de on -ce drepturi, considerali ca obiecte (lucruri).
Istoricul DioCassius poveste§te, ca Decebal In Intaiul ras-
bolu, trimisese lui Traian o solie din oameni de rand, capillati,
dupg-ce Insg nu putu Indupleca pe Traian, trimise o solie din
pilleali. Mgrturisirea aceasta e adeveritg de figurile columnei
lui Traian, unde se reprezintg Intr'un tablou prima solie a oame-
nilor de rand, mai sus pe columng, Intr'alt tablou, a doua; a
Dacilor nobili, cu capul acoperit.

www.dacoromanica.ro
 27

§. 12. Organizatia armatei: pedestrasi, calareli. Arme.

Armata Dacilor se compunea aproape In intregime din pe-
destra§i (infanterie). Numai o parte mai mica era compusg din
calareti. Triburile Dacilor compuneau pedestrimea, iar cele ale
Oetilor erau armata calareala.
Sistemul de luptg calare se potrivea la §es, In partile muntoase
ale Orli, cum era partea centralg a tarii Dacilor, calgrimea putea
fi intrebuintata numai cu greu, de aceea in organizatia armatei
predomnia infanteria.
Nu exista sistemul de recrutare at armatei dupg varsta. in
organizatia razboinica a statului dacic, toll oamenii valizi, cari
puteau purta arma, luau parte la luptg.
Asupra organizatiei tactice nu avem date. Din tablourile
columnei lui Traian se poate vedea, cg Dacii comali, poporul de
rand, stateau sub pileati cari purtau §i steagul national repre-
zenlat prin un balaur sburgtor, cu capul de bronz, cu gura
cascatg, de se vedeau dinlii §i limba.
Armata Dacilor era Imparlitg In anumite Corpuri, avea
deci o organizatie tactica.
Se poate deduce, ca Dacii cuno§teau §i mixarile tactice:
Aveau acme titetoare §i aruncdtbare (spade fungi §i scurte, land,
sulile, pra§cii de aruncaf pietri §i plumbi asculili la ambe ca-
petele). Arme de apdrare: sculul, coiful (casca), cama§e de
zale, zeaua complectg.
Cuno§teau arta de a intarl oraele §i laggrele §i de a silul
intariturile du§mane.

§. 13. Aseamintele vietii sociale. Familia. CasAtoria.

Mijloacele de traiu, agricultura, comerciul.
Despre forma de convielurie a sexelor avem stirea, ca
Tracii §i Gelii aveau In uz poligarnia. Scriitorul Solinus zice: Gelii
ar socoti ca lucru de onoare casatoria Inmultitg". Despre fe-
meile trace, gete §i dace, se spune, ca nu prea aveau moravurile
severe. Era obiceiu, ca parintii sail vandg fill i ficele la straini.
Era fiber, ca fetele sa umble cu on -ce bgrbat: numai femeile
cumpgrate erau linute sub un control aspru. 1)
') V. Xenopol, op. cit. pag. 101.

www.dacoromanica.ro
 28

Boerebiste, reorganizatorul statului dacic, prin instituliu-

nile sale a pus capgt destrgbglgrii. Strabon spune, cg Boere-
biste a restatornicit puterile poporului sgu prin discipling, cum-
pgtare si activitate, asa cg In pulini ani a constituit o vastg MI-
pgrglie. Prin aceastg reforms Dacii, din popor poligam, au ajuns
sg considere cgsgtoria ca o leggturg permanentg Intre bgrbat si
femeie, trecand Intr'un nou stadiu pe calea moralizgrii. Herodot
aratg, cg in timpurile vechi, confractarea cgsgtoriei se fgcea prin
cumpgrarea soliei dela pgrinti de cgtrg bgrbat, obiceiu vechiu,
cunoscut aproape de toate popoarele In starea for primitivg. Poetul
Horatius aratg, In una din odele sale, pe femeile dace, ca model
de virtuti (se Inte lege, pentru a sbiciul moravurile femeilor romane.)2)
Femeile dace sunt cunoscute ca marne bune dupg
cum ne aratg si tablourile de pe columna lui Traian, unde
se vgd femei dace, purtand In brale sau ducand de tnang copii.
De altfel femeile la ei trebuiau sg fie /ntr'o conditiune injositg,
ca la toate popoarele vechi. Au trebuit sg treacg multe veacuri,
ca starea socialg a femeilor, la toate popoarele, sg se imbung-
tgleascg. Un factor puternic, care a contribuit la aceastg Im-
bungtglire, a fost crestinismul. Lupta pentru egalizarea social
a femeii, este In curs Inca Si azi.
Traiul material. GO! si Dacii In timpul cand ajung locuitori
ai pgmantului dela nordul Dungrii, sunt trecuti dela viata nomad,
la viata asezatg. Ocupandu-se cu agricultura, traiul for a luat
forma vietii asezate. 3)
Dupg datele ce avem, GeV! din primele timpuri, cand s'atl
strgmutat la nordul Dungrii, cultivau graul, care ocupatiune era
In floare $i la poporul dac. Pe columna lui Traian se ggseste
un tablou In care se vgd legionari roman! secerand pe ogoarele
dace; printre functionarii cei marl ai statului dac, se ggsesc si
supraveghetori ai agriculture!. ') Ca hrang aveau meiul; beu-
turg miedul, cunosteau $i vinul. Vita de vie era cultivatg $i de
Agatirsi. Ca viliu national la popoarele trace, era cunoscutg
belia. 6)
Afarg de agriculturg, Dacii se mai ocupau cu cresterea vile-
lor. Sunt date, cg ei aveau herghelii de cai pentru cglgrit, boi
2) ldem pag. 102.
Idem pag 75.
4 Idem pag 75.
6
Idem pag. 76.

www.dacoromanica.ro
 29

pentru agriculturg, vaci si of pentru lapte. Avand lapte, trebuia

sg cunoascg si derivatele lui, unt, smantang, branzg. Pieile va-
cilor si a ollor, cum $i lana lor, se Tntrebuintau pentru Imbrgcg-
minte. Era cunoscutg $i cultura albinelor.6)
Dacii fgceau si comerciu cu Coate popoarele vecine, adecg
schlmbau productele. Dovadg despre aceasta sunt multele mo-
nede dace (din our si argint amestecat.) Efigia monedelor era:
figura unui cal fgrg urechi, cu cinci bobite In loc de coarne si
cateva linii informe, inchipuind pe un cglgret.
Comerciul consta din :
Exportul gremelor, pe cari le trimiteau oraselor maritime,
apoi din export de cai, miere, cearg, etc.
Importau arme, stofe scumpe, obiecte de bronz, etc.
Pentru a putea funcliona exportul $i importul, irebuia sg
aibg Coate institutiunile de drept In legglurg cu comerciul, cari
sg stabileascg raporturile dintre Dad Si celealalte popoare, cu
cari aveau relaliuni.

63,8",

8) ldem pag 76.

www.dacoromanica.ro
 B) Epoca romans.

§. 14. Privire asupra istoriei Romani lor In Dacia, dela

Traian la Aurelian. Lupte cu Sarmatii, Roxolanii, Max-
comanii 91 Gotii. Retragerea legiunilor. .

Pe timpul domniei lui Traian (98-117) provincia romang

creafg de el, a lost respectatg de popoarele invecinate. Sub el
imperiul roman a ajuns culmea mgririi, avand o populaliune de
150 milioane.
Dupg moartea lui Traian in timpul domniei lui Hadrian
(117-138) se Intamplg prima ngvglire de barbari In provincia
romang Dacia, a Sarmatilor §i Roxolanilor. Sub Hadrian se ur-
meazg munca de civilizajie In Dacia, ridicand In ea mai multe
construcjii.
Sub domnia lui Antoninus Pius (138-161) au lost respinse
atacuri ale Germanilor 31 Dacilor reima$i in afard de provincia
romang, ba a lost ingd4ta chiar si o rgscoalg a provincialilor,
cari nu puteau li decat Dacii din Iguntrul provinciei, cari nu ,se
puteau Impgca cu noua domnie romang. Sub Marc Aureliu
(161 180) a avut loc in Dada un mare rgsboi cu Marcomanii,
popor de vilg germang. Acesta se pusese In fruntea unei ligi
antiromane, In care luptau, afarg de popoarele germane, §1 cele
Sarmate. Armatele romane ins biruesc pe barbari §i salveaza
Sarmisegetuza, care ridicg un monument de recuno§tinjg gene-
ralului roman Fronto.
Urmapl pe Iron Comodus (180-192) lupin cu Sarmatii,
e gi supranumit Sarmaticus" §i cu Dacii dela marginea proyin-
ciei, pe cari ii bate §i strgmutg dinfre ei 12 mii de familii In
lguntrul Daciei.
tmpgratul Septimiu Sever (192 211) dg o Ingrijire §i mai
mare Daciei, aduce aid legiunea V. Macedonicg, o wazg in .

Potaissa (Turda), pe care ora§ II ridicg la rangul de Colonie,

clgde§te un nou castru militar la Drobetae (Turnu-Severin). Din acest
limp se ggsesc In Dada mai multe monumente cu inscriplii, ri-

www.dacoromanica.ro
 31

&ale impgratului, In semn de recunostintg pentru inferesul argfat

provinciel.
Sub Garacala (211-217) se aratg un nou dusman In lap
prOvinciei dacice, Gotii, popor barbar, care coborase de pe ter -
murti mgril baltice spre tgrmurit mgrii negre si Inainfau impo-
triva imperiului roman. Chiar Impgratul i-a Intampinat la Du-
ngre $i i-a respins, Inainte de a trece pe pgmanful roman. Ur-
masul Alexandra Sever (217-235) respinge o noun ngvglire In-
dreptafg in contra Daciei. Maximian Thrax (235 238) respinge
un nou afac at Dacilor si Sarmatilor, penfru care obtinu titlul de
Dacicus §i Sarmaticus", iar sub Gordian (238-244) Gotii pg-
trund chiar in Dacia, dar sunt bgtuji. Poporul recunoscgtor
ridicg monument de piatrg Cu inscriptii acesfui Impgrat.
Sub Filip Arabul (244-249). Gotii dau un nou atac corn-
binat In contra Daciei si Moesiei, dar sunf relinuti de luptele cu
Gepizii, mai tarziu continua lupta contra Daciei, sunf respinsi
Ins de impgratul Decius (249-251). Intr'o a doua expedilie in
Moesia, hrtnata roMang e sdrobith $i Insusi Impgratul Isi perde
viata. Se pare c resistenlg opusg de aceastg armata a salvat
Dacia, cgcl inscriptitle ggsite la colonia de Apulum, it aratg ca
reintemeietor al Daciei.
Sub Gallus (251-254) $i Valerianus (254-260) GOP tree
si prin Dacia Si o prgdeazg. Sub Gallienus (260-268) se repe-
teazg aceste incursiutii de pradg si scriiforii romani aratg, cg
acestea silirg pe Romani Inca pe atunci sg abandoneze apgrarea
Dade', spre a se putea impotrivl pfacurilor barbare in Moesia,
Macedonia, Grecia $i Asia. in anul 268, cel dintai at domniei
lui Claudius, Incearcg din nou o incursiune in contra provincii ro-
mane, dar cunt Willi de impgrat, de aceea in acest limp Ince-
tart incatva cu afacurile lor.,
Cu toate acestea,impgratul Aurelian (270-275), ca sg poata
apgra t elelalte provincii ameninlate ale imperiului, se hotgri a
se retrage din Dada si a o lgsa In mana sortii.
Aurelian Infreprinzand restaurarea imperiului, Invinge pe
Ooll chihr pe pgrnanful Daciei, soartea Daciei ins era hotgratg,
Aurelian nu mai putea sg schimbe mersul evenimentelor.
Spit a asigura linia Dungrii, incheie pace cu Golii, cedan-
du-fe formal Dacia, ca unor fecleratt ai imperiului, cu obligarnantul
de ez apthei linia dithdreand (271). Astfel Dacia era consideratg

www.dacoromanica.ro
 32

sub GO (271 375) §i mai pe urrng sub Gepizi (453-566) ca

lard in raport federal cu imperiul roman.
Cedand lara Golilor, Aurelian scoase din lard legiunile ce
se mai jineau concentrate in Banat, si le a§eza in dreapta Du-
nNrii, unde infiinIN Dacia Aureliand. Cu legiunile a e§it din Dacia
§i elementul bogat §i cult, care se Linea solidar cu imperiul, iar
cei legal' de pamantul in care s'au nascut §i din care se hrNniau,
au rNmas in lard, ducand traiul greu sub popoarele barbare cu
vremile de restri§te ce au urinal.

§. 15. Teritorul provinciei Dacia.

Traian trecand peste granija naturalg de apgrare a impe-
riului roman (Dundrea), a infiinjat provincia romans numai din-
tr'o parte a teritorului Dacic. Dacii, del batuji, au pAstrat o parte
din teritorul 15rii in stgpanirea lor.
Traian ocup5 regiunea cea mai tare de apNrat, a munlilor,
Transilvania $1 Banatut cu o prelungire de §es prin Muntenia
mica panN la DunNre: Oltenia.
Sesurile Moldovei si ale Munteniei marl, cum $i o parte din
nordul Transilvaniei, ramasera in stgpanirea Dacilor celor nesupu§i
provinciei romane.
Astf el Dacia romans ramase in 1Nuntrul munjilor: Din 36
orw arNtate de Ptolomeu, 28 sunt in provincia Dacia §i numai
8 dincolo de munji.
Scythia minor (Dobrogea de azi) Inca era ocupatS de Ro-
mani. Pe malul slang al Dungrii au intemeiat de asemenea ce-
täji de apgrare in contra barbarilor.
Spre apNrarea Dobrogei au tras valurile imense de Omani,
IntArite cu lagNre de soldaji, din Basarabia §i Moldova sudicd,
cunoscute $i azi sub numele de valul lul Traian.
Un asemenea val de apgrare a Post ridicat $i in partea yes-
tica a provinciei. Acel val incepe in nordul oraplui Porolissum
(jud. SNlagiu), din valea Some§ului panN in valea Criplui. Din
malul Mureplui, in dreptul Aradului incepe alt val roman, care
trece peste Bega panN in Cara§. Dela Timi§oara spre sud incepe
at treilea val roman, paralel cu cel dintai, §i coboar5 pan5 la
raul Barsava, Partea sudvestica a BAnatului era apgrata de un
al patrulea val, care era tras cam dela Alibunar pang la Dun' e.

www.dacoromanica.ro
 33

Dacii din partite rgmase al arg de provincia romans erau

tributari imperiului. intreg teritorul for era incunjurat de statiuni
militare, dovadg nu numai valul lui Traian, ci $i mult& caramizi
si monefe aftate in teritorul far de provincie. La Giurgiu pi Bu-
curesti s'a ggsif o cgramidg legionary cu marca : Legio I. Italics,
alta la Buctiresti cu inscriptia : Legio XIII. Gemina, I. Adjutrix.
A. D. Xenopol aduce ca dovadg, cg partite nordice ale Tran-
silvaniei nu erau supuse provinciei romane, urmatoarea inscrip-
tie (in traducere romaneascg :)
Zinei Nemesis, Reginei Valerius Valentinus, beneficiar con-
sular militar din legiunea XIII. Gemina, edit al coloniei gordiane
Napoca, a Inscris la dare regiunea Somexlui Cu aceea de peste
val, sub consulatul Domnului nostril M. Antonius Gordianus Au-
gust si a lui Aviola in ziva a X. Inaintea Calendelot."
Valul mgrginia provincia cgtre nord, pi parka de peste val
nu putea fi locuitg decal de Daci tributari, cari mai de mulfeori
s'au rasculat In contra dominaliunei romane.

§. 16. Populatiunea. Coloni§ti, autohtoni,

armata, functionari.
Dupa biruinta statului dac, venia sg se Inalle pe ruinele lui
o noun provincie : a statului roman.
Dell venia un element nou de populatiune, superior In cul-
tura pi inteligentg, rgmasitele poporului dac erau un element de
energie tangra, superior In caracter $i plin de vartute.
A. D. Xenopol zice : sg nu ne fie sila, dac gi sangele
Dacilor se va ggsl /tmestecat In nationalitatea noastra, cgci dacg
Dacii n'au ajuns si ei un popor mare si Insemnat, aceasta fu
datorit numai oarbei fatalitati, care Ii aduse In lovire cu Romanii,
cari erau mai puternici decat ei."
Scopul lui Traian la cucerirea Daciei a fost de a inlatura
pentru totdeauna pericolul, ce a amenintat imperiul din aceasta
parte a lumei, si In acest scop Dacia cucerifg a fosf pre4gcutg
In provincie romanci.
Fiind asezatg peste granitete nationale ale imperiului (Du-
ngrea), Traian trebuia sg fee dispozilii deosebite pentru asigurarea
domniei romane.
1) A. D. Xenopol, Istoria Romanilor, ed. 1914 vol. 1, pag. 211.

V. Onior, Istoria dreptului roman. 3

www.dacoromanica.ro
 -- 34
Eutropiu spune: Traian aduse, pentru a Impopora aceast1
provincie, din un /ncunjur de un milion de pasi, din tot imperiul
roman, nesfei rfite multimi de oameni, spre a cultiva ogoarele *I
orwle ei."
Dupg inscripliile aflate pe pgmantul Daciei, se poate cons-
tata, cg colonistii romani au fost adusi :
1. Din Asia min ord, cum se poate dovedi din multe inscriptii
cu nume de origine greacg si din multe nume de zei de origine
greacg, adorati in Dacia.
Acest element, des] romanizat in parte, totusi se vede a fi
pgstrat, cel putin In prima generalie sositg In Dacia, constiinta
nationalitglii sale. Dela acesti colonisti sunt elementele de limbg
greceascg rgmase pang azi In limba romans ca : drum dela
dromos", martur dela marturos", papurd dela papuros", strugur
dela lruga", teacci dela teke", etc.
2. Din regiunea popoarelor traco-ilirice : Tracia, Macedonia,
icirmurii mdrii adriatice (adecg Albania, Muntenegru si Dalmatia
de azi). Acestia erau lucrgtori iscusili in exploatarea minelor.
La Alburnus major (Rosia de azi) se afla o colonie Intreagg
de Dalmali, la exploatarea vestitelor mine de our ale Daciei.
Erau mai ales din tribul Pirustilor (populatie iliricg). La Abrud
s'a aflat o labia, In care Abrudul e numit vieus Pirustarum.
3. Elemente celtice, Hind multe cohorte din Gallia, Britania
si Hispania, a cgror populatie era atunci Inca celticg.
Toate aceste elemente de colonisti erau meseriasi, si ei au
dat populatia orgsenilor.
Algturea de pgtura cea largg a tergnimei cultivgtoare de
pgmant, care locuia, de mosi-strgmosi in Dacia, a trebuit sg ving
o populatie romanicg de lerani si de 'pgstori. Aceasta populatie
n'a putut sg ving decal din Italia, care Inn) epocg avusese un
prisos de populatiune. Populatiunea aceasta de terani si pgstori,
Intr'un numgr foarte mare, a trecut In Iliricum si In Tracia, unde
desnalionalisand pe populatiunea aflat acolo, in vremea cola-
nisgrii Daciei prin Traian, pgstrand tot aceleasi ocupaliuni si tot
mai numgroasg, a mgrs mai departe peste Dungre vi s'a asezat
in Cara cuceritg. Dupg aceasta opera de desnationalizare fgcutg In
tgcere si pe neobservate de popor, a venit Impgratul Traian si a
dus desnationalisarea Daciei mai departe (vezi N. lorga, Istoria
Romanilor din Ardeal si Ungaria, Bucuresti 1915, vol I., pag. 20).

www.dacoromanica.ro
 35

Al doilea element constituent at poporului din Dacia a fost

poporul bgstinas dac. Ge si Dacii in timpul rgzboiului cu
Romanii erau de mull popor agezat, pgrgsiserg viata nomads.
Pe timpul lui Alexandru-cel-mare ii ggsim cultivand graul, pe
timpul Romanilor aveau o intinsg agriculturci cu functionari des-
final' a o inspecta.
?n Dacia s'au ggsit o multime de orage §I sate. Un popor
asezat, nu fuge in fala unei invasiuni, cu atat mai mull nu fuge
elementul legal cu tufa fiinta si existenta sa, de pgmantul tgrii
sale. In astfel de ocazii se expatriazg numai cei bogati, can in-
carcg avutul pe care si pleacg. Eutropiu spune : Dacia a lost
secatg de bdrbali prin lungul rgsboiu at lui Decebal", se /*lege
numai cei valizi, cari erau obligati a lua parte la rgsboiu. Inva-
lizii (bgtrani, copii, incapabili de arme) si femeile, au rgmas in
asezgrile lor. Acesta a fost elementul de basting, care a recons-
tituif populatiunea. Natural, cg elementul dac a intrat in alianie
de cgsgtorie cu noii veniti.
Afarg de elementul dac, mai erau In teritoriul ocupat tribu-
rile &filar, Sarmatilor $i a lasigilor. Acesti din urmg au luptat
chiar algturea cu Romanii, inchinandu-se lui Traian chiar dela
Inceputul crancenului rgsboiu.
Dovezi de prezenta elemenfului dac in provincia romans sunt:
1. Terminologia geograficg a provinciei (rauri, munli, etc.),
toate rgmase dela Daci.
2. Topografia Daciei a rgmas neschimbatg sub Romani.
3. Aflarea de cohorte de Daci in Dacia.
4. Aflarea de functionaii romani cu nume dac.
Al treilea element at populaliunii romane au fost armata,
functionarii gi colonigtii fooluntari. Sg ne ocupgm pe rand cu a-
ceste element e.
a) Armata. Traian a intrebuintal In expeditia contra Dacilor
7 legiuni, din cari au rgmas in Dacia ca garnisoang 3: XIII Ge-
mina. V. Macedonica $i I. Adjutrix. Cea dintai a rgmas in Dacia
pang la 270 d. Chr., in timpul Intregei stgpaniri romane. Rese-
dinta de cgpetenie era Apulum (A. lulia), unde era pretoriul (cuar-
tirul general), arsenalul si templul ei. Legiunea V. Macedonica,
retrasg pe un Limp, a fost adusg iarg, cand Golii incepurg a ame-
ninja provincia, pe timpul lui Septimius Severus, cand Isi asezg
laggrul la Potaissa (Turda).

3*
www.dacoromanica.ro
 36

Legiunile erau compuse din elemente deplin romanizate. La

inceputul colonizgrilor romane, ele erau alese (legio, legere) nu-
mai din elemente romane din Roma, dupg aceea au lost alese
din elementele ifalice §i numai mai tarziu §i din cele provinciale,
dar totdeauna numai din cetateni romani, deplin romanizate. Ele
stgteau intr'un singur loc, erau schimbate numai foarte rar din -
lr'o tarp intr'alta.
Serviciul soldatului era 20-25 ani; soldatul intrat tangr in
legiune, e§ia bgtran. Fiind cu via statornicg, indatg ce era wzat
Inteun loc, se insura cu o femeie din aceeai localitate §i avea
copii. Copiii erau cresculi in laggr, unde invglau limba tatglui
mai curand decal a mamei. Serviciul militar se fgcu ereditar in
familie, locul tatglui era ocupat de fiul sgu. Veteranii (soldalii
cari §i-au terminat serviciul) cand ie§au de sub drapel, cgpgtau
pgmanturi, iar mai tarziu gi vile Si sclavi.
Din aceastg situafie favorizatg a elementului soldglesc, re-
zultg cg el era un factor bowie puternic, pentru intgrirea puterii
romane in provincia cuceritg.
b) )unctionarii Inca au lost un factor foarte puternic In
opera de intgrire a puterii romane gi de romanizare a elemen-
telor strgine. Pentru organizarea provinciei dace, au lost necesari
o mullime de funclionari de Coate categoriile. Ca funclionari, re-
prezentanli ai imperiului 5i culturei romane, au lost ad4 dintre
elementele cele mai bune. AceOia gi -au inteles pe deplin che-
marea de a ca§tiga pentru puterea §i cultura romans poporul
bg§tina, contribuind intr.') largg mgsurg la romanizaret lui.
c) Intreprinzcitorii, reprezentanlii capitalismului raman, au
venit ca coloni§ti voluntari, atrai de boggiiile acestei lgrii, de
vestitele mine de aur, argint, etc. Ace$tia au alergat din Coate par-
tile imperiului sg exploateze bogatiile naturale ale Daciei. Cu ei
au venit o mullime de meseria§i, profesioni§ti, funclionari par-
ticulari, tott elemente, cari au contribuit in largX mgsurg la pro-
pagarea limbei §i culturei romane.
Toate aceste elemente, constitituente ale populatiunii, erau
unite in spiritul, limba §i drepful roman, avand rolul de condu-
cere in organizarea §i funclionarea organelor sociale. Elementele
strgine, pe incetul s'au obi§nuit cu avantagele vielii. organizate
romane, §i au cedat influinjei hotgritoare a elementului roman.

www.dacoromanica.ro
 37

§. 17: Organizarea centrals. Impartirea provinciei,

Guvernatorul, legatii pretoriani;
adunarea provinciei.
in Inglfarea imperiului roman si In sporirea feritoriall, Dada
este ultima provincie alaturata la imperiu, care in timpul impg-
ratului Traian Isi ajunse culmea. Populaliupea imperiului se ri-
dicase la cifra de 150 milioane. Teritorul provinciei Dacia este
evaluat de Eutropiu cu un circuit de un mitten de pasi romani
(1481 km.).
Provinciile cucerite erau /mpgrjite In aceasta epocg: In
provincii sub autoritatea senatului (provinciae Senates, de regulg
cele mai apropiate de, Italia) sl provincii sub auforifatea Impgra-
tului (provinciae caesaris sau principis, cele mai aproape de bar-
bari, espuse mai mutt atacurilor). Dacia a lost Impgrlitg in ca-
tegoria a doua, provincie a Impgrafului.
Procedandu-se la organizarea unei provincii cucerite, Senatul
decreta prefacerea Igrii cucerite In provincie romans. Pentru or-
ganizare trimitea o delegatiune de 10 senator', aceasta esia In
provincie si acolo, in Infelegere cu comandanful milifar, care fgcea
paza militarg, lua dispozijiile necesare pentru a executa hotgrirea
Senatului. Dispoziliile si normele de organizare constituiau legea
fundamentalg sau consfitufia provinciei, lex provinciae.
lu Dada organizarea s'a inceput dupg ferminarea rgsboiului
de cucerire, probabil in 107 d. Chr. Din punct de vedere admi-
nistrativ, Dacia a fost Irriparlitg la incepuf in : Dacia superior cu
capitala Sarmisegetusa (probabil pgrfile ardelene de azi) si Dacia
inferior (probabil pgrfile din Muntenia dintre Carpal' si Dungre).
Mai tarziu e Impgrfitg in 3 provincii, imparlire data probabil sub
Marcus Aurelius (161-180) si anume: Dacia Apulensis cu capi-
tala Apulum (Alba-Iulia), Dacia Porolissensis cu capitala Porolis-
sum (azi satul Moigrad, in Sglagiu), si Dacia Malvensis cu capi-
tala Malva (probabil unde e satul Celeiu, comung rural( In judejul
Romanafi, plasa Balta Oltu-de-jos ; In apropiere cand scad apele
Dungrii se vad picioarele podului construit de Constantin -cel- mare).
Aceste diviziuni teritoriale, nu erau decal circumscriplii in
scopul de administralie civilg, financiarg si militarg. Intreagg pro-
vincia Dacia forma o singurg unitate cli guvernare. (Provincia
Dacia, inscripfie pe monedele ligfute sub Filip Arabul).

www.dacoromanica.ro
 38

Cel mai 'Malt functionar al provinciei era delegatul Imps-

ratului, guvernatorul provinciei, purtand titlul de: legatus Augusti
pro praetore trium Daciarum sau legatqs Augusti pro, praetore
provinciae Daciae, el avea autoritatea asupra Intregei provincii.
Ca delegat at Impgratului, reprezenta in teriforul provinciei pute-
rea Impgratului. Resedinta lui era in Sarmisegetusa.
in capul divizihnilor administrative (numite §i diecese): Da-
cia superior, Dacia inferior, iar mai tarziu Dacia Apulensis, Po-
rolissensis, Malvensis, erau legatii pretoriani, subordonati guver-
natorului provinciei, iar pentru administratia financiarg erau pro-
curatorii (procuratores Augusti), cari Inlocuiau gi pe legati in lipsg,
In administratia circumscriptiei, luand In acest caz titlul de vice-
praesidis). Procuratorii aveau ca functiune principalg administra-
tia financiarg a circumscripliei lor, incassarea venitelor si Intre-
buintarea lor. Puteau sg aibg Ins si alte Insgrcingri.
Ouvernatorul Daciei, cu titlul de praese at provinciei (pre-
sedinte), era numit de impgrat pe timp hedeterminat. inainte de
a pleca sg-$i ocupe funclia, primia instrucliuni dela impgrat pri-
vifor la directiunea ce avea sa urmeze In guvernare, mandata
principis. Fiind In provincie, dacg obveneau cazuri neprevgzute
In instruclii, se adresa Impgratului dupg noui Indrumgri. El gu-
verna provincia in baza puterii date de imparatul (imperium).
Avea putere asupra tuturor oamenilor din provincia sa, fiind cel
mai Malt magistrat. infrunind foate puterile In mana sa, In atri-
butiunile lui intrau Coate ramurile de guvernare si administrable
cari afunci fgceau preocuparea statului, gi anume: administratie,
politie, justitie dyad ci criminald. Cand lipsia comandantul militar,
legatus legionum, guvernatorul ii tinea locul.
Ca cel mai Malt functionar in justilie, la ocuparea functiu-
nei sale avea jus edicendi, dand edictal, in care fixa regulele, ce
avea sg urmeze In timpul functiei sale in impgrtirea dreptglii.
(Acest drepf a Incetat cu introducerea)dictului perpetuu at lui
Salvius lulianus).
Guvirnatorul avea pe langg sine un organ consultativ, con-
siliul de asesori, numiti de el. Acest consiliu era consultaf de
a-pi spune pgrerea In afaceri administrative, ludiciare pi militare,
fgrg ca guvernatorul sg fie begat de opiniunea consiliului In de-
ciziunile sale.
Adunarea provincialci (concilium provinciae sau Concilium

www.dacoromanica.ro
 39

trium Daciarum), se intrunia odafg pe an la Sarmisegetuza. Era

constituitg din delegali alesi de organizatiile teritoriale numite
civitates. Avea atributiuni religioase si politice.
Ca atributiuni religioase sunt cunoscufe : controlarea gestiu-
nei tezaurului provincial numif arca, destinat pentru acoperirea
chelfuelilor necesitate de culful religios, impunerea de contribu-
tiuni deosebitelor civitates pentru tezaur, cum si compunerea bud-
getului de cult pentru exerciliul viitor.
Atributiunile politice erau: de a hotgri ridicarea de monu-
mente sau statui in onoarea celor ce si-au castigat merite pen-
tru provincie (cum hotgria gi senaful din Roma); de a se plange
in contra guvernatorului abusiv, chiar trimetand delegatiune la
Senat $i la impgrat cu plansoarea sau cu alte afaceri de mare
interes pentru provincie; de a multuml guvernatorului merifuos
la esirea sa din funclie. Adunarea, cum dovedeste .0 inscriptie,
trimetea la Roma sg felicite pe. un fost guvernafor, care s'a ri-
dicat la funclia de consul. Toate aceste atributiuni nu aveau
mare importantg din !Auld de vedere a administratiei provinciei.
Funclionarea acestei adungri, pe langa puterea nelimitatg a gu-
vernorului, era mai mutt o iluzie a unei administratiuni autonome.
Adunarea se Intrunia sub presedintia celui mai Malt preot
al provinciei, flamen provinciae. Acest Sacerdot, intitulat $i Coro-
natus Daciarum, administra tezaurul (arca) provinciei, a cgrui ges-
liune era controlatg de adunare.
Cum se vede din organizalia pi atributiunile adungrii, aceasta
nu era nici intr'un fel de raport cu guvenatorul, nu exercita nici
o influentg asupra mersului afacerilor publice ale provinciei.

§. 18. Organizarea teritoriala.

Colon% municipii, sate. Ordo decurionum,
Augustalium, populus. Funcfionarii.
In afarg de diviziunea In cele 2 mai tarziu 3 subprovincii,
teritorul provinciei era impartit Inteun numgr decivitates, ca uni-
tali teritoriale de administratie.
Civitglile erau organizate diferit, fiind de mai multe feliuri
si anume : colonii, municipii §i opide (organizalii. de comune ur-
bane sau ora$e), car ca dependente a acestora foruri (forum), con-

www.dacoromanica.ro
 40 --
ciliabule (conciliabulum), comune (pagus), sate (vicus) §i castele
(castellum), Coate organiza(ii de comune rurale.
1. Coloniile erau wzgri de cetgleni romani, adui din alte
pgrti ale imperiului §i wzaji Intre popoarele cucerite, pentru a
le supraveghia §i a le romaniza. Coloniile erau organizate prin
legea de infemeiare a coloniei (lex coloniae, quem certo jure ob-
tinerent.) Poporajia supusg forma langg colonia privilegiatg un
sat, pagus sau vicus, fgrg drepturi, care perdea o parte din pg-
manturi In beneficiul Romani lor veniji. Coloniile se considerau
ca .pgrli din Italia sau din Roma, cele latine se bucurau de jus
Calif, cele civium Romanorum de dreptul cetgjeniei romane. Co-
loniile civium Romanorum se formau din legionari veterani, aveau
jus suffragii §i jus honorum la Roma, iar jus comercii §i jus con-
nubii li se acorda grin diplome militare, cand iqiau din slujba
ostg§eascg. Din complexul drepturilor cetgjeniei romane le lipsia
numai dominium ex jure Quiritium, fiindcg pgmantul provinciei
nu era potrivit pentru acest fel de proprietate. Coloniile erau In-
tru Coate o imitajie de organizajie a Romei (quasi effigies parvae
simulacraque populi Romani.)
IL Municipiile erau orw ale poporajiunei supuse, care ca
favoare erau primite intr'o leggturg mai stransa cu imperiul, luand
Ins asupra for anumite sarcini cgtre poporul domnitor (de aici
numirea munus capere", a lua sarcing). Municipiile objineau ci-
vitas romana, unele fgrg jus sulragii (dreptul de vot), altele cu
jus sufragii et honorum (pe langg vot §i dreptul de a fi funcjio-
rari), apoi unele cu dreptul autonom de a-§i alege magistrajii,
allele supuse funcjionarului roman.
Organizarea coloniilor §i municipiilor din Dacia e cunoscutg
din numeroase inscripjiuni.
III. Opidele (oppida) erau localitglile org§ene0 mai mici,
care nu Intruniau condijiile pentru a fi objinut dreptul de muni-
cipiu. Aveau o organiza(ie mai desvoltatg decat comunele rurale,
apropiindu-se de organizajia municipalg.
IV. Dependenlele municipiilor erau localitgjile externe din
imprejurimea ora§elor, stand cu ele in raporturi de administralie.
a) Fora §1 conciliabula sunt localitgji, org§ele, cu senatul ai
magistralii proprii, ale§i de populajidne.
b) Pagus este o comung extinsg pe un teritor mai intins,
Wand o regiune; vicus este satul cu o aglomerajie de case la

www.dacoromanica.ro
 -- 41

un loc ; castellum este un sat fortificat. Aceste sfau cu munici-

piul, lntr'a cgrui dependenig se aflg, in leggturg mai stransg,
fiind subordonafe magistratilor din oral. Recensgmanful se face
in aceste comune rurale de magistralii orasului.
Canabele (canabae) sunf bgrgcile negusforilor din jurul
castrelor unei legiuni, a cgror vieajg era legatg de cea a le-
giunilor.

Organizatia era stability prin lex coloniae sau lex municipii.

Locuitorii erau municipes, coloni, cives romani, cives latini,
cei cu drepturi 'depline, iar strginii asezaji in oral erau incolae.
Din punct de vedere social, locuitorii coloniilor si munici-
pillor erau Impgrjiji In trei clase ordo deculionum, ordo augus-
talium §i plebs sau populus.
a) Ordo decurionuni corgspundea senatului din Roma, se
compunea dintr'un numgr hotgrIt de membri, fixaf in legea de
organizatie. Methbrii erau lnscrisi Inteun tablou (album decurio-
num). Inscrierea sau alegerea (lectio) se fgcea de magistraiii
Inalji ai orasului din cinci in cinci ani ; magistralii cari sgvarsiau
aceastg funcjie rarg $i onorificg, luau atribuful de quinquennales,
castigand prin aceasta un rang mai inalt decal ceialalji magis-
traji. in tablou erau inscrisi decurionii dupg demnitatea ce au
avut, asa veniau in prima linie quinquennales, duumviri, quatuor-
yid, aedilicii, quaestorii, pedarii si apoi patronii ol-asului, alesi
dintre cetgjenii fruntasi.
$edinfele decurionilor erau presidafe de magistrajii orasului,
duumviri sau quafuorviri. Acest serial se ocupa de afacerile cele
mai insemnate ale orasului. Decurionii se bucurau de deosebite
onoruri. De altg parte era Impreunat si, cu anumite sarcini ma-
teriale. Din aceastg causg, cetglenii se feriau de sarcina decu-
rionatului, care mai tarziu a fost fgcut eredifar In unele familii.
b) Ordo Augnistalium forma clasa 6valereascg a oraselor,
situalie de trecere Intre senaful orasului $i ceialaili celgjeni. Consta
dintr'un colegiu de 6 bgrbaji (sex vii Augustales). Erau numiji
In fiecare an de decurioni. Plgtiau o tax de intrare In funcfiune
(summa honoraria). Aveau si obligajiunea de a da jocuri popo-
rului pe chelfuiala lor.
Augustalii erau alesi dintre libertini, cari neputand ocupa
magisfrafuri $i lump' preofesti, se mullumiau cu cinstea acestei

www.dacoromanica.ro
 42 ---

magisfraturi fictive. Dupg esirea din funclie, ei rgmaneau membri

ai colegiutui, bucurandu-se de toafe onorurile cuvenite ordului.
c) Populus era Impgr lit in tribus sau curiae. La Incepuf
participa In adungrile sale (comitia tributa, curiata) la alegerea
magistratilor. Acest drept trecu in atributiunea ordului decurioni-
lor. Se mai Intrunia ca sg ratifice unele hotatiri ale Senatului,
ca sg inainteze petitiuni Senatului. Poporul era Impgrlit in cor-
poratiuni numite colegii.
in privinta organizatiet interne in epoca provinciei romane
In Dacia nu mai era deosebire Intre colonii gi municipii. Func-
tionarii administrativi in orase erau : duumviri sau quattuorviti
jure dicundo, edilii gi questorii. Ei erau alesi de comijiile popo-
rului. In unele orase se ggsesc duumviri, In allele quaituorviri, o
regulg in privinta aceasta nu mai era. Pentru a fi alesi in dem-
nitatea de magisiraji, candidatii trebuiau sg Intruneasca condi-
Vile de admisibilitate, ce se cereau si la ordo decurionum, varsta
era de 30 ani. Trebuiau sä treacg prin teptele ierarhice pang
sg poatg ocupa functiile cele mai inalte, (ut gradatim honores
deferantur, et ut a minoribus ad maiores perveniatur).
inaintea alegerii, candldalii trebuiau sg prezente declaratie
de candidaturg (prajessio intra praestitutum diem), de sand In-
cepea campania electors i#. in ziva alegerii candidalii trebuiau sg
depung cautiune Inainti de inceperea operajiunei de votare, ca
vor ingriji averea publicg. Magistrajii alesi jurau credintg legii
municipale. Ei erau alesi cafe pe un an. Inainte de 5 ani nu
puteau fi reales'. Magisfratii alesi erau obligati sä dee jocuri
publice, In parte pe cheltuiala lor. Ca asigurare trebuiau sa plg-
teascg la casa municipiului honorariam summam.
Functionarii superiori erau constituili in collegium, fiecare
avea jus intercessionis falg de colegul sau. Unul dintre ei era
primus, primar, avand dreptul de conducere a afacerilor.
Atributiunile duumvirilor ci quattuorvirilor erau de a Ingrin
de administratia orasului, rezolvand Coate chestiunile privitoare
la bunul mers al afacerilor publice. Gestiunea financiara o In-
grijiau sub controlul senatului. 0 atributiune principala era jude-
carea proceselor, In titlul for aveau atributiunea jure dicundo. in
procesele de drept civil, competinta for se extindea numai pang
la o anumitg valoare a obiectului de proces. In procesele -crimi-
nate fgceau numai prepararea procesului prin fixarea dovezilor

www.dacoromanica.ro
 43

§i prin defenliune provizorg. ludecarea proceselor peste puterile

magistrajilor orgsenesti, era dreptul guvernatorului.
tmpgratul era ales adeseori duumvir sau quattuorvir In ora-
sele Daciei. Cum se pare, aceasta era o demnitate foarte onori-
ficg. impgratul pi primia aceasfg functie $i se reprezenfa prin un
delegat, praejectus pro imperatwe, care f4cea de fapt slujba de
magistrat. Acesta rezolva singur afacerile oraplui, tarn a avea
un coleg.
Edilii aveau ca atribuliuni de a inspecta zidirile, pietele,
jocurile publice, de a impart/ graul la cei sgraci; supraveghiau
mgsurile si prestajiunile in naturg. Ei aveau si justifia civila in
procese mai mid, cam pang la 1000 sesterjii.
Questorii, erau casierii orasului.
Afarg de acestia mai erau o mullime de functionari inferiori.
Mai era in unele locuri esceplional un funclionar inspector,
numit chiar de Impgratul ca curator civitatis sau curator reipub-
licae, cu atribuliunea de a supraveghia finanjele orasului. In baza
marei autoritgli ce avea, ca frimis al Impgratului, cu timpul se
ingera si in alte afaceri, prin ce a ajuns la decadenjg autorita-
tea organelor locale.
Pe langg autoritglile locale era si un patron al orasului
defensor, care apgra interesele cetgjenilor inaintea autoritgjii cen-
trale, mai ales in materie de impozite.

§. 19. Organizafia financiara. Impozite directe,

indirecte. Vain'. Mine.
Aufbritatea de guvernare, de administratie generals $i de
justifie, era in mana unui singur funcjionar Malt. De altg parte
autoritatea financiarg era data in mana alor trei procuratori, cafe
unul in capul fiecgrei subprovincii, Dacia Apulensis, Porolissen-
sis pi Malvensis. Administralia financiar avea o mare impor-
tanjg pentru imperiul roman, pentrucg In aceasta epocg cetgjenii
romani nu plgtiau imposite, aceste erau suportate numai de lo-
cuitorii proviincilor, Intre care si Dacia, numai ei erau supusi la
sarcinele publice. Penfru acoperirea necesitglilor Statului, impe-
riul avea o deosebitg grijg, ca cu ocaziunea cucerirei unei noui
provincii, serviciul financiar sg fie bine organizat, ca tezaurul
public sa poafg strange venite cat mai marl.

www.dacoromanica.ro
 _ 44 _
in provincia Dacia impozitele erau ca §i in celelalte pro-
vincii ale imperiului.
Isvoarele de alimentare ale tezaurului public erau : impo
zitele directe $i idirecte, Amite §i minele (aur §i argint, sare, etc.)
Impozitele directe erau :
1. Impozitul fonciar (dare de pamant, tributum soli, capi-
afio terrena, jugatio), la care erau supuse numai imobilele ne-
susceptibile de a fi proprietate quiritara, adeca cele din provincii.
Faceau exceplie ora§ele din provincii investite cu drept italic,
de asemenea scuffle de darea fonciara. Datele necesare pentru
a jinea evidenja de impozitul fonciar, erau fixate in cadastru, unde
parnantul era taxat dupa Intindere, calitate §i ramul de cultura
(arvi primi, arvi secundi, prati, silvae glandiferae, silvae vulgares,
pascuae). Pe langa cadastru mai exists §i o harts a imobilelor.
Impozitul era Intemeiat pe capitalul, la care se evalua imobilul,
nu pe venit. Impozitul facea 10/0 din valoarea imobilului.
2. Impozitul personal (tributum capitis, capitatio plebeia) era
impozitul pe cap (darea capului, cum o numesc jaranii din Ar-
deal), platit de toji locuitorii, cari nu platiau impozitul fonciar,
liberi, coloni, sclavi, treculi peste varsta de 25 ani. Femeile pia-
tiau numai jumatate.
Sub Alexandru Sever s'a Introdus §i darea de ca§tig (pa-
tenta) a negustorilor, numita aurum negotiatorum.
Mai era cunoscut in epoca aceasta Inca §i impozitul, ce
se incassa pentru a se face un mare dar Imparatului cu 'oca-
ziunea vr'unei victoria, numit aurum corona, ium. Acest impozit
era suportat de membrii ordului decurion.
Impozitele indirecte erau : darea de 5`70 pe mo§teniri (vicce-
sima hereditatum) §i darea pe sclavii liberaji (vicesima libertatum
sau manumissionum). Sub Caracalla s'au ridicat aceste impozite la
o zecime. Vicesima hereditatum se percepea numai dela cetaleni
romani. Caracalla a estins cetalenia romans asupra tuturor lo-
cuitorilor imperiului, prin ce a realizat $i un mare venit fiscal.
Mai erau ducentesima rerum venalium (' /2V0 accis de vanzare),
§i quinta et vicesima venalium mancipiorum (taxa de 4% asupra
vanzarilor de sclavi).
Incassarea impozitelor indirecte la Inceput era data In arena,
mai tarziu s'a revenif la sistemul de Incassare prin organe ale
statului.

www.dacoromanica.ro
 45

Vdmile (portoria) se Incassau dup5 obiectele de negol, erau

scutite de vamg cele pentru trebuinjele personale ale dlatorului.
Suma ce se incassa ca vamg, nu era fixatA in general, ea varia
dupg provincii. Incassarea vNmilor se da in arendN. Arendasii
erau supraveghiaji de niste procuratori, delegaji penfru acest
serviciu.
Minele erau exploatate direct de stat, hind declarate in mare
parte proprietate a Imp5ratului. Cel mai important product al mi-
nelor in Dacia era sarea, a cArei exploatare era dat5 unor corn-
panii de publicani, si aurul, pus ca productiune sub suprave-
ghiarea unui procurator aurariarum.

§. 20. Organizatia militara. Legiuni, cohorte, ale,

Comandanti, functionari.
Dintre cele trei legiuni, 1Nsate penti.b serviciul de garnizoart5
In Dacia, legiunea XIII Gemina a slat tot timpul cat a existat pro-
vincia romana ne1ntrerupt In Apulum. Legiunea V. Macedonicg,
la inceput in Dada la Porolissum, a lost trimis6 In Moesia, de
unde a lost readusA in Dacia numai sub Marcu Aureliu in titn-
pul razboiului cu Marcomanii, luand resedinla la Potaissa (Turda).
A treia legiune de garnisoang a Daciei a lost 1. Adjutrix, dar
aceasta a lost trimisa dela inceput in alts provincie.
Puterea militara a Daciei a lost la inceput de o legiune, iar
dupa rNzboiul cu Marcomanii, de 2 legiuni. AINturi de ele mai
erau trupele asa rtirnite auxilia, compuse din cohorte, ale, nu-
meri $i vexillationes. Cele cloud legiuni erau compuse din cafe
60 centurii, fiecare centurie avand de comandant un centurion.
Comandantul legiunei era legatum legionis.
Cohortele auxiliare (in diplomele militare se menlioneazN
48 de cohorte, cari au lost in Dacia in deosebite timpuri) aveau
contingent de 500 sau 1000 oameni. Comandantul for era prae-
fectus cohortis. Ale le de cavalerie aveau acelas contingent ca
pi coh9rtele (se mentioneaza 21 ale de cavalerie). Numeri pi
vexillationes erau tfupe de specialftgli. Numerii aveau contingent
de cate 300, 500 $i 700 oameni, vexillationes aveau efectiv va-
riabil dupa trebuinje.
fn epoca, cand Dacia a lost Imp5rlita In 3 subprovincii,
Dacia apuseanl, Porolissensis si Malvensis, armata fiecNrei pro-

www.dacoromanica.ro
 46

vincii forma un corp deosebit numit exercitus. Functionarul su-

perior at fiecgrei subprovincii, legatus pro praetore, era totodata
*i comandantul corpului de armatg din subprovincie, cu titlul de
legatus legionis. Comandantul suprem at trupelor din cele 3 sub-
provincii era guvernorul provinciei Dacia, legatus Augusti pro
praetore.
Legiunile erau Incuartirate in castre statornice castra
stativa, construite din material solid. La re§edinta legiunei XIII.
In Apulum era pretoriul (cartierul general) §i arsenalul.
Comandantul actin al legiunei, care se ocupa cu trupa, era
praelectus legionis. Legatus legionis era §i administratorul civil
at subprovinciei, a§a cg nu-i rgmanea limp a se ocupa cu
trupa. Mire ofiterii superiori erau: tribunus militum, care avea
controalele oamenilor, se ingrija de starea sanitarg; praejectus
castrorum, Insgrcinat cu serviciul de garrfizoang, sta cu rezerva
In castru.
La reedinta comandantului suprem era organizat un co-
mandament inalt, provgzut cu Coate organele necesare pentru
serviciu.
Afarg de trupele din lguntrul provinciei, mai erau organi-
zate unitgli de-a lungul granitelor (limes) provinciei, cgtrg bar-
bari, unde ridicaserg valurile §i fortijicatille (castella) cu turnuri
de pazg. Turnurile erau apgrate de burgarii, iar serviciul de pa-
trulare de-a lungul granitei, it fgceau curierii cglgri numiti vere-
darii. Ace0 curieri fgceau i serviciul de po§tg.
Serviciile de apgrare a granilei erau coTandate de un pro-
curator Augusti, organ deosebit de cei 3 functiopari financiari.
Burgarii §i veredarii aveau pgmant de cultivat, In apropiere de
statiunea tor, pe care it puteau lgsa baiefilor tor, dacg ace§tia
se obligau la acela servciu de apgrgtori ai granitelor.

§. 21. OrganIzatia religioasA.

Concilium trium Daciarum, care se aduna anual la Sarmi-
segetusa, era prezidat de cel mai Malt sacerdote al provinciei,
de flamen provinciae.
Caput organizatiei biserice§ti pggane era dar acest sacerdote,
purtand i titlul de Coronatus Daciarum. El era ales In fiecare
an de conciliu, introdus In funclie s1 copfirmat de guvernator.

www.dacoromanica.ro
 47

Cei-ce iesiau din functie, compuneAu o class socialg distinsg,

avand denumirea de flaminales sau sacerdotales.
Dupg trecerea unui an de functie, sacerdotul putea fi reales.
Afarg de organul central al serviciului din capitals, avea
sacerdoti $i fiecare oral, cari erau obligati sg celebreze cultul
oficial al imperiului. Acest cult nu se deosebia de cultul din Roma.
hi vremea de rgspandire a crestinismului, era natural, ca
sg fie $i el rgspandit in Dacia. Multi dintre colonisti si legionari
au adus cu sine in Dacia religiunea cresting. in rgzboiul cu Mar-
comanii din timpul lui Marcu Aureliu, cohortele romane duse In
luptg sunt in majoritate crestine.
La sinodul dela Nicea (325 d. Chr.) a luat parte $i un epi-
scop al Dacilor.

§. 22. Ora§e din Dacia. Linii de comunicatiune.

Despre orasele din Dacia ni-au rgmas numgroase date
istorice.
Sarmisegetusa, Potaissa sau Patavissa, Aquae, Ma lva, sunt
argtate ca colonii, Tibiscum, Porolissum, Romula, Sirmiatium, ca
municipii, Apulum ca municipiu si colonie, Drobeta si Napoca
se prefac din municipii In colonii. Patru colonii: Tierna, Patavissa,
Napoca $i Apulum sunt argtate ca avand jus italicum.
Pentru orientare asupra vechilor asezgri din Dacia, sg urmg-
rim, care erau liniile de comunicatiune. Romanii, ca peste tot
locul, si in Dacia au legat provincia cu celelalte pgrti ale impe-
riului prin numgroase drumuri, de-alungul cgrora au clgdit orase
si sate Infloritoare, castre statornice, turnuri de apgrare si de
pazg. Astfel puterea, limba $i cultura lor, s'a esfins repede In
Coate pgrtile provinciei.

Un drum pleca din Moesia dela orasul Lederata (Ruma, In

Serbia), trecea Dungrea in Bgnat la Apo sau A-Ponte la .raul
Carasului (cam satul Palanca de azi), merges pe Cara in sus pe la
Arcidava (Vgrgdia), apoi pe valea Cernovatului spre nord pe la
Centum Putei (Surduc), la Berzovia aidovin), trecand raul Bar-
zava, spre est la intalnirea raului Timis cu Bistra Infra In orasul
Tibiscum (aproape de Caransebes intre satele Iaz si ]upa). Aici
drumul se Intalnia cu all drum ce venia dela sud.

www.dacoromanica.ro
 48

Al doilea drum pleca dela gura raului Cerna, dela a§ezarea

Tierna (Or§ova veche), unde era o colonie intemelatg de Traian,
mergea spre nord pe Cerna la Ad-Median (Mehadia), la Teregova
Si iarg§i e§ia la ora§ul Tibiscum.
Dela Tibiscum plecau cele 2 drumuri unite inteunul spre
capitala provinciei pe valea Bistrei, spre Ardeal, pe la Agnavis
(Zgvoiu), Pons Augusti (Marga), prin Boujari, Bucova, Poarta-de-
Fer, Zgicani, Pgucine§ti, la Sarmisegetusa.
Dela Sarmisegetusa trecea drumul prin partea osticg a Ha-
tegului pang la Santg-Mgria-Orlea, apoi pe Sfreiu pe la Ad Aquas
(Cglan), trecea Murg§ul la Uroiu, apoi pe Murg§ in sus la Cer-
misara (Geoagiul-de-jos, Insemnatg a§ezare romans) la Apulum
(Alba-Iulia).
La Santg-Mgria-Orlea venea in drumul Sarmisegetusa-Apu-
lum o linie de drum dela Drobeta (Turnu-Severin) prin Valea-
Motrului §i jiului §i prin pasul Vulcan la Sarmisegetusa.
Dela Celeiu la Dungre, unde era vestita Colonia Malvensis,
pleca un drum spre ndrd, din care un drum mergea la stanga
spre Valea-pului §i se intalnia cu drumul dela Turnu-Severin, iar
In dreapta spre Olt, unde se intOlnea cu drumul ce pleca dela
gura Oltului la Islaz §i Thainta pe Olt In sus pe la Romula (Re§ca),
Acidava (lenu§e0), Rusidava (Drggg§ani), Pons vetus (Caneni),
Caput Stenarum (Boita la Turnu-ro§u), Cedonia (Sibliu), de aid
prin Sgcel, Sgli§te, Mercurea, Sebe§ la Apulum.
Dela Apulum drumul spre nord pe Mure§ trecea pe la Brucla
(Aiud), la Salinae (apropierea Uioarei Cucerdea Rgzboienii
de azi), apoi pgrgsind Mure§ul pe la 1-Irastg§ trecea in valea
Arie§ului, infra in Potaissa (Turda), de aici peste Cianul-de§ert,
Aiton la Napoca (Cluj).
Dela Napoca cobora pe la Ngdg§el §i Garbgu in valea AI-
ma§ului la Optatiana (Zutor), trecea in valea Agri§ului la Largiana
(Ungura§) §i trecand prin Certia suia la vesfitul ora§ Porolissum
(Moigrad).
Tot dela Napoca pleca un &um pe Some§ul-mic in jos pe
la Apahida, Gherla §i la Dej se Intalnia cu drumul ce venia de
pe Some§ul mare, unde merge& un ram pang la locul de mine
Ruconium (Rodna), iar altul dela Beclean la Bistrifa, dela Dej §i
apoi pe Some In jos pang la Tihgu, la gura viii Alma§ului §i
de-acolo la ora§ul Porolissum.

www.dacoromanica.ro
 49

Dela Salinae (Uioara) mergea un drum pe Mures In sus la

Ieciu, unde era un castru statornic $i se tetmina la Deda. Dela
Ieciu din valea Muresului trecea un drum In valea Sieului spre
Bistrita §i In valea Somesului.
Dela Napoca mergea un drum in valea Crisului, unde la
Resculum (Bo loga) era un mare castru, cu intgrituri puternice, In
leggturg cu un drum militar, de-a lungul Mesesului, cu orasul
Porolissum. Dela Resculum un drum ducea prin munfii apuSeni
la Alburnus-maior (Rosia).
Dela trecerea Muresului (Huila Sarmisegetusa Apulum)
mergea un drum pe Mure§ In jos pang la Cienad, nu departe de
gurile Muresului.
Afarg de aceasta erau o mullime de drumuri de leggturg
Mire arterele principale de comunicaliune.
Cum se vede din schilarea acesfei relele de drumuri, no-
durile de comunicaliune erau In Ardeal la Apulum (Alba - Julia)
si la Napoca (Cluj), iar in Bgnat la Tibiscum (Caransebes).
Despre orase din Dacia avem urmgtoarele date :
Sarmisegetusa (azi Grgdiste, in Valea Hafegului), fosfa capitalg
a statului dac, lua numele Ulpia Traiand, i se mai zicea $i: Augusta
Colonia Daciae Sarmisegetusa. agditg pe locul orasului dac distrus
In rgsboiu, a lost colonizatg cu cetgfeni romani, avand rangul de
colonia civium Romanorum cu jus italicum, pentru a atrage mai
multg lume. In veacul al III. obline titlul de metropolis. Era ca-
pitala provinciei adgpostind Coate autoritglile centralg Se afla:
basilicg spalioasg, Inchinatg lui Iupiter, temple strglucite, ca eel
Inchinat lui Aesculap $i Hygia, for spafios, bgi (scalde) si amfi-
teatru. Langg oral era castrul stabil, in care incgpea toatg oastea
lui Traian $i marele pretoriu (marele cartier).
Napoca este amintitg lute() inscripfiune din anul 108 d. Ch.,
!gra a fi denumitg nici colonie, nici municipiu, E infiinfatg de
Traian, se Infelege in primii ani Incg nu putuse castiga o In-
semngtate. in timpul lui Antoninus (139 161) e amintitg ca mu-
nicipiu, Comod (180 192) o ridicg la rangul de colonie, iar sub
Severus capgtg jus italicum, in Napoca erau numgrosi colo-
nisti romani, cari au sporit prin o continua inmigrafiune, astfel
s'a ridicat dinteun rang Intr'altul at oraselor dace.
Potaissa sau Patavissa (Turda) asezare dacg, existg deja In
timpul lui Traian. Dintr'o inscriplie Potaissa Napocae se vede, ca

V. On4or, Istoria dreptului roman.

www.dacoromanica.ro
 50

depindea de Napoca. La Inceput simplu sat dac, Ulpian o nu-

meste vicus. Poporatiunea castigS sub Severus dreptul je mu-
nicipiu, orasul ajunge cel mai insemnat punct militar dupa Apulum,
fiind statiunea principals a legiunii V. Macedonica $i resedinta
legatului acestei legatiuni. Romanisandu-se, e ridicata la rangul
de colonie $i obline jus italicum.
Apulum (Alba-Iulia) era vechiu oras dac. Sub Romani era
centrul militar al Daciei, statiunea legiunei a XIII Gemina. Pentru
trebuintele, soldatilor se Infiinla lang5 orasul dac castrul cu
apartenentele sale, locuinte, pr5v8Iii, cantine, avand aceste din
urma numele de Canabae. Din acestea s'a desvoltat un oras, ase-
zare Infloritoare in urma afluentei mari de oameni, care obtinu
sub Septimius Severus dreptul de colonie, iar alaturea se menti-
nea orasut dac, care obtinu rangul de municipiu. Astfel gSsim
un oras Si municipiu si colonie. Cele mai multe inscriptiuni
din Dacia s'au gash la Apulum.
Porolissum era municipiu, situat In partea cea mai nord-
vesticS a Daciei (azi Moigrad, plasa Mau, in apropiere de ac-
tuala staliune de cale ferata Nirsid pe linia libou-Zalau), avea
un castru dintre cele mai Intarite. Aici se Intampina o parte din
legiunea XIII Gemina.

Dintre centrele industriale sunt amintite : Salinae (Uioara),

Untie se exploata sarea $i se transporta cu usurinta pe Mures,
Alburnus major (Rosia), unde se afla colonia de bSiesi numita :
vicus Pirdstarum, Alburnus minor (Abrud). Din minele acestea se
scoteau cafe 280 imp de our pentru stat In fiecare saptimang.
Sunt Inca urme de mine dirt timpul Romanilor la Brad,
Baia-de-Cris, In nord-ost la Rodna, in Banat la Sasca $i Moldova.

www.dacoromanica.ro
 C) Epoca popoarelor barbare.

§. 23. Privire istorica. Gotii. Hunii. Gepizii. Avarii.

Slavii. Bulgarii.
Cu retragerea legiunilor la sudul Dungrii, Dacia nu a lost
cu totul pgrNsitA de imperiul roman, ci leatura Infre ea $i im-
periu, fiind cedatci Gotilor, ca unor Jederati, obligati a apAra
hotarele ei, a lost mentihut5 $i mai departe. Gotii nu au ocu-
pat de fapt feriforul Daciei traiane, ci si dupA retragerea legiu-
nilor romane, ei rAman in asezArile de pe lermurile Mgrii negre,
unde ii gAsim Oita la venirea liunilor. Autoritatea imperiului
roman nu putea fi exercitafg in mod efectiv, In Dada, care era
exploatatg de barbarii IncunturNfori, imperiul insa Linea, ca leg&
tura de federati" Incheiara cu Golii, sa fie respectatA de acestia
Doug sute de ani dupa cucerirea Daciei prin Traian, un alt
ImpNrat mare, Constantin, strAmuta resedinta imperiului in pgrtile
rgsAritene la Bisant, numit apoi Constanfinopol, dupg numele ace-
stui ImpArat. Consecinta a lost, cg s'a dal mai multA atentiune
p5rtilor rNsgritene ale imperiului, intre aceste pi Daciei dela nordul
Dungrii. Iar in scopul de a apAra drepturile imperiului asupra
acestei provincii, Constantin (325-337 d. Ch.) n'a pregetat de a
duce o expeditiune In contra Gotilor, can pe acel timp nu mai
respectau leggturile de federati ai imperiului. Pe Dungre a con -
siruit un pod, *Mire gurile ]iului si ale Oltului, ale drui r5masite
se Ad pi azi la satul Celeiu, $i a trecut In la Sarmatilor (Mun-
tenia), unde bate pe Gotf si restabileste autoritatea imperiultti
roman in acele pNrli. Faptul, ca Constantin a construit un pod
de peatr5, solid, pesfe Dungre, arat6 intentiunea Impgratului de a
alipi cu trginicie provincia romans dela nordul Dungrii, de Impg-
r5lia sa. Desi Oofii au lost gNsiti in expeditia lui Constanrin in
tam Sarmatilor, asezNrile for rgman $i mai departe In prtile
Nistrului, la nordul Mgrii negre.
GOf sl5besc de acum pi prin certuri interne, la care s'au
adNugat pi cearta religioasa, dupNce o parte, Ootii de vest, irec

4*
www.dacoromanica.ro
 52

la cretinism, secta ariang. Stgpanirea lor asupra Daciei in aStfel

de imprejurgri, 1§i perduse orice elect, pang ce la anul 375 d. Ch.
trece in Europa un necunoscut popor barbar din Asia, Hunii,
cari dau peste Go li i ii alungg din wzgrile lor.
Hunii fac Inceputul ngvglirii celei mari a popoarelior barbare.
Hunii sunt popor de neam turanic. Istoriografia mai noun
ne dg mai multe date interesante despre acest popor (Peretz,
Istoria dreptului p. 412 423).
Hunii erau cunosculi In nordul Asiei Inca multe veacuri
inainte de Chr., avand un imperiu estins dela mare pang la muntii
Altai i Ural. Pe la anul 43 d. Chr. imperiul Hunilor se imparte
In 2 regate, Hunii de nord §i Hunii de sud. Pe la finea veacului
intaiu dupg Chr. sunt bgtuti de Chinezi. 0 parte din Huni trec
peste munlii Altai §i yin in Ural. Aici se amestecg cu seminlii
ungure0 §i cu triburi (gtgre§ti, iar pe la finea veacului at IV trec
in Europa i fag marea invasiune. Dupgce supuserg popoarele
Intalnite in calea lor, au ajuns la a§ezgrile Gotilor de est, pe care
p 'hiving §i supun. 0 ramura a Gotilor, sub Atanaric, auzind de
apropierea Hunilor, se Intgre§te, tragand zid cu §ant din malul
Sirefului pang in al Dungrii, din care probabil a rgmas valul de
pgmant ce se vede §i azi In judelul Covurlui (Xenopol II. 16).
Nefiind Insg siguri la scutul acestui zid, Atanaric se refugiazg
cu poporul sau in Carpati, numiti de Gall Caucaland. (Carpatir
spre ost dela Olt se numesc la istoricul Amnianus, Caucasus.
Xenopol II. 17).
in fuga lor catre munti se poate sg fi perdut Gotii langg
satul Pietroasa, jud. Buzgu, tesaurul ggsit In timpul nostru §i pgs-
trat in muzeul din Bucure0i, cunoscut sub numirea tesaurul
dela Pietroasa sau Clo§ca cu puii de aur", care consta din obiecte
de aur, tavg, vase, ce§te, etc., in forma de paseri unele, din cari
pe o verigg se aflg inscriptie in limba goficg lui Odin, pairia
sfintite (descrisg intr'o lucrare specialg a lui Al. 1. Odobescu in
rornane0e §i in frantuzqte).
In Carpati Golii au intalnit pe Sarmali pe cari ii alungarg,
dar nu ramasera in locurile lor, ci trecura la sudul Dungrii In
Moesia, lat., de acolo mai spre vest, in imperiul roman. Asifel
primul popor barbar, in a cgrui stgpanire a rgmas, Dacia, trece
fgra a fi venit in atingere cu poporul din Dacia §i fgrg a fi lgsat
vr'o urma mai adancg asupra lui.

www.dacoromanica.ro
 53

Hunii vin in urma Goti lor. Ajunsi la Carpati se Impgrtesc

in 2 ramuri, unul apucg spre nord de-a lungul Carpatilor, iar at
doilea spre sud $i Infra in Dacia prin pasul Turnu-rosu, inainteazg
paste asezgrile de aici pang in regiunea Tisei si a Dungrii, unde
Attila, conducgforul lor, I i aseazg resedinta, dung unele isvoare,
in locul unde e Buda de azi, dupg- allele langg Tisa cam la
Solnoc, sau mai jos la Seghedin.
Hunii nu ocupg Dacia traiang ca popor nomad nu era In
obiceiurile lor de a-si face asezgri stafornice, dar o cercefeazg
$i o prgdeaz4, fgcand incursiuni de-a lungu vgilor, cari se vgrsau
in Tisa. Inaintea cufropirii lor, poporul s'a retras tot mai mull In
ascunzgtorile oferite de munli.
in timpul petrecerii lor in Valea Dungrii, Hunii au fgcut
incursiuni In Coate Carib¢ vecine, alungand Inaintea lor celelalle
popoare, care locuiau in jurul lor.
Dl Iorga ne spune : Cel mai mare rege hun, Attila, a pr--
dal de mite on Serbia si able pgrti ale peninsulei balcanice, dar
nu numai ca sg ucidg pi sg ardg : lui ii trebuiau, pentru sine si
poporul sgu, robi multi, $i pe acestia ii aducea de paste Dungre,
dintre Romani. Asa lncepea sg se Intgreascg elementul romanic,
multSmitg chiar barbarilor din aceste pgrti". (1st. Rom. ed. III. p. 33).
Dupg moartea lui Attila, urmatg la anul 453 d. Chr., stg-
panirea Hunilor se destramg. Mire urtnasii lui Attila se Instg-
panesc certele interne, iar popoarele vecine supuse se rgscoalg,
ii bat si astfel Gotii de ost si Gepizii ocupg tinuturile stgpanite
de Huni, cari se refrag iar In spre patria for veche, iar putinii
rgmasi se contopesc cu popoarele de aki.
Cat limp a linut domnia Hunilor in valea Dungrii ? Isvoarele
nu sent congruenfe.
Se fixeazg anul 375, ca timpul, la care Hunii au trecut din
Asia in Europa, dar lupta lor in contra Gotilor de ost, -- care
locuiau la nordul Mgrii negre, este pusg la anul 430, cand
Attila vine asupra lui Ermeneric, regale Ostrogotilor (v. Peretz, 1st.
dreptului p. 412). Dup'aceea a urmat refragerea acestora prin Car-
pall pi apoi peste Dungre, iar in urma Gotilor Inaintarea Hunilor.
La anul 453 e puss moartea lui Attila. Prin urmare, judecand
dupg aceste doug date istorice, trecerea Hunilor peste provincia
rornang din Dacia $i pefrecerea lor In Panonia, abia a putuf fi
mai lungs de 20 ani.

www.dacoromanica.ro
 54

Petrecerea Hunilor, at doilea element barbar, care a trecut

peste Dada, n'a INsat nici q influini5 asupra poporului de aici.
in urma Hunilor s'au a§ezat in campia Tisei Gepizii, o ra-
mura a poporului gotic, cari vorbiau aceia§i limbs. Ei se aratN
in isforie pe la anul 250 pe la gura Visfulei. coboara in urma
la Dungre §i ajung vasali ai Hunilor, ca §i Ostrogojii. Gepizii
ocupg, ca §i Hunii, numai campia Tisei cu afluenjii sNi din parka
sesului, f Ara a Infra in cetatea de munji a Daciei. Se numesc $i
ei, ca §i Go lit, federati" ai imperiului roman rasNritean. Domi-
naliunea Gepizilor a linut in Panonia pang la anul 566, adecg
113 ani, la care an se aratA Avarii in regiunile ocupate panty
atunci de Gepizi.
Avarii erau o ginte hunic, cart intr'o own de 200,000 lie
suflete, pornir5 din Asia spre Europa. Cat ce trecurN munlii Ural
§i auzirg de marea imp5r5lie romans, trimiserN o ambasad5 la
Constantinopol (557 d. Chr.). impAratul Justinian, ca sg-i departe
dela marginile impNrNtiei sale, consimfe s5 le dee un dar pe fie-
care an, cu condifia, ca sd apere Impdrdlia romans de toji du§-
manii ei. Avarii bat Coate popoarele, ce erau in drumul incursiu-
nilor lor, popoarele de pe 1Nrmurii MNrii Caspice §i a MNrii negre,
trec peste §esul din valea de jos a Dungrii (Basarabia, Moldova,
Muntenia), dau apoi, spre nord, peste popoarele slave, pans ce
ajung la isvoarele raului Elba. In acest limp ii chiamg Longo-
barzii, un popor care locuia tot in Panononia §i se pregNtia sty
treacN in Italia, sa be dee, ajutor in contra Gepizilor, fNgNduindu-le
jara for Panonia §i a Gepizilor, cum §i o parte din turme. Avarii
primesc §i impreun5 cu Longobarzii bat pe Gepizi, ii nimicesc
§i se aeaz5 ei in Panonia.
Avarii, popor nomad, trNiesc in Panonia din prNdNciunea
jgrilok vecine. Dar puferea for nu e de lungN duratN, c cf luptele
Incepute in contra for $i din parfea Francilor dela apus §i din
parka imperiului roman de r5sNrif, if slNbirN. Domnia Avarilor
in Panonia linu panty la finea veacului at VIII (anul 797, cand
domnia for a fost desfiinlatN de Carol cel mare), adecg cam
200 ani. Domnia for asupra Daciei nu mai exists dela a. 634,
cand Cllanul Bulgarilor se proclamN independent de ei. In timpul
petrecerii for aici, se incre§tineazS §i se contopesc cu Francii §i
cu Slavii.

www.dacoromanica.ro
 55

Astfel trecurg asupra pgmantului Daciei si Gepizii pi Avarii,

at treilea si al pafrulea popor barbar, fgrg a lgsa ;me In vieata
poporului daco-roman.
Un rol cu mull mai Insemnat in vie* poporului roman,
decal Coate popoarele barbare, care s'au pgrandat pang acum,
au Slavii.

Slavii Inca din vremile vechi Incunjurau cele 2 laturi nor-

dice ale triunghiului de =rip al Carpatilor. Scriitorii vechi Ii In-
sirg Mire popoarele sarmatice. Slavii purfau numirea de Veneti,
Impgr lip in Sclavini si Anti. Ngvglirea Ooli lor si apoi a liunilor,
cari luand drumul spre nord de-a lungul coastei Carpatilor, a
aruncat din tam for popoarele de vita slavg din coltul nordic at
muntilor. Acestia in fall invasiunei au cgutat salvare Intrand in
cetatea Carpatilor, In adgposturile poporulu daco-roman. A. D.
Xenopol ne spune (vol. 11. 64) Astfel se intinserg asupra Intregei
Daciieamurile slavone, care veniau Ins peste Romani, nu mai
mull ca ngvglitori, ci ca fugari ei Insisi Inaintea unei ngvgliri,
cgutand nu pradg, ci mantuire". Neamurile slave, ce au Infrat
In cetatea Carpatilor, prin coastele de din afarg, din pgrtile Mun-
teniei, Moldovei, Bucovinei si Galitiei de azi, s'au asezat printre
poporul daco-roman, refugiat in munti in fala ngvglirilor barbare,
ca un tovarg§ de suferinte. De aici se explicg relatiile mai intime,
In care au Intrat aceste doug neamuri In decursul convietuirei
for de sute de ani, cum si influinta mare, cg au exercitat-o asu-
pra Romani lor, Igsand nenumgrate urme de limbg In topografia
muntilor, raurilor si a localitgtilor.
intre aceste neamuri n'a fost o cuterire cu arma, ci o con-
vietuire naturals, prieteneascg, de vecingtate, de multe veacuri,
din care a iesit biruitor elementul daco-roman, apgrut pe scena
istoriei ca un nou popor, cu o limbg noun, nationalitatea romans.
Afarg de aceastg migraliune pacinica a Slavilor, a mai lost
si cea a altor popoare de vita slavg si anume: Slovenii au co-
borit pe la Inceputul veacului VII. in pgrtile vestice ale penin-
sulei balcanice, ocupand acele locuri unde locuiesc si azi (Car-
niolia, Carintia), far Croatii §i Sdrbii, cari locuiau la nordul Car-
patilor, au coborlt de asemenea la sudul Dungrii, ocupand pg-
mantul stgpanit de ei pang azi. In aceste provincii au lost supu§i
din nou puterii imperiului roman, dar elementul nou venit a fost

www.dacoromanica.ro
 - 56
atat de puternic, Incat a inghilit civilisatul, element roman din
aceste pgrji si astfel jinuturile dela sudul Dungrii, au devenit Jeri
locuite de elementul slay.
Influinja acestor elemente slave asupra formajiunei popo-
rului roman gi asupra formajiunei Inceputurilor viefii de slat, e cu
totul de altg naturg, cum vom vedea (nal tarziu.
Un alt popor, de rassg finicg ca $i Hunii $i Avarii, si anume
Bulgarii au venif apoi In atingere cu poporul daco-roman, exer-
citand o mare influinjg asupra desvoltgrii Inceputurilor vielii sale
organizate de stat. Bulgarii locuiau in regiunile raului Volga si
sunt Impinsi din asezgrile lor de Avari. Bulgarii trec Dungrea $i
pustiesc Tracia si Iliricul inc la anul 495 d. Chr. Sub Impgratul
lustinian atacg impgrglia bizanting si multe familii bulgare se
aseazg aici.
Bulgarii Ins ajung Int'un fel de alianjg cu Avarii, Inaintea
cgrora se vede cg au Mut drumul spre interiorul Europei. in Pa-
nonia ggsim Impreung pe aceste doug popoare. Bulgarii se ridica
la o mare influinjg in organizajia, ce aveau, asa cg murind un
Chagan al Avarilor, Bulgarii pretind, ca noul chagan sg se aleagg
din neamul bulgar. (v. Xenopol II. 99). Din cauza aceasta se in-
cinge luptg Infre Avari si Bulgari. Bulgarii sunt bgtuli si 9 mii
de familii bulgare sunt silite sg pgrgseascg Panonia. Aceste eve-
nimente s'au Intamplat la anul 630 d. Chr.
La anul 634 ducele Bulgarilor Cubrat, care recunostea pang
atunci supremajia Avarilor, se proclamg neatarnat de ei, domnind
peste un teritor dela Don pund in Panonia. Puterea Bulgarilor
era In crestere, iar a Avarilor in declin.
in anul 678 Bulgarii pradg Tracia, Impgratul Constantin
Pogonat trece Dungrea spre a-i bate in jara lor, dar Impgratul
reIntorcandu-se acasg din cauzg de boalg, Bulgarii ii atacg ostile,
le aruncg peste Dungre si apoi Insist trec Dungrea $i se aseazg
In partea osticg, a Bulgariei de azi, intre Balcani, Dungre $i Ma-
rea-neagrg. Acest pgmant era locuif de triburi slave, pe care Bul-
garii le cucerirg, igrii ii darg numele lor, dar Slavii, ca un popor
de o culturg mai Inaintatg, le-au dat limba si i-au slavizat.
Poporul bulgar, nu e compus din oardele finice venife din
Asia, ci din Slavii, cari au desnalionalizat pe ngvglifori. inrau-
rirea exercitata de acest popor asupra Romanilor, nu este deaf
o renoire, desi cif alt caracfer, a influinfei slave de mai nainte.

www.dacoromanica.ro
 57

Domnia Bulgarilor e puternicg si dupg asezarea for la sudul

Dungrii. Tinuturile dela nordul Dungrii roman tot sub influinja
lor. Ele sunt insemnate multg vreme cu terminul de Bulgaria de
dincolo de Nistru.1)
Geograful anonim Ravenat, scriind o geografie pe la finea
veacului VII.; dupg asezarea Bulgarilor in Moesia, aratg Intre jgrile
aflgtoare sub influinja Bulgarilor si Odle Daciei si anume, Insi-
rand erase e din Dacia, numeste Coate orasele care le-am cuno-
scut in epoca romans. Din datele geografice, comunicate de ano-
nimul Ravenat Inc g resultg, cg Dada era sub influinja domniei
Bulgarilor sf o numeste Misya transdundreand, care este identicg
cu Bulgaria iransdungreang, amintitg de scriitorii bizantini pe la
inceputul secolului al IX.
Bulgarii, asezaji la sudul Dungrii Intre popoare increstinate,
s'au Increstinat. Ei au purtat multe lupte cu Impgrajii din Con-
stantinopol. Idealul lor era, sg ()awe impgrgfia romans orientalg,
si sg Infiinjeze In locul ei un imperiu roman barbar, cum se
fgcuse in apus un imperiu roman german. Romanii din Bizanj,
falg de furia Bulgarilor, voiau sg-j imblanzeasca prin crestinism.
Chanul for Boris, la anul 864, in urma until rgsboiu avut cu im-
pgratul Mihail III, se boteazg si cu el intreg poporul bulggresc.
Totodatg s'a Infiinlat si o ierarhie bisericeascg proprie cu un
patriarhat bulgar.
Staful bulgar si biserica lui, au prosperat si sub domnitoili
urmgtori, can au luat titlul de Tar" si au dat lupte mai intene in
contra imperiului rgsgritean, mai ales sub jarul Simeon (893-927),
al doilea flu a lui Boris. Bulgarii s'au estins spre sud de Balcani
in Tracia si Iliria. Dupg Simeon, pratul Bulgarilor ajunse in deca-
denjg, ivindu-se neinjelegeri si rgscoale. impgralii bizan-
tini se folosirg de acestg situalie si, ajutall de Rusii dela Chiev,
cucerirg partea osticg din Bulgaria. Dar in sud-vest, pe langg
langg lacul Ohrida, se mentinu stgpanirea bulgarg, sub condu-
cerea unui conducgtor Samuel, care se Incorona la 976 ca jar;
se incepurg lupte crancene cu Bizanjul, care linurg 40 ani, dar
impgratul Vasile II. Macedoneanul Invinge pe Bulgari si le des-
fiinjeazg statul la anul 1018, incorporand teritoriul Bulgarilor in
1) Xenopol II. 103. La 812 fratele regelui bulgar Crum, face o multime
de prizoneri la Adrianopol, care Impreuna cu averile si vitele for sunt tran-
portati in regiunile dela nordul Dunarii.

www.dacoromanica.ro
 58

imperiul bizantin, iar biserica bulgarg a fost supusg patriarha-

tului grecesc.
Dela anul 634 si panA la 1018, cat a existat cel dintaiu im-
periu bulgar, aproape 400 ani,Romanii din Dacia-traiang au trait
sub influinla domniei bulgare. Aceastg influinlg insa n'a putut fi
efectivg, Bulgarii aveau pupil interes pentru teritoriile din cetatea
Carpalilor, cari erau asa de departate de asezgrile lor, preocu-
paliunea ldr principals era de a cucerl imperiul bizantin.
De aceea In teritoriile Daciei-traiane, in cetatea Carpalilor,
unde au trait retrasi Daco-Romanii, ei $i -au putut organiza ase-
zaminte de scat ale poporului de aici si sg-$i duca vieala lor
Intr'o mare neatarnare fall de domnia bulgarg.
Ca sg fie complectg insirarea popoarelor barbare, care au
venit peste pgmantul Daciei, romane sg amintim $i pe Maghiari,
cari au venit lot dirt Asia $i pe la finea veacului al IX au ajuns
In campiile Panoniei. Cu venirea Maghiarilor si infiinlarea statului
lor, ne vom ocupa mai tarziu.
La venirea Maghiarilor poporul daco-roman, coborIt de mull
din ascunzatorile munlilor, in lunga epocg de vials neturburatg
de barbari, revenise iar la vieala Inchegata de mai nainfe si se
afla constitute In statele sale nalionale. Prima perioadg a nava-
lirei popoarelor barbare era Incheiata.
Reprivind asupra celei de a treia epoce din perioada I., din
istori,a neamului romanesc, vedem ca poporul daco-roman In
aceata vreme de 600 ani, dela retragerea legiunilor 5i pgrasirea
Daciei, pang la finea veacului al IX., la venirea Ungurilor, a venit
In atingere Cu urmgtoarele popoare :
Golii (270-430) limp de 160 ani
Hunii (430-453) If 23 jj
Gerrizii (453-566) 91,, 113 ,,
Avarii (566 634) ft 68 fl
Bulgarii (634-900) 266
In Intreaga aceastg epocg teritoriul poporului daco-roman
romane cel al vechei provincii romane, pe care a rgmas cre-
dincios si nu 1-a parasit, ca popoarele barbare, care au trecut
pesfe el, ci i-a fost leaggn si mormant, dandu-i mijloacele de
train pentru conserva fiinla sa.

www.dacoromanica.ro
 59

§. 24. Formarea nationalitatii romane.

Din invalmgsala popoarelor venite In scurgerea atator vea-
curi In pgmantul Daciei, a resultat $i un popor nou cu limbs
noug. Din datele istorice expuse pang aici am vgzut, cg deja in
epoca romang pe stratul de popor ilirico-trac s'a pus elementul
roman. Vie* a constrans pe urmasii vechilor Daci, sg vorbiascg
limba colonistilor $i a legionarilor, iar acestia luau cuvinte din
limba vechilor locuitori. _Asa se vorbia o limbs amestecatg cu
elemente noui, iar cei vechi o potriveau dupg felul for de a vorbi.
intre locuitorii acelui pgmant s'au fgcut leggturi de cgsgtorie,
amestecandu-se $i sangele. Apoi multele influinje ale viejii
sociale, ale vielii economice, ale viejuirei impreung, au zon-
tribuit ca din aceasta luptg de rasse sg iasg biruitor elementul
roman. in epoca popoarelor barbare s'a mai suprapus un ele-
ment nou, elementul slay, care s'a furisat ca tovargs de sufe-
rinje prinfre asezgrile elementului daco-roman. Aces-t element
slay de asemenea a fost covarsit de Dpco-Romani, cari erau Si
mai numgrosi, $i astfel Slavii, strgbgtuji de Inraurirea noastrg,
s'au contopit cu noi, asa in cat, astgzi, abia dupg trgsgturile fefii.
coloarea pgrului si alcgtuirea trupului, dacg ai putea cg cauji a
deosebi pe Romanul de origine slavg, de acela al cgrui sit-nun
a Post trac sau roman". (lorga op. cit. p. 34).
Romanizarea elementului ilirico-trac a lost terminatg inainte
de ce s'a inceput marea ngvglire a popoarelor, starnitg de inva-
siunea Hunilor, astfel cg in fala ngvglirilor barbare, a slat po-
porul roman deja format, cu caracter pronunlat 1 oman.
Cand s'au pus in rniscare $i Golii $i Slavii, acestia pe ne-
observate asezandu-se printre Romani, elementul roman 'Isi avea
caracterul sgu, limba sa, firea sa, bine pronunjatg, asa cg influ-
inja ulterioarg venitg dela Slavi, n'a putut sa -i schimbe firea si
limba, cel mull i-au imboggjit-o cu cuvinte, cari inseamng no-
jiuni de a doua mans.
Istoricul A. D. Xenopol constatg: Ca rezultat al frgman-
Igrii, indeplinite In limp de veacuri pe pgmantul mgnos at Daciei
Traiane, avem un popor de rassg lating, care ca atare se afirmg
la vieajg, ca atare vrea sg trgiascg si sg pgstreze comoara su-
fletului sgu. Din momenful ce acel element nobil $i generos pg-
trunse in constituirea fiinjei sale, el se crezu ca pe deplin alcg-

www.dacoromanica.ro
 60

full. Se mai supuse inrauririlor cemai venire peste el, neputan-

du-le Inlatura ; insa se apara cat putu de a for coplesire, pi Ty
aduse fotdeauna aminte, chiar in timpurile cele de mai Brea
rastriste, despre inalta origine din care se tragea" (ed. II. vol.
II. p. 165).
Astfel poporul roman ies1 alcatuit din elementele sale fun-
damentale, impreunate asa fel, incat acel roman sa ramana ca
predomnitor" (p. 166).

§. 25. Poporafiuea claco-romans sub barbari. Disparifia

oraselor. Rlul satelor. Organizatia primitive.
Am vazut in studiul epocei anferioare ce vieaja infloritoare
s'a desvoltat sub dominajiunea romans, atat la orase, cat si la
sate. Liniile de comunicaliune, can legau asezarile de sate si
orase din Dacia Intre sine $i cu imperiul, erau linute in randul
cel mai bun. Inflorirea morals si materials satelor si oraselor,
era ajutata pi promovata de siguranja de drept ce o da organi-
zalia statului roman.
Cu retragerea legiunilor pi organelor puterii centrale la sudul
Dunarii, a ramas in Dacia organizajia cea veche a vielii orase-
nesti si a satelor, cad organele administrative a acestor ase-
zari locale, nu puteau fi retrase, dar a disparut siguranja vielii
pi averii, care o da numai organizajia puternica pi generals a
unui stat.
Poporajiunea a frebuit sg-pi intocmeasca traiul dupe sigu-
rania aceasfa mai redusa, care nu putea sa impedece pe bar-
barii, cari traiau din pradaciuni pi pandiau pe la hotare momentul
potrivit pentru a jeful avutul locuitorilor cu vie* asezata.
Plugarii, nu -$i parasira lucrarea pamantului, ci trebuira sa
are pamantul mai adanc, sa scoala mai mult rod, pentru a avea
pi pentru traiul propriu si pentru a putea da si barbarului pre-
dator, care ii era oaspete regulat si se Impaca cu el cum putea.
Pastorii de asemenea I i ingrijiau turmele §i mai departe, cre-
scand mai multe capete in turnia, sa poata gi da pi sa-i mai si
ramana.
lstoricii ne spun, ca deja pe la mijlocul veacului al III., nu
era in Dacia nimic mai obicinuit, decal sa se van sosind tri-

www.dacoromanica.ro
 61

mi§ii vr'unui rege sau judecator at Goti lor, pentru a cere dijmg
dela pastori §i dela plugari, iar dela orw un pret de rgscum-
pgrarel. Cei cari am trecut prin evenimentele rgsboiului mondial,
am vgzut, cg nici dupg o civilizatie de doug mii de ani, nu s'a
schimbat in privinta aceasta obiceiul rgsboinicului. Chiar prin
asemenea dijmuiri au trecut leranii pgmantului romanesc de azi,
in urma cuceririi vremelnice din partea urma0or de azi ai Go-
tilor de odinioarg.
Ora§ele Daciei cgzurg foarfe repede in saracie ; farg sigu-
ranta vietii nu poate fi vieatg de ora§, poporaliunea nu mai pro-
duce, caci nu §tie pentru cine §i cine ii va lua produsul, para.
se§te orwl pi cautg scgpare la sat. Cladirile orwlor cgzurg in
ruine, nu mai era cine sN le ingrijeascg §i sa le mai ridice. Dru-
murile nu mai dgdeau siguranta drumetului trecgtor, negustorii
cari aduserg inainte vieata la o inflorire atat de mare, din lipsg
de siguranta au dispgrut. Astfel isvoarele de bungstare §i bogie
au secat, vie* or4eneascg, atat de strglucitoare altg data, a
ajuns in denting decgdere.
Satele cele vechi, ramase din vremea Dacilor §i alte sate
noue intemeiate de, coloniVi, au ramas. In ele trgiau plugarii §i
pastorii, cari se pot potrivi trial upr golului vietii schimbate, iar
printre ei se avaza or4eni mai sgraci, cari nu mai aveau ce
cauta in orwle, ce nu le puteau da conditii de traiu; se potri-
vesc §i ei felului de vieata dela sat ; avand o meserie, lucreaza
pentru trebuintele sgtenilor, iar ace0a plgtesc pretul munch prin
productele plugariei $i pastoritului, cari dau mijloace de traiu
pentru toll.
Saful, in structura sa social §i economicg, e mai rests-
tent falg de valurile vietii prgdatoare a popoarelor barbare, pro-
duce atat cat poate da §i barbarului, §i rgmane §i pentru traiul
sgtenilor. De aid se esplicg trainicia cea mare ce au dovedit-o
safele, wzgrile plugatilor §i pastorilor romani, in puvoiul nava-
lirilor barbare din decursul veacurilor.
Dar pe langg trginicia cea mare a vietii sgtene0, mai are
§i un neajuns. Vieata tergneasca se adung cu greu la un loc,
cu greu se incheaga in unitati de vieata organizatg de un ordin
mai inalt. In lipsa orwlor, cart au cgzut in ruing §i a crescut
iarlog verde peste ele, in decursul veacurilor s'a inchegat cu greu
1) lorga, Ist. Rom. ed. Ill. p. 29.

www.dacoromanica.ro
 62 ---

o vials de stat. Aceasta incg e una dintre explicaliile, pentru ce

In aceastg epocg atat de lungg, viaja de stat s'a inchegat asa
de tarziu.
DI N. Iorga caracterizeazg in urmgfoarele organizalia pri-
mitivg a viejii sglene§ti :
Fiecare sat era locuit de urmasii aceluia§ mop: tot p--
manful pe care-I avea satul, §i vatra, Si campul, $i pgdurea,
formau mosia ; urmasul cel mai de aproape al intemeietorului,
Indeplinia sarcina de judecgtor de aceea s'a Inceput a-i zice
dela ur! limp Jude. Mai multe sate alcgtuiau un grup, locuind In
acee-a$i r vale sau in acela§i ascunzis, unde barbarii nu-i pufeau
ggsi lesne pe oameni, pentru a-i globi sau jgfui. 0 astfel de vale
putea sg aibg ur; singur Jude, cand satele se alcgtuiserg unul din
altul, §i atunci valea toatg, cafe sate erau Inteansa ; se chema
Jude!. Slavii aveau dela cuvantul german care Inseaning/rege" :
Konig §i un nume al for deosebit pentru jude, pe care ni 1-au
trecut $i noun ; cnezi. Mai multe judeje laolaltg, hind vecine, se
uniau insg pentru rgsboiu, pentru apgrarea de dusman sau pentru
cgutarea de pradg, de rgsbunare; atunci cglguzul se chema, cu
un cuvant imprumutat din slavoneste Voevod, adecg duce".

§. 26. Date privitoare la organizarea popoarelor barbare.

Na este fgrg interes pentru studiul asezgrilor de stat si a
istoriei drepfului, a spicui §i pujinele date ce avem din viaja
popoarelor barbare, ce au trecut peste pgmantul Daciei. Aflgm
aceste pujine date in Istoria dreptului roman a dlui Peretz, de unde
le estragem.
Gotii trgiau sub un conducgtor zis rege, care nu mo§tenea
tronul, ci era ales din anumite familii. La moartea unui rege,
rgmane tronul vacant 40 de ani, plangand pe lostpl suveran.
Religiunea for a fost, indatg la a§ezarea for in Scilia, cea
crestind, in forma ariang.
Hunii au in capul for un rege, care guverneazg $i e condu-
cgtor la luptg Si pradg. El e considerat de fiu al ceriului ; era
ales dintr'o singurg familie, privitg de cea mai nobilg. Toll ffii
regelui erau indreptgliti de a fi alesi la tron. Ofilerii curjii formau
o ierarchie puternic organizatg. in jurul regelui era o aristrocalie
puternicg.

www.dacoromanica.ro
 63 _
Hunii aveau cultul strgmosilor, $i desi ei erau in incursiuni
In leri depgrtate, trimeteau delegaji in Para for de origine, sg a-
duc sacrificii pentru strgmosii lor, cari erau ingropali acolo.
Aveau credinta in nemurire si viaja dupg moarte.
Aveau sclavi, dar nu de nastere, ci Mull prin capturare,
ii intrebuintau la paza cirezilor si a furmelor.
Familia la Hunt nu e monogang, hunul putea avea atatea
femei, cafe putea twirl. inrudirea nu era piedecg de cgsgforie.
La Huni domnia cea mai desgvarsitg lips de respect pen-
tru vista $i averea strginilor. Forta da cinste bgrbatilor, bgrbalii
in piing putere aveau bate avantagele, iar bgtranii erau discon-
siderati.
Hunul nu trebuia sg cadg nici mort in manile dusmanului,
far cel ce reusia sg is capul cameradului ucis si sg-1 aducg a-
case, era mostenitorul lui.
Bunacredinlg predomina in raporturile dintre ei, iar cuvan-
tul dal era lege. Cine furs, sau omora, era pedepsit cu moarte.
Despre Gepizi tirri cg erau crestini arieni, ca si Go lii, avand
aceleasi obiceiuri ; despre viaja for juridicg lipsesc on -ce date
Avarii sunt infglisali ca pQpror nomad cu obiceiuri sglbatice.
Tu-lun a fort primul for legislator, care a introdus mijloace de
disciplinare a armatei sale, instituind pedepse pentru misei $i
recompense pentru viteji. Monarchia pare sN fi lost la ei eredi-
targ in linie bgrbgteascg; familia poligamg, iar rolul femeii foarte
decgzut.
Slavii (Sclavenii si Antii) sunt argtati de istoricul Procopius,
cg trgiesc in democralie si toate lucrurile se discutg in comun.
La Slavii de sud $i de nord, baza vigil' comunale si de stat
este comunifatea familiarg (Hauskommunion). in ea mai multe
persoane dintr'o vilg, sau familii innulite, trgiesc la un loc $i
sub conducerea unuia din cei mai bgtrani ales de ei (zis: via -
dika s. Starosta in boemg, starje§ina la sarbi, djado, domakin la
Bulgari). Cel mai bgtran hotgreste asupra averii comune, imparte
munca, face vanzarea si cumpgrarea in interesul tuturor. Bunul
farniliei e proprietatea comung, intre membri domneste egalitatea.
Astfel sgrgcia era cu neputinlg.
Mai multe comunitgti familiare trgind la un loc, formau un
neam, provincia locuitg de oamenii unui neam, se chema jupa,
centrul ei era cetatea = grad, asezatg In mijlocul mlastinelor

www.dacoromanica.ro
 64

sau pe un deal aparat cu ziduri sau rapi. In jupa un batran numit

japan') avea conducerea, era ales totdeauna dinfr'o anumita familie.
Din aceste familii se &Avon nobilimea. Afacerile jupei erau
decise In adunarea batranilor futuror familiilor. (De aici poate au
ramas si in satele romanesti, In special In Banat, bcitrang satului).
Nu suferiau domnia unei singure persoane. Se uniau ilea-
murile numai la vreme de pericol, pentru aparare sau atac In
comun. Dar cat ce frecea pericolul, reveniau iar la libertate.

§. 27. Dovezi pentru aflarea Romani lor In Dacia, Inainte

de venirea 'Ungurilor. (Toponimie, cronici, documente.)
Dela venirea Avarilor in Panonia, a earo'r putere a fost
desfiinlata prin Carol-cel-mare la anul 797, dar mai ales dela
emanciparea Bulgarilor de sub Avari la anul 634, cand s'a stans
on -ce stapanire a for peste Dacia traiana, si pane la sosirea
Ungurilor in Transilvania (dupe anul 1000) nici un popor barbar
n'a turburat linistea poporaliunei din Dacia traiana. Stapanirea
bulgarN, care se consolidase la sudul Dunarii de jos 1ntr'un stat
puternic, avea o anumita masura de stapanire a acestei provincii
dar 6ceasta era o putere de stat, care oferia garanIN de sigu-
ranIN viejii poporului din aceasta provincie.
In aceasta epoca de peste 300 ani, poporul roman si lova-
rasii lui slavi, pripasiti dinaintea uraganului barbar, in ascunza-
torile muntilor, a coborit in vale, unde greutalile traiului nu sunt
asa de marl, mai ales peste iarna, si a inceput a din ram4i-
jele satelor parasite de groaza pradatorilor.
C=i1 Inainfe de venirea Ungurilor a trait aici poporul roman,
iesit format ca o nalionalitate cu liinja, fire si limn specifics
romaneasca, si ca la sosirea Ungurilor a fost gasit aici ca popor
bastinas, e un adevar recunoscut de Coate isvoarele istorice, cari
se ocupg cu venirea Ungurilor, fare deosebire.
Dar o dovada mai puternica dedat datele istoricilor ne dau
numirile romane sau in parte slavone ale satelor si oraselor re-
Infiinjate de Romani Inainte de venirea Ungurilor, dupe -ce au
coborit la ses din ascunzatorile munfilor si s'au dedat iar la
1) Denumirea de japan a ramas gi to romanegte, desemnAnd cu ea
Romanii dela sat In Ardeal pe barbatii din neam strain, d. e, pe sagi, armeni etc.

www.dacoromanica.ro
 -- 65
viata asezatg de sat si orgseneascg. Avand sate a orate, s'au
organizat ci cele dinidi inceputuri de state, care s'au gdsit la ve-
nirea Ungurilor in Dacia- traiand.
Numirile satelor pi oraselor infiintate de Romani au
fost primite si de Unguri si Sasi la asezarea for aici §i traduse
conform spiritului limbei lor. Astfel de numiri tipice sunt urmg-
toarele. (v. Aug. Bunea, incercare de Istorra Rom. pag. 114):
Clujul Inainte de veacul al XIII. a fost numit numai Clus
sau dupg pronuncia romaneascg, scris cu ortografie foneticg :
Cluj. Forma latineascg e : Claudiopolis, adecg oral dupt numele
unei. persoane Claudius, dar numit si pgstrat de Romani In forma
Clus". Cand au venit Ungurii In Ardeal, au ggsit forma roma-
neascg a numelui de oral, care au luat-o §i ei, dar cum spiritul
limbei for nu sufere un grup de 2 cosonante la Inceput cl"
au pus o vocalg Intre ele Culus, tar mai tarziu tragandu-se
gi un zid de apgrare In jurul orasului, fortgreatg = var, i -au zis
Culusvar, de unde I'au prefgcut mai tarziu in forma de azi
Kolozsvar. Dacg ar fi venit Romanii dupa Unguri aici, ei ar
fi numit orasul ggsit cn numele Kolozsvar = Colojoara sau Co-
joara, dupg analogia Ujvar = Uioara §i Kolozsakna = Cojocna.
Turda (sub Romani Potaissa) e numit dupg numele rein-
temeietorului cu acest nume Turda, care a existat ca nume de
familie (obvine si in Anonymus: testa Hung. Cap. 19... a cuius
progenie Turda episcopus descendit"). Ungurii Ti zic Torda, tar
Romanii numai Turda (In documente obvine la 1075). Dacg ar
fi venit Romanii dupg Unguri, cand ei numiau orasul Torda, dupg
spiritul limbei romanesti nu i-ar fi putut zice altcum decal Toardai
dupg analogia poartg, coardl, toarng.
Deva, amintitg in documente pe la 1269 e botezata dupg
un nume de persoang, care se Intamping la sudul Dungrii la
persoane de origina romang (Iirecek Deva filia Stanoe de
Smecchia in Catfaro "). Orasul Deva nu a putut fi Intemeiat de
Unguri cu un nume roman, ci ei I-au ggsit aici. A. Bunea ne
spune, cg pi azi sunt In Ardeal Romani cu numele Deva.
Dejul, amintit In documente in veacul al* XIII., a lost Inte-
meiat de Romani si numit dupg numele unui cneaz roman, cgci
cnezi romani cu numele de Des Si Dees se ggsesc In documen-
tele vechi, (v. Pesti Fligyes A szarenyvarmegyei olah keriiletek

V. Onifor, Morin dreptului roman. 5

www.dacoromanica.ro
 66

p. 51 §i 61). Etimoloiia, care deducea numele Dejului dela Deus,

e fantastica.
Orcistie e numita dupa intemeietorul ei Ords, nume amintit
in documentele 15rilor rom. (citat §i de N. Iorga. Geschichte der
rum. Volkes I. 283), chiar ca §i Ordstioara, Ungurii 1-au prefacut,
conform spiritului limbei lor, in varos, punand §i pe Szasz ca atribut.
Daca veniau Romani!' dupa Unguri, ei ii ziceau Vara§ sau chiar
Bros dupa Broos din S. Ambrosius.
Bcilgrad (Alba -lulia numit de jeranul rom. a§a pang azi)
e slay §i Inseamna : Cetate albs, in documentele 'aline, incepand
cu veacul al XII tradus : Alba (Transsylvanensis), Ungurii 1-au
tradus Fejdr. s. Fehdrvar. Daca veniau Romanii dupa Unguti, ei
i-ar fi zis Firioara, dupa analogia Sirioara -, Sarvar,,Firihaza =
Fehdregyhaz Romanii nici °data n'au tradus numele localita-
jilor Intemeiate §1 botezate de Unguri.
Bcirsa, (Tara Bdrsei) dupa cele mai noui cercetari filologice
(v. articolul Barsa din revista Pagini literare din Arad Nr. 4 din
1916 p. 83 scris de Dr. Nic. Draganu, actual profOsor Y facul-
tatea de litere din Cluj) e nume de origine dace, pastrat de I'D-.
cuitorii romani ai Daciei pane la venirea Ungurilor, cari 1-au pre-
facut In Barcza, iar Sa§ii in Burzenland.
Tainava, numele alor 2 rauri din Ardeal §i dupa ele alor
2 judeje, Tarnava-mica §i Tarnava-mare, e nume slay, gasit §i
In alte p&p, atat in teritorul locuif de Slavi, cat §i In cel roma-
nesc, ca Ternova, Tirnova (jud. Arad). in limba slava Inseamna ,

spin trn §i rem raul, on vales spinului. Ungurii 1-au tradus

In limba for veche : Kiikiil spine §i jó rau, Sa§ii apoi 1-au
zis Kokel dupa numirea ungureasca. Dace veniau Romanii dupa
Unguri, ar avea §i ei forma aceasta ungureasca §i pu cea veche
de origine slava.
Sunt unii scriitori, cari susjin, a numirile slave §i dace
(in casul Bars& au trecut dela popoarele respective de-a dreptul la
Unguri. Adevarul este, ca Ungurii, ca popor venit cu mull mai
jarziu in Ardeal, le-au luat dela Romani, cNci pe vremea cand
au ajuns ei sa alba nevoe a numi localitajile §i a trece numi-
rile in documente (secl. XIII §i XIV), nu era alt popor, care ar fi
putut pastra aceste numiri vechi, decal Romanii. Se §tie Ins ca
Romanii traiau sub influinja unei culturi slavone, atat In orga-
nizajia socials, de stat, cat §i in cea bisericeasa, cu limba ofi-

www.dacoromanica.ro
 67

cialg slavonN, care trebuia sN fie foarte rNspanditN la Romani,

chiar ca latina la occidentali.
AlarN de numirile de localitNti insirate, sunt Inca o multime
de numiri vechi, In fiecare judet at nostru se asesc exemple,
pentru a le pules aduce ca argumente intru confirmarea adeva-
rului sustinut de stiinta romaneasai)
Al doilea argument pufernic pentru vechimea elementului
romanesc In Dacia, este terminologia asezNmintelor de stat, gg-
site aici la venirea Ungurilor. Aceste numiri de asezNminte sunt
de origine slava-bulgarN. Organizatia primelor state gNsite aici,
au in capul for conducatori numiri : voevozi (vojavoda = conducafor
de rasboiu). Dupg cercetNrile lui I. Bogdan numirea a fost im-
prumutat6 dela Slavi Inn) epoca cu mull mai vedhe, decal con-
stituirea statelor slave diferentiate, si aceast6 epocg o pune Ina-
inte de venirea Ungurilor, hare secolul VI si IX. Tot cu cuvant
de origine slava e Insemnat6 §f clasa nobililor la Romani, bo-
ierii, care derivg dela cuvantul boljar = nobil.
Documentele istorice vechi dovedesc in chip neindoios exis-
tenta Romanilor In Dacia-fraiang la venirea Ungurilor.
Cronica notarului anonim at regelui Bela, Insira voevoda-
tele, care le-au unit Ungurii la venirea for si anume: Menumorut
pe langa Cris, Gelu in Transilvania pe langa Some si Glad In
Banat. Numirile deg localitgli si rauri redate in Cronica sunt ro-
manesti d. e. m or.; s.us
; §. morus, Crisius, Zomus (Sorne§), Temus
(Timis), Copus (C5pus), Esculeu (AscilNu), se intelege reproduse
cu ortografia lating medievaIN sf dupa cum a putut sa le sus-
ceapa urechea unui ungur, care a fost departe de graiul romanesc.
Despre oastea lui Glad spune Anonitnus, ca era compusa
din Cumani, Romani si Bulgari. Rom.anii erau poporatiunea 1)4-
tinasg a Bgnafului. Bulgarti erau reprezentanlii statului bulgar,
puteau fi °filed mai Inalli, Cumanii InsN au venit 200 de ani
dupa Unguri in Europa.
Despre ducatul lui Gelu, asezat langa Somes, arata cN era
locuit de Romani §i Slavoni.
1) v. Xenopol IL 173.
Carpini Kerpenyes.
Dais Ddlya.
Toparcea Toporcsa Tschapertsch.
Buia Bolya Bell.
Resinar Resinar Reschinar.
Buzeu Bodza Bodsau.

5*
www.dacoromanica.ro
 68

Anonimul mai spune Intr'un loc al cronicei sale, cg Panonia

la venirea Ungurilor ar fi lost locuitg de Slavi, Bulgari, Valahi §i
pdstorii Romanilor. Ace§ti pgstorii Romanilor" erau Romanii, cari
veniau cu turmele for dela munte §i freceau in eampia dintre
Tisa §i Dungre, zisg §i pustia Avarilor. Din cauza, cg era titre-
buinfatg ca pg§une, se mai numia §i pascua Romanorum.
Cronicarul Kdzai Simon spune, cg sub Attila e§irg cetgfenii
romani din ora§ele Panoniei, retrggandu-se In Apulia, iar Valachii,
cari fuseserd pcistorii si colonii lor, rcimaserd de buna for voe in
Panonia (Xenopol II. 183).
Cronicarul rus Nestor scrie pela a. 1100 in Cronica sa privitor
la venirea Ungurilor : ,,...Ei veniau dela rgsgrit §i trecurg ni§te munfi
Inalli, care s'au numit munfii ungure§ti §i se apucard la luptei cu
Vlahii si Slavii care locuiau aceste (Xenopol II. 183-185).
Afarg de aceste Cronici, existenfa Romanilor In Dacia la
venirea Ungurilor e doveditg §i documenfar chiar dela prima apa-
rifiune a documentelor ungure§ti.
Un document din 1227 reproduce confinutul unui alt docu-
ment mai vechiu al regelui Coloman (1095-1114), prin care re-
gele confirmg unor Romani din finutul Crasnei, a cgror nume
schimonosite sunf : Voinea, Dinu, Vulcan §i Micul, stgpanirea
asupra pgmantului for §i be dg mai multe privilegii.
Un document din 1763 aratg cg s'a produs In justifie un
alt document mai vechiu din 1445, In care se confirmg In per-
soana urma0or Petru, Mandru, Han, Costea, Sanddn, Nicolae
de Pop $i Nicolai din Vizgu, donatia feicutei de regele Sf. ,Stefan
strdbajnilor Negrild si Radomir in comitatul Vi$ciului.
Un document din 1437, din anul cand s'a fgurit Unio trium
nationum aratg, cg Igranii romani §i unguri revoltafi cer sg li-se
Inapoieze libertgfile, care le aveau Incuviinfate de regele Sf. ,Stefan.
(Xenopol II. 188-189).
Din toate aceste dovezi se constatg peste on ce indoialg, cg
pe pgmantul Daciei traiane poporul romanesc e mai vechiu decat
cel unguresc §i sgsesc, care au venit' mai tarziu, cand trecuse pu-
voiul oardelor barbare, §i cg §i dreptul isforic at neamului ro-
manesc asupra acestui pgmant, este In afarg' de orice disculie.
. Cg Romanii au fost constituifi aici In organisme de stat §i
ca Ungurii i-au ggsit In aceste organisme,. ne vom ocupa intealt
capitol.

www.dacoromanica.ro
 69

§. 28. Biserica Romani for din Dacia Traianii.

in timpul organizgrii provinciei Dacia, afarg de religiunea
dominantg a imperiului roman, se rgspandia pi noua religiune a
omenimei, religiunea cre§ting. Istoricii admit, cg cu elementele
populaliunii aduse In provincie, pentru a asigura stapantrea ro-
mans, a venit §i religiunea cre§ting. Mat intre coloni§ti, cat §i
Mire legionari erau multi mgrturisitori ai noilor Invgjaturi, de§1
mgrturisirea In public a acestora era opritg, iar creVinii erau
persecutajii). Dovezi directe despre existenja creOnismului In
Dacia, in timpul domniei romane, sunt pujine. Aug. Bunea men-
jioneazg o piatrg sepulcralg, ggsitg la Nepoca din veacul III., pe
care este pus sub inscripjiune, monogramul lui Christos, apoi
ggsirea a 12 rude de aur, ie§ite din monetgria dela Sirmium din
veacul al IV., ggsite la Crasna (din jud. Sglagiu), pe care de
asemenea e gravat monogramul lui Chistos In forma cea mai
veche (Incercare de istoria Rom. p. 29-30). Ele exists insa mai
pe sus de on ce Indoialg in lexiconul limbei romane. Toli savanfii
nepreocupaji recunosc, cg cuvintele limbei noastre, care denotg
nojiunile cele mai esenjiale ale religiunei creOine, sunt de ori-
gine romans. Prin urmare Romanii au trebuit sa primeascg aceste
nojiuni ale religiunii inteo epocg, and limba Latina era limba
poporului. Ace0e nojiuni sunt Dumnezeu (Dominus Deus), Du-
minecg (Dominica), cre§tin (chrestianus), sant (sanctus), anger
(angelus), biserica (basilica), cruce (crux), altar (altar), pgcat
(peccatum), etc. etc.
Dovezi, cg cre§tinii din Dacia, au lost persecutaji din pri-
mele timpuri ale domniei romane, avem. Eustatiu, comandant al
legiunilor din Dacia sub Traian, a suferit martiriu la 117 d. Chr.
cu toji casnicii sal. Mercuriu (declarat mai tarziu de slant) a,su-
ferit eriartiriu la 255 in Dacia2). Cand Mire creOni se ggsia §i un
comandant de legiune, cre§tinismul fag Indoialg era raspandit
§i intre legionari.
Dupg retragerea legiunilor la sudul Dungrii, elementului roman
i se dg o mai mare importarijg In Dacia aureliang. Circulajia
6 Vezi H. Schwicker, So wahr es aber zu sein scheint, dass noch im
ersten lahrhunderte das Christentums mehrere christliche Gemeinden in Da-
rien and Pannonien gestiftet worden seien" citat la Dr. Popoviciu, is-
toria Banatului p. 58.
') V. Dr. Popoviciu, istoria Banatului p. 60.

www.dacoromanica.ro
 70

Mire poporul dela nordul si sudul Dungrii rgmane vie. Nu se

poate admite, cg prin retragerea legiunilor s'ar fi perdut urma
crestinismului in Dacia dela nordul Dungrii. Din potrivg, avem
date, cg In pgrjile Daciei episcopul Nicetas propaga crestinisrnul,
pentru ce objinu afributul de episcopul Dacilor". Episcopul Theo-
tinus din Tomi prop aga crestinismul si Intre Huni, cari 11 numiau
Deus Romanoruin." Dupg anul 27Q d. Chr. ambe Daciile apar-
finiau Iliricului, cu centrul Sirmiu. Dela anul 313 d. Chr. reli-
giunea cresting ajunge a fi recunoscutg si de cgtre stat. Din acest
limp (325 primul sinod ecumenic) Incepe organizajia pe fajg a
bisericei crestine.
Organizallile bisericei crestine din Dacia erau subordonate
jurisdicliunei archiepiscopului din Sirmiu. Dupg devastarea Sir-
miului prin barbari (Mire 440 si 450 d. Chr.), Archiepiscopul isi
muta resedinja la Tesalonic, unde rgmase pang In timpul impg-
ratului lustinian (535). La sinoadele ecumenice (381 Constanti-
nopol, 431 Efes, 451 Calddon) au luat parte si episcopi din
pgrfile Daciei) Limba de stat si a armatei pang la Inceputul
veacului VII. era cea lacing. Populajiunea ruralg se folosia de
latina vulgarg, care in Dacia era romana, in forma ei primitivg,
resultata din amestecul elementului roman si dac. In veacurile
I11.-V. limba romang nu venise in atingere cu elementele slave,
ea presenta si in bisericg Infglisarea ei originalg.
Imparatul lustinian la 535 d. Chr. mutg resedinia archiepis-
copului dela Tesalonic la Prima lustiniana (Scupiae, Scdpidaecum,
locul natal al Impgratului). Archiepiscopul e ridicat la rangul de
primate (fiind al treilea in rang dupg Roma si Constantinopol),
jurisdicjiunea lui e estinsg si asupra crestinilor dela nordul Du-
ngrii4). Prima lustiniana ajunge central viejii bisericesti si pentru
Romanii din Dacia. Dupg 200 ani (la 732) Impgratul Leo, ajuns
In dusmgnie cu Roma, desfiinteazg Archiepiscopatul din Prima
lustiniana, iar teritorul it subordoneazg patriarchului din Constan-
tinopol, ajungand pentru un limp acesta centrul vielii bisericesti a
Romanilor din Dacia.
3) V. Idem p. 75-76.
4) In novela XI a lui lustinian este dispozitia : Sed in Aquis quae
est provincia Daciae ripensis, ordinari volumus a tua sanctitate Episcopum..."
Dr. Popoviciu op. cit. p. 84-85 susfine, a sub Aquae" = Ad Aquas din timpul
Romanilor, se.,pot Intelege !Mile Herculane de Tanga Mehadia, unde ar fi fost
cea dintAi §i unica episcopie cunoscuta pe teritorul Daciei Tjaiane.

www.dacoromanica.ro
 71 ---

41 cursul luptelor dintre biserica din Roma §i" cea din Cons-
tantinopol, Romanii lasaji pe propriile for puferi, in marea po-
poarelor barbare dela nordul Dunarii, In veacul al VII. ajunsera
in tovara§ie de arme, i mai tarziu in alianla cu Bulgarii, cari
dupg o petrecere de peste doua sute de ani in mijlocul elemen-
telor cre§tine, la 864 se boteaza §i ei In legea creOneasca, In-
temeindu-§i organizajie bisericeasca proprie, In cap cu archiepis-
copatul din Ochrida. Romanii s'au asocial *i in cele ierarhice
aliafilor for politici §i astfel la 864 ajung sub jurisdictiunea Ar-
chiepiscopiei bulgare dela Ochrida, care era supusa patriarhafului
din Constantinopol. Limba bisericei fusese pans acum cea Latina
i in parte cea greaca, dar cu Incre§tinarea Slavilor, apostolii aces-
tora Metodiu §i Ciril, fraduc liturgia in limba slava, aprobata §i
de papa dela Roma (propaganda lui Metodiu $i Ciril incepuse
la Slavii din Moravia-mare §i Panonia), care ii sfinte§te de epis-
copi (869). Reforma produce mare impotrivire, noii episcopi sunt
persecutali, dar ei tree in Bulgaria. Limba slava ramane birui-
toare i Inlocuie0e in ierarhia Slavilor pe cea latina Si greaca.
Astfel ajunge limba slava de limn ierarhica i liturgics a bise-
ricei Romanilor. Cu limba slava au primit Romanii §i noul al-
label, compus de Metodiu i Ciril, din literele romane i grece0..
Dintre Invalaceii apostolilor creOnismuluNa Slavi unul cu
numele Moznopon ar fi predicat invalaturile slave in munlii Ro-
manilor5). Maghiarii Inca au primit la inceput cre§tinismul dela
preoli din rasarit. Ducii Bulcs i Gyula s'au IncreOnat la Cons-
tantinopol i au adus cu sine pe episcopul liierofeius (948).
Romani' raman In ierarhia bisericei bulgare pana dupa in-
! iinfarea principatelor nationale. Ei sunf subordonali episcopului
din Vidin, cum se constata i din datele pastrate referitor la pri-
mele state gasite aici la finea veacului al IX-lea.
in tot timpul, legaturilor biserice§ti cu biserica bulgara, cum
§i lnainte de existenla aceleia, legalurile politice §i biserice0,
Intre sudul §i nordul Dunarii, sunf naturale. Influinta, exercitata
de biserica slava §1 de viala politica bulgara asupra Romanilor,
e esplicabila.
9 Idem p. 129 citat din Roesler, Romanische Studien.

www.dacoromanica.ro
 Institutiuni juridice.
§. 29. Dreptul roman In Dacia.
Provincia romani Dacia. ca narte integrantg a imperiului,
a fost carrnvitg de legile imperiului. Pentru a pufea cunoaste
dreptul gi asezgmintele juridice, sub a cgror regim a trgit poporul
Daciei traiane, va trebul sg studiem comoara de asezgminte juri-
dice, care au stapanit societatea romang In timpul colonizgrei gi
organizgrei p'rovinciei, pang In timpul cand raporturile oficiale dintre
imperiu gi provincie au fost intrerupte. Cunoscand structura juri-
dicg a societgtii romane la epoca aceasta, vom cunoaste gi regi-
mul juridic al societglii din Dacia.
Dreptul societglii romane in veacul al II. d. Chr., era dreptul
clasic, asa cum se desvoltase in timpul regilor, in timpul repu-
blicei $i al imperiului pahg la Traian.
Ca on -ce societate primitivg, asa $i cea romang, in opera
de organizare a Inceput cu normele de drept, isvorite din geniul
national, mos majorum, obiceiul din bgtrani in forma dreptului
nescris, jus non scriptum. Progresand munca constructivg a sta-
tului, s'a ajuns la normele de drept scrise.
Primul monument juridic de drept scris este legea celor XII.
table, corinpusg in veacul al III. dupg intemeiarea Romei. Legea
celor XII. table e cea mai fidelg icoang a regulelor de drept,
care carmuiau societatea romang in timpul compunerii ei. Ea
confine norme de drept civil, de procedurg $i de drept penal.
Dent nu ni s'a conservat in Intregime, ea e reconstruitg pe baza
operelor juristilor romani, cart s'au ocupat cu ea. Astfel astgzi
poate fi studiatg aproape In Intregime. Celelalte isvoare, in care
este depozilatg comoara de drept roman sunt : senatus consul-
turile, edicta magistratuum, responsa prudentium, constitutiones
principurn.
Studiul amgnuntit al institutiunilor dreptului roman, cum si

www.dacoromanica.ro
 74

a normelor, car' carmuiau societatea romans, aparline discipline'

dreptului roman.
Din punct de vedere al studiului istoriei dreptului roman, ne
testrangem a studia cateva institufiuni principale, cgutaffd mai
ales stadiul de evolufie, in care au ajuns ele in veacul al II. si
III. d. Chr., timpul dominaliunei romane. Stadiul, in care a ajuns
desvoltarea dreptului roman pang In acest limp, formeazg drep-
tul colonistilor si in general al populaliunii romane din Dacia.
Institufiunile de drept, turnate in aceastg formg, au Post pgstrate
de Daco-Romani $i In veacurile viitoare, fie in forma dreptului
scris, fie In forma de mos majorum, obiceiul pgmantului, jus
valachicum ab antiquo, pang In timpurile mai bune, cand, peste
14 veacuri, prefgcute dupg necesitglile societglii, adgugite in urma
influinfelor externe, au lost codificate ca drept scris, In cele dintai
cgrfi de legi ale statelor romane.
Cgutand originea vechilor asezgminte ale poporului roman,
nu-le putem cguta In dreptul roman din epoca lui Iustinian, cgci
strgbunii nostri nu le-au cunoscut. Rgmasi in Dacia, cu once
leggturi oficiale cu patria-mamg Intrerupte, ei n-au mai primit
direct reformele juridice venite ulterior. Aceste au mai exercitat
influinfg asupra poporului daco-roman numai tarziu de tot, prin
legile Impgrgtesti, prin doctrina desvoltatg $i prin isvoarele, earl au
servit de bazg la legiuirile domnilor romani de dupg veacul al XIV.
direct5 asupra desvoltgrii de drept din Dacia a
Influinfg
exercitat numai dreptul roman din epoca clasicg, cand zice
dl I. Peretz jurisconsulfi, ale cgror nume vor rgruanea In
veci neperitoare, cercefau si lgmuriau problemele dreptului, cand
Papinian, prefect al pretoriului, avea de asesorl pe Paul si Ulpian.
Acesta este dreptul romart care a pgtruns si a Post ptacticat In
Dacia; asupra acestui drept trebuie sg se indrepte privirile isto-
ricului dreptului roman ; cu acest drept trebuiesc comparate obi-
ceiurile vechi juridice ale poporului roman, atunci, cand ele nu
se reggsesc nici In legiuirile bizantine, nici In legiuirile si obi-
ceiurile juridice slave. "')
') Op. cit. p. 163.
Studiul institutiunilor juridice poate fi inteles numai dupa cunoasterea
materiei referitoare din dreptul roman. Se recomancla studentilor, sa iee
aceasta parte a materiei numai dupa ce vor fi studiat materia respectiva din
dreptul roman.

www.dacoromanica.ro
 75

§. 30. Cetatenia romani. Cives Romani. Peregrini.

In sociefatea romans se deosebiau 2 clase sociale de oa-
meni liberi Cives Romani §i peregrini.
Cives Romani erau descendenfii celor 3 friburi (ramuri) ale
poporului roman : Ramnes, Titles, Luceres. Peregrini erau ele-
mentele in afar de acesti descendenji.
Numai cives Romanus avea drepturi depline. El se bucurg
de jus sufragii(drepful de aleggtor in adungrile cetafii), jus honorum
(dreptul de a purta funcjiuni), jus militiae (dreptul de a fi soldat
in armata cetglii), menus judicis (capabilitatea de a fi judecgtor),
dreptul de a fi senator, jus sacrorum publicorum (dreptul de a par-
ticipa la serviciile religioase publice), jus provocationis ad po-
pulum (dreptul de a apela la adungrile poporului In cause crimi-
nate de importanjg capitalg). Acesfe erau indreptgliri de drept
public. De drept privat erau: connubium (dreptul de a Intemeia
familie si a castiga drepturi asupra membrilor familiei), commer-
cium (dreptul de a castiga avere $i a incheia contracte dupg
dreptul roman), factio te,stamenti, dreptul a hInsmite averea dupg
moarte prin testament, sau de a fi marfor festamenfar.
Urmasii celor 3 triburi, dupg estinderea puferii romane in
afar de cetate prin cuceriri, au rgmas a fi singuri cu drepturi
depline, cives optimo jure, patrici. Popoarele cucerite au ajuns
a fi cetgjeni inferiori, cives optimo jure, plebei. Acestia nu se
bucurau de deplingtatea drepturilor celor dintai, erau exclusi din
indreptglirile de drept public $i din connubium, dar se bucurau
dd commercium. Cu timpul Ins plebeii $i -au eluptat asimilarea
in drepturi cu patricianii, oblitiand dreptul de a fi senatori, con-
nubium intre patriciani si plebei, dreptul de a fi lunclionari, etc.
Alta cafegorie de cetgjeni inferiori erau libertini, cei eliberaji
din sclgvie. N'aveau jus honorum, nu puteau fi senatori. Chiar
$i copiii for nu aveau drepturi depline.
in aceastg cafegorie erau §1 municipes, ceigjeni ai oraselor
cucerite de Romani. Ei rgmaneau in drepturile lor, pgstrandu-si
legile avute, autonomia. Se bucurau de commercium dupg drep-
tul roman.
Cefgienii romani a§ezaji in provinciile cucerite, formand
orase cu rang mai inalt (coloniae civium Romanoram) duceau cu
ei drepturile avute la Roma. Dacg erau originari din afar de

www.dacoromanica.ro
 76

Roma, dirt Italia, se bucurau de drepturile celgteniei numite tali-

nitas (coloniae Latinae, cu jus Lath* ).
Peregrini sunt popoarele cucerite, ajunse in raporturi de
prietenie cu Roma. Asupra acestora nu era estinsg cetglenia
romang. Popoarele provinciilor din afarg de Italia, plgfiau impo-
zite cafre sfatul roman. Erau considerate ca socii, prieteni. Unor
provincii li s'a dat jus italicum. Peregrini) sunt carmuili de jus
gentium, sau chiar $i de dreptul for national. Magistratii in unele
cazuri ii considers prin fictiune de cetgteni- romani, admitandu-le
incheierea unor contracte de drept roman.
in provincia Dacia populatiunea, compusg din deosebite ele-
mente, cum am vgzut din punct de vedere al cetgleniei, tinand
seamg de cele de mai sus, se puteau ggsl urmgioarele elemente:
Functionarii, soldatii, colonistii puteau sg fie : cives Romani,
Cu jus Latii, libertini §i peregrini. Autohtonii, vechii locuitori ai
Daciei, erau municipes.
Afarg de acestia erau Sclavii.
Reforma impgratului Caracalla, prin care a esfins colgtenia
romang in anul 212 d. Chr. asupra tuturor cetatenilor liberi ai
imperiului, a adus egalitatea pentru toll si in provincia Dacia.
Esceptiune au rgmas numai libertinii si celelalte cafegorii de
neliberi.

§. 31. Familia romans.

Familia roman e intemeiatg pe puterea paterna (patria po-
testas). Intemeietorul familiei, tatgl, cats vreme e in vialg, e sin-
gur stgpan in mod absolut, asupra sojiei, copiilor $i a descen-
dentilor acestora. Are drept de viatg si moarte asupra lor, poste
sg-si vanzg copfii. Tatgl e singur proprietar asupra intregei averi,
asupra fructelor rezultafe din avere, din munca sollei, copiilor si
sclavilor.
Autoritatea tatglui nu se desfiinteazg deaf prin moarte sau
prin perderea drepturilor cetgtenesti (capitis diminutio). Nici chiar
vinderea copilului nu desfiinta puterea paferng. Dacg copilul era
liberal de cumpgrgtor, nu devenia sui juris, ci numai diva a treia
vanzare.
Legglura de rudenie era agnatiunea, inrudire se ngstea nu-
mai prin bgrbati. Rudenii mai depgrtate, in lipsa agnatiunei, erau

www.dacoromanica.ro
 77

aparfingtorii la o gens (generafiune) comung, gentilitas. Cari pur-

tau acelas nume, aveau nomen gentilicium.
Descendenfii femeilor erau rude numai cu familia tali lui
for, cu familia (pgrinfii, kalif etc.) mamei for nu.
Sofia nu era sui juris, ci era supusg tutelei perpetue a bgr-
batului.
Puterea paterng (manus) asupra copiilor, se ngstea prin
procrealiune $i adopfine, asupra sofiei prin actul formal al cgsg-
'oriel (confarreatio, coemptio, usus).
Afarg de tufela asupra celor aflgtori sub puterea paterng,
exista tutela impuberului $i curafela asupra nebunului (furiosus)
$i prodigului (prodigus).
Cu timpul aceastg reglementare strictg a familiei, a' fost. re-
formats.
Sub imperiu in veacul II. $i HI. (timpul domniei romane In
Dacia) dreptul tatglui de a-si pedepsi copfii e restrans. Traian
constrange pe tatg, sg emanicipeze pe fiul maltratat. Mai tarziu
el nu poate aplica copiilor decal pedepse ware. Pentru pedepse
mai grave, trebuie sg. cearg hotgrirea magistratului. Dreptul de
vial si moarte a dispgrut.
Fiul castigg personalitatea juridicg. El castigg dreptul de a
cere alimente dela tatgl sgu, de a reclama in contra lui la ma-
gisfrat. Filius familias castigg capabilitatea de a face acte juri-
dice In numele sgu, sa se oblige fafg de alful. Ce castigg fiul,
trece In patrimoniul tatglui. Mai tarziu Impgrafii creazg averea
proprie a fiului (peculium).
Vechea formg de rudenie, agnaliunea, Isi perde Inserting-
tatea. Se ridicg la valoare inrudirea de singe, cognaliunea. Gen-
tilitatea era dispgrutg prin secolul al II. al imperiului.
in secolul al II. si III. mijloacele de a dobandi puterea pa-
terng, erau tot cele vechi. Cgsgtoria s'a Introdus fgrg manus, for-
mete vechi de Incheiere a cgsgtoriei (coemptio, usus) erau uitate,
iar o lege din anul 23 d. Chr. schimbg caracterul confareafiunei,
declarand, cg prin aceastg forms de cgsgtorie, femeia vine sub
manusul bgrbatului numai privifor la cele sacre. Femeia cgsg-
toritg farg mantas, romane rudg cu familia sa, romane proprietary
a averii sale. Se naste institulia dotei, independenfa femeii $i di-
vorlul (repudiul si din partea femeii, cum era mai nainte numai
din partea bgrbatului.)

www.dacoromanica.ro
 78

Femeia nu mai cade sub puterea bgrbatului sgu. Fiind sui

juris, rgmane in acest drept, ne mai fiind sub tutela bgrbatului,
ea rgmane sub cea a agnajilor sgi.
Drepturile bgrbatului fajg de sojie sunt : De a fi respectat
de sojie, de-a o reclama, dacg tatgl ei ar abuza de puterea sa
(interdictum de uxore ducenda, exhibenda), de a ucide pe sopa
adulterg. in cgsgtoria fgrg manus, intre mama §i copfii sgi nu
rezultg thrudire, aparlin unor famiili diferite, fgrg a avea drepturi
§i datorii unii Mfg de alp'.
Puterea paterng se stinge, afar de formele cunoscute, §i
prin emancipalie (capitis diminitio minima), prin ridicarea fiului
la demnitgji ca d. e. flaminus lovis pentru bgieli, vestalg pentru
fete. Cu ocaziunea emancipafiei perdea agnajii, fiind sui juris,
dar rgmanea cu cognajii, 1§i pgstra peculiu (profecticium §i cas-
trense).
Cam aceste erau regulele de drept privitoare la familie, ce
se aplicau cetglenilor romani in Dacia.

§. 32. Proprietatea.
Pater familias, stgpan asupra familiei, este stgpan §i asupra
averii, patrimoniului.
In timpul legii celor XII table nu mai exists proprietatea
comung, ea mai avea numai puline urme in wzgmintele de
drept public. Forma proprietgjii in societatea romans era proprie-
tatea individuals, atat asupra inmobilelor, cat §i asupra mobi-
lelor. Se numia: dominium ex jure Quiritium, proprietatea quiritarg.
In reglementarea ei, proprietatea romans era ingrgdita in
mod foarte riguros. Pentru a o ca§tiga erau 3 condijii neomisi-
bile : persoang cu drept de proprietate romans, object admisibil
pentru proprietatea romans §i un mod roman de, transmitere a
proprietgjii. Lipsia una dintre aceste condijii, nu regulta proprie-
tate quiritarg.
Diferau modurile de a dobandl proprietatea intre vii §i de
a transmite proprietatea dupg moarte.
hare vii proprietatea se transmitea prin : mancipatio (per
aes et libram) §i in jure cessio, dar numai in condijiile stride
ale dreptului din Roma, relative la res mancipi.

www.dacoromanica.ro
 79

Pentru res nec mancipi transmiterea dreptului de proprie-

tate se fNcea prin traditio (tradijie, predare). Daca un res man-
cipi era transmis prin traditio, era un viciu de forma, care tre-
buia corectat prin usucapio, de 2 ani la inmobile Si I an la mobile.
Alte moduri de transmisiune a propriet5lii erau: adjudicatio
gi lex. Toate acesfe sunt moduri derivate de transmisiune. Cele
originate sunt: ocupatio, accesio, specificatio §i inaedificatio.
Pentru caz de moarte transmisiunea se fNcea: prin testa-
ment §i abintestat (adecN In lipsN de testament, dupg lege). Voinja
defunctului de a itistitui un erede, continuator al personalitSjii
In patrimoniul sNu, era respectat6 Intocmai ca §i legea, era jus.
Heredes sui puteau fi si exheredaji prin testament, MA a avea
vr'un remediu de drept in contra testamentului.
Dad defunctul muria fNrA a 1Nsa testament, succesiunea
era data prin lege agnajilor, tar in lipsa acestora gentililor.
in testament se puteau 1Nsa §i legate (per vindieationem
sau per damnationem).
in seclul II §i III dreptul de proprietate quiritarS, cu formele
lui riguroase, nu suferise nici o reforms. El rgmase a§a panty la
Iustinian.
Pamantul Daciel, ca al unei provincii in afarN de Italia, nu
era admisibil pentru proprietatea romans. Dar in locurile, unde era
incuviinjat jus italicum, el' ajungea abie pentru formele quiritare.
Peregrinii, marea muljime a populafiunii din Dacia, nu pu-
teau dobandl dominium ex jure quiritium, ci numai dominium.
Cum insa pgmantul dac era ridicat la formele dreptului roman
prin acordarea de jus italtcunn, aa_ era ridicat §i peregrinul prin
acordarea de jus comercii. Prin acest drept peregrinul putea ca§-
tiga proprietatea dupg formele stricte, prevNzute pentru proprie-
tatea quiritarN.
Modurile de transmisiune : mancipatio, in jure cessio, erau
In vigoare, traditio asemenea, devenind ins in acest limp un
act abstract (ca §i cele dou6). S'a admis Ins si predarea sim-
bolic5, traditio longa manu, brevi manu traditio pi constitum pos-
sessorium.
Usucapio, ca mod de dobandire roman, nu putea. fi Mire-
buinlat6 nici de roman in .provincie, nici de peregrin a'supra unui
inmobil roman. Ca sty se saneze acest neajuns, s'a introdus in
seclul II in favoarea definatorilor romani de inmobile provinciale,

www.dacoromanica.ro
 80

sau In favoarea peregrinilor praescriptio longi tempolis (cu 10 ani

intre prezenji §i 20 ani Intre absenji). La usucapiune se cere alt-
cum pe langg justus titulus §i bona fides.
Transmisiunea in caz de moarte, la succesiunea ab intestat,
afarg de cele 3 categorii de erezi (heredes sui, adgnati, gentiles)
se extinde §i asupra altor categorii de erezi ca: uncle liberi, unde
legitimi, unde cognati, unde vis et uxor etc., Coate cunoscute In
epoca colonizgrii Daciei. Aceste categorii de' succesori au fost
create de pretor, dandule bonorum possessio. Prin senatuscon-
suite se Introduce succesiunea legitimg p copiilor, jus liberorum
§i succesiunea copiilor dupa mama, primand pe agnati. S'a In-
trodus §i declararea de nul a testamentului din cauza cg de-
functul IV despoiase rudele In favoarea unui strain (querella in-
officiosi testamenti).
Intrarea in mo§tenire la heredes sui era de drept, fgrg nici
un act deosebit. La ceialalli erezi era declaraliunea de acceptare
sau repudiare (cretio, pro herede gestio), far mai tarziu cererea
adresatg pretorului, prin care se cerea succesiunea (bonorum
possessio).
In epoca colonizajiunei romane era cunoscutg §i separali-
unea bunurilor succesorului de cele moOenite, In interesul cre-
ditorilor, separatio bonorum. Pretorul acordase erezilor sui §i jus
abstinendi pentru a impedeca plgtirea datoriilor defunFtului ultra
vires successionis, cu timp de gandire, dacg acceptg, sau nu, mo§-
tenirea, spatium deliberandi.

§. 33. Dreptul peregrinilor In Dacia.

Pentru cetgjenii romani sau latini din Dacia, fgrg /ndoialg
se aplicau regulele dreptului roman, cari carmuiau societatea ro-
mans. Excepliuni puteau fi introduce ici-coalea prin magistraiii
provinciei. Determinarea regulelor de drept, aplicabile cetgjenilor
romani, se poate face, pe aceastg bazg, fgrg greutate.
Pentru cetglenii din categoria peregrinilor determinarea aces-
tor regule e mai dificilg. Legea de organizare a provinciei (lex
provinciae) era hotgratoare pentru normele de drept ce li-se apli-
cau. Afarg de aceasta fixau regule de drept i guvernatorii pro-
vinciei prin edictum provinciale, dat la intrarea In funcliune.

www.dacoromanica.ro
 81

Raporturile de drepf ale cetglenilor autohtoni ai provinciei

erau regulate prin dreptul national sau dreptul local. Raporturile
dintre ace§ti cetgjeni si ceialalli locuitori ai provinciei, veniji din
afa0, cum erau in Dacia coloniVii, erau normate dupg dreptul
gintilor.
Pereginii nu aveau drepturi politice, decal cel mull in orga-
nizajiile administrative autonome locale. Nu aveau nici connubium,
nici commercium.
Cciscitoria pereginilor se faced seculdum leges moresque
peregrinorum." Cand solii erau de deosebite situalii juridice, ro-
man cu peregin, sau din diferit provincii, se proceda secundum
jus gentium", Din astfel de cgsgforii nu rezulta patria potestas
dupg drept roman, ci o altg putere pal erng secundum leges mo-
resque peregrinorum.
Celelalte drepturi personale familiare Ii cg erau inferioare
celor acordpte de dreptul roman. Tutela era normatg de dreptul
local, secundum civitatis suae Jura ".
Proprietatea putea fi dobanditg §i de peregini. Forma ei
insg nu era proprietatea quiritarg, ci dominium dupg dreptul gin-
jilor. Modurile de dobandire ale ei nu erau mancipatio'§i in jure
cessio ale cetgjenilor romani, ci tradijiunea §i ocupaliunea din
dreptul ginjilor. Apararea proprietgjii era mai dificilg, Oct acliu-
nile civile nu li-se puteau da, decal poate in baza unei ficjiuni :
Si civis romanus esset". Usucapiunea nu se putea aplica pere-
grinilor, ci catg vreme peregrinul era in posesiune, se apgra cu
preascriptio longi temporis.
Transmisiunea proprietgjii la caz de moarte, nu se putea
face. Intre peregrini grin testament. Ei n'aveau testamenti lactio,
nu puteau nici testa, nici sa fie instituiji ca erezi sau legatari.
Capabilitatea de a face testament rezulta din jus commercii, de
care peregrinii nu se bucurau. Fgrg indoialg peregrinii fgceau
transmisiunea la caz de moarte printr'un testament secundum
civitatis suae leges". Nici succesiunea ab intestat nu venia in fa-
vorul peregrinilor, decal tot numai dupg legile patriei tor.

§. 34. Tablele cerate.

Tablele cerate sunt 'insemngri asupra unor contracte, in-
cheiate intre cetgleni din Dacia, ggsite la Alburnus major (Ro§ia

V. Ongor, Istoria dreptului roman. 6

www.dacoromanica.ro
 82

Abrudului). Aici stim, cg erau colonisti adusi din Dalmatia, ca

vestifi lucrgtori de mine. Din urmele ggsite se constatg, cg ei
erau din tribul Pirustilor, numind si aici localitatea: virus Pirus-
tarum.
Dupg descrierea lui Th. Momsen din Corpus inscriptionum
latinarum, aceste documente, de o valoare atat de mare penfru
a cunoaste drepful din Dacia, constau din table de brad, in nu-
mgr de trei. Aceste 3 table sunt ca 3 file de hartie de azi, for-
mand un caief, cu 6 pagine. Pagina prima si cea din urma, nu
sunt scrise, nici nu sunf potrivite penfru a fi scrise. La pagina
2, 3, 4, 5 este scobit locul penfru scris In forma unui pgtrat, iar
In interior pgtratul e uns cu cearg. Scrisoarea in ceara se fgcea
cu un stilet, scobindu-se literele.
Dupg un senatus-consult din timpul lui Nero, actele trebuiau
redactate in 2 exemplare. In cele aflate In tablele cerafe con-
tractul Incepe pe pagina 2, se continua pe a 3, pag. 4 e Trnpgr-
pig printr'un canal adanc, in partea dreaptg a acestui canal sunt
puse sigilele si numele martorilor, iar in partea stangg, care e
mai latg,. Incepe cxemplarul al doilea al convenfiei, care se con-
tinua pe pagina a 5. 1).
Partea prima a actului se numia scriptura interior. Cele 2
table prime erau legate printr'un fir, tras prin 2 deschizgturi mici.
La pagina a 4 firul era adus In lguntrul pgtratului si era prins
cu cearg, apgsatg Cu pecejile martorilor. Pagina 2 si 3 ramaneau
Inchise. Pagina 4 si 5 (scriptura exterior) rgmaneau deschise, si
puteau Ii consultate. Scriptura inferior putea fi deschisg numai
in prezenf a martorilor.
Au fost ggsite la finea seclului al XVIII 2) 25 fable cerafe
sau fragmente de table cerate, in interval de 69 ani. Ere derivg
din timpul,dintre anii 131 $i 167 d. Chr. Momseu crede, ca in
timpul razboiului cu Marcomanii, Inceput in anul 167, barbarii
au ajuns pang la Alburnus major, unde au ars saful si au dis-
trus pe dinafarg minele. In fafa primejdiei apropierii barbarilor,
locuitorii satului au ascuns in interiorul minelor actele lor, prin
cari isi dovediau proprietatea, convenjiile, creanjele, etc., cu gan-
dul de a le scoafe dupg trecerea inamicului. Poate ca locuitorii
satului si-au ggsit moartea in razboiu, poate ca minele au fost
') Vezi la Xenopol I. p. 248-249 ilustratii dupi tablele cerate.
2) V. Paul Negulescu, Studii de istoria dreptului roman p. 75.

www.dacoromanica.ro
 83

distruse, Incat n'au mai putut fi scoase din ele documentele as-
cunse. Ori cum ar fi fost, ele ni-au fost conservate pentru a putea
cunoaste din ele viaja juridic din provincia romans.
Actele cuprinse in tablele cerate sunt scrise cu literg cursivg
majusculg. Ele au fosf descifrate numai la 1840 de Masman.
(Liber aurarius sive tabulae ceratae et anliquissimae, 1840).
Din materialul juridic conservat in aceste monumente se
poafe constata si influinja mare a dreptului roman In' Dacia.
Tablele conjin documente din primii 60 de ani ai stgpanirii ro-
mane. Din materialul for se poafe lixa, ca dupg -pujin timp dela
cucerirea Daciei, dieptul roman s'a impus in viaja juridic a po-
pulahunei. Nu numai cetglenii roman, cari trgiaiu in formele
dreptului roman, ci chiar peregrinii observau formele riguroase
ale acestui drept, chiar cand ele erau de prisos.
Tablele ggsite nu aparlin uneia, ci mai mutton persoane,
hind datele ggsite cu atat de mai mare interes.

§. 35. ContinutuI tabIetor cerate.

Din table descoperite, 11 sunt necomplecte si conjin numai
fragmente, Incat ele nu pot fi studiate. Celelalte 14 sunt In stare
bung, ele au fost depth descifrate. Dupg conjinuf se referg 3
la Imprumut, 1 la depozit, 4 la vanzare, 3 la locajiune, 1 la so-
cietate, 1 la cheltuieli si venite, 1 la disolvarea unui collegiu.
Reasumand vedem, cg se refers la 2 contracte reale : Imprumut
si depozit, $i 3 contracte consensuale: vanzare, localiune si so-
cietate, iar cele din urmg doug sunt de altg nature.
Studiem cateva dintre elei):
I.
Corpus inscr. lat. vol. III. p. 930.
Tabla din 20 lunie 162 (conservate labia 1. si 2. la Blaj,
a 3. la Cluj) conjine cautio crediti:
Dinari o sutg patruzeci capital $i dobanzile for din acea
zi centezime singule cat limp se va abjine, acestea ambele drepte
cu dreptate a cerut sg se dea pe credinjg Anduenna Batonis, a
1) V Peretz, Curs de istoria dreptului p. 372-405, unde sunt reproduse
dupa Corpus inscriptionum latinarum.

6
www.dacoromanica.ro
 84

promis pe credit-0 sa a se da lulius Alexander: pe care a le res-

titul va trebul, in ziva cand le va cere, cu dobanzile mai sus scrise.
Acestea ambele, capital §i dobanzi, drepte cu dreptafe a se da
a cerut pe credinig Anduenna mai sus scrisg, a promis pe cre-
dinta sa lulius Alexander.
Fgcut la Deusare XII. calende lui lulie Rusticus 11. §i Au-
gustinus hind consuli. A iui lulius Max(imus), a lui Lucius, a lui
(A)urelius S... a lui Va.si... a lut I... Nicomi... dinari o sutg (pa-
truzeci) a lui lul(ius) Alexander)".
(tab. I')
x centum quadraginta sortis et eorum
usuras ex ea die sing centesimas, quamdiu
abstinuerit, id utrumque probos recte dari
f r Anduena Batonis, d f sua promisit
Iulus Alexander : quos ea reddere debe-
bit, qua die petierit, cum usuris s s.
Id utrumque sorte et usuras probos rec-
te dari fide rogavit Anduenna s s,
dari fide sua promisit lulius.
(tab. 2 r )
Alexander.
Actum Deusare XII kal. lulias
Rustico II et Aquilino cos.
(tab. 2')
x [cOniumqu] adragin- lul. Max / / / / /
to sorti[s] et eorum Luci / / / / /
[us]uras ex ea[d]ie x ureli S. / / / I
[sing, centesi] / / / / / Veri / /
mas, id utrumq[ue] Va / si / / / /
probos recte dari I / / Nicomi / / /
[fid]e rogavit An [du] x centum [qua]
enna Batonis, dari [draginta] -
fide promisit Julius lul. Alexandri
Alexander ; quos ////////
(tab. 3 r )
reddere debebit, qua die petierit,
cum [usu]ris s s.

www.dacoromanica.ro
 --- 85

Id ut[ru]mque sortem et us[uras] probos

recte dari fide rogavit An[due]nna
[s s, dari fide sua] .promisit [luli]us
Alexander.
Actum De[u] sarae [X]II Kal. lulias Rusti
co II[et] Aquilino cos.

II.
Corpus inscr. lat. vol. III. p. 934.
Tab la din 20 Oct. 162 (conservatg In Muzeul din Budapesta)
confine tot cautio crediti :
Dinari §asezeci, In ce zi ar cere, drepli cu dreptate a se
da pe credinfg a .cerut Julius Alexander, a da pe credintg a promis
Alexander Cari, pi el pe acei dinari sasezeci care mai`sus scrisi
sunt, a zis cg ii ar fi primit cu imprumut numgrali pi It datoreste.
i dobanzile for din aceasta zi pang in treizeci de zile cen-
tesime a da lui Julius Alexander sau acelui cgruia acel lucru se
va cuven1 pe credinla a cerut lulius Alexander pe credinla a
promis a da Alexander Caricci. Aceasta cu credinfa sa a garantat
a fi Titius Primitius in ziva mai sus zis a se plgt1 capitalul cu
dobanzi pe dreptate si cinstit.
Fgcut la Alburnus maior XIII K. Noembrie, Hind Rusticus II
§i Aquilinus consuli.
A lui L. Vasidius Victor, a lui cfati as, a lui Bato Pr... vus,
Tovetis, Titius Primitius, a Hit Alexander Caricci Insusi a debi-
torului.
(Tab. 1')
x LX, q d p p r d f r lul Alexander, dari f p
Alexander Carl, et se eos x LX, q s s s mutuos
numeratos accepisse et debere se dixit.
Et eorum usuras ex hac die in dies XXX DI
dari lul Alexandro e a q e r p f r Jul Alexander
dari f p Alexander Caricci.
(Tab. 2r )
Id fide sua esse iussit Titius Primitius d s s s
turps
Act Alb maiori XIII K Novembr
Rustic II et Aquilino cols.

www.dacoromanica.ro
 86

(Tab. 2')
x sex sagi[nt]a qua die petierit, L Vasidi Vi[c]toris
probos recte Wahl fide rogavit / / / ctati / as
lurius Alexander, dari fide Batonis Pr / / / vi
prom[isi]t Alexander Caricci. Tovetis
et se ex LX, qssS mu[tuo]s Titius Prim-
numera[tos] acce[pi]ss[e et] itius
debere [se d]ixit. E[t eo-] Alexandri Caricci i[p-]
rum u[suras] sius debitori[s]

In primul contract Julius Alexander e nume roman, Andu-

enna Batonis (cu numele tatglui la Genetiv) este nume de pe-
reginN. in at doilea Titius Primitius e roman, Alexander Caricci
e peregrin. in acesfe contracte una din Orli farN Indoia1 nu
era roman. Cu toat4 aceste caritractele nu se fac dupg jus gen-
tium, ci se Intrebuinfeaza stipulaliunea, desbrNcata de forma veche.
Dovada, ca drentul roman se Impamantenise adanc si nu se mai
Ikea nici o deosebire la contractare intre cetaleni romani §i
peregrini :

Corpus inscr. lat. vol. III. p. 494.

Tabla din 29 Manz 167 (conservata in muzeul din Buda-
pesta) confine act de depozit :
Verus III §i Quadratus fiind consult 1111 Kalendelor lui lunie
dinari cincizeci 50 depozitali Lupus Carentis spuse a a primit
§i primeste dela Julius Alexander, pe 'care trebuie a-i inapoia fara
nici o controversa.
Mut la Alburnus znator."
Vero III Quadrato cons. Jill kal. lunias
Lquinquaginta L commendatos Lupus Ca-
rentis dixit se accepise et accepit a Julio
[Al]exandro, quos ei reddere deb[e]t
sine ulla controversia.
Actum Albur[no] mated. / I /

Depozitul e cel practicat la Roma. Constata In scris faptul

primirei banilor. Actul nu e constitutiv, ei numai probatoriu.

www.dacoromanica.ro
 87

IV.
Din cele 4 contracte de vanzare vom reproduce 2, dar numai
In text romanesc, din economie de spalitti).
Tab la din 16 Mai 142 (conservatg is Blaj) confine contract
de vanzare relativ la un sclay.
Dasius Breucus cumpgrg Si prime§te In mancipiu pe co-
pilul Apalaustus, sau dacg e cu un alt nume, de naliune grec,
chitanjat pentru doug uncii denari 600 dela Bellicus Alexandri,
fund pe credinjg cerut M. Vibius Longus a garanta : c acel copil
este sgngtos, trgdat deslegat de furturi $i noxie, c nu este va-
gabond, fugitiv, caduc si dacg cineva ar evinge, pe acel copil,
de care e vorba, sau vre-o parte din el, ca astfel cumpgrgtorul
mai sus scris sau cel cgruia acel lucru se va cuvenl, sg nu poatg
uza, profits, avea $i poseda drept; atunci, cat aceasta va fi Ce
astfel din el va fi lost evins, de doug on atalia bani buni pe
drept a cerut Dasius Breucus a se da- pe credinjg, pe credinig a
se da a promis Bejlicus Alexandri. Acela§ a garantat a fi pe
credinja sa Vibius Longus. 5i pentru acel copil, care s'a scris
mai sus, zise Bellicus Alexandri a fi prirnit si a avea la 'sine
preful lui x 600 dela Dasius Breucus.
Fgcut in canabele legiunei XIII. geming XVII. Kalende ale lui
Iunie, fiind Rufinus §i Quadratus consuli.
A lui Appius Proclus veteranul legiunei XIII. geming, a lui
Antonius Celer, a lui lulius Viator, a lui L. Firmius Primitivus, a
lui Ulpius Severinus, a lui M. Vibius Longus, fidejusorul, a lui
Bellicus Alexandri vanzgtorul".

Tabla din 6 Mai 159 (conservatg la muzeul din Budapesta)

confine contract de vanzare relativ la un
Andueia Batonis cumpgrg si.primeste in mancipiu jumgtate
parte, partea dreaptg in incgperile casei, care este la Alburnus
Maior satul Pirustilor mire megia§ii Plator Aoceptianus si Ingenus
Callisti cu denari trei sute dela Veturius Valens. Acea jumgtate
parte din cash, de care e vorba, cu ale sale garduri, ingrgdiri,
hotare, Intrgri, u§i, ferestre care este asa ca in cui prinsg si cat
se poate de bine sg ii fie permis a o avea pe drept. Si dacg
1) Studentii, cari vor avea interes pentru aceasta chestiune, vor cAuta
celelalte la Peretz, Istoria dreptului p. 379 si urni.

www.dacoromanica.ro
 88

cine-va ar eviige acea casg sau vre-o parte din ea asa ca An-
dueia Batonis sau cel cgruia ii va aparline acest lucru, sg nu
poatg a avea, a poseda si a usucapa, drept ; ceiace astfel nu ii
va fi permis, atajia bani a cerut pe credinjg Andueia Batonis a
i se da pe drept, a promis pe credinjg Veturius Valens. Si pentru
acea pane jumgtate de casg Veturius Valens a zis a fi primit pi
a avea la sine pre denari 300 dela Andueia Batonis. Si s'a
convenit intre ei, ca Veturius Valens sg plgteascg pentru acea
casg tributele pang la recensgmant.
Fgcut la Alburnus maior in preziva nonelor lui Mai, fiind
Quintillus Priscus consuli. L. Vasidius Victor a iscglit, a lui
Titus Flavius Felix, a lui M. Lucanus Melior, a lui Plator Carpi,
a lui T. Aurelius Priscus, a lui Bota Annaei, a lui Veturius Va-
lens vanzgtorul."

Din aceste vanzgri constatgm, cg des1 intre contractanji sunt

gi peregrini, formalitatea mancipajiunei e observatg. In contractul
al doilea obiectul vanzgrii este un inmobil provincial, pentru care
nici cetglenii romani nu puteau uza de mancipajiune. Pgrlile ob-
servau fare nici o teamg formele dreptului civil, respectandu-le
la extrem, corectand efectul prin stipulajiuni de garanjie. Espli-
calla poate fi, cg partite interesate copiau anumite formulare, care
le stgteau la indemang.
V.
Din contractele de localiune reproducem cel mai complect,
celelalte sunt tot cam de acelasi conlinut.
Tabla din 20 Maiu 164 (conservatg In muzeul din Cluj)
confine un contract de localiune:
Macritius si Celsus fiind consuli XIII Kalendele lui lunie
Flavius Secundinus scrisei rugat de Memmius Asclepi pentru cg
a Igggduit ca stie literile, ceeace a $i zis ca s'a inchiriat si a
inchiriat munca sa la munca aurarie lui Aurelius Adiutor din
aceastg zi pang la idele lui Noembrie viitor pe dinari saptezeci
liberi. Plata la vre me va trebul a o primi. Muncile sale sgngtoase
tart a da va trebul conductorului mai sus scris. lar dacg igrg
voia conductorului ar vol sg piece sau sg Inceleze, va trebul sa
dea pe fie ce zi sesterli 5 numgrate... c... far daca apa va Im-
piedeca, in proporlie va trebui sg socoteascg. Dad implinin-

www.dacoromanica.ro
 89

du-se termenul, conductorul ar face intarziere sg plgteascg plata,

cu aceiasi pedeapsg va fi linut afarg de /ncetate trei.
Fgcut la [mmenosum majus.
Titus Beusanfis care $i Bradua, Socratic Socrationis, Mem-
mius Asclepi".

Locatio-conductio operarum obisnuitg. Lucrul inchiriat e

munca, plata amgsurat muncii, garantandu-se a mum/ cu putere
si a fi sgngtos. in caz de impedecare, plata va fi scgzutg pro-
portional. Clausg penalg pentru caz de incetare a mfincii.

VI.
Tab la din 28 Martie 167 (conservatg In *muzeul din Berlin)
confine un contract de societate:
Intre Cassius Frontinus si lulius Alexander societate de
Imprumut cu dobanda dela X kalende ale lui Ianuarie care 'au
lost apropiate fiind Pudens si Polio consuli, pang la preziva idelor
lui Aprilie apropiate viitoare astfel se convine, ca orice In aceea
societate arvunit ar fi Si ar vent castig sau pagubg, in porliuni
egale vor trebui sg ia. in care societate 4 pus Iulius Alexander
numgrati sau in fructe denari cinci sute $i Secundus servul ,lu
Cassius Palumbus agent a pus denari doug sute case zeci si
sapte... s... c... urn s... la Alburnus... va trebui.
In care societate dacg cineva ar fi prins cu dol fraudg cg
face, pentru un as un dinar... pentru un dinar dougzeci dinari
celuilalt a da va trebul si trecand timOul scgzandu-se datoriile
sau suma mai sus scrisg sg si-o primeascg, sau de va prisosi
ceva sg impartg vor trebui. Aceasfa a se da, a se face, a se
presta a stipulat Cassibs Frontinus, a jurat Iulius Alexander. De
care lucru doug asemenea tabele au Post iscglite. De asemenea
se datoreste lui Lossa dinari cincizeci, care dela scull mai sus
scrisi va trebui sg ii primeascg.
Fgcut la Deusare V Kalende ale lui April, fiind Verus si
Quadratus consuli".
Nici acest contract nu InfgliseaZg nici o particularitate, care
1 -ar deosebi de cele ce se contractau la Roma. Scop de castig,
fiecare pune un capital, impgrtirea beneficiilor in pgrti egale.
Amandoug pgrlile sunt cetgleni romani.

www.dacoromanica.ro
 90

DI I. Peretz dg urmgloarea apreciare general asupra ma-

terialului conservat In tablele cerate:
Concluzitniea fireascg, ce se impune, este dar : cg dreptul
roman s'a aplicat in Dacia, cg el a avut o Inraurire covar§itoare
§i cA a reu0 astfel sg se impuie §i peregrinilor In manifestgrile
viejii for juridice §i cg, prin urmare, nu este cu putinjg sg se
'pretindg, a dreptul roman nu se allg la baza dreptului roman,
oricat ar fi fost in tirmg schimbat §i Ingbu§it de dreptul slay §i
bizantin".
in studiul ilstoriei dreptului roman, trebuie deci in totdeauna
sg se arunce mai tntai o privire asupra institujiunilor dreptului
roman din epoca clasicg, epocg ce corgspunde cu fiinjarea Daciei
ca provincie romang §i apoi asupra celorlalte drepturi, cgci dreptul
roman ca §i limba, ca §i obiceiurile, ca §i caracterul, ca §i tipul
roman, s'a pgstrat mai mult sau mai pujin alterat in plAmgdeala,
din care a e§it cu o caracteristicg atat de Latina naliunea roma-
neascg.")
0-ZiE63.3

1) Nf. op. citaf p. 400,-401.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA 11.
dela cele dintal state nationale panA la Inchegarea
principatelor romane Intr'un stat (1866).

Ft) Epoca prima,

papa la moartea lui Vasile Lupu i Matel Basarab (1654).

§. 36. Privire istorica. Organizatii de State In Europa.

Venirea Ungurilor, consolidarea for In Stat. Raporturile
cu Bizantinii. Pecenegii. Cumanii. Talaril.
La sfar§iful veacului at IX., Inceputul perioadei a doua In
istoria neamului romanesc, trecuse de mull primul val al popoa-
relor barbare. Dupn desfiinfarea imperiului roman occidental la
476, pe ruinile lui se ridicarn deosebite domnfi, menite a asigura
ordinea in Odle apusene ale Europei. Cea mai puternica domnie,
care se consolidase pann la Inceputul veacului at IX, a lost a
lui Carol cel mate, incoronat la anul 800 de impnrat roman. Carol
cel mare puse sfa4it §i in Odle dintre Tisa §i Dunnre domniei
Avairlor, ultimul popor barbar rnmas aici limp mai Indelungat.
in Europa occidentals din rnacinile imperiului roman de
odinioara ies noui popoare cu limn noun, popoarele romanice.
Aceste se ridicn ca noui factori in constituirea sfatelor europene.
Algturea de ele se gnsesc popoarele germane, de asemenea fac-
tor! puternici ai constituirii societnlii europene pe noui temelii.
Din imperiul lui Carol cel mare, impgrlit de urma§ii lui (843),
se formeazn mai tarziu 2 state. Francia §i Germania (887). Tot
In acest Limp se Infiinfeazn in nord-vestul Europei organizalii de
state in Svedia, Norvegia §i Dania, iar in nord-ost la Slavii a§e-
zati intre Ural §i Marea balticn, Rusia. in centrul Europe! inte-
meiazn Slavii 2 state puternice: Boemia i Polonia.
in sudostul Europe! I§i urmeazn viala de stat al doilea ram
at imperiului roman vechiu, imperiul roman' rnsnritean, care exists

www.dacoromanica.ro
 92

o mile de ant Inc5 dupN aderea ramului apusean. in InvOlth-

seala de popoare barbare, care isi schimbA asethile, Imp Orglia
romans orientala pOstreazg comorile culturii antice pentru tim-
purile viitoare de renastere.
in Loaf O scurgerea vremii dela cucerirea Daciei prin Traian,.
poporul daco-roman rOmane apArOtor credincios at pOmanfului
sOu de asezare, cetatea Carpalilor. In timpul de liniste din ulti-
mete veacuri, de linisfe relativ5, I i incheaga iarOsi viala sa In
sate. Safe le se unesc in ogranizalii mai puternice, constituiesc
vieala de slat, in forma primifivg a voevodatelor, cu stOpanire
asupra unui teritoriu mai mic sau mai mare.
La sfarsiful veacului al IX cronicarii ne dau date despre
primele organizalii de state in p5mantul romanesc.
Cand Romanii ar ft putut sO Inchege stafele for najionale
in unitgli si mai puternice, Incepe o noug epocg de emigrare a
popoarelor barbare. Viola, care se IncheagO In Europa occiden-
talg, in vechea Dade trebuie sO treacA prin noui IncercOri. Noui
pedece sunf destinate de soarfN de a se pune In calea desvol-
tNrii poporului daco-roman.
Pe la finea veacului al IX, soseste in regiunea dinfre Tisa
si DunAre poporul Maghiarilor. Se iseazA ca mostenitor pe tra-
dilionala vatrO a fiunilor si rNmane aici, Incepandu-si incursiu-
nile In regiunile vecine. El vine in afingere si cu organizaliile
statelor romane, care abia se constituir5 In ultimo epoc5 de vial5
tin istitA.
Maghiarii slant unicul popor dinfre popoarele barbare revNr-
sate asupra Europei centrale, care si rOmane statornic in regiu-
nea dinfre Tisa si DunOre, constituind un stat, intrat in comuniu-
nea de interese a popoarelor din aceasfN parte a Europei. Ma-
ghiarii primesc crestinismul si consolidaji in slat, cuceresc in
decurs de cateva veacuri multe dinfre teriforiile invecinate. Astfel
si o parte din poporul daco-roman ajunge in cadrele noului stat.
De aceea In studiul nostru vom da o deosebitt atenjiune si or-
ganizaliei de slat a poporului unguresc.
Dupg desiiinlarea primei stOpaniri bulgare (1018), imperiul
bizantin cucerifor peste pNmantul stNpanit de Bulgari, cum si
peste pOmantul ajuns sub influinlA buIgNreascO, ajunge in atin-
gere si cu noua domnie a Ungurilor. In veacurileurmNfoare sta-
tul ungar intrA de repelife on in raporturi politice cu imperiul

www.dacoromanica.ro
 93

roman. Afarg de aceea noui popoare barbare, Precenegii $j Cu-

manii, bat la porfile domniei unguresti.
Crestinismul nu este deplin consolidat in Ungaria. Lupfe
Infre curentul crestin si cel pggan, lupte Intre pretendenfii la
Iron, influinfe din afarg din partea capilor bisericei apusene de
o parte, din partea Impgrafilor bizantini de altg parte, sunt la
ordinea zilei si lin in ferbere permanentg noua domnie ungu-
reascg. Primul organizator at statului, regele Stefan I. infra In
leggturg cu biserica apuseang, dar un urmas al sgu Geza I. in
credinfg, cg interesele Orli sale sunt scuttle mat bine prin alianfg
cu imperiul roman, cere coroana dela Impgratul Duca. Sofia re-
gelui Geza era greacg de origine, nepoata Impgratului de mat
tarziu Bofaniafes.
Fiica regelui Ladislau I. se mgritg dupg Ioan, fiul Impgra-
tului Alexiu Comnen, ajuns si el la Iron (1118). Acesta poartg
rgsboiu cu Ungaria la 1129, oasfea maghiarg e Infrantg. La 1152
all rgsboiu poartg cu Ungaria Impgratul Mandel Comnen. La
curtea din Constantinopol sunt In permanenfg refugiafi unguri,
cari cer de a interveni In afacerile Ungariei. Alia* de cgsgtorie
lntre prefendenli de Iron din Ungaria si fete de Impgrat din Bi-
zanf sunt la ordinea zilei. in epoca de domnie a dinastiei arpa-
diene raporturile politice dintre Bizani gi Ungaria sunt and de
dusmgnie, cand de prietenie. In luptele dintre Bizantini si Unguri
iau parte de- multe on Pecenegii $i Cumanii.
Pecenegii, popor barbar invadat asttpra pgmantului ro-
manesc in veacul al XL, e tot de rasa mongolg. Ocupg locurile
pgrgsite de Unguri In veacul al IX., dupg plecarea acestora din
Ateleuz. El se intind pang la Carpafi $i pang la Dungre. Rgrrian
In aceastg regiune pang la finea veacului XI., cand sunt sdro-
bill Intr'un rgsboiu de impgratul Isac Anghel (1096). Dintre cei
rgmasi in vial g, o parte trec in imperiul hizantin, altg parte trec
peste munli in Ardeal, unde sunt cunosctli ca Bisseni sau Bessi.
Dela aceastg epocg ei dispar ca popor si perd importanla istoricg.
"Cumanii sunt urmasii Pecenegilor in pgmantul ocupat de
ei. Sunt de acelasi neam, vorbind aceeasi limbg. Cumanii sunt tot
popor nomad. Stgpanirea for se intinde in sesul dela nordul Du-
ngrii pang in Carpafi. Ei sunt porrorul barbar al veacului al XII.
pang dire mijlocul veacului utngtor, cand sunt alungali de Ta-
tar'. La finea veacului XI. Cumanii intrg peste Carpafi in timpul

www.dacoromanica.ro
 94

regelui Ladislau I., fiind acest a ocupat In Croatia. Dar ei sunt

bgtuti de Unguri, o parte din Cumani se a§eazg in Ungaria. La
Inceputul veacului at XII ei sunt chemali contra Ungariei de un
pretendent at 1ronului unguresc.
in veacul al XIII. multi dintre Cumanii dela nordul Dungrii.
se IncreOineazg. La stgruinta papei dela Roma li-se §i Infiinfeazg
un episcopal, numit at Cumanilor, la Milcov.
Pe la 1239 armata francezg plecatg In ajutorul Impgratului
latin din Constantinopol, intro In prietenie cu Cumanii dela nordul,
Dungrii §i cu Impgratul Ion Asan al Romano-Bulgarilor. In timpul
cand luptg algturea de Francezi In contra Grecilor, ei sunt atacali
In aezgrile for de Tgtari. Pane din Cumani se refugiqzg peste
Dungre, iar ally parte trece In Ungaria, unde sunt primiti de re-
gele Bela IV. §i se wazg In regiunea Tisei. Asffel dispare §i
acest popor, invadat peste pgmantul romanese.
711 tarii sunt poporug barbar al veacului at XIII. si XIV., care
Incheie pentru pgmantul nostru a doua epocg a ngvglirii po-
poarelor barbare.
Invasiunea Tgtarilor sau Mongolitor este cea mai ingrozi-
toare din cafe au venit asupra pgrtilor rgsgritene ale Europei. La
anul 1241, preveniti cif regele Ungariei e gala de a face o es-
cursiune la sudul Dungrii spre a pedepsi pe necredincio§ii falg
de scaunul papal, ei infra In Ardeal prin Carpalli ostici, Main-
teazg in Ungaria pang cgtre capitalg, prefgcand in urma for totul
In cenge §i In ruine.
Un duce tgtar Cadan, gezat In Ardeal, unde 'Area cg vrea
sg. Intemeieze o stgpanire trainicg, dg la 1242 un edict, datat
din Zujo (Sajo = $ieu ?) anul domniei noastre at II:" In care
ordong, ca Skull §i Valachii nh primeascg, precum fgcurg §i
Sa§ii, banii for In pretul celor necesare, ca §i banii bizantini
(Documentul e din colectia lui Iosif Kemdny: Nos Cattan ex
stirpe ledzan in regno Hungariae Kaymakam... hortamur... et corn-
mittimus vobis... Castellani in castris Clusu, Dees, Busdach, quod
cum a nobis data potestate ordinar& debeatis at quem admodum
Flandry in initio regni nosfri acceptabant nummos nostros vulgo
Keser Chunnich Tatar Pensa, et dicti Zycli et Blachy per omnia
necessaria, quae ad nostram thilitatem pertinent, acceptarent, tam-
quam nummos byzantinos". Datum in Zuyo anno regni nostri
IL Dupg Transilvania din 1871 p. 55 la Xenopol II. 263).

www.dacoromanica.ro
 95

Dupg 3 ani Tgtarii pgrgsesc tam Des' invasiunea tgtarg de

o extrema violent, dupg depgrtarea lor, oamenii revin la ale lor, $i
ranele Igsate se vindecg.
Tgtarii Ins rgmart Limp Indelungat in ,pgrtile rgsgritene ale
Carpatilor, impedecand Inchegarea organizallilor de state romanesti.
Prin prgdgciunile acestui popor barbar au putut ele sg fie
intarziate o vreme, dar n'au putut fi zgdgrnicite.
In tot timpul dela venirea Ungurilor pi Tang la plecarea
Tharilor elementul daco-roman rgmane statornic In asezgrile sale.
Organizapile sale sociale, chinezatele Si voivodatele, sunt cadrul
In care duce viata, iii apgrg ill* atacatg de dusmani, si o
perpetueazg. El nu numai trece biruitor peste toate, ci, condus
de geniul national, wind din cetatea Carpatilor, Intinde ase-
Arlie pe coastele sudice si rgsgritene ale acestora. Aici clgdeste
noui organizalii de stat, temeliile, din care se incheagg cele 2
principate romanesti dela nordul Dungrii, cum vom vedea in cele
urmgtoare.

§. 37. State romane In teritorul fostei provincli Dacia

la finea veacului IX.
Am vgzut, cg In Intreagg epoca dela retragerea legiu-
nilor $i 1 oficialitglii din partea Impgratului Aurelian la sudul
Dungrii, poporul daco-roman a rgmas statornic pe teritorul, unde
a constituit provincia romans Dacia. Pentru timpul miscgrii po-
poarelor barbare, des1 se ggsesc numai puline documente isto-
rice privitoare la poporul roman, dar totusi se poate constata,
cg el nici pe un moment n'a pgrgsit acest pgmant, urmand exem-
plul popoarelor barbare, trecute peste el. In decursul veacurilor
de vremi tulburi, a rgmas strgjer credincios la locul lui Incredintat,
dovedind trginicia lui legendary esprimatg in cuvintele : apa
trece, pietrile roman".
La sfarsitul veacului_ al IX., despre care limp ni s'au pgstrat
Insemngri istorice asupra popoarelor ggsite pe acest pgmant, se
constatg existenta In teritorul fostei provincii Dacia malt° arelor
organizalii de state locuite de popor romanesc:
1. Principatul lui Gelu, era asezat dincolo de pgduri, In
Tranailvania (terrae ultra silvanae ubi Gelou quidam Blacus do-
minium tenebat... castrum suum juxta !lumen Zomus" Ano-

www.dacoromanica.ro
 96

nimus cap. XXIV. si XXVII. Se Intindea In pgrjile nordice ale

Transilvaniei in regiunea Somesurilor, capitala era langg raul
Somes.
Cronicarul povesteste, cg atacat fiind de Unguri, Ge lu a fugif
cgtrg castrul sgu de langg raul Somes, soldajii lui Tuhutum ur-
mgrindul 1-au ajuns langa raul Cgpus (Copus) pi 1-au ucis.
Castrul lui Ge lu, adecg resedinfa lui, nu putea fi decal unde
e azi localitatea Gildu (spre vest dela Cluj pe soseaua ClujOra-
dea-mare). Aceasta e asezatg langg Somesul mic, (Intrunind ra-
mificaliile Somesul cald §i rece), In care infra ca afluent pe lermul
stang raul Cgpus, chiar la Gilgu. Numirea acestei localitgli pro-
babil derivg dela numele principelui Gelu.
Ca locuitori ai principatului lui Ge lu sunt argtaii Romanii
gi Slavonii (Blasii et Sclavii).
Anonimus nu-1 aratg dependent de imperiul Bulgar.
Date le comunicate de cronicar ii sunt cunoscute din tradifie
Si nu pot fi bgnuite ca inventate de dansul, ceea-ce constatg §i
dl D. Onciul (Originele principatelor rom. p. 124).
11. Principatul lui Menumorut (dux Bihorensis), era situat
In regiunea Crisurilor $i a cursului de jos al Somesului, Inveci-
nandu-se la nord §i nord-vest cu Tisa, la sud cu Muresul, iar la
ost cu Ardealul (terra que est inter Tisciam et silvam Igfon, que
jacet ad Erdeleu, a fluvio Morus usque ad fluvium Zomus" Ano-
nimus cap. XI).
In acest principal era si orasul Satu-mare, a cgrui existenjg
este doveditg documentar din timpul regelui Stefan I. (sojia regelui
a adus acolo colonii bavareze).
Principatul era vasal imperiului bulgar,
Poporatiunea era In parte romang, cum se dovedeste $i din
pgstrarea vechilor nume ale raurilor Cri$ul, Somesul $i a numirei
Satu-mare.
E probabil, ca la principatul lui Menumorut sg fi aparjinut
pi par(ea mai muntoasg a Maramuresului.
Cand Menumorut a fost somat de Arpad sg i se supung,
s'a impotrivit. (Xenopol II: 176-177).
in contra jgrii lui Menumorut fac Ungurii 2 espedijii. In cea
dintaiu cuceresc riumai pustietatea Nir (Nyir), asezatg la nord.
Menumorut se retrage in muntele Igfon §i se Impotriveste cu pu-
tere, pang ce Ungurii Incheie pace cu el. Prin tratatul de pace

www.dacoromanica.ro
 97

Menumorut este lgsat In principatul sgu, totodatg se obligg de

a-§i da pe fata lui de solie fiului lui Arpad, Zulta.
La moartea lui Menumorut principatul lui, In lips de mo§-
tenitori de sex bgrbgtesc, trecu fiicei sale, care era solia primu-
lui principe al Ungurilor, dupg venirea for In aceastg tarp.
III. Principatul lui Glad, era situat dela Mures spre sud
pang la Orpva, adecg in Banatul de azi, mgrginit la vest de
Tisa, la sud de Dungre. (Terram. vero que est a fluvio Morus
, usque ad casfrum Urscia..." Anonimus cap XI.)
Principatul lui Glad e arafat ca aflAtor sub suzeranitatea
Bulgarilor, ca §i a lui Menumorut. insu§i Glad era de origine
din Vidin (de Bydyn castro egressus").
Populatiunea era compusg din Romani, poporaliunea autoh-
tong a Blnatului, §i din Bulgari, reprezentantii stgpanirei bulgare
in aceastg targ.
Cand au venit Ungurii asupra tgrii lui Glad, dupg lupte in-
delungate de apgrare, el s'a retras in cetatea Cubin. (Keve). Fgrg
a fi biruit, Glad a trimis soli de pace la Unguri, cari au incheiat
pace cu el, rgmanand §i mai departe domnitor al Orli sale. Pe
Unguri i-a ingrgmgdit cu daruri §i le-a cedat o parte de pgmant
langg Tisa, unde s'a aezat un conductor al Ungurilor, Boyta.
Glad a rgmas §i mai departe In capul principatului salt, schim-
band vasalitafea bulgarg cu cea a Ungurilor.
Existenta principatului lui Glad este doveditg, afarg de Cro-
nica lui Anonimus, §i de alfe cronici vechi i este recunoscutg
§i de 'Modell maghiari (v. isvoarele citate la G. Popoviciu, 1sto-
ria Romani lor bgngteni p. 108. A magyar honfoglalas kutf6i, etc).
Frideric Pesty, cel mai nepreocupat isforic maghiar, care are nu-
meroase cercetgri istorice privitoare la Banat, recunoa§te perso-
nalitatea istoricg a lui Glad.
Principatul lui Glad, dupg paces Incheiatg cu Ungurii, rg-
mane in vechea sa organizatie, cum nici nu se putea altcum.
Ungurii s'au mullumit cu declaratia de supunere §i au plecat sg
cucereascg i alte pgrti, ei aveau nevoe de pradg §i de slujitori.
Glad §i urrngtorii lui au rgmas ca principi ai tgrii for pang
in timpul regelui Stefan I., cand domnia principele Ahtum. Des-
pre acest principe sunt date intrio monografie istoricg Vita S.
Gerhardti (publicatg In Monumenta Arpadiana de End licher pag.
214, la Xenopol II. 179 §i Popoviciu op. cit. p. 113-115).

V. Oni,sor, Istoria dreptului romAn. 7

www.dacoromanica.ro
 98

Principe le Ahtum era In ,,urbe Morisena" (probabil Cena-

dul, ca eras pe Mures la Xenopol 11. 179 e identificat gresit
cu orasul Targu-Mures, care e cu totul in altg regiune a Mure-
sului). El fusese botezat dupg ritul grecesc In cetatea Vidinului.
Desl creqtin, dar dupg obiceiul bulggresc trgia In poligamie,
avand sapte sojii.
Ahtum In acest limp era emancipat de sub suzeranitatea
Ungurilor. Pe regele Stefan nu-1 mai respecta. Se Incredea In
puterea sa, in mullimea soldalilor $i nobililor sgi. Avea mullime
nenumgrafg de turme de vite, multe posesiuni $i cull. To Infin-
sese puterea peste sarea regelui, care venia pe Mures §i asezase
vighefori §i vamesi in toate porfurile acelui rau pang la Tisa.
Cu binecuvantarea episcopilor greci a construit In cetatea
Muresang" o mgngstire inchinatg sfantului loan Botezgtorul, In
ea a asezat egumen $i cgltiggri de riful grecesc.
Puterea lui' Ahtum se Intindea dela raul Cri§ pang langg
Transilvania i pang la Vidin $i Severin (a fluvio Keres usque
ad partes Transilvanas et usque in Budin et Zoren").
Ahtum avea pe un credincios al sgu cu numele Cinad, pe
care 11 fgcuse conducgtor peste armata lui. Acuzat Insg cu o
ving bowie mare, Pchtum voia sg-1 piardg. Cinad afland despre
aceasta, fugi la regele Stefan. Acesta II priml, it botezg In legea
catolicg si afland toate secrefele nesupusului sau vasal, trimise
pe Cinad cu oaste In contra lui Ahtum. Dupg lupte grele, Ahtum
cgzit, iar In locul lui ramase Cinad, ca om al regelui unguresc.
Cinad menlinu situalia Orli lui Ahfum, cu mai puling nea-
tarnare fah de regele ungar, In calitate de comite sau ban, In
c4legoria voevodului din Ardeal.
Aceasig situajie se menline in ioatg epoca de domni a
dinastiei arpadiene. Dupg aceea urmeazg o noug organizare au-
tonomy a teritorului bgnglean, ca banaful de Severin.
Aceste sunt organizaliile de state dovedite istoriceste. Du§-
manii continuitglii poporului roman In Dacia traiang, contestg a-
devgrul datelor conlinute in cronica notarului anonim al regelui
Bela III. numai din mofivul, cg aminteste despre existenla Ro-
manilor. In celelalte amgnunie §i in celelalte pgrli ale cronicei,
el este acceptat ca dovadg istorica.
Dupg dovezile, ce am scos din numirile de localitgli, ara-
land ca Romanii sunt anteriori Ungurilor In teritorul fostei pro-

www.dacoromanica.ro
 99

vincii Dacia, dupgce existenta Romani lor e confirmatg §i de cro-

nicarul unguresc Simion Kezai, de cronicarul rus Nestor, de
deosebifele documente produse in judecgli, credem ca argumentul
du§manilor continuitglii, nu mai poate fi luat in serios.
SI admitem, ca in amgnunte traditia, din care §i-a scos
cronicarul anonim §tirile, dela veacul al X. pang la al XII., s'a
Intunecat. Dar Intro chestiune atat de principals, cg oare erau
Romani In tars la venirea Ungurilor ori- nu, sa fi gre§it croni-
carul dupg 200 de ant, stiintificeste nu e admisibil.
Alte dovezi vom aver in capitolele urmgtoare.

§. 38. Organizatii de state ronfane Inainte

de Intemeiarea principatelor.
intre veacul al X. §i al XIV., Inainte de Intemeiarea prin-
cipatelor Tgrii-romane§ti §i, al Moldovei, ggsim §i pe coastele
dela sudul §i ostul Carpatilor formatiuni de state, Intemeiate de
Romani. Aceste organizatiuni formeazg temeliile, pe care se clg-
desc mai tarziu aceste principate.
Date le istorice relative la aceste organizatiuni ne aratg ur-
mgtoarele state:
1. In regiunea Oltului, in dreapta §i In stanga, erau 5 state.
Date le ni-le da o diploma de donatiune data de regele Bela IV.
at Ungariei.
Regele Bela IV. (1235- 1270), ca sg apere tam de o inva-
siune ca cea a Mongolilor, care trecuse peste Cara sa, in anul
1247 clgruie§te prin un document cavalerilor sfantului loan din
lerusalim (loanili) pgmanturile wzate 'peste munti, in Muntenia.
in acel document sunt amintite 5 state mid, 3 locuite de Romani,
iar la doug se poate face aceea§i conclusiune.
Aceste state, despre cart documentul spune, ca le confere§te
cavalerilor Ioanili, sunt:
1. Toatii Cara Severinului, Impreund cu knezatele lui loan $i
Farca$_piinci la raul Olt (Nos Bela ...damus et conferimus dictae
domui totam terram de Zevrino... pariter cum Kenezatibus Ioannis
et Farcassii usque ad fluvium Olta);
2. Tara numitcl Lytira (a Lotrului);
excepteazg din donatie:

7*
www.dacoromanica.ro
 100

3. Knezatul voevodului valah Lytuon, pe care II lasg vala-

hilor precum II avuserg pi pang acum (excepta terra Kenazatus
Lytuon voiavodae, quem Olachis relinquimus, prout iidem hac-
tenus tenuerunt) ;
mai dgruieste:
4. Intreaga Cumanie dela raul Olt spre ost (a fluvio Oltae
et Alpibus ultrasilvanis totam Cumaniam);
afarg de
5. Tara voevodului Seneslau, pe care o lasg de asemenea
Valahilor precum o avuserg $i mai nainte (terra Seneslai
voiavodae Olachorum, quam eisdem relinquimus). (Xenopol II.
275-277).
Din donaliunea lui Bela IV. se vede, ca a concedat cava-
lerilor ioanifi :
dreptul de a percepe din veniturile, foloasele $i slujbele
tuturor teritoriilor dgruite $i anume din fara lui Lytuon $i Se-
neslau 1/2, din rest in intregime, pe 25 ani.
Din aceste Igri erau supuse direct autolitcitii regelui cele de
sub 1, 2, 4. in acestea regele avea biruri (reditum et servifiorum),
din care el incuviinfeazg cavalerilor jumgtate.
in celelalte (Lytuon $i Seneslau) regele avea tributuri (pro-
ventum et utilitatum), fiind acestea recunoscute ca autonome.
Asupra ocartnuirei acestora regele nu pufea dispune.
Regele renunl g In totalitate la veniturile dela : biserici (atat
cele existente, cat si cele ce s'ar zidi In viitor), dela mori, dela
pescgrii, afarg de cele din Dungre, 'dela cari Isi reservg jumgtate.
Asemenea Isi reservg si 'I, venitul din morile din Ora Lytira
(Lotrului).
Valahii din Cara Lytira sunt datori a face slujbg militarg,
ajutand cavalerilor de cafe on ar fi a se respinge vr'un atac dirt
afarg, iar cavalerii sunt datori sg dee sprijinul for Valahilor.
Cand vr'un mai mare al Orli Lytira (nobil) ar fi condamnat
la moarte, poate apela la curia regeascg.
Cronicarut persian Fazel Ullah Raschid spune, c in anul
1240: nprincipii Mongolilor trecurg munfii Galifiei, penfru a infra
in Ora Bulgarilor si a Ungurilor. Orda, care mergea spre dreapta,
dupgce a trecut Cara Ilaut (Olt, Aluta), ii iese inainte Bazaramban
cu o armatg, dar este bgtut".
Cadan $i Buri an mers asupra Sailor si i-au invins In

www.dacoromanica.ro
 101

trei bgiglii. Bugek din Cara Sasilor, tech peste munji, intrand la
Kara-Ulaghi In Cara lui Mischelav (Seneslau) $i a Mut popoarele
Ulaghice". (V. Xenopol II. 115).
Din textul cronicarului persian se constatg privitor la Romani:
1. Cg seful mongol Orda a coborit dela nord spre sud $i
trecand prin Cara Ilaut a ajuns la lam lui Bazaram-Ban, care nu
e. altcineva decal voevodul Basarab-banul, argtat de documentul
unguresc din 1247 pe numele de botez Lytuon, iar de cronicarul
persian pg numele de familie (Basarab) si titlul de domn (ban).
2. Ca seful Cadan intrat in fall pe la Rodna, a coborit la
Bistrifa, de acolo la Brasov, $i bgtand in trei locuri pe Sasi a
trecut cu Bugek munlii si a atacat popoarele Kara-Ulaghice, alt
grup de Romani, decal cei ce luptau in contra lui Orda.
impotrivirea statelor romanesti in contra ordelor tatare, in
fafa carora regele Ungariei a fugit pang pe insula Veglia, din
Marea adriaticg, dovedeste ca ele aveau puteri insemnate. De
aici se esplicg, cg pentruce cgluggrii Ioanili n'au luat nici odatg
in posesiune locurile date for de diploma din 1247. Regele Isi
Insusia drepturi asupra unor regiuni, uncle n'avea autoritate si
drepturile lui nu erau recunoscute. A dat cavalerilor ceea-ce de
fapt nu avea.
Mai tarziu e intalnit voevodul Lythen (Litean), care e identic
cu toata siguranla cu Lythuon din 1247 si cu Bazaram-ban a
lui Roschid.
Lythen se revoltg impreung cu fratele sgu Bcirbat contra
regelui Ladislau IV. Cumanul (1272-1290), pe cand acesta era
Inca minor (la inceputul domniei 1272-1279) $i ocupg o parte
din pgmantul de dincolo de Alpi, nevoind cu nici un chip sa
dee venitele acelor pgrfi (Cum nos in aetate puerili coepissemus,
Lythen waywoda una cum fratribus suis, per suam infidelitatem
aliquam partem de regno nostro ultra alpes existentem pro se
occuparet et proventus illius partis nullis admonitionibus redire
curabat... ipsum interfecit et fratrem suum nomine Barbath cap-
tivavit et nobis adduxit... tributum nostrum in eisdem partibus
nobis full restitutum" Fejdr V. p. 274, Xenopol II. 281).
II. Tinutul Vrancei, (azi regiune in judefele Putna si Ramnic),
despre care o bulg papalg din 1234 spune :
in episcopatul Cumanilor se aflg, dupg cat slim, niste po-
poare care se numesc Valahi. Des1 ele se cred a fi crestine,

www.dacoromanica.ro
 102

disprejuiesc biserica romang si nu primesc sacramentele dela ono-

rabilul nostru Irate episcopul Cumanilor, ci dela niste pseudo-
episcopi ce se lin de ritul grecesc. Call -va din regaful unguresc,
atat Unguri cat $f Safi si alp dreptcredinciosi, zgbovind printre\
ei, tree la credinja for si fgcandu-se una cu acei Valahi, primesc
dupg felul for sfintele sacramente, In disprejul episcopului Cu-
manilor" (In Cumarorum episcopatu, sicut accepimus, quidam
populi qui Valachi vocantus existunt... Fejdr III. 2 p. 350; la Xe-
nopol IL 282). -

in aceastg jarg Vrancea, teritorul episcopatului Cumanilor,

la 1234 era un scat organizat de Valahi, care pe langg organi-
zajia impusg de regele Ungariei cu episcopia Cumanilor, avea orga-
nizalia sa religioasg deosebitg, cu mai milli episcopi. Nu e decat
natural sg admitem, desl isvoarele ne lipsesc, cg prius-ul pentru
o organizajie bisericeascg, este organizajia politicg, de stat. Putem
admite, ca in acest teritoriu era un voevodat organizat, care
oferea o mare siguranjg de drept, cum $i multe avantagii corner-
ciale, sand atrggea pe Sa§i, Unguri $i alp dreptcredinciosi din
jara de peste munli ai stgpanirei ungare.
PiL in Abstammung... p. 114 zice: bass hier eine zahireiche
Walachische Bevolkerung gemeint ist, erhellt schon daraus, dass
selbe eigene Bischofe hatte and fremde Elemente in religioser
liinsicht amalgamiren konnte".
Pe fang episcopi trebuiau sg fie cler, cgrji bisericesti, cu-
nostinja scrisului $i cetitului (v. Xenopol II. 282 nota 12).
Vrancea, incorporate in principatul Munteniei, iar dela Stefan-
cel-mare in cel al Moldovei, a pgstrat o organizare deosebitg.
D. Cantemir spune in Descriptio Moldaviae, cg aceastg republicg
ar cuprinde 12 sate $i vreo 2000 de case, a cgreia locuitori trgiesc
ca pgstoria $i nu pracficg agricultura. Ei plgtesc principelui pe
an un tribut hotgrit, iar in celelalte se ocarmuiesc dupg legile
lor, neprimind dela domni ordine, nici judecgtori."
Vrancea in epoca episcopatului Cumanilor, trebuia sg fie. cu
un teritoriu cu mull mai extins, decat cum ne relateazg Cantemir.
III. In regiunea Cetatea Neamjului se ggsesc urmele unei
organizalii de stat a Romanilor. Iafg ce date avem despre Ce-
tatea Neamjului (judejul Bacgu de azi) de prin veacul al XII.
Autorul bizantin Cinnarnus (uncut la 1145) scrie, cg in
expedijia intreprinsg de impgratul Manoil Comnen in contra Un-

www.dacoromanica.ro
 103

gurilor la anul 1161, Leon Batatze, un general impgrgtesc cu

o armatg tot asa de puternicg, In care se afla mai ales un nu-
mdr Insemnat de Valahi, cari se zic a fi o colonie italicg, fu trt-
mis pentru a cgdea asupra Ungurilor, dintr'o alts parte, din-
spre Marea Neagrg, pe unde ei nici odatg nu fuseserg atacati".
Aceastg regiune putea fi cam pe la pasul Oituzului, pasul Ghi-
mqului sau al Tulghe§ului. Ace0 Valahi erau din partea locu-
lui, pe unde trecea generalul bizantin, in mare ntimgr. Ei s'au
anal cu Impgratul bizantin §i i-au sporit armata, sau o consti-
tuiau singuri.
Aceste date din Cinnamus sunt confirmate prin alt scriitor
bizantin Nicetas Choniates, care spune cg Romanii ce locuiau
in acea regiune a Moldovei, erau prietenii pi aliatii Impgratului
Mihail Comnen. Scriiforul Choniates povesteste, cg la anul 1167
(§ase ani dupg espedilia in contra Ungurilor), Romanii din acea
regiune au prins pe un unchiu rgsvrgtif at Impgratului, in fugg
spre Oa Dila §i 1-au daf in mana Impgratului. 0 dovadg evidenta
aceasta, cg ace§ti Romani erau In raporfuri de priefenie cu Im-
pgratul Comnen. 0 bulg papalg ni-a Mai informalia, cg cetatea
Neamfului a lost ziditg de cavalerii teutoni, cart obtinuserg dela
Andreiu II, $i Cara Barsei. Regele le retrgsese acest dar, mai tarziu
Insa le-o Inapoia $i, ca despggubire, le dete si o bucatg de loc
peste munti in Cumania; unde ei construirg o cefafe foarte tare.
(ultra monies in viam, Partem contulit Cumaniae, in qua dicti
magister et fratres castrum munitissimum construxerunt". Bulla
din 1232 in Theiner Mon. Hung. 1. p. 106, la Xenopol II. 290).
IV. Regiunea Campulung din munlii Bucovinei, Intrunia In
sine constituitg o poporatiune romaneascg de munle. D. Cantemir
ni-a pgstrat in Descriptio Moldaviae date si despre aceastg targ
a libertglii, care avea incg drepturi Si privilegii deosebite pe timpul
sau. El ne spune :
Republica Campulungului cuprinde vre-o 15 sate, Coate cu
legile §1 judecgforii for proprii. Locuitorii ei nu se pricep la lucrul
pgmantului §i toafg ocupatia for e pgsforiful oilor. Tribuf anual
plgfesc gi ei cgtre domnii de mai nainte §i aceasta leggfurg In-
tgritg, ei o Innoesc de cafe on se pune domn nou, tritnitand anume
delegati spre aceasta la curie..."
Locuitorii Campulungului nu sunt boieri, dar nici suptO boie-
rilor; cg au un obiceiu at pgmantului, care nu e acel de pre-

www.dacoromanica.ro
 104

futindeni. Ciobani Indrgsnefi, ajutali de asprimea locurilor, ei

primesc pe vornicii ce le plac pf gonesc pe ceialalli..."
Din aceasfg situalie deosebitg, menfinufg si dupg consti-
tuirea principatului moldovenesc, se vede cg organizajia repu-
blicei Campulungului era foarte veche, pi cg la incorporarea ei
In statul Moldovei, si-au pgstrat, in baza unei Infelegeri, repetate
la fiecare schimbare de domn, drepturile pi situajia avutg.

§. 39. Venirea Ungurilor §1 cucerirea lor.

Nici originea, nici patria primifivg a Ungurilor, nu e cunos-
cuts. Toate cercefgrile fgcute pe acest teren au rgmas fgrg re-
sultat pozitiv. Pe baza filologiei comparative $i a etnologiei e
statorit, cg ei aparlin rasei turanice sau mongolice (in cele 3
rase : aria, semiticg $i mongolg) zisg totodatg pi ural-altaicg.
Nu se poafe sfabill stiinfificesfe, cg aparlin la ramura uralicg
sau altaicg, e constatat insg, cg limba for face parte dirt familia
fing-ugoricg.
Tradijiunea ii considerg de urmasi ai Hunilor. Cu aceastg
tradijie au $i inaintat ei mai tarziu in Panonia, dovedindu-si
dreptul asupra acelui pgmant, cum istorisesfe gf Anonimus.
Dupg rezultafele stiinjei de azi, in Europa patria veche a
Ungurilor (numiji In isvoarele vechi: hunugur, unugur, unugor,
ungri, greceste: Ouggroi, gerrri: Ungar, Unger, in lat. miedievalg
Hungarus), ar fi fost lugria, in jinutul dela cursul mijlOciu at raului
Volga pang la muntele Ural. Aici ar fi venit in veacul I. d. Ch.
si au locuit cam 700 de ani in lugria si dup'aceea in Baskiria,
in apropierea lacului Caspic. Pe la anul 830 ii ggsim pe sesul
dinfre cursul de jos al raurilor Don si Nipru, la nordul Mgrii
negre in jinutul numit Lebedia. Cand au venit aici $i din ce causg
$i -au pgrgsit patria veche, nu se stie. Dupg asezarea for in Le-
bedia, Indatg au inceput incursiunile de pradS la popoarele ve-
cine. Cele dintai date sigure despre rolul Ungurilor in Europa
sunt din 839, cand au lost chemaji de Bulgari sg lupte In contra
Bizantinilor.
Isforicul Constantin porphyrogenetos (unul dintre izvoarele
principale ale istoriei vechi unguresti, a scris despre ei in cartea
sa De administrando imperio" In cap. 38-40) spune, cg dupg o

www.dacoromanica.ro
 105

jumgtate de veac Ungurii an lost sco0 din Lebedia de Biseni §i

cg o parte din ei au plecat spre ost In Asia, iar cealaltg parte
spre vest, ocupand finutul dintre Nipru, Nistru, Prut §1 Seret,
numit de el Atelkuzu (dupg cuvantul Atel, Etel = tau §i k6z
Cucerirea acestui finut a putut fi cam pe la anul 889.
Aici n'au stat decal cativa ani. De petrecerea lor aici leagg
§tiinfa ungureascg Infiintarea sfatului lor, prin faptul, cg cele 7 tri-
buri, cari pang atunci trgiau In neatarnare, s'au unit sub un singur
conducgtor, la stgruinfa chaganului Chazarilor, care avea interesul,
ca un popor vecin sg fie unit §i puternic, dorind sg-i supung
sie0. Acesta a chemat la sine pe primul voevod al Ungurilor,
Lebedias, §i i-a pus in vedere, cg it va inglta de archon, dar sg
se supung poruncilor sale. Lebedias a recomandat, chaganului
pe voevodul urmgtor, Almos sau pe fiul acestuia Arpad, Ca mai
potriviti. Chaganul lgsand pe Lebedias sg plece, a trimes cu el
oameni de ai sgi, cari sg se slgtuiascg cu Ungurii. Ace0ia au
ales de conducgtor pe Arpad, §i dupg obiceiul si legea chaza-
rilor 1-au instalat, ridicandu-1 pe scut. Aceasta a lost la anul 890.
Tradifiunea perpetuatg de Anonymus poveste0e despre incheierea
contractului de sange Intre cei 7 §efi ai triburilor, al cgrui con-
finut este:
1. Pang ce trgiesc, conducgtorul for §i at urma0lor lor va
fi totdeauna din familia lui Almos ; 2. Ori ce avere vor ca0iga
cu osteneala lor, la Impgrfire sg nu fie nici unul esclus ; 3. Frun-
ta0i, cari din voinja lor au ales pe Almos de domn, nici ei, nici
copiii lor sg nu fie esclu0 din slain! domnului §i din slujbele
tgrii; 4. Dacg cineva dintre urma0 ar devenl infidel cgtre persoana
domnului gi ar provoca neIntelegere Intre Domn §i rudele sale,
sangele pgcgtosului sg se verse, cum s'a vgrsat sangele lor
cand au jurat credintg lui Almos; 5. Dacg cineva dintre urma0i
lui Almos on a celorlalli conducgtori de triburi ar cglca porun-
cite cuprinse in acest juramant, sg fie blgstgmat in veci.
in timpul petrecerii In Atelcuz, Ungurii au lost chemati in
ajutor de Impgratul bizantin contra Bulgarilor, ,pe cari i-au Mut
§i s'au Tutors cu prgzi bogale acasg. Bulgarii insg, cu ocasia
unei incursiuni contra lui Svatopluk, regele Moraviei, au Intrat in
Atelcuz §i §i-au rgsbunat. Rentorcandu-se au luat carele Si cortu-
rile .§i au plecat cgtre Chiev, unde s'au bgtut cu Ru0i, dar In-
cheind pace, au primit daruri §i multi cglguzi, cari i-au condus

www.dacoromanica.ro
 106

spre pgmantul Panoniei, Intrand pe la pasul Verecske, au ajuns

pang la Munkacs. Anul intrarii for in Carpafi, nu e sigur, dar se
pune la 885 (a111 isforici suslin 896 §i 897).
Dupg tradifie la venirea Ungurilor, au existat urmgtoarele
organizalii de stat pe pgmantul fostei Ungarii:
la nord-vest in Ceho-Slovgcia regatul Slovac at lui Svatopluk
cu Moravia ;
tntre Tisa §i Dungre ducatul lui Salan ;
in Criaria alui Menumorut ;
in regiunea Some§ului alui Gelu;
In Banat alui Glad;
in pgrfile Ardealului, Intr'un loc intgrit, ar fi existat (pe timpul
primului rege ung. Sf. Stefan), un Duce Kean.
Sill* ungureascg susline, cg cucerirea Orli, in estensiunea
intregitglii sale, s'ar fi fgcut in 5 ani.
Adevgrul istoric e, cg ocupaliunea in Ardeal s'a fgcut abia
in veacul at XI si la Inceputul celui de at XIIXIII, de asemenea
§i pgrfile sudice, locuite de Slavi. Intregitatea, a§a cum a fost
In anii din urmg, a existat abia dela 1867. Prin urmare a se
vorbI de existenla de o miie de ani a statului ungar, in esten-
siunea celor 50 de ani din urmg, nu e un adevgr
Ungurii in cel dintaiu veac dupg wzarea for in Panonia
au continual cu prgdgciunile in ladle vecine, In Germania, Italia,
Bulgaria, imperiul roman rgsgritean, under puteau pgtrunde u§or
cu oastea for calgreafg, rgspandind peste tot locul groazg intre
popoarele vecine. In finuturile muntoase nu au prea incercat no-
rocul cu cuceririle.
Au fost insg de multeori bgtufi. Isforia Inseamng cumplita
Infrangere dela Merseburg la a. 933 sub ducele ZolfNn (907-947),
la raul Lech la a. 954 sub ducele Taksony (947-972) din parfea
Germanilor, $i la 970 din partea Bizantinilor.
Sub at treilea duce Geza (972 997) Incepe incre§tinarea
Ungurilor, care e continuatg de urmwl sgu Stefan (997-1038),
care obfinu la anul 1000 dela papa Silvestru at II. titlu de rege
apostolic §i coroana, impreung cu un sceptru §i o cruce. In acest
timp se pune temelie puternicg pentru statul ungar, Infiinf at pe
vatra huno-avarg, ca wzgmarit de statornicie §i civilizafie pentru
poporul nomad de pang atunci.
in aceastg epocg statul ungar ca teritoriu abia se intindea
mai departe decal pe §esul Dungrii §i a Tisei.

www.dacoromanica.ro
 107

§. 40. Cucerirea Ardealului de catra Unguri

In veacurile X1X111.
Asupra timpului, cand au fost cucerite parjile rasaritene ale
larii, gasiM interesante date culese dupa isvoarele unguresti In
incercare de Istoria Romani lor" de Aug. Bunea (pag. 118 $i urm.)
Dintre aceste isvoare menlionam: Dr. Karacsonyi Janos, Hazank
Szent-Istvan korabeli hatarair61, tot de acelas autor : A honfoglalas
6s Erddly si A szdkelyek eredete. Pauler Gyula: A magyar nemzet
torthete az arpadhazi kiralyok alaft.
Regele Stefan, pentru a ajunge in Transilvania sau Ultra-
silvania ((ara dincolo de paduri, ung.: Erda-el), a trebuit s5 treaca
printr'o lara paduroasa, Silvania, situata in judejul Salagiu (cam
unde a lost comitatul Solnocul de mijloc $i Crasna). in aceste
locuri Romanii isl au $i azi jinuful numit codru", iar locuitorii
sunt numiji codreni". Sa ne inchipuim starea, in care trebuia
sa se afle atunci acel codru, netNiat de mii de ani $i ce pedeca
de comunicaliune trebuia s5 fie.
Trecand prin acest codru, cronicele spun, ca regele Stetan
a dat de un voivodat, a lui Kean, locuit de Bulgari si Schei,
asezaji In locuri foarte Intarite. Dupa mare osteneala si ane-
voioase lupte Kean a fost Invins, omorit, iar neprefuitele lui co-
mori de our si pietri scumpe au ajuns pe mana biruitorului, care
a asezat acolo ca voevod pe stramosul sau Zoltan. Astfel au
cucerit Ungurii prirnul jinut in Ardeal dintre Somesul mic si So-
mesul Impreunat.
Se poate, ca acest Kean sä fi lost un urmas al lui Gelu,
din cronica lui Anonimus, care in timpul dela prima cucerire,
cam de un secol, panel la regele Stefan, sa-si fi eluptat indepen-
denja, Intocmai ca si Ahtum din Banat, urmasul lui Glad, a carui
fail a trebuit sa fie supusa a doua oars de dire Unguri. In jinutul
cucerit regele a infiinlat o episcopie latina, numita ultrasilvana,
care a avut cele dintai mosli in aceste pi3rji. Timpul acestei cu-
ceriri este intre 1000-1010.
Al doilea voivodat roman, asupra caruia s'a Indreptat cu-
cerirea, a fost at voivodului Ahium.
Voevodul Ahtum traia in bune raporturi cu Bizantinii, a
caror putere crescu In urma biruinjel asupra imperiului bulgar.

www.dacoromanica.ro
 108

Era bogat si se rgzima pe ajutorul Grecilor, la cari s'a botezat

in Vidin. Regele supgrat, cg sarea, ce venia prin Ora lui Ahtum,
era supusg la vgmi, se sculg asupra lui $i II invinse, ocupand
partea sesoasg a Bgnatului, cum am vgzut mai sus. NO le mun-
toase ale Bgnatului rgmaserg neocupate, chiar $i In veacul al
XIII. Cucerirea Igrii lui Ahtum a avut loc la anul 1038.
Cucerirea in Ardeal s'a continual numai cincizeci de ani
mai tarziu, sub regele Ladislau I. (1077-1098). Acesta profitand
de biruinjele' sale asupra Cumanilor, cari i-au prgdat Cara In-
brand prin pasurile rgsgritene ale Carpajilor, $i -a estins stgpanirea
pe valea Muresului pang in regiunea munlilor si pe valea Tar-
navei-miti pang la munjii Harghitei, fiind granija prin obarsia
dealurilor ce despart valea Tarnavei-mici de a Tarnavei-mari.
La Bglgrad a zidit regele Ladislau o catedralg Si a mutat
acolo episcopia infiinjatg de sf. Stefan, cu ocaziunea cuceririi
jgrii lui Kean, care a slat poate pang atunci In Cluj.
Pe la Sebesul-sasesc, Orgstie, pe valea Muresului $i in
valea Gurghiului au fost colonizali Sgcui, sg apere granifele cele
noui, cgtre Cumani.
A patra etapg in cucerirea Ardealului a lost numai peste
allg jumgtate de veac, sub Geza II. (1141-1161), rand Ungurii
au cucerif valea Tarnavei-mari si jinutul pang la Olt. in acest
limp, intre 1143-1150, au fost asezali aici colonisti sari, iar
Romanii indepgrtaji. intre Tarnava si Olt, intre Sgcui si Romanii
Tgrii Olfului, intre Tibin, Nocrich $i Cincul-Mare a fost interne-
iatg provincia sgseascg a Sibiului. Bela III. (1173-1196) infiinjg
pentru Sasi prepozifura Sibiiului, supusg direct jurisdicjiuneti pri-
matelui din Strigon. Tot odatg au mai lost colonizali Sgcui pe
valea Tarnavei-mari $i a Homorodului.
Dupg all! 50 ani, pe la 1210, ca a cincia etapg, a fost
ocupatg Tara-Barsei cu jinuturile Treiscaune si Ciuc, cari erau
locuite de Romani.
Astfel cucerirea Ardealului a linut 200 de ani. Cele din urmg
organizajii de scat ale elementului romanesc au fost desfiinfate.
Situatia lui s'a menjinut in condijii bune si mai departe sub
cucerirea ungureascg, in cadrele otganizajiei chinezatelor $i voi-
vozilor sgi, cum vom vedea intCalt capitol.
Situalia de drept a Ardealului a fost deosebitg. Ardealul tot-
deauna s'a bucurat de o anumitg neatarnare falg de Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 109

§. 41. Situafia Romani lor sub cucerirea ungureasca.

Proprietatea, nobilimea, organizafia nationals,
dreptul valachic, soartea taranilor.
La inceputul cucerirei maghiare situajia elementului roma-
nesc de bastirt5 e destul de bung. Domnia ungureasc5 nu era
asa de puternic5, reprezenfanjii ei erau pujini $i destul de inde-
OHO, ca s5 poatA ap5sa asupra poporului gNsit aici.
Cu timpul poporul romanesc ajunge a perde multe drepturi,
cari le-a avut la Incepuf $i care noii st5panifori le 1.5sarg neatinse.
1. La inceput Rowing ci -au peistrat proprietd file avute. (Xe-
nopol II, 202). Documentul cel mai vechiu este cel din 1227, care
constata Romanilor Voinea, Dinul, Vulcan si Micul stNpanirea
pNmantului din timpul regelui Coloman.
Proprietatea asupra teritoriilor ocupate se dovedeste si pen-
tru Romanii din Para Barsei, din timpul cand a lost donatN ca-
valerilor teutoni. Un document din 1222 spune, cg s'a conces
acestor cavaleri teutoni a nu plAti nici o dare, cand vor trece prin
tam Sdcuilor sau prin Para Valahilor, cari erau in preajma lor.
Un privilegiu dat de regele Andreiu 11. din 1224 concede
colonisfilor germani din Sibiu a Intrebuinja spre folosul lor pa-
durea Blachilor $i a Bissenilor impreung cu acei Blachi $i Bisseni".
La 1223 tot regele Andreiu 11. is o bucata de pNmant dela
Romani pentru a o da alugarilor cisterciji, pentru cari a Infiinjat
Bela III. o m5nNstire la Carta, cu scopul de a r5spandl catoli-
cismul in jara Olfului.
In decursul veacurilor urmAtoare ins8 Romanii au fost des-
mosteniji din proprietNlile lor, mai ales din causa ca nu voiau
sg-$i pgrgseasca legea strAmoseascN, care nu era aceea a noilor
stNpanitori.
II. Romanii au avuf o nobilime nationals, puternicN, pus5
sub conducerea unor capi militari, Voevozi. Existenfa nobilimei
romane e dovedit5 de asemenea prin documente.
Asa este un document din 1427, in care regele Sigismund,
ca mullumita pentru credinla §i serviciile fNcute de Romani, nu
numai lui, ci §i predecesorilor sal, regilor Ungariei, mai ales in-
tru apgrarea valurilor DunArii in contra Turcilor, intgreste privi-
legiile tuturor nobililor Valahi si ale Cnejilor $i ale celoralalji
Valahi din jinuturile Banatului. (Xenopol II. 206-212).

www.dacoromanica.ro
 110

In alt document sunt amintiti nobili romani din Ora Hategu-

lui, cari jail parte impreung cu vicevoivodul Transilvaniei, Petru,
la judecarea unui proces intre cnejii Musat, Stroia si Zaicu, Ro-
mani si ei, pentru stgpanirea unei mosfi. (Xenopol II. 207).
III. Poporul romanesc pgstreazg si dupg ce a ajuns sub
Unguri, organizatia sa milliard. Din isvoarele vechi istorice e do-
vedit, cg Romanii in organizatia lor militarg nationalg au luat
parte in multe rgsboaie purtate de regii Ungariei si cg intru recu-
noasterea virtutilor lor ostgsesti au primit si ei privilegii dela
regii Ungariei.
Romanii organizati pentru paza granitelor, din timpurile cele
mai vechi, Inca mull inainte de venirea Ungurilor, se ggsesc ca
apgrgtori ai mosiei in mule locuri. Asa cei din Banat fineau paza
Dungrii, cei din ostul Ardealului, intre cari au venit mai tarziu si
Sgcuii, apgrau granita rgsgriteang In contra incursiunilor Cuma-
nilor. Romanii din finuturile Devei si Hunedoarei, formali intr'un
corp militar, erau obligati a OA, a intgri si repara cetglile, iar
la caz de lips a lest cu toate puterile lor la rgsboiu. Romanii
din ducatul Amlasului (vecin cu Ora Oltului) se invoiesc cu Sasii
mgrginasi -din finutul Sibiului de a pgzi granita muntilor dela
Thlmaciu pang la marele sat al Valahilor. Asemenea serviciu
fgceau si boierii din tam Fgggrasului, cari erau obligati, dupg un
vechiu obiceiu, a face serviciu si la castelul Fgggrasului. (Xeno-
pol II. 211-212).
Toate documentele relative sunt chafe in text latinesc la
Xenopol, locurile chafe.
In organizatia militarg a Romanilor ggsim doug feluri de
capi, cari formeazg o ierarhie: voevozii §1 cnejii.
Dupg functiile ce implineau, cum rezultg din cercetgrile isto-
rice, atributiunile acestor capi militari erau cam urmgtoarele :
Voevozi i: a) erau capii unor teritorii, numiti totdeauna dupg
linutul, in capul cgruia erau. Dupg mgrimea teritorului ce stg-
paniau, erau voevozi marl si mici ; b) erau comandantii militari
ai armatelor organizate in linutul lor. insasi numirea de voevod
Inseamng : conducgtor militar, cgpitan ; c) erau judecdtori, exerci-
land aceastg atributiune in instanta cea mai inaltg asupra tuturor
persoanelor asezate in teriforiul lor. Dela judecglile lor se putea
apela la rege.
Unit voevozi sunt numijj si comiti, sunt incarcati cu epitete

www.dacoromanica.ro
 111

pompoase, ca excellentissimi, magnifici. Se bucurau de Coate ono-

rurile, ce li se cuveneau dupg situajia for in societate.
Cnejii (chinezii) sunt subalterni ai voevozilor. Sunt inferiori
voevozilor si chiar nobililor simpli, Incat se pare cg ei erau clasa
intermediary Intre nobili pi jgrani.
Atribujiunile for erau cam urmgtoarele ; a) Cnejii erau capii
tdranilor asezaji intr'un sat sau comung. Nu erau nobili din nastere,
dar puteau sg castige nobilitatea dela rege. Atunci aveau titlul
de nobiles kenezii ; b) erau conducdtori militari ai sgtenilor din
satul lor. Sunt o muljime de documente despre virtujile for ostg-
sesti In armata regelui. Nobleja o castigau mai ales pentru vitejia
doveditg In oaste ; c) cnejii erau si judeccitori.pentru cauzele mai
mid. In contra judecgjilor for negresit se putea apela la judecata
voevodului.
Asupra succesiunei in scaunul de voevod, nu avem date,
erau ei ereditari sau numili de rege, nu se stie exact. Probabil
erau ereditari, dar era nevoe $i de o Intgrire din partea regelui.
Despre cneji se stie pozitiv, cg dreptul asupra cnezatului era
ereditar.
Titlul de cnez $i de voevod, putea fi dat $i de rege, and
era creat din nou.
Dupg cercetgrile lui I. Bogdan Originea voivodatului la Ro-
mani" (Analele Acad. Rom. vol. 24 p. 193) voevozii apar cu ace-
leasi atributiuni ca $i chinezii, ca sefi ai asezgrilor sgtesti si inter-
mediari intre acestea si rege, cler sau nobilime. Voevozii sunt,
ca si cnejii, supusi jurisdicjiunii castelanilor $i comijilor regesti.
Cei din Maramures au o independenig mai mare, nefiind supusi
castelanilor, cari lipsiau acolo.
Cu chestiunea voevozilor si cnejilor, ca una din cele mai
importante din studiul istoriei dreptului roman, rgmane sg ne
mai ocupgm.
IV. Afarg de asezgmantul militar se mai pgstrase la Romani
inc g un asezgmant de ordine $i organizare $i anume existenja
unui drept consvetudinar valah (jus valachicum ab antiquo). Dupg
cum ne spune Xenopol (II. 226), acest drept regula atat relaliu-
nile private intre Romani cat si, ceea-ce este mai important,
acele ale poporului romanesc cu ocarmuirea maghiarg, incat se
vede din aceastg imprejurare, inteun chip luminos, cg cucerirea
Ungurilor nu se impusese poporului romanesc ca atotputernicie,

www.dacoromanica.ro
 112

ci recunoscuse acestuia nisfe insemnate privilegii, precum pgs-

trarea nobletei a voevozilor, knejilor $i aceea a unor obiceiuri
juridice inrgdgcinate in poporul romanesc, care dincoace de
Carpati consfituesc obiceiul pgmantului".
V. Un alt drept al poporului romanesc, din care results, cg
acesta era tratat In primele veacuri ale domniei unguresfi, ase-
menea indreptglit cu celelalte popoare din tart, este dieptul de
a participci la congrrgaffile Orli, resp. ale linuturilor. Se mentio-
neazg de repetite on de participarea nobililor $i cnejilor romani
la congregatia celor 7 scaune romanesti din Bgnat.
La 11 Martie 1291 In lap regelui Andreiu III. s'a tinut adu-
nare generals cu top nobilii, Sasii, Sgcuii si Romanii, cari aveau
atunci drepturi egale. in aceastg adunare s'a cercetat si procesul
unui Roman Ugrinus, care reclama proprietatea -asupra Mara-
sului $i Sambetei din Tara Oltului, care drept i s'a $i judecat.
(Document din 11 Martie 1291. Nos Andreas quod cum uni-
versis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olachis in partibus Tran-
silvanis adup Albam-Iule pro reformatione stafum eorumdem con-
gregacionem cum iisdem fecissemus ...ab eisdem nobilibus, Saxo-
nibus, Syculis et Olachis diligenter inquiri fecimus".) (Teutsch
u. Firnhaber p. 167, v. Bunea 1. c. p. 215 si Xenopol II. 230).
VI. Teranii romani, ca elemenful care consfituia armatele,
conduse de voevozi $i cneji, erau obligati la serviciu militar, de
a consfrul Intgrituri, a le apgra, a apgra granitele, $i a lua parte
la espediliuni, dar nu erau obligati la servicii private.
Dar In decursul timpurilor situalia for s'a Inrgutglit, au perdut
trepfat drepturile, chiar si cnejii au ajuns in iobggie. Starea te-
ranului roman a ajuns nesuportabilg, dovadg rgscoalele lergnesti,
ce le vom cunoaste in decursul istoriei, dintre care cea din 1437
a adus la Injelegerea celoralalte nationalitgli din Ardeal in contra
Romanilor.

§. 42. Organizafia statului ungar. Regele,

prerogativele regale §i limitarea lor. Legea consiliului.
Dreptul de rezistenta. Regele Ulan
Pentru a /*lege multe dintre chesfiunile istorice, privifoare
la asezgminfele ce ggsim In tgrile romane, nu va fi inutil a face
o scurtg privire asupra desvoltgrii organizatiei de stat unguresti.

www.dacoromanica.ro
 113

Dupg consolidarea statului, regele ungar §i-a lntins dominatiunea

sa atat dincoace, cat intro anumitg mgsurg §i dincolo de munti,
iar conducgtorii organizaliilor romanesti au ajuns in multe rapor-
turi cu regii Ungariei.
Poporul barbar venit din Asia, increOnandu-se, a pus te-
meiu sigur statului $i a Intrat in §irul statelor din Europa cen-
tralg. La baza organizaliei sale a servit de model conceplia feu-
dalismului, care se desvoltase deja in statele germane.
Caracteristica statului feudal e, cg raportul dintre capul sta-
tului si supusi se baseazd pe contractul de feud, contract de
drept privat. In statul feudal nu toti supusii stau In raport de
subordonare cu capul statului, ci numai aceia cari sunt in raport
personal de feud cu el, nobilii. Massa mare a poporului e scoasg
de sub puterea lui, e supusg numai nobililor, cari exercitea4
puterea for privatg asupra nenobililor. Regele e stgpan deplin
numai pe mogle sale private, asupra celoralalte teritorii poate
stgpanl numai in baza contractului, ce are cu nobilii.
Regele prin urmare nu e suveranul statului, ci e primus
inter pares". Nobilii in teritorul for au aceea0 putere ca si regele.
Functionarii regelui nu sunt functionari publici ai statului, iar ad-
ministralia teritorului o lac nobilii feudali cu oamenii lor.
Aceasta era conceptiunea organizatiei statului in timpul,
cand cel dintai rege al Ungariei a inceput munca de clgdire.
Forma de stat acceptatg a lost regatul. Titlul de rege, cu
predicatul apostolic" a lost obtinut dela papa Silvestru II. Re-
gele era singurul depozitar al puterii supreme. Tradilia contrac-
tului de sange, de a resolva afacerile publice, chemdnd In slat
pe urmasii celor 7 duci, a lost pgrgsitg, asemenea §i traditia adu-
ngrilor nationale, avand esclusiv regele Coate puterile, sau drep-
turile majestatice. Aceste erau :
1. Dreptul de a purta rdsboiu §i a Incheia pace. Avea dreptul
de a chema la oaste pe barbatii liberi, capabili de arme, dar nu-
mai la apgrarea tgrii sub conducerea personals a regelui, la rgz-
boiu ofensiv In afarg de taro nu erau obligati a merge; 2. drep-
tul de judecatd ; 3. dreptul de a numi functionari; 4. de a crea
legi si a le executa.
Dreptul de a impune cu dgri pe supusi nu -1 avea, cum nu-1
aveau nici domnitorii din statele occidentale. Dar strangea vamd,
bgtea monede, concesiona targuri (balciuri) §i avea mine.

V. On4or, Istorla dreptulul roman. 8

www.dacoromanica.ro
 114

Avea si o mare putere eclesiasticci ca legal at papei din

Roma (legatus sedis apostolicae).
Puterea regelui era nelimitata, absolute. Regele avea un
consiliu din intimii sai, ca organ consultativ, dar fare atribuliuni
determinate.
Adunarile generale (dietele), erau zile de juducata, cand re-
gele, In fala poporului, imparlia dreptatea.
Regele era ales, dar din membrii unei familii, care avea
drept 'de mo$tenire la Iron. Regele era Incoronat cu ceremonie
bisericeasca si punea juramant, iar mai tarziu da si o diploma
inaugurals in scris. Dan' era casatorit ai soda, regina, era In-
coronata.
Tit lul era: Serenissimus Rex, apoi mai tarziu Excellentia
Regalis 0 Maiestas. -raffle luate in titlu au fost pans la Andreiu
II. (1205 1235) : Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Ramae, Serviae
rex, Andreiu II a mai adaus: Galitiae et Lodomeriae, Bela IV
(1235-1270) Cumaniae, Stefan V. (1270 -1272) Bulgariae rex.
Cu timpul nobilimea a restrans din drepturile regelui, obli-
nand si singuratici nobili dreptul de a cladi cetgli si a Linea
oastea lor, peste care porunciau nelimitat, indreptand7o de multe
on in contra vointei regelui spre scopuri particulare. Nobilii au
castigat dreptul de a judeca pe iobagii lor, cum si din drepturile
fiscale ale regelui, drept de vama, targ, mine.
Drept consecventa a urmat si limitarea puterii absolute re-
gale In sens constitutional prin crearea de garantli. intre aceste
se aminteste dreptul de resistentci din bula de our a regelui
Andreiu II (1222) $i legea consiliului, data de Andreiu III (1298).
In sensul acestei legi regele nu-si poate alege singur consilierii,
ci ei se determine prin lege si anume 2 episcopi (cafe unul din
metropoliile Strigon si Calocia) Si 2 nobili alesi de diets, pe cars
e dalor a-i asculta la resolvarea afacerilor de stat, la dinpotriva
dispozitiile aduse nu sunt valabile. S'a lntrodus si raspunderea
funclionarilor regali in Lap dietei si alegerea functionarilor prin-
cipali cu Invoirea dietei.
Mai tarziu s'a Introdus ca .garantie de limitare a puferii re-
gale si juramantul de incoronare $i diploma de inaugurare, in
care se asigurau drepturile nobililor resp. ale Orli.
Regele punea de guvernator in unele pall ale larii pe baiatul
sat' sau alle, rude, pe care documetitele '11 numesc dux, din ce

www.dacoromanica.ro
 115

s'a desvoltat asezgmantul numit regele tdnar, care exercita 1n

partea sa de fug puterea depling de domnitor. In timpul lui Bela
IV., fiul sgu Stefan poartg titlu de: junior rex et dux Transilvaniae,
iar al doilea flu Bela titlul de : dux Slavoniae.

§. 43. Organizatia statului ungar.

Clase sociale. Curtea regale. Organizatia teritoriala.
1. Supusii regelui se impart In anumite clase numite ordines,
care sunt trei : 1) urmasii familiilor cari au cucerit lam au drepturi
politice, liberii ; 2) cei fgrg drepturi politice, dar liberi de drept
civil, neliberii ; 3) robil, fgrg libertate personalg, de drept nu sunt
persoane, ci lucruri.
Liberii, ca urmasi ai cuceritorilor, se ziceau nemes, in sensul
ca aparlingtori la o anumitg familie : nem, aceastg Insusire se
castiga esclusiv prin descendenlg si nu era identicg cu nobili-
tatea din evul media, a cgrei bazg era mosia, liberg. Din clasa
liberilor s'a desvoltat aristocratia (nemessdg). Mosia acestora era :
de cucerire (szallasbirtok) si ddruitd (adomanybirtok) de regele.
Nemesii erau scutili de once sarcini publice, ci erau datori numai
sg apere Cara, sg ajute regelui la jitdecgii si si -i fie credinciosi
(fidelitas). Infidelitatea avea de urmare perderea capului si a averii.
Ignobilii, a1 doilea grup mare de cetgleni al Igrii, se bucurau
de libertate personals, dar nu aveau drepturi poultice. Nepose-
dand mosie liberg, ei nu aparlineau la naliunea poljtica", aveau
Insg personalitate de drept civil, puteau avea familie si avere.
Unii cultivau pgmantul nobililor, iar alt!! cgpgtau pentru servicii
militare pgmant dela rege. Cei fgrg pgmant erau subordonali orga-
nizaliei comitatense a regelui. Erau de 4 categorii :
1. lobbagiones castri, soldati din cetgli, cari au primit pg-
manful dela rege pentru servicii militare, luand obligamentul de
a face serviciu militar regelui. Acestia fac un batalion de fiecare
comitat, stau' sub ordinul direct al regelui, pe cand asupra ostirei
date de nobilime regele nu poate dispune.
2. Castrenses sau civiles, se intrelineau pe pgmanturile regale,
dar nu fgceau servicii militare, ci de alts naturg. Sunt liberi pentru
persoana lor, dar n'au mosie liberg.
3. Curteni pe domeniile regale $i agricultori liberi, implinesc
servicii direct curtii regale.

7
www.dacoromanica.ro
 116

4. Hospes sau colonisti, veniti din strgingtafe ca d. e. hos-

piles theutonici.
Robii (sclavii) erau fgcuti de regulg prin capturare In rgs-
boiu. Pufeau fi eliberali, In falg de madori. Dar sclgvia ca insfi-
tuliune a Inf lorit multa vreme la Unguri.
Via la orgseneascg a inflorit in orasele lntemeiate mai ales
de colonisti, ca centre ale industriei $i comerciului.
11. Curtea regelui (curia regis) era organizatg dupg modelul
curtilor din stafele apusene, functionarii curt!! suet ai regelui, nu
ai stafului Ce! mai Insemnati sunt :
a) palatinul (comes palatinus), e primul funclionar, locliitorul
regelui In functia judecgtoreascg, e judecgfor peste curfeni ;
b) judele curiii (comes curialis, judex curiae) locliitorul pala-
tinului, mai tarziu judecgtor al Igrii ;
c) cameratiul, Ingrijitorul fezaurului regesc, adminisfra veni-
tele $i cheltuielile regelui ;
d) cancelarul, provedea serviciul de cancelarie, avea sub
el pe notari.
III. Teritorul prii a fost Imparlif In unitgli administrative
numite lat.: comitatus, parodhia, sau provincia, In veacul at XII,
In numgr de 72. La Inceput erau compuse numai din teritoriile
neocupate de nemesi. in organizatia comitatensA erau cuprinse
numai celelalte clase sociale in afarg de nobilime.
In capul comitatelor era un funclionar al regelui numit : comes
(ispan), care era judecgtor peste ignobili, Linea in sama pe cei
obligati la slujbg militarg, ii conducea in labgra regelui, aduna
venitele regelui, avand ca platg a treia pane din ele. Comesii
aveau $i mosfi mari in comitat. in cele judecgtoresti comepl era
suplinit de comes curialis casiri, iar In cele ostgsesfi de major vel
dux exercitus.
Cetgtile format.. cu linutul din nemillocitg apropiere, din punct
de vedere adminisfrativ pi militar, circumscriptii deosebife, in capul
cgrora era castellanus (varnagy).
Din aceastg organizalie teritorialg unitarg mai tarziu s'au
desvoltat 3 organizatii feritoriale pi anume : comitatul autonom,
orasele libere §i ptimiintul supus proprietarului de pamant, ca teri-
toriu propriu sub stgpanirea unui nobil in baza unei inmunitgli.
err Ardeal regele avea loctiitor In persoana voevodului, care

www.dacoromanica.ro
 117

avea funcjii de judecgtor $i peste nobili, era comandant al ostilor

din aceastg jarg, administratorul venitelor regesti, din care avea
14 parte.
Oaspetii teutoni, Sasii, asezaji in Ardeal dupg diploma An-
dreapum din 1224 formau o unitate deosebita de guvernare, in
capul cgreia era comes Cibiniensis, ca funcjionar regal. Sasii erau
supusi numai lui si prin el autoritgjii regesti. judecgtor peste ei
putea fi numai comesul din Sibiiu, sau un judecgtor delegat de
regele (iudex regius). Orase le Sasilor aveau autonomie, ca pi ora-
sele libere regesti, i i alegeau judecgtorii si preojii. Pe pgmantul
for aveau folosinjg depling, aveau drept de vanat, pescuit $i
minerit.
Nime .nu putea sg aibg pgmant intre Sasi, iar dacg regele
ar fi dgruit cuiva pgmant intre ei, aveau dreptul sg facg opozilie.
Puteau transporta producte industriale in intreagg jara, scutili de
vama regeascg. Puteau jinea targuri. In baza unui privilegiu, In
anumite zile le era permis sg aducg si sare, fart plata deosebitg.
Fa fg de rege aveau sg prestee : a) dacg regele conduce
in persoang oastea, in jarg 500 soldali, in afarg de hotarele jgrii
100, iar dacg conducea vr'un nobil, numai 50; b) un lucrum
camerae de 500 mgrci de Colonia, din argint fin, anual pentru
tezaurul regelui, dar care propriamente e arena dupg pgmant
(terragium); c) dacg regele vine pe la ei in vre-o expedifie de
rgsboiu, dau de 3 on cartiruire, dacg insg voevodul vine la ei
in inferesul regelui 2 cartiruiri, una la venit $i alta la 'Hors.
In capul organizaliei pgmantului sgcuiesc era comitele Set-
cuilor.

§. 44. intemeiarea principatelor

Tara- Romaneasca §i Moldova.
Am vgzut, cg elementul daco-roman irr vechiul teritoriu al
provinciei Dacia la finea veacului al IX, se aflg constituit in or-
ganizajii de stat. Fara indoialg, aceste organizaiii erau cu mult
mai vechi. De pe la mijlocul veacului al VII., cand puterea Ava-
rilor a fost desfiinfatg pe acest teritoriu, Bulgarii in alianjg cu
Romani' locuitori ai acestui pgmant au intemeiat organizatii mai
puternice de scat. Bulgarii au trecut $i s'au asezat la sudul Du-
ngrii, iar Romanii au stgruit in vechiul for pgmant. Isvoarele is-

www.dacoromanica.ro
 118

forice ne aratg statele for dela finea veacului al IX. Ungurii, noul
popor migrgtor, venifi In acest limp in regiunea Dungrii si Tisei,
se Imipacg cu statele ggsite, cum au Mut cu Glad $i Menumoruf,
cuceresc statul lui Gelu, dar peste fot locul lasg starea cea veche
a organizaliei. Peste o sutg $i mai bine de ani, la inceputul vea-
cului al Xl., cand cel dinfaiu rege, Stefan I., organizeazg Statul
unguresc, ggsim in fara lui Glad din nou o stgpanire neatarnatg
fall de Unguri, rgzimafg pe domnia bulgarg, a lui Mum, iar in
regiunea Some$urilor In Ardeal pe a lui Kean, de asemenea ne-
atarngtor falg de Unguri. Ungurii cuceresc a doua or aceste re-.
giuni. In veacurile Xl. $i XII. domnia ungureascg e 1g litg $i mai
departe In pgrfile rgsgritene ale Ardealului. Pentru intgrirea ei,
noua pufere coloniseazg in pgrfile mgrgina$e din Carpali pe Sgcui,
iar in pgrfile mljlocfi pe Sa$i. Cu noua slapanire $i cu noii co-
lonisti, sprijinifi $i favorizati, a venit $i o apgsare asupra vechilor
organizalii vechi romane$ti $i asupra poporafiunei, care pang
atunci tines In sfgpanire aceste locuri. Rezulfatul acestei apgsgri
este, cg o parte din elementul daco-roman I i cautg a$ezgri in
pgrfile peste munfi, pe coasfele sudice si ostice ale Carpafilor,
de unde se coboarg pe Incetul In pgrfile $esoase ale fgrii, pe
atunci pufin locuite. Asffel ggsim in afara de masivul munfilor
organizafiile de state romaneSti, la sudul Carpafilor cele 6 orga-
nizalii, descrise in documentul dela 1247 al lui Bela IV., la sud-ost
cea din munfii Vrancii, mai spre miazg noapte cele din regiunea
cefglii Neamtului si cea dela Campulung.
Pecenegii Si Cumanii, stgpaniforii rcgiunei spre osf dela
Olt $i dela Carpali, in veacul al X XIII., igf aveau centrul stg-
Onkel for Intre Don $i Nipru prin vechiul Afelcuz. Organizalia
lor, ca a unui popor nomad, nu avea o Intindere realg asupra
leritoriului din osful Carpafilor. Acest teriforiu, numit pe atunci
Cumania" sau Cumania neagrg" a lost ocupat succesiv de
Romani!, asezali pe coasfele din afarg ale Carpafilor, $i de cei
din vestul Oltului, can aveau din timpuri foarte vechi organizalia
for de sfat, frgind in bung infelegere cu vecinii dela sudul Du-
ngrii, Bulgari si Serbi, $i in neatarnare fall de orice domnie
dela nordul Dungrii.
in acest limp (veacul XI.XIII.) organizafiile mai puternice
de state, care au venit in atingere si doriau sg-$i Infindg puferea
asupra pgmantului dela sudul pi osful Carpafilor, erau la vest

www.dacoromanica.ro
 119

Ungurii, la ost Pecenegii, iar dupg ei Cumanii, la sud Bizantinii,

(cad cucerind stgpanirea Bulgarilor, au ajuns pang la Dungre),
iar mai tarziu (dupg 1186) nou Infiintata stgpanire romano-bul-
garg. Ungurii considerau teritoriul din sudul §i ostul Carpatilor,
ca apartingtor statului lor, intemeiati pe imprejurarea, cg Ro-
mani' din Ardeal au !recut peste munti §i au cucerit acele locuri.
Aceste pretentiuni ale Ungurilor, fora nici un temeiu real, au
provocat conflicte intre Romani §i Unguri, atat in veacul al XIII.,
cat §i in cele urmgtoare dupg intemeiarea principatelor. Asupra
pgmantului dela nordul Dungrii ins §i-a intins stgpanirea §i im-
periul Asanizilor (1186-1257), intemeiat de Romanii din Balcani
§i de Bulgari, ca reInfiintare a vechiului stat bulgar. Aceastg stg-
panire a lost infitnlatg de fratii valahi" (cum ii numesc isvoarele)
Asan si Petru, ajutati in afarg de Romani' §i Bulgarii din sudul
Dungrii $i de Romani' din nordul Dungrii $i de Cumani.
Pentru a-§i apgra neatarnarea fatg de Unguri, natural cg
Romanii dela nordul Dungrii, au intrat in leggfurg §i cu imperiul
romano-bulgar. Rgsboaie intre Unguri §i Romano-Bulgari s'au
purtat intre anii 1197-1207 si intre 1118-1241. Pe la 1230
Ungurii ca§tigarg o biruintg la Vidin §i cucerirg o parte din pg-
manful din dreapfa Olfului. Pentru infgrirea si apgrarea acesfei
cuteriri Ungurii infiinteazg un banal" unguresc al Severinului.
0 colonie de oaspeti teutoni, cunoscuti sub denumirea de ca-
valerii teutoni, wzati de regele Ungariei in Tara-Barsei, cu oca-
ziunea Intinderei cuceririi. ungure§ti (a 5. etapg in cucerirea Ar-
dealului), in timpul petrecerii .lor aici (1211-1225), tree §i peste
Carpal' §i ocupg teritoriul pang cgtre Dungre. Aceastg ocupatiune
e anexatg la Ungaria, regele adaugg la Odle din titlurile sale si
noua cucerire, Cumania, numindu-se si rex Cumaniae". Spre
intgrirea stgpanirei se infiinteaza aici un episcopal catolic al
Cumanilor (1227-1241), care se infindea Intre Carpati $i Seret,
avand re§edinta undeva la Milcov.
in acest timp au ajuns In dependentg falg de regele Un-
gariei §i organizatiile de scat romane0 din dreapta §i stanga
Olfului, a§a cum le ggsim dupg documentul din 1247. Din aceste
pe unele be ggsim autonome in raport. de feudalitate cu regele
ungar, iar pe allele ca teriforii ale regelui urrgar, cum apare
aceasta $i din analiza donaliunei din 1247.
in urma Cumanilor, intrali in prietenie cu regele Ungariei,

www.dacoromanica.ro
 120

colonizall In Para acestuia, iar Ora Cumanilor anexatg, yin Tgtarii

la pustiesc Ungaria si pun stavilg Intinderii acesteia spre
1241,
ost dela Carpafi. Cu Intrarea Tgtarilor in Ungaria se pune capgt
stgpanirei unguresti in Cumania" din ostul Carpafilor, cum si
organizafiei bisericesti dela Milcov
Desfiinfandu-se domnia ungureascg la ostul Carpalilor, pres-
tigiul regelui ungar a scgzut in dchii organizajiilor de stat roma-
nesti din dreapta, si stanga Oltului. Dorul for de a-si elupta nea-
tarnarea era o consecinfg naturalg a evenimentelor. De altg parte
regele ungar Ikea totul sg-si recastige prestigiul perdut si sg-si
intgreascg puterea, Inainte de-a o perde de tot. in acest scop
dgruieste el cavalerilor loanifi, In condifiile cuprinse In docu-
mentul din 1247, teritoriile din regiunea Oltu lui la sudul Carpa-
filor. Donatiunea Insg rgmane neefectuatg, puterea ungureascg
nu era de ajuns de tare spre a constrange executarea ei. Dorul
de neatarnare at organizafiilor de slat romanesti nu putea fi su-
primal.
Organizafiile cunoscute din donatiunea regelui ungar se gg-
sesc grupate In 2 voevodate mai de seamg. in dreapta Oltului
era voevodatul lui Lytovoi, care stgpanea In fara Lytua", In fara
Severinului", se Intindea pe valea Duri lor si spre nord dela Car -
pati In Cara Halegului. in stanga Oltului era voevodatul lui Senestav,
care stgpanea pe amandoi termurii Argesului si se intindea de-a
lungul Oltului pesfe Carpafi in Cara Amlasului si a Fgggrasului.
TeritoriuLspre rgsgrit dela Seneslav era in stgpinirea Tgtarilor.
Dintre aceste voevodate cel mai puternic era al lui Lytovoi. Acesta
dupg moarfea lui Seneslav, folosindu-se de imprejurarea, cg asa-
zisa posesiune transalping" a regelui ungar a ajuns tributarg
Tatarilor, ocupg teritorul voevodatului Post al lui Seneslay. Fiindcg
1-a ocupat prin lupte cu Tgtarii (cam pe la 1272), Lytovoi n'a
mai vrut sä recunoascg dreptul regelui ungar asupra acelui teri-
toriu si a refuzat plata tributului, ce i-se cerea de rege.
Regele ungar pentru apgrarea dreptului sgu plecg cu rgsboiu
In contra lui Lytovoi (pe la 1276). Ocupa mai Intai Ora Hale-
gului, apoi inainta mai departe. In lupta, ce s'a dat, Lytovoi In
fruntea ostilor sale Isi perdu viala. Un Irate al sgu, Bgrbat, cgzu
In prinsoare, d unde fu liberat numai mai tarziu, dupg ce fgcu
promisiune de credinfg regelui ungar, in baza cgreia fu asezat
ca voevod vasal In voevodatul lui Litovoi.

www.dacoromanica.ro
 121

Aceastg incercare de a elupta neatarnarea jgrii $i de a uni

cele 2 voevodate n'a reusit. Dar ea a fost continuatg, dorul de
libertate era In sufletele Romanilor. in timpul ultimului rege din
casa arpadiang, Andreiu II (1290-1301), autoritatea regelui scgzu
mult, nobilimea rgsvrgtitoare se Intgrl (legea consiliului). Cu stin-
gerea dinastiei.urmarg certe pentru Iron (1301-1308). Voivodul
transalpin dela Arges, Tihomir (Thocomer) se amested in aceste
certe. Fiul acestuia, Basarab (probabil din familia Basarabilor alui
Basarab-Ban, amintit in cronica tgtarg din 1241), folosindu-se de
situalia regatului ungar din timpul cerfelor pentru domnie, ocupa
posesiunile dela nordul Carpatilor : Cara liategului, Amlasului $i
Fgggrasului, alunga pe cnejii credinciosi regelui ungar $i nu mai
vru se stie nimic de plata unui tribut. Astfel Coate organizajiile
de stat romane din dreapta $i stanga Oltului, atat in sudul, cat
si In nordul Carpatilor, au fost unite NIA) singurg domnie (Mire
anii 1301-1308), voevodatul Tdrii Romeme4i (Ungro-Vlachia,
Valachia Transalping, numitg dupg primul voevod, in veacul al
XIV $i XV $i Basarabia). Dupg numele primului voevod se nu-
meste si dinastia intemeiatg de el, a Basarabilot, urmasi ai
vechilor Basarabi din Oltenia.
Dupg consolidarea din nou a legatului ungar, au urmat noui
lupte pentru restabilirea situaliei avute a regelui 1a1g de voevo-
datele romane. Dar independenla si unirea eluptafg pang acum
a lost consfinlitg $i prin luptele de mai tarziu.
infgpfuirea unirei voivodatelor dintr'o parte a pgmantului
romanesc, in organizalie de stat mai WA nu putea s5 remand
fgrg influinlg si asupra Romanilor din celelalte p5r4i.. Teriforiul
din. ostul Carpatilor, dupg invasiunea Tgtarilor, dela 1241, a
rgmas Inc g peste un veac sub domnie tgtarg, pang la anul
1345. in acest Limp organizaliile vechi romanesti din aceea le-
giune plgtiau tribut puterii, care se asezase asupra for in urma
Cumanilor.
La anul 1345, fiind pe tronul Ungariei al doilea dovnitor
din dinastia Anjou, Ludovic r, acesfa intreprinse o expedifie in
contra Tglarilor, pentru a InIgtura pericolul ce ameninta statul
ungar din regiunea dela ostul Carpatilor. Luptele au lost conti-
nuate $i In anii viitori. °stile regelui ungar, in care au luat mare
parte si Rorrianii din Maramures, si fgrg Indoialg $i Romanii, cari
locuiau in ostul Carpatilor, insufletili de dorul de a fi scgpali $i

www.dacoromanica.ro
 122

ei de stgpanirea tatarg, au ie§it biruitoare, pgmantul din ostul

Carpatilor a lost curgtit de Tgtari.
Romanii din Maramures, cart au luat parte in luptele de
eliberare duse in contra Tgtarilor, s'au asezat in pgmantul curerit
si au Infiinlat un voevodat numit Zara moldovei" (terra Molda-
viae), sub voevodul Drago§-Vodci din Maramurq.
Cum voevodatul Tgrii Romanesti s'a intemeiat din mai multe
voivodafe, prin unirea lor, asifel si Moldova s'a intemeiat prin
unirea mai multor voivodate. Cel dintai este cel infiinlat de Ro-
manii din Tara Maramuresului (terra Maramorosiensis) In regiunea
raului Moldova, sub Drago§ si fiul sgu Sas, cei dintai voevozi.
Al doilea a Post voivodatul roman numit Zara ,5epenitului" 'hare
Prut si Nisfru, sub un voevod $ tefan inainte de 1359. Din unirea
acestora §i a altor teritorii'), ocupate in urma scoaterii Tgtarilor
din acest pgmant, s'a intemeiat la 1359, ca slat independent voivo-
datul Moldovei de cgtre voevodul Bogdan. Dupg numele lui, Mol-
dova (Moldovia, Moldovlahia) a lost numit in primele veacuri
dupg infiintare si Bogdania. Voevodul Bogdan este Intemeietorul
dinastiei Bogdan-Muxtinilor din Moldova.

Dupg sbuciumgri de peste o mile de ani, dela retragerea

legiunilor din Dacia Traian la sudul Dungrii, Daco-Romanii, tre-
cuti peste puvoiul migratiunii : alor 5 popoare barbare in epoca
primg., si alor 4 popoare barbare in epoca a doua a migraliunii,
se aflg constituili in 2 state nafionale, la sudul si ostul Carpa-
lilor, iar pe cei din cetatea lguntricg a muntilor ii ggsim cuprinsi
in cadrele domniei, intemeiate de unicul popor rgmas aici, din
cele 9 popoare migrgtoare.
Poporul roman, asezat peste granita naturalg de apgrare a
imperiului roman, zgmislit dintr'o poficnire politicg a Impgratului
Traian, cum zice istoricul Xenopol, a indreptat-o cu puternica sa
individualitate si pentru a-si asigura locul sgu de strgjer neador-
mit al culturii, la sfarsitul perioadei a doua, dupg altg jumgtate
de mileniu, 11 vom ggsl organizat, din cele 2 state din afar de
Carpal', intr'un singur stat, formg §i mai desgvarsitg pe calea, ce
are a o parcurge Intru realizarea idealului sgu.
1) Existenta unui principat al Barladului, al voevodului Ivancu la 1134,
este contestata, deli este mentionat in afarA de documentul contestat si In
2 cronici rusesti.

www.dacoromanica.ro
 123

§. 45. Privire 'storied dela intemeiarea principatelor

pans la Vasile Lupu §i Mateiu Basarab.
Dinastiile, Intemeiate de Basarab In Tara Romaneascg si
de Bogdan in Moldova, au stat pe tronul principatelor pang la
Mihaiu Viteazul (1593 1601), care a unit cele doug principate In
mod trecgtor la 1600. Dupg aceea urmeazg domni din diferite
familii, pang la 1866, suirea pe tron a unui domn dintr'o dinastie
strains europeang. Cu infgptuirea acestui vechiu postulat al jgrilor
unite se incheie. epoca de certe pentru domnie, la schimbarea
fiecgrui domn.

Basarab I. ( numit $i loan Basaraba (cam 1301-1330), elup-

tase neatarnarea voevodatelor mite din sudul Carpalilor. Ajungand
pe tronul ungar Carol Robert (1308-1342), din dinastia de Anjou,
duse rgsboiu la 1330 In contra domnului Tgrii Romanesti pentru
a-$i recastiga drepturlle vechi, dar farg noroc, cgci e bgfut, Insusi
regele abia scapg cu vial a. Voevodatele unite din Tara Trans-
alping rgman eliberate de sub suzeranitatea coroanei ungare.
Fiuti lui Basarab, Alexandru (1330-1364.), urmand la Iron,
Intrg in raporturi de prietenie cu urmasul lui Carol Robert, Lu-
dovic I. (1342-1382), recunoaste suzeranitatea ungar pentru
posesiunile dela nordul Carpatilor (Tara Halegului, Amlasului si
Fgggrasului), pe cari le sine ca feude unguresti. Voevodatele din
sudul Carpajilor rgman fara nici o obligajiune fajg de rege. Alexan-
dru is parte si la rgsboiul In contra Mari lor (1345) algturea de
regele ungar, si Romanii din Maramures castigg jinutul de pe
langg Milcov panh la mare, numit spre parlile tgtgresti". La
finea domniei e In neInjelegeye cu regele ungar, care I i renoieste
pretenliunile asupra teritoriilor din Muntenia, dar aceste prefenpuni
rgman nerecunoscute. Sub urmasul sgu Vladislav 1. (1364-1374)
regele ajunge din nou la Injelegere, voevodul roman primeste
Severinul ca feud ungwesc cu titlul de ban al Severinului" $i
titlul de duce al Fgggrasului". Pentru posesiunile de la nordut
Carpafilor recunoaste pe rege de domn natural" al sgu 1). Sub
Vladislav I. confirms Brasovenilor vechile privilegii, ce aveau In
Tara Romaneasca acordate din vremi anterioare. Documentul din 1368, scris
latineste, Cu pecete atarnata, e cea mai veche diploma pastrata dela un Domn
roman. Tot dela el a ramas gi cea mai veche moneta romaneasca. Pe o
parte are Vulturul ca marca tarii, pe cealalta scutul casei Anjou, cu inscriptie
latineasca (D. Onciul, din Istoria Rom. ed. 1914 p. 31).

www.dacoromanica.ro
 124

Vladislav dau Romanii cea dintaiu luptg cu Turcii, venind In

ajutorul .Ungariei, care iii apgra cucerirea din Bulgaria din jurul
Vidinului, fgcutg nu de mull. Romanii ajutg la respingerea ata-
cului turcesc cu Igudata vitejie". Noui nelnjelegeri se ivesc ?titre
domnul roman si regele ungar, cari nelnjelegeri au de urmare
rgsboiul din anul 1369. Oastea ungureascg e sdrobitg la lalo-
mita. largsi se impacg, reguleaza in comun acord intemeierea
unui episcopal catolic la Arpas. La 1374 din nou este rgsboiu
intre ei, care se sfarseste cu Inlgturarea suzeranitgjii unguresti.
Radul 1 (1374-1385) e independent de Ungaria ; in 1377
Tara Romaneascg este aratata si in docum?ntele unguresti iesitg
de sub ascultare fajg de regele Ludovic.. Posesiunile din nordul
Carpajilor sunt In stgpanirea regelui, la Severin este iarasi un
ban unguresc, cum si un episcop catolic, in locul celui dela
Arges care se desfiinjase. Tinutul spre pgrjile tgtgresti" dela
gurile Dunarii pare a fi trecut la Moldova").
Luptele cu Ungaria continua sub fiii lui Radul 1., Dan I., $i
MirceA cel Batran (1385-1418). Dan Infra in Banat $i cucereste
Severinul. Cade Insg in lupta cu Bulgarii, (1386) and Romanii
au cucerit Silistria pi Dobrogea (Ora lui Dobrodici, un fost despot
bizantin, cu. resedinja in regiunea orasului Varna). Mircea luand
frontal, se intituleazg in cgle dintai hrisoave ale sale (1387): mare
voevod ui domnitor a toatd tara Ungro - Vlahiei ci al pcirtilor de
peste munti, Inca ei spre pcirtile tciteire#1, ci Amlacului ci Pdgd-
ra,Fului herteg §i banatului de Severin domn, $i de amandoud pcir-
tile pe Maid Dundrea piind la ma/ea cea mare ci cetdtii Darsto-
rului stcipeinitor".
Prin cucerirea Dobrogei Mircea vine in conflict si cu Turcii,
marea primejdie a crestingtglii. In tot timpul domniei, marele
voevod a luptat in contra for alaturea de crestini (Campul Mer-
lelor 1389, Rovine 1394, Nicopol 1396). Dar TurCii, dupa cucerirea
Bulgariei §i Serbiei, s'au intins pang .1a Dungre si Mircea, dupg
mgrturii sarbesti, bulggresti, bizantinne pi tomanesti principe 'Mire
crestini cel mai viteaz pi cel mai ager", dupg o noun isbandg
asupra unei osti turcesti (1400) incheie pace cu Turcii, obligan-
2) Dui:4 hipoteza sustinuta de dl D. Onciul privitor la descAlecarea
principatului Tarii Romanesti, Radul I, ar fi legendarul Radu Negru, care,
pArAsind posesiunile din Fagaras, a venit cu toti oamenii sai $i a Intemeiat
noua domnie la sudul Carpatilor.

www.dacoromanica.ro
 125

du-se sg le plgteascg tribut si primind in schimb ca feud turcesc

posesiunile dela sudul Dungrii, mentionate dirt nou In titlu de
amandoug pgrfile pe Dungre pang la marea cea mare cu cetatea
Darstorului §i alte cetgfi furce§ti". Capitulaliunea, incheiatg la anul
1402, garanteaz autonomia fgrii, cu dreptul de alegere a Dom-
nului, In schimbul unui fribut anual de 3000 galbini. Scgpat de
sub suzeranitatea ungureascg, Mircea intrg sub suzeranitatea tur-
ceasca. Prin ea insa pgstreaza in cursul veacurilor viala inte-
rioarg a fgrii sale in contra vecinilor, sari nu voiau numai tribut,
ci insa§i fiinfa statului roman din Tara Romaneascg.
Pang la Mircea noul stat s'a consolidat Intratat, cat in vea-
curile urmgtoare a putut sg rezisfe tuturor valurilor, care erau
gala sg-I inghitg.
in veacul at XV. $i XVI. Tara Romaneascg a dus lupte atat
cu vecinii cre§fini, cat $i cu Turcii, dar existenfa statului a fost
salvatg, tot sub scutul suzeranitglii turce§ti. incercgri de a scgpa
din leggturile acestei suzeranitgli n'au lipsit. La sfarOul veacului
at XVI, urmeazg pagi'na luminoasg a domniei lui Mihai Vifeazul,
marele Domn, -care a infgptuit cea dinfai unire a Igri lor roma-
ne0i (1600). Mihai se intitula : Principe at Transilvaniei, Vala-
hiei $i Moldovei".
in veacul at XVII domne§te In Muntenia Mafeiu Basarab
(1633-1654) deodatg cu Vasile Lupu in Moldova (1634-1653),
cari domni au o deosebitg importanfg in studiul istoriei dreptului
roman.

Principatul Moldovei, Intemeiat ca slat independent de Bogdan

(1359), intocmai ca §i Tara Romaneascg, Infra in luptg cu Un-
garia pentru recunoa§terea independenfei. Voevodul Bogdan, in
timpul, tend era voevod at Romanilor din Maramures, avuse nein-
felegi cu regele Ludovic. Dupg iqirea lui Bogdan $i a oamenilor
sgi din Maramures, regele le confi§cg mosiile $i trimite In contra
lui §i In Moldova oaste spre restaurarea (aril Moldovei" si spre
a readuce la asculfare pe Vlahii regelui ce s'au abgiut dela
calea credinfei datorite" (1360). Nici in anii urmgtori Ludovic nu
reqe0e sg-i supung. Dupg Bogdan urmeazg fiul sgu Latsco
(1365-1373), care murind fgrg moOenitori de vita bgrbgteascg,
se stinge descendenfa bgrbgteascg a intemeietorului Bogdan. Ur-
meaza intr'o domnie scurtg principele lituan Iurg Koriatovici

www.dacoromanica.ro
 126

(1373-1375). Ca strgin n'a putut sg c4ticte simpatia jgrii §i a

fost rgsturnat. Tronul II ocupg descendenjii in linie femening ai
lui Bogdan, ffii unei fete Mu§ata (mgritatg dupg Costea Voevod),
dupg care iau numele patronimic de Mu$atini: frajii Petru I.
(1375-1391) §i Roman I. Muat (1391-1394). Moldova infra in
relajiuni mai stranse cu Polonia, dupg suirea pe tronul acesteia
a regelui Ludovic al Ungariei (1370-1382).
.D.upg moartea lui Ludovic, ambe jgrile igi disputau dreptu-
rile asupra Moldovei. Petru I. Muat recunoa0e suzeranitatea
Poloniei 1) (1387), ajunsg §i. prin unirea Lituaniei de cel mai pu-
ternic slat la granitele Moldovei.
Consolidarea domniei voevodatului Moldovei se fgcu, cam
in acela§i Limp ca §i In Tara Romaneascg, sub Alexandra 1. cel
bun (1400 1433). Sub el Moldova ajunse aproape granifele de
mai tarziu, Intitulandu-se domn de sine steiteitor dela munte pcind
la mare". Spre Tara Romaneascg a Intins domnia in regiunea
Pulnei, iar in spre mare pang la Chilia. A intgrit §i Cetatea-albg,
punctul de razim al Moldovei la gurile Nistrului.
Cu Polonii intrg in raporturi de vasalitate. Regele polon
Insg nu i-a fost sincer. Prin un tratat cu Impgratul-rege Sigis-
mund (In Ungaria 1387-1437) regele Poloniei se Infelese sg
Impartg Moldova Mire Polonia §i Ungaria (1412). Alexandru nu
bgnuia nimic. El lasg §i mai departe un imprumut vechiu, cu
care datora regele polon, si primele In zglogire o parte din Po-
culla, cu cetgjile Snyatin §i Colomea. Ba chiar I i ajutg duwanii
in luptele for cu cavalerii teutoni din Prusia, trimelandu-le Intr'a-
jutor un corp de cglgreji, cari au fgcut cinste numelui de Roman
In lupta dela Marienburg (1422). n ultimii ani ai domniei Insg
a aflat si Atexandru situajia, in care se afla cu suzeranul sgu.
Acesta nu-i trimise ajutorul obligat Trite° ciocnire cu Turcii pen-
tru Chilia. Era cea dintai ciocnire Intre Moldoveni §i Turci. Apg-
rand interesele Orli sale, Alexandru intrg in leggturi de prietenie
cu Turcii, Teutonii §i Lituanii. Ca sg scape de Turci Incepu a
le da §i el daruri.
La capgtul domniei lasg lara deplin consolidatg pentru a
1) Diploma scrisA in latineste cu pecete atArnata este cel mai vechiu
act ce s'a pAstrat din Moldova. Dela Petru I. sunt primele monete moldo-
venegti. Au pe o parte ca mama a farii capul de bour, pe ceialalta scutul
casei Anjou din Ungaria, rest al suveranitatii lui Ludovic I.

www.dacoromanica.ro
 127

putea sta faja in contra atacurilor ce erau sa mai vie din partea
vecinilor. in interior Introduse reformele necesare. De numele lui
e legata cea dintai spicuire de legi, cunoscuta ca Pravila lui
Alexandru cel bun".
in jumatatea a doua a veacului XV. $i Inceputul celui de
at XVI. urmeaza In istoria Moldovei falnica "pagina a domniei
lui Stefan cel mare. intro domnie de 47 ani acest mare Domn
ridica numele Orli la Ina Ijimi neajunse pang afunci. Luptele lui
cu Turcii, Polonii si Ungurii sunt cele mai frumoase pagini ale
istoriei moldovene. Urmasul sau Bogdan, la sfatul parintelui sau,
cum vom vedea mai tarziu, pentru a asigura fiinja tariff fala de
dusmanii gala de a o inghill, Incheie capitulajiune cu Turcii,
stabilindu-se suzeranitatea for asupra Moldovei (1512).

§. 46. Teritorul statelor romane.

Cadre le pamantului de asezare a elementului daco-roman
din timpul dominajiunei romane raman si cadrele pamantului,
pe care s'au constituit organizafiile de state romanesti. Desl vre-
melnic o parte din acest pamant a fost linuta de elemente straine
In stapanire, totusi elementul daco-roman Iii recucere§fe mosia
stramosasca $i ii Intinde hotarele pans la limifele de odinioarg.
La sfarsitul veacului al IX. gasim organizajiile de stale ro-
mane In cetatea Carpajilor, in locul de asezare a vechiului slat
dac $i a provinciel romane. Ele staruiesc intru a menjine acest
pamant $i in veacurile urmatoare, pans la Intarirea si espan-
siunea statului unguresc, care in veacul al XIII. line in stapanire,
ca putere superioara, Intreg teritorul din cetatea Carpajilor $i din
sesurile din vestul lor. in veacurile XXIII. elementul.daco-roman,
apasat si stramtorat in vechiul sau teritor din masivul munjilor,
iese pe coastele din ostul $i sudul Carpajilor, unde II gasim in
organizalii de stat, care se Intind succesiv In parlile sesoase ale
vechiuliti pamant roman. Cu Inceputul veacului at XIV. gasim
voivodatele din sudul Carpajilor constituite intr'un singur principat
mai puternic, ocupand intreg teritorul dintre Carpali si Dunare,
iar in masivul munjilor teritorul jinut cand sub suveranitate pro-
prie, cand ca feud dela regele ungar, ducatele Amlasului $i at
Fagarasului. 0 jumatate de veac mai tarziu se constituiesc Intr'un
singur principat ai organizapile de stat din ostul Carpajilor, care

www.dacoromanica.ro
 128

in In stApanire feritorul dintre Carpali §i Nistru. La finea proce-

sului de constituire a organizatiilor de slat romane§ti, gAsim ele-
mentul romanesc, ocupand exact feritorul provinciei romane, cu-
prins In organizatia a for 3 state 2 nationale, Tara RomaneascA
§i Moldova, iar al treilea stat coNstituit de poporul unguresc ca
putere supremA, ca populatiune, in feritorul elementului daco-
roman, Ins constituit tot de acest element, printre care noua
putere de stat a a§ezat ici-colea elemente de incredere de ale sale.
SA examinAm teritoriile acestor state.
Tara Romaneascd constituit la incepuf din teritoriile voe-
vodatelor lui Lytovoi §i Seneslau, din dreapta §i din stanga 01-
tului, 1§1 infinde stApanirea pan5 la Dun Are §i pang la Marea
Neagra.
Mircea-cel-BAtran (1386-1418) dA depling forms statului
Tara-RomaneascA. Sub el se lAtesc granitele pang la cea mai
mare Intindere. Tara Romaneasca cuprinde sub Mircea Oltenia
sau banatul Severinului, Muntenia mare, ducatul FAgAra§ului §i
Amla§ului, din Moldova sudicA linutul Putnei cu cetatea CrAciuna
§i portul Chiliei, la sudul Dun Arii Dobrogea.
Mai tarziu linutul Putnei §i ora§ul Chilia sunt cucerite de
Moldova, iar granila Munteniei se a§eazA la raul Milcov, hotarul
de despArtire in IntreagA epoca de existents separatA a celor
doug state romane§ti.
In timpul lui Mircea Tara RomaneascA se Intindia peste
Prut, avand ca hotar o linie ce mergea pe la nordul oraplui
Chilia pan5 la Marea NeagrA.
Mircea mai avea §i Dobrogea (in estensiunea de azi fArg
Cadrilater) cu cetatea Silistriei, mo§tenite dela tatAl sau.')
Ducatul F agcirapilui din Tara Oltului e teritorul dintre cursul
raului Olt (dela comuna Mateia§ pang la Turnu-ro§u) §i dintre
Carpatii despArlitori de teritorul judelelor Arge§ §i Muscel. De
Tara Barsei e despArtit prin piciorul de munte, dintre valea 01-
tului §i aceast5 regiune. in cele mai vechi documente este numitA
Terra Valachorum."
Cand cavalerii teutoni au ocupat Tara Barsei, dAruitA for de
regele Andreiu 11. (1211) granitele regatului ungar se aflau numai
la marginea de rAsArit a TArii Oltului a). Ducatul FAggra§ului e
') V. Xenopol, op. cit, 111. 119.
2) V. A. Bunea, StApanii Ti rii Oltului p. 5.

www.dacoromanica.ro
 129

consfataf In posesiunea domnilor Tariff Romanesfi sub Vladislav

I. (1364-1372), numit ca noun plantafiune", dovadA ca a Post
castigat de aces! domn, probabil de-odatA cu ducatul Amlasului.
Numai prin cedarea acestor 2 ducafe, prin pacea din 1366 dintre
regele Ludovic I. si Vladislav I. a objinut regele ungar recunoas-
terea SuzeranitAlii sale din partea domnului roman.
Ducatul Amlamdui se estindea Inainte de colonizarea Sasilor
In Ardeal Intre Knezii de Hatzak" (Hafeg) si boierii de FAgAras",
dela Mures si Tarnava pang la Olt. In urma colonizArii Sasilor
ducatul Amlasului a Post redus la tetitorul Invecinat al SAlistei
si TAlmaciului, regiunea subcarpatinA din sudvestul Sibiiului. Cen-
trul ducatului era opidul Amlas, mai tarziu numit si Omlas, (azi
sat cu majoritate sAseascA). In 10 Oct. 1366 regele Ludovic I,
ordonl lui Petru, vicevoevodul Ardealului, sA delimiteze satele
IcilAu (azi Aciliu), Tilisca, SAcel si Orlat, situate In apus de Sibilu,
de teritorul de sub voivodatul domnului Vladislav, voevodul nos-
tru fransalpin ". Domnii Romani, stApanind ducatul Amlasului, ase-
zau in SAliste vicevoevozi, iar in comunele aparfingtoare cnezi.
Situafia deosebita a ducatului Amlas p linut pang la regele
Mafia, care, cedand stAruinfelor Sasilor, 1-a incorporat la teritorul
Sibiiului. 1)
Moldova, constituif la Inceput din voevodatul de pe lang5
apa Moldovei, cu cenfrul In orasul Baia, si din Ora Sepenifului
dintre Prut §i Nistru, se Intindea Intre Carpafi si raul Nistru, ajun-
gand la ost OA In Marea-NeagrA. Granila spre Tara Roma-
neascA era pe o linie care incepe in Carpafi, cam dela isvoarele
raului Putna si merge printre orasele Barlad $t Tecuciu pe la
nordul orasului Chilia la Marea-NeagrA.2) Cetatea-AlbA dela gurile
Nistrului era In stApanirea Moldovei. Sub Alexandru cel bun
hotarul cAtre Tara-RomaneascA se mutA mai spre sud, Galafii,
Tecuciu se gAsesc In teritorul Moldovei. Stefan cel mare cuce-
reste in 1 Asboaiele ce poartA cu Domnii TArii Romanesti cetatea
Chilia (1465) si cetatea CrAciuna cu finutul Vrancea (1482). Astlel
hotarul e mutaf si mai spre sud la caul Milcov, care rAmane
granila de despArfire Intre cele 2 state romanesti.
1) V. D. Onctul, Originile principatelor rom. p. 55 si nota 95, si I. cav
de Pufcarlu, Am1at;; In Enciclop. Rom. p. 147-148.
2) V. Xenopol op. cit. ed. II, vol III. p 118 harta : Muntenia si Mol-
dova pe timpul lui Mircea cel mare, Alexandru cel Bun si Stefan cel mare.

V. Ontpor, Istoria dreptulul roman. 9

www.dacoromanica.ro
 130

La 1484 celg 2 cetgli dela Marea-Neagrg, Chilia §i Cetatea-

Albi, despre care sulfanul Turcilor spunea, pang cand Romanii
stgpanesc Chi lia §i Cetatea-Albg, iar Ungurii Belgradul sarbesc,
nu vom putea birul pe cre§tini", dupg ce Stefan le apgrase cu
cea mai mare vitejie in Limp de 20 ani, au ajuns In stgpanirea
Turcilor. Asemenea au ajuns in mana for §i ora§ele din Tara-
Romaneascg de-a lungu Dungrii, Oa lajii, Brgila, Giurgiu §i Turnu-
MIgurele, cu o fa§ie din teritorul de-a lungu Dungrii.
in Ardeal Stefan cel mare a cucerit din posesiunile regelui
Mafia domeniile Ciceu §i Cetatea de Baltd (1469), Intrand in
Ardeal penfru a rgsbuna pustiirea jgrii sale prin armatele ungu-
re§ti In anul 1467 (lupta dela Baia, In care Matia era sg-§i piardg
viaja). Fgcandu-se pace titre Mafia §i Stefan, acesta priml do-
meniile ocupate de el sub titru de feude ungure§ti. Pefru Rare§
(1527-2--1546), dmestecandu-se In cerfele pentru coroana Un-
gariei dintre Ferdinand I, §i loan Zapolia, ca§tigg §i cetgjile Un-
gura$ (Balvanyos-Varalya) §i Bistrila. Dupg moartea lui Petru
Rare§ se perd foate posesiunile din Ardeal.
Ciceul (jud. Solnoc-Dobaca) cuprindea 60 de sate In valea
Some§ului cu vgile laterale din regiunea Reteagului, ajungand
pang la sud-vest de Dej tot pe Some§, far In sus pang in apro-
pierea de Bistrifa. Era unul dintre cele mai frumoase domenii
feudale din Ardeal. La Vad (pe Some in sud-vest de Dej) a
Infiinlat Stefan cel mare o mgngstire §i a a§ezat in ea un episcop.
Cetatea-de-Balta (In jud. Tarnava mica, pang in timpul mai
nou capitala judejului), avea un domeniu foarte extins. Aici §i-a
a§ezat Stefan cel mare pgrcglabul, oamenii de pazg §i vame§ii sgi.

Ardealul, cu o preponderantg populatiune romaneascg, Ina-

inte de lupta dela 'Mohaciu e voevodat in cadrele statului ungar.
Cele 2 ducate, Fgggra§ §i Amin din sudul Ardealului, teritoria-
lice§te aparlin Domnilor Tgrii Romane§ti, pang ce regele Mafia
le scoate de sub stgpanirea lor. Cele 2 feude ale domnilor mol-
doveni, Ciceul §i Cetatea-de-Baltg, Limp de 80 ani stau sub stg-
panirea Domnilor Moldovei.
Dupg pacea dela Oradea-mare (1538) sifuajia Ardealului se
schimbg, ajunge principal aufonom, sub suzeranifafe turceascg.
Cu chestiunea teritoriului ardelenesc ne vom ocupa Intealt loc.

www.dacoromanica.ro
 131

§. 47. Populatiunea. Clase sociale. Traiul material.

Examinand populatiunea ca element constituent at State lor
romane, nu rgmane tndoial3, cg din punct de vedere etnic ele-
mentul preponderant at populatiunei era elementul daco-roman,
rgmas credincios in tot timpul in locul sgu de asezare. In sta-
tele ggsite, la finea veacului at IX populatiunea, cum dovedesc $1
cronicele, este cea romaneascg $i in parte slavg. Din frgmantarea
acestor doug neamuri iese biruitor elementul romanesc, care des'
imprumutand dela Slavi, dar desvoltg in spiritul sgu national si
dg caracterul sgu tufuror organismelor de slat, infiintate in teri-
torul sgu.
Nouj elemente de populatiune yin asupra stratului romanesc,
dar acestea sunt prea neinsemnate pentru a schimba caracterul
populatiunei. In veacul al XII incepe colonizarea Sailor in cen-
trul Ardealului, iar progresiv cu cucerirea Ardealului, se aseazg
Sacuii in pgrtile rgsgritene. Aceste elemente exerciteazg o apgsare
asupra elementului romanesc, care e constrans a pgrgsl unele
Wald ale asezgril sale, dar ca numgr sunt prea neinsemnate
pentru a putea preface caracterul populatiunii vechi.
In afarg de cetatea muntilor, elementul romanesc se intinde
dela munte cgtre ses, $i prin veacul at XII si at XIII el e constatat
istoriceste in asezgrile din pgmantul linut de Pecenegi, dupg ei
de Cumani, $i pe urmg de Tgtari.
Sasii au trecut si peste Carpati, atat la sud cat si la ost, unde
au ggsit conditiuni favorabile pentru desvoltare. infiintarea cator-va
erase este legatg de numele Sailor.
De asemenea au trecut in ostul Carpatilor $i Sgcuii, cum
si Cianggii. Acesti din urmg s'au mentinut pang azi ca indivi-
dualitate distinctg.
Armenii s'au asezat ca negustori in orasele Moldovei Incg
din timpul lui Alexandru cel bun. Ca lucrgtori de pgmant tot in
aceastg epocg au venit Tiganii pi Tgtarii, pomeniti In documente
pe la Inceputul veacului al XV.
Cu chestiunea importantg a stgrii sociale $i economice a
populatiunei, in trecutul Moldovei, s'a ocupat dl Radu Rosetti In
studiul Pgmantul, sgtenii $i stgpanii in Moldova, publicat, vol. I.
dela origini pang la 1837, In 1906. In acest studiu, des' se re-

9*

www.dacoromanica.ro
 132

ferg numai la Moldova, se ggsesc prelioase indicant si privitor

la sifualia Romani lor din Tara Romaneascg, Ardeal si Galijia.
Pe resultatele dlui Radu Rosetti Intemeiem datele ce dgm in
aceastg chestiune.

Populanunea ruralg liberg din Tara Romaneascci in veacul

XV era Impgrlitg In urmatoarele clase :
1. Boeri; 2. Slugile domnesti; 3. Cnejii ; 4. Romanii.
Boerii, slujile domnesti si cnejii formau clasa de sus, iar
Romanii clasa de jos.
Boierii erau inallit funcjionari ai Domnului. Slujile erau sluj-
basil, cari fgceau alte servicii d. e. copiii din casg, aprozit si ton
earl aveau o slujbg la curiea Domnului.
Cnejii erau stgpanii satelor, avand si atribujia de carmuitori
sl judecgtori sau giudeji ai locuitorilor asezaji In acele sate.
Romanii erau fgrg indoialg oameni liberi, cum erau si cei
din Ungaria pang in veacul al XV.
inainte de Intemeierea principatului Tgrii Romanesti asezgrile
populajiunei, Intocmai ca in Intreg teritorul locuit de elementul
daco-roman, erau conduse de cnezi. Primii domni ai 'Mit, pentru
a putea face fajg dusmanilor, si pentru a-si Intinde domnia, mar-
ginitg la Inceput in vgile dela Nordul si Sudul Carpajilor, au tre-
buit sg castige bungvoinja si sprijinul sgtenilor romani din parfea
sesului si a conducgtorilor lor, a cnezilor. In aces! scop Basa-
rabii au recunoscut pe cneji In stgpanirea cnezatelor, In chip
ereditar, si au lgsat neatinsg situajia materialg a locuitorilor din
sate. Acesti locuitori au rgmas in libertglile lor, consfinfife de
dreptul vechiu romanesc.
In baza acestui vechiu drept consfinjit Romanii, locuitori
liberi ai satelor, aveau locuri de cash, taring din un numgr de
pogoane, Osune pentru vile si lemne din pgdure. Cnezul, ca sfg-
panul satului, pentru slujba de carrnuitor si judecgtor, primia a
zecea parte din rodul pgmantutui si din stupi ; oamenii mgcinau
la moara lui si consumau In crasma lui. (Singur cnezul avea
drept sg alba moarg si sg ling crasmg).
Afarg de aceste clase de locuitori liberi, existau si oameni
cu libertate limitatg, In numgr foarte neinsemnat fajg de cei liberi.
Acestia se numiau runzeini In Tara Romaneascg, vecini in Moldova.

www.dacoromanica.ro
 133

In Moldova a lost aceeasi situalie. Clasele sociale erau

aceleasi ca si In Tara romaneasca. Regele LudoNhc 1. at Ungariei,
unul dintre cel mai puternici domnifori ai Europei in acea epoca,
nu s'a putuf Impaca asa usor cu actul de tradare at infidelului
Valah. El a dus rgsboiul pentru a-1 readuce la supunere. Valahul,
Intemeiat pe sprijinul cnezilor $i satenilor din satele Moldovei
s'a aparat cu Indadire $i cu resultat. Prin urmare atat Bogdan,
cat si urmasii sgi, au lasat neatinsg situalia socialg $i economicg
a satenilor romani $i a cnezilor lor. Numai astfel se poate In-
felege lupta pentru apararea pgmantului romanesc.')
Din cneji s'a desvoltat clasa stgpanilor de mosii, din care
a esit Intreaga boierime.2)
Sub regimul dreptului vechiu romanesc s'au Intemeiat ?n
cursul veacului at XV $i XVI sate romanesti si In Galilia, pe pa-
manful regelui Polon, cu asezgri de Romani treculi din nordul Un-
gariei; din judefele Maramures, Bereg $i Ung. Aceste sate erau
In mare numgr, In regiunea muntoasg dela nordul Carpajilor
(districtele Sanok, Bjele, Sambor), si compuneau ocoale proprii.3)
Din sifuajia acestor romani, carmuiti .de dreptul romanesc in tarn
streing, se poate reconsfrui situatia materialg a sgtenilor romani
aceeasi si in celelalte feriforii linute de sgtenii romani.
Hotarul satelor in Moldova era imparlit In soli numite ji-
reabii. Fiecare casa din sat avea jireabia ei cu loc Irr faring, In
camp $i In. pgdure. Cu fimpul jireabille au Post desparlite cu ho-
fare, infocmai ca si satele Infre ele. jireabia era posesiunea indi-
viduMa a sateanului, pe care o pufea transmite liber copiilor sgi.
In pravila lui Vasile Lupu se numeste ocirui (pafrimoniu).
Chestiunea foarte interesanta a situatiei juridice a satenilor
$i stapanilor de Omani va face Inca obiectul cercetarilor noastre.
1) Fapt caracteristic, a in Tara Romaneasca s'a menfinut titlul de
cnez !Ana In veacul al XVIII, dar nu e cunoscut la sotiile for titlul de cnea-
ghind, pe and in Moldova s'a uitat titlul de cnez, Inlocuit cu cel de judef,
iar sotiile for au conservat pana la finea veacului al XVII cel de cneaghine
(Cneaghina Moru§ca a lui Andrei $erbici, Cneaghina Ana a LogofAtului Ga-
vrila§ Trotu§an v. Rosetti op. cit p. 40-43.)
2) Rosetti, op. cit. p. 40.
2) Rossetti p. 53-72 citeaza o multime de documente conservate la
Poloni asupra situatiei cnejilor satenilor din aceste colonii.

www.dacoromanica.ro
 134

§. 48. Organizatia centrals a statului. Domnul §i puterile

lui. Succesiunea la tron. Divanul Wit.
Puterile Statului erau In manile Domnului. El era conform
concepliunei acestor timpuri domnitor absolut (autocrat, cum se
numia si In titulaturg), fgrg de nici o Ingrgdire din partea popu-
laliunei. Fgcand analiza puterilor distinse dupg doctrina din tim-
purile mai noui in puterea supremg a statului, constatgm, cg:
1. Domnul avea puterea legiuitoare, executive si jude-
cgtoreascg.
Afarg de acestea, In acel limp, cand nu se fgcea distincjie
intre patrimoniul statului si al Domnului,
2. Domnul era stgpan absolut a toatg Cara ". Din pgrnantul
Orli dgruia celor vrednici ca recompensg pentru serviciile aduse.
in baza dreptului sau domnul Intgreste chiar transmiterile de
mosie, fgcute de un particular alfui particular. Pamantul jgrii nests-
panit de particulari, era In stgpanirea Domnului, servind scopurile
lui indentice cu scopurile statului, pertsonificat prin el.
3. Avea drept de viajg si moarte asupra tuturor oamenilor
jgrii, fgrg a fi limitat nici Intr'o privinjg. Acest drept era privit
ca un drept dat dela Dzeu. in baza acestui drept Domnul putea
osandl la moarte.
4. Domnul declara rgsboiu si incheia pace.
D. Cantemir In Descrierea Moldovei" caracteriseazg pu-
terea Domnilor romani, aceeasi In Muntenia, ca In Moldova, dupg
cum urmeazg :
Se Intinde puterea for nu numai asupra boierimei §i a lo-
cuitorilor Moldovei, ci Inca si asupra altora de orice stare ar fi,
cand se aflg In jars.
,, Viala a moartea for este in manile Domnului. judecand el
pe cineva la moarte, la bgtaie, la surgun sau la pierderea tuturor
mosiilor, macar si cu strambgtate si cu tirgnie, apoi cei lovili
pot numai sg se roage prin graiu sau scrisoare, dar nimenea
nu are vola de a contrazice sau a se Impotrivi judecalli dom-
nesti. §i iargsi dacg va vol sg libereze pe vreunul judecat la
moarte de toatg fara, nimenea nu poate sg se opune voinjei lui.
Toate drevitoriile militare $i civile atarng de bunul sau plat,
le dg celor iubiji, le is celor urlti. Pentru impgrlirea for Domnul
nu are nici o regulg prescrisg. Dacg ar vol sg facg pe un Oran

www.dacoromanica.ro
 135

logofgt mare. care este boieri a cea mai mare a Moldovei, nimeni
nu cuteazg a i se Impotrivi, si din colitra, cand ar vol sg lip-
sasca din post pe unul, fie macar si din neamul cel mai de
frunte, Indatg acela cauta a se supune hotgarei domnesti.
Asemenea putere are nu numai asupra celor mai de jos
ai clerului bisericesc, ci Inca $i asupra mitropolitului, episcopilor,
archimandritilor $i egumenilor, si asupra tuturor celor ce sunt de
tagma bisericeascg. Neimpedecat poate sg-i scoata din dregato-
riile for, del nu din cele sacerdotale, si cerand trebuinta, poate
$i cu moarte sg-i pedepseascg".

Sistemul dupg care se ocupg tronul vacant, este cel electiv-

ereditar. Dreptul de mostenire la Iron it are o singurg familie,
dinastia tariff (sistemul ereditar), dar Intre membrii acestei familii
Cara are dreptul de a alege pe membrul cel mai potrivit (sistemul
electiv). in baza acestui sistem concurau la scai.tnul de Domn
toate rudele fostului Domn, fgra nici o deosebire. Copiii naturali
aveau acelasi drept ca si cei legitimi.
Actul alegerii de Domn se fgcea dupg anumite regule, con-
sacrate din timpurile vechi ca obiceiu al Orli. Alegerea fgcutg
dupg adeste regule avea urmatorul curs: inainte de a Ittchide
ochii Domnul, cand se afla pe patul de moarte, se Intruniau Mi-
tropolitul !aril $i top boierii In biserica catedrala si lineau sfatul
cel mare al 'grit. in acest slat alegeau pe viitorul Dorm. Bine
Inteles acesta este cazul unei alegeri lini$tite, farg cede pentru
domnie.
La iesirea din bisericg, Mifropolitul vestia dintr'un loc mai
ridicat poporulut adunat alegerea, iar poporul aclama pe noul
ales. Crainicii vestiau alegerea in capitala Orli.
Fiind nou alesul Domn de fala se proceda la actul asezgrii
In scaunul de domnie prin incoronare si prin depunerea jurg-
mantului de credinta din partea boierilor $i a ostirei. Acestea se
gceau in formele religioase ale bisericei, prin parficiparea Mifro-
politului si a celorlalti dignitari inalti ai tgrii.
Alegerea era vestita In tarn prin algrasi. Fruntasii larii
veniau la curie si prezentau felicitgri.
Sistemul ereditar-electiv la ocubarea tronului e ggsit in aceste
timpuri si in Odle vecine : Bulgaria, Ungaria, Polonia, mai tarziu

www.dacoromanica.ro
 136

In Ardeal, cu toate urmgrile sale rele. in igrile romane In acest

Limp incg nu putea sg fie alicurn').
in rezolvirea afacerilor jgrii Domnul era ajutat de divamil
!drii, compus din boieri §i clerici. In primele timpuri toate lu-
crurile se discutau §i hotgriau in divan.
intrunind Domnul In manile sale toate puterile, holgrIrile
divanului nu erau obliggtoare pentru el. Puterea divanului era
numai consultativg. Domnul, dacg-i plgcea, urma hotaririle aduse,
dacg nu, le disconsidera.
D. Cantemir in Descrierea Moldovei" dg urmgtoarea in-
formajie despre funcjionarea divanului la judecati:
Cand voe§te Domnul sg asculte Insqi jalbele Si pricinile
cele marl, atunci chiamg inaintea sa pe para§ul §i pe cel parlt
si clg voe la amandoi, ca sg spue toate ce au, para§ul de
parlt §i cel parIt in apgrarea sa ; §i cercetandu-se pricina,
spune Intai mitropolitul gandul sgu cu glas, §i dupg dansul ceia-
falli boieri judecgtori, fieOecare dupg cum socote0e, de§1 §tiu
cg Domnul are all gaud, §i hotgre§te pe cel parlt : sau a fi slobod,
sau If judecg a fi vinovat.
Dupgce s'au auzit gandurile tuturor, cunoscand pe unul a
fi vinovat, Intreabg Domnul pe Mitropolit, de ce pedeapsg este
acela vrednic dupg pravilele cele politice§ti §i cele biserice0,
iar Mitropolitul aratg Intai hotgrirea pravilelor i dupg aceea pune
Inainte mila domneascg, cgreia nu poate judecata si -i puie hotar
1) Istoricul Xenopol se intreaba, cum de au putut lfirile romane sa
rAsbata din nenorocirile aduse asupra for de acest sistem de succpsiune la
tron, and pe land micimea lor, vecinii ambitiogi doriau sa-gi Intinda pu-
terea asupra for chiar cu ocaziunea schimbarii tronului, favorizand toate in-
trigile gi luptele pentru domnie? Raspunsul este: La inceput apararea exis-
tentei lor nationale fu datorita numai sfortarilor unor inimi marl gi minti
puternice, pe care norocul poporului roman be urcase in tronurile lor, gi cart
4i gasiau un sprijin gi un rasunet In un popor voinic gi doritor de neatarnare.
Dupace Ina greutatea vremurilor Incujba sub jugut et firea de 001 a popo-
rului roman, existenta lui fu ocrotita prin imprejurarile exterioare, care se
desfagurase totdeauna aga, incat sa fereasca pe Romani, daca nu de ciuntire,
cel putin de desfiintare. In acegti secoli injositi ai vietii romanegti, trebuie
sa constatam cu o adanca mahnire, ca Romanii au facut tot ce au putut spre
a se sinucide, gi ca daca lucrul nu a izbutit, este numai fiindca altii nu i-au
lasat sa o Indeplineasca. Se vede, ca puterile evolutiei ne-au fost spre priinta
gi de aceea am scapat teferi din toate nevoile.' (Op. cit. Ill. p. 212-213).

www.dacoromanica.ro
 137

§1 fgcand §i boierii asemenea, pe urmg aratg i Domnul gandul

sgu §1 hotare0e pe cel parit on a fi slobod, sau II osande§te la
moarte, sau altg pedeapsg".
in titlurile for Domnil romani Inainfea numelui de bofez pu-
neau particula Jo", care nu e decal numele Ion cu n suprapus
lui o. in documentele lafine e redat prin lohannes. E Imprumutat
probabil din organizatia statului romano-bulgar, impreung cu alte
institutiuni ale vielii de stat, unde se afla in titlul impgratului,
introdus de marele infemeiator al imperiului lonitg Man, indi-
cand pe Impgratul ca la Romani cu numele de Cesar sau August.
Particula /0" o Intrebuinteazg toll urma0 dupg lonitg.
Capitalele celor doug state romane§ti s'au schimbat In de-
cursul timpului.
in Tara Romaneascg Basarab 1 (1301-1330) are re*edinta
la Arge$. Aici e urmgrit de regele Ungariei Carol Robert, In rgs-
boiul din 1330. Sub Radul IV (1496-1508) reedinta e mutatg la
Teirgovi§te. in 1659 dupg rgscoala lui Mihnea III Radial (1658-1659),
Turcii ordong lui Grigore G. Ghica sg dgrame palatul domnesc
din Targovi0e, de unde domnii plateau fugi upr in Ardeal, §i
sg se a§eze in Bucure§ti. Constantin Brancoveanu (1688-1714)
s'a aezat definitiv cu resedinta in Bucuresti.
in Moldova rqedinta in primul limp al principatului a Post
probabil la Baia. Bogdan I (1359-1365) e inmormantat la Rg-
dguti In biserica ziditg de dansul. Sub Petru Murat (1375-1391)
roedinta e a§ezatg la Suceava, vechea capitalg a Moldovei.
Alexandru Lgpu§neanu (1564-1568) o mutg la Iasi.

§. 49. Diregatoriile. Boieriile. Principalii functionari

ai Domnului.
Boierii erau clasa socialg conducgtoare. Cum am vgzut in
studiul nostru de pang aid, seleclionarea clasei conducgtoare era
cunoscutg In organizatia socialg a poporului roman, din cele mai
vechi timpuri. Inainte de Intemeiarea principatelor, la Romani din
masivul Carpalilor, cuprin§i In cadrele statului ungar. clasa con-
, ducgtoare (cnezi, voevozi) avea funclia ei distincta atat In limp
de pace, cat §1 In Limp de rgsboiu. Aceastg class socialg era di-

www.dacoromanica.ro
 138

ferentiatg In timpul evolutiunei istorice, cuprinzand In sAnul sgu

pe cei mai viteji, pe cei mai buni, pe cei mai virtuo§i. Aceastg
class a devenit ereditarg.
in ladle romane erau boieri, in urma originei lor, §i boieri
dilegcsitori, in urma funcliei ocupate de ei. Cei mai de frunte erau
boierii de origine, boierii direggtori puteau fi §i boieri de origine,
dar puteau sg fie ajuns la boierie numai prin numirea in functie.
Domnul avea dreptul de a cra boeri noui, ridicand la boerie
oameni din clasele mai de jos a societglii.
Boierii, cari ocupau o funcjie la curtea Dornnului, aveau un
titlu (logofgt, vornic etc.), se numiau boieri titrati, iar ceialalli,
fgrg funclie, boieri netritati.1)
Boierii titraji se numiau §i boieri cu boierii, iar ceialalli bo-
leti fgrg boierii.
Boierii erau obligati la serviciu militar. Pentru aceastg obli-
galie erau ei stgpani de pgmant. Celor ce mo§teniau pgmant
dela pgrinti li se conlirma m4enirea in stgpanirea pgmantului
de cgtre Domn. Asemenea i celor cc cumpgrau. lar cei ce n'a-
veau pgmant, II oblineau dela Domn pentru servicii militare.
Boierul, stgpan pe pgmant, fie moVenif, fie cumpgrat, fie
dgruit, data nu mergea sa facg slujbg militarg la chemarea Dom-
nului, se fgcea vinovat de tradare, hiclenie (derivat din ungurescul
hiflen), adecg lipsg de credinfg fat de Domn §i tars.
Boierii nu erau scutiti sub nici un molly de serviciu militar.
Dregdtoriile s'au creat in timpul formgrei organizatiei state-
lor romane. Cu cat progreseazg opera de organizare a unui stat,
cu atat se ive§te necesitatea de a se crea dreggtori, pentru a sg-
var0 funcliile necesare in organizalie. Dreggloriile sau functille,
provgzute cu titlu, care indica atributiunile noului functionar, au
Post create dupg necesitate, succesiv. Cum toate dreggtoriile sunt
indicate cu titluri de origine slavg, modelul, dupg care au lost
create §i organizate, trebuie sg-1 cgutgm in organizatia stateler
slave, Mire care cel mai apropiat era peste Durigr, in Bulgaria.
Cu statul bulgar Domnii romani au trgit in raporturi bune, intrand
1) In timpurile primitive, inainte de a exista titlurile, boierii sunt nu-
miti : jupani, in Moldova mai tarziu pani (dupA cuvantul polonez). In docu-
mente obvin jupdnii inaintea panilor, fiind considerati In cinste mai mare.
Mai tarziu dispare aceasta deosebire vi in documentele moldovene obvine
numai titlul pan, necunoscut Insa documentelor muntene.

www.dacoromanica.ro
 139

de repetite on In Inrudire cu Tull bulgari. Romanii an modificat

modelele Imprumutate dupg trebuinjele lor, constituind si funcjii
necunoscute la vecini: Aceleasi modele de organizajie erau Insa
si la ceialalji vecini, Poloni, Unguri, Serbi.
Dreggtoriile, comune ambelor principate, sistemizate la curtea
principilor romani, stint;
1. Logofdtul (= cancellarius). El Intocmia actele sau cgr-
jile domnesti" (hrisoave, ispisoace sau urice), ajutat de personalul
cancelariei domnesti, si punea pe ele In ciarg pecetea domneascg,
pgstratg de dansul.
2. Vornicul (dvornic, In ung. udvar, curfean = palatinus),
avea funcliunea de a face judecgli la curie. Era numit si jude-
cgtorul curjii (= judex curiae). in Muntenia era un singur vornic,
avand sub el ajutoare. in Moldova erau 3 vornici : vornicul de
Ora de jos, cel mai mare In rang ; vornicul de Ora de sus, si
vornicul de Suceava judecgtor in acele part! ". Vornicii aveau
si atribujiuni de guvernare, in teritoriile lor.
3. Postelnicul (postelja, lectus, pat; postelniku = praefec-
Ws cubili, mai mare peste camera de dormit a domnului), era
prefectul curjii, secretarul Domnului. El avea prerogativa de a In-
fra ori cand, fgrg anunj, in camera de dormit a Domnului. Mai
tarziu avea afacerile externe, raporturile cu statele straine, tot-
deauna urgente de rezolvit, In care scop putea intra on cand la
Domn. E ministrul de externe de mai tarziu.
4. Vistiernicul (sau Vistieru = thesaurarius), e administra-
torul veniturilor si cheltuelelor domnesti.
Tot boieri marl, dar deosebiji pentru fiecare principal, erau :
in Muntenia :
Banal (banul Craiovei), el era administratorul Banatului 01-
teniei. Avea putere teritorialg In jinutul dela Turnu-Severin pang
la Olt . Avea pozijie In destul de independentg fajg de Domnul
jgrii. Avea oaste deosebitg, incassa venifurile. El era in Muntenia
dreggtorul cel mai rialt. Situatia aceasta deosebitg a banului Craio-
vei se explicg cu situalia ce si-au pgstrat in 'flout stat unit, la
intemeiarea 9rincipatelor, voevodatelor din dreapta Oltului.
Spdtarul purta spada Domnului la alaiuri si era comandant
al ostilor in lupte,
in Moldova:
Pdrcdlabii (porkalab = magistratus) sunt funclionarii-sefi ai

www.dacoromanica.ro
 140

diviziunilor teritoriale, numite jinufuri", ispravnicii de mai tarziu,

prefecjii de azi. in unele ora§e purtau numele de staroste (sta-
rosti Miran).
Starostele de Cernduti (de Cotnar Putna), cSpitanul finutului,
sunt §efi ai tinutului respectiv Intocmai ca §i pardlabii.
Hatmanul (hatman-capul oastei, din germ. Hauptman) era
comandant militar.
AfarS de dregSforiile in§irate, mai erau §i alp dregSfori, cari
impliniau funcjii de mai pulinS importanIS la curtea Domnului.
Astfel: paharnicul (in Moldova §i eia§nic=pincerna) turna vinul
§i '11 gusta la masa domnului, grijia viile §i pivnijele domne§ti ;
Stolnicul (sto=masS, ung. asztal) Ingrijia de mass, supraveghiand
cSmArile cu alimente ale Domnului ; medelnicerul (ung. meden-
cze=lighean) turna ap5 Domnului de ge spala pe mani, comisul
Ingrijia de call domne§ti §i Intocmia parSzile; sardarul era §eful
cS1Srimei ; Aga era eful siguranjei publice.
Titlurile avute erau purfate de boieri gi dupg ce ie§iau din
slujb5, numindu-se d. e. exvornic, etc. dar dup5 obiceiu acest ex
se indica cu cuvant slavon biv. d. e. biv-logolAt, biv-spAtar, etc.
Titlurile nu puteau fi transmise asupra erezilor. Se mo§tenia
singurS boieria.
Retributiile dregdtorilor in fimpurile vechi, cand nu era statul
intocmit cu o gospodarie deosebitS, erau acordate prin cedarea
unor venituri cuvenite Domnului. Pta D. Cantemir spune privitor
la Moldova, a logof5ful avea ca venit pNrc516bia Cet5Iii-Albe,
vornicul jarii de jos pe cea a Chiliei, dupa cucerirea acestora
prin Turci (1484) cel dintai are zecimile din linutul CernSujului,
al doilea pgralabia Barladului. Banul Craiovei in baza situa-
liei sale teritoriale avea veniturile proprii. In Tara Romaneasca
logofStul avea venit dela punerea peceiii domne0, spAtarul lua
ad dela c51Sra§i.

§. 50. Organizafia teritoriala. Tinuturi. Judefe.

Ora§e. Sate.
Moldova era impgriit5 in Tara de jos, cuprinzand judefele
dela sud de 14, §i In Tara de sus cu judejele dela nord de la0.
Muntenia de asemenea e ImpSrlitS in Tara de sus si Tara
de jos.

www.dacoromanica.ro
 141

Impartirea In lad* in Tara Romaneasca e foarte veche.

Intr'un document din 1415 dela Mircea cel Batran se aminteste
judejul Motrului, intr'altul din 1424 de judejul jalesului (o vale in
judejul Gorj), la 1487 de judejul Braila.
in Moldova nu se gaseste asa de curand Intrebuintarea cu-
vanfului judej sau a similarului slavonesc (sad, sudsivo). Numirea
de final (in slay. volost si zemlea, de unde avem azi in Basa-
rabia voloste si zemstve) se gaseste incepand dela jumatatea a
doua a veacului at XVI, aproape in toate documentele esite din
cancelaria domneasca. In documentele anterioare, de cate on era
necesitate a se indica asezarea geografica a unei localitan, aceasta
se facea prin numirea raului din aproWere, sau prin numele func-
jionarilor dela faja locului (d. e. Frei sate pe Seret; un sat pe
Taslaul Aral ; unde sunt juzii Fat si tile, etc.).
Cu desvoltarea organizaliei de stat, s'au inmulfit si afacerille
statului. Pentru resolvirea lor nu mai era de ajuns cancelaria
Domnului. Astfel luand modelul de organizati dela vecini, jara
a fost imparlita In circumscriplii-in capul lor au fost pusi func-
lionari delegan ai Domnului, care sa resolve afacerile din circum-
scriplia lui. Prin aceasta desconcentrare a puterilor domnesti s'a
facut inlesnire atat Domnului, care nu mai putea resolvI in per-
soana toate afacerile, cat si locuitorilor, care nu trebuiau sa mearga
cu toate lucrurile la resedinja Domnului.
Pe la fines veacului at XVI, Moldova se gaseste imparlita
In 24 linuturi, cari au suferit in decursul timpului modificari.
Funcjionarul pus in fruntea circumscripnei teritoriale este
peircalabul. El exista si 'inainte de veacul al XVI, in orasele mai
marl, ca funcnonar at Domnului pentru a supraveghia activitatea
organizaliei orasenesti. Cu Infiinjarea circumscriptiilor teritoriale
parcalabii ajung administratorii noilor unitali teritoriale, avand
atribujii in afara de buna carmuire si de a judeca pricinile dintre
locuitori, de a -i globl, de a incassa dark domnesti. Ei trebuiau
sa alba stire de ce se petrecea in teritorul lor. Ei erau Insarci-
pan de Domn cu cercetarea cererilor locuitorilor din teritorul lor,
trimise cancelariei domnesti. In urma cercetarii faceaU raport Dom-
nului, care avea sa hotarasca. Dela judecata lor se putea apela
la judecata Domnului.
Mania era una dintre dregatoriile marl. In aceasta slujba
erau numili boerii.

www.dacoromanica.ro
 142

Cgtre finea veacului al XVII, se ggseVe In capul circum-

scripliilor In locul parcglabului funclionarul numit ispravnic. Parcg-
labul rgmane §i mai departe ca funclionar In orae cu atribu-
fiuni polifiene§ti §i judecgtoreVi.
ispravnicul are acele4 atributiuni ca i parcglabul, afarg
de cele militare. Ca judecgtor nu mai iese la fala locului pentru
a judeca pricinile, ci aceste se aduc §i se judeca la re§edinfg.
Aici se formeazg impreung cu boerii, Incredinfaji de Domn, un
fel de tribunal. Pricinile de judecatg, Inaintate Domnului, sunt tri-
mise ispravnicului, cu porunca de a judeca pricina. Dna una din
pgrli ar fi nemuljumitg cu judecata, putea sg apeleze la divanul
domnesc.
Ispravnicii erau ajutali de funclionari, cari stateau la ordinul lor.
Mai tarziu a lost Impgrfit teritoriul in unitgli administrative
mai mici, ocoale.
Tn timpul Fanariofilor se ggsesc 2 ispravici In capul Jude-
jelor (al doilea era omul de incredere at Domnului strein).
Isprgvnicia insg era una din multele boerli ale timpului.
Beneficiile ispravnicilor erau venituri in nature, care erau hotarIte
de Domn.')
Judefele la finea veaculul, al XVIII. erau urmgtoarele (indicand
In parantezg capitala.2)
In Tara-Romaineascd:
Slam-Ramnic (R-Sgrat) (Foc§anii munteni), Buzeu (Buzeu),
Sgcuieni (Bucov), Prahova (PloieVi), Dambovila (TargoviVe),
Muscel (Campulung), Arge (Pite§ii), Ia lomila (Urziceni), Ilfov
(BucureVi), Vlwa (Gge0i), Teleorman (Ru0 de vede) Oltul (Sla-
tina), Valcea (Ramnicu Valcii), Gorj (Targudiu), Romanaji (Caracal),
Do lj (Craiova), Mehedinfi (Cerneji).
Orw le Brgila, Giurgiu, Turnu-Mggurele, cu o parte din te-
ritorul de-a lungu Dungrii, erau In posesiunea Turcilor. Partea din
judejul Braila, aparfingtoare Tgrii-Romane§ti, era lipitg de judejul
Ramnicul-Sgrat. judejul Sgcuieni a fost desfiinfat la 1847 i Im-
1) In afara de ace0i functionari din teritorii se mai gasesc : staroftit
ca functionari in tinuturile dela granite deschise (ca la Cernauti, Hostin, Putna),
investiti cu puteri militare, administrative §i judecatore0 ; serdar la LApu§na-
Orheiu peste Prut.
1) V. Paul Negulescu, drept adm. ed. U. p. 272 -273.

www.dacoromanica.ro
 143

pgrlit Mire Prahova si Buzgu. Capita la judetului Teleorman a fost

mutatg In 1837 la Turnu-Mggurele.
in Moldova:
Covurlui (Galati), Fglciu (la Inceput cu capitala in Fglciu,
mai tarziu mutatg la Husi, resedinta episcopiei), Vaslui (Vaslui),
Tecuci (Tecuci), Tutova (Bar lad), Putna (Focsanii moldoveni),
Bacgu (Bach), Neamt (Piatra), Roman (Roman), Iasi (Iasi), Car-
liggtura (Targu-frumos), Harlgu (Har lgu), Botosani (Botosani),
Dorohoi (Dorohoi), Herta (Herta), Suceava (cu capitala Suceava
pang la rgpirea Bucovinei, dupg aceea cap. Falticeni), Orheiu
(Orheiu), Soroca (Soroca').
Denumirile judetelor din Muntenia sunt luate In cea mai
mare parte dupg nume de rauri (d. e.: Ramnicul-sprat, Buzeu,
Prahova, lalomita, Dambovita, Arges, Teleorman, Gorj $i Doll,
dupg jiu pi Gor = munte, Dol = ses, vale), iar unele dupg alte
numiri caracteristice pentru feritorul din judete, ca Valcea gt
Muscel (dupg terenul accidental cu vglcele in Valcea §i cu
muscele sau dealuri numgroase, in Muscel), Vlasca (dela slavonul
Vlascoe = romanesc) aratg cg era locuit in vechime de popu-
latiune romaneascg, Romanati derivg dela vechiul eras roman
Romula (astgzi Resca), iar Mehedinti dela castrum Mihald din
vechiul banat al Severinului (din Banatul de azi), la care a apar-
linut candva.
Numele judetelor din Moldova sunt luat dela orasele prin-
cipale din regiune. Escepliune fac Covurlui, Carliggtura pi Tutova,
care au numele apelor ce le strgbat.
Dl Paul Negulescu crede (v. drept adm. ed. II. p. 261), cg
In Moldova orasele sunt mai vechi decal judetele, de oarece
orasele, sub influintg polong, au jucaf un rol cu mull mai im-
portant ca d. e. Suceava, Cetatea-Albg, Cetatea Neamtului, prin
ce Intreagg regiunea a fost desemnatg cu acelasi nume. in Mun-
tenia din potrivg organizajiile judelene sunt anterioare oraselor.
Oracele (targurile) erau locuife de meseriasi pi negustori.
Organizatia for avea multg asemgnare cu organizatia oraselor
sgsesti din Ardeal si a celor germane din Galitia.
9 Orheiul Si Lapusna erau un singur jinut, Tighina, Cetatea-Alba pi
Hotin nu mai faceau parte din Moldova, bind trecute to posesiunea Turciei
(Nicolau, ap. cit. p. 148).

www.dacoromanica.ro
 144

In capul orasului era un functionar numit judet In Muntenia,

5oltuz In Moldova, iar algturea de el un sfat de 6 sau 12 ce-
tgleni numifi porgarl'). Acest sfat orgsenesc fgcea administrajia,
Ingrijind de Coate chestiunile, ge puteau face in acele timpuri
preocupajiunile unei administrajii orgsenesli.
Autoritatea orasului se Intindea si asupra unei circumscripiii
ocol de tarp ", ce se Linea de el.
Atribuliunile sfatului orgsenesc erau: administrative §i jade-
ditore§ti.
Atribujiunile administrative erau : a ingrijI de ordine si si-
gurania publicg, in oras $i in ocol" ; a Ingrijl de curgjenia ora-
sului, a priveghia negustoriile, prejurile, bungtatea marfurilor st
mgsurile de a incassa anumite taxe pentru plata contribufiei
catre Domn.
Atribuliunile judecgtoresti erau de a judeca abated, pedep-
site de regulg cu amenzi.
Orasul purta un registru asupra inmobilelor, In care se Linea
socotealg de proprietglile.orgsenilor $i de mutgrile ce se fgceau
In aceste proprietgji prin vanzgri, schimburi, donajiuni, etc. $ol-
tuzul $i pargarii Intgriau in mod provizoriu actele de schimbare
a proprietafii, pang ce se face aprobarea Domnului.
Organizarea oraselor se fgcuse sub influinla organizafiei
oraselor sgsesti din Ardeal (Miron Costin spune: Orasele aproape
Coate s'au Infiinlat de dire Safi, cari Impreung cu Ungurii in-
trodusese cele dintai carciume"), prin urmare, cum In orasele din
Ardeal funclionarii erau alesi, astfel trebuiau sg fie alesi $i In
orasele din principate.
Orasele se bucurau de aufonomie fala de Domn, ele aveau
normele for de organizare si funclionare, respectate de puterea
domneascg. Domnul nu porunceste oraselor, ci se Invoieste cu
ele. (Alexandru Vodg la 1453 Intr'un hrisov zice: ...si i-am mai
dat cu voia Joltuzului 0 pargarilor dela Baia..., iar dacg Sas!'
din Baia vor cgica vr'odatg aceastg tocmeald... ").
1) Denumirea soltuz derivA dela germanul Scholthetse, venit prin in-
termediarea Polonilor Szoltys, inseamna judecator, conducAtor, Burger-
meister. S'a Impamantenit numai in Moldova. In Muntenia a rAmas denumirea
romaneasca judet. POrgar deriva dela germ. Burger, transformat In spi-
ritul limbei romAne. E venit probabil din organizafia oraseneascA a Sasilor
din Ardeal. S'a impamantenit In amandouA principatele.

www.dacoromanica.ro
 - 145
Fiind orasele, cel pufin In primele inceguturi, in mare parte
colonic de strgini, cu drepturile normate prin anume privilegii, si
cu anumite obligajii fajg de Domn, Domnul si-a susfinut dreptul
de a supravegia activitatea organizapilor orgsenesti si de a con-
trola Implinirea obligajiilor. Aceasta o fgcea printr'un funcjionar
asezat in eras, numit pcirccilab.1) Pgrcglabul se ggsesfe Inca din
veacul al XIV, mai Intai prin orasele marl, mai tarziu §i prin cele
mai mici. El este comandant militar, judecgtor §i funcjionar pentru
strangerea dgrilor. Din pgrcglabul ca funcjionar at Domnului In-
tr'un oral, s'a desvoltat mai tarziu pgrcglabul ca sef at unui jinut.
Sate le erau de 4 categoric: 1) sate libere ; 2) sate domnesti;
3) sate mcincistiresi ; 4) sate boeresti.
La Intemeiarea principatelor, satele erau locuite de Romani,
locuitori bgstinasi, locuitori liberi ai vechilor organizajii de state,
stgpanind jinutul ca oameni liberi. Dreptul mai vechiu al acestora
a lost respectat de Intemeietori §i Intgrit din partea lor. Satele
acestor Romani au rgmas sate libete.
Teritoriile nelocuite de sgteni, can erau destul de pujini in
primele veacuri pentru a ocupa tot pgmantul Orli, au lost decla-
rate de locuri domnesti. Mai tarziu sporindu-se populafiunea §i
prin colonizare, s'au Intemeiat sate §i pe aceste locuri ale Dom-
nului. Aceste sate s'au numit sate domnesti.
In timpurile urmgtoare Domnii avand multe rgsboaie pentru
apgrarea jsrii, boierii credinciosi, cari se distingeau in rgsboaie,
erau remuneraji, pentru serviciile aduse, prin danii de sate (si
am &L. pentru a lui credincoasg slujbg trei sate, in mana lui
Cu tot venitul in veci", formula documentelor). Aceste sate dgwite
boierilor, ajunse din Stgpanirea Domnului Intea boierului, sunt
satele boieresti.
Domnii 1§i argtau recunostinja nu numai fats de oameni,
pentru succesele ce aveau In rgsboaie, ci §i fajg de Dzeu. In
acest scop clgdiau biserici si mgngstiri. Acestea erau provtzute
cu toate mijloacele materiale pentru a putea rgspunde chemgrii
1) La 1525 targoveti din Vaslui se plang Domnului contra strainilor
asezati In acel oras. Domnul porunceste pdrcalabului : ,,...tare lti poruncim,
cum in mand veniti-va aceasta carte a Domniei-Mele, sd nu intr'altfel sd faci,
numai ce de sarg sd vA strangeti: cu §oltuzii §i pdrgarii gi sd chemati pe
toti cei strdini... Asa poruncimu-ti Parcalabe yi cats a da ascultare deplind
la porunca noastrA..." Nicolau op. cit. p. 133-134.

V. Onisor : Istoria dreptului roman. 10

www.dacoromanica.ro
 146

tor. Domnii le fgcequ danii sate, investindu-le cu scutiri de sar-

cini. (...SS n'aibg a ne da noun nici odatg, nici un soiu de lucru
sa lucreze... dar nici alta nimic... din cate sunt dabile pe ceilalli
sgraci, dar la randul lor sa alb a asculta de sfanta mgngstire
mai sus zisg"). Aceste sunt sate nindstiroti.
Sate le, dgruite de Domn boierilor si mgngstirilor, erau trecute
cu Coate drepturile ce le aveau, asupra noilor stapani. Sate le mg-
pastirilor $i ale boierilor erau supuse, atat ca administratie, cat
gi ca justitie, cat pi ca patrimoniu, asa cg Domnul nu mai avea
nici un drept, nici un venit asupra lor. Ele erau subordonate cu
desgvarsire noului stgpan.
In satele domnesti functionarii erau ai Domnului. Functio-
narii ggsiti in fruntea satelor in cele -dintai veacuri dupg Infiin-
tare sunt numiti in documente cnezi, juzi §i vatamani. Cnezii erau
carmuitorii pi judecgtorii satelor. Dacg satul era mare avand pi
cgtune, cnezul era ajutat in funclia sa de administrator de vata-
mani, in cea de judecgtori era ajutat de juzi. Sate le mari erau
impgrtite in mai multe judecii.
Pe mgsurg ce satele la Inceput domnesti treceau in stg-
panirea boierilor si mgngstirilor, trecea pi puterea de adminis-
tratori $i judecgtori asupra boierilor $i mgngstirilor, cari singuri
numiau functionarii din satele lor.')
Nu poate fi nici o Indoialg, cg precum Domnul Ingrija ad-
ministratia numai in satele domnesti, rgmanand aceastg grijg
pentru boieri si nigngstiri In satele date lor, in satele libere sgtenii
insisi se ingrijiau de a avea functionarii sgtesti.
Cnezii pi juzii dispar mai tarziu ; in fruntea satelor ggsim
deleveacul at XVII algturea de vataman funclionarul numit vornic.
Acest functionar de asemenea era functionar at stgpanului satului,
dupg natura juridicg a satului. Atributiuni avea pe langg cele de
ordin administrativ $i cele de ordin judicatoresc si fiscal. Porun-
1) Intr'un document de danie Malta unei manastiri, Domnul adre-
sandu-se locuitorilor din satele dAruite, spune ...de asemeni nimeni din
vatavii §i boierii noOri sä nu judece intru nimic pe oamenii din acele 3 sate
manastiregti, iara cei ce se vor crede strambAtAtiji Intru ceva mult sau putin
de catre acei oameni, sa aiba a-ni cAuta dreptatea. Inaintea egumenutui ce
va fi atunci in acel templu at sfantului Nicolae §i inaintea vatavilor egume-
Resit, care sä nu aiba un altfel de jade mai mare peste ei, ci sa judece ei
singuri pe oamenii lor din acele 3 sate §i sa-i certe §i sa-i globeasca. V.
Nicolau, Vechea organizare adm. a Moldovei p. 113).

www.dacoromanica.ro
 147

cite domne0i erau adresafe in acelag limp vornicului §1 vata-

manului, amandoi avand sA le aducg la indeplinire.1)
Sate le ascultdtoare de tdrguri erau sub autorilatea orautui
(targului) din apropiere. Organele ora§elor respective strangeau
din acesta veniturile visteriei domne0i, scoteau o§tenti din ele §i
lgceau slujba de judecgtori.
fn cronica lui Urechia ni-a r5mas informatia privitoare la
timpul domniei lui luga-Voda (finea veacului XIV): Si-au desa-
lecat ora§e prin jars la locuri bune §i au ales sate §i le-au fScut
ocoale prin prejur..." Probabil numai sate domne0 erau supuse
sub ascultarea targurilor.
Aceastg forms de organizare a satelor, sub autoritatea tar-
gurilor a lost primul Inceput al organithii teritoriale In circum-
scriplii.

§. 51. Organizatia militara. Elementele oastei.

Unitati. Feluri de armatd. Arme. LegAtura intre mosie
pi slujba militara.

Organizatia armatei in statele romane, in veacul at XV.

in care, sub domnia lui Mircea cel batran in Tara Romaneascg
§i a Itti Stefan cel mare in Moldova, prin faptele de arme sA-
var§ite de (Odle romane0, tinerele state s'au ridicat la o im-
portanjg eat de mare in fala Europe!, a lost studiatg mai nou
de prof. I. Bogdan.
in studiul nostru asupra organizajiei militare ne Intemeiem
pe rezultatele fixate de I. Bogdan in studiul publicat in Ana fele
Acad. Rom. tomul XXX 1907-1908 pag. 361-441, sub titlul:
organizarea armatei moldovene in secolul al XV.
in documentele vechi se vorbqte de cete de oaste, compuse
din ficiori pi voinici 2) antelegand sub feciori pe tineri, viteji, tar
sub voinici pe osta$i, rdsboinici.
9 Se mai amintesc Inca Oliva slujitori al satelor in documente. Astfel:
globaqut strangea gloabele (amendele) puse asupra iatenilor de judecator ;
dabilarul strangea darile in natura (dabile); priMarul strangea vitele fara
stapan, gasite pe teritorul satului. Sunt In afara de ace§tia oare-cari slujitori
domne*ti, cu competinta peste mai multe sate, ca defugubinarul, care cerceta
cazurile de omorari prin sate, iar daca nu se putea gasi faptuitorul omo-

1041
www.dacoromanica.ro
 148

Armatg permanentg nu exista In veacul al XIV §i-al XV nici

la Romani, cum n'a existat nici In. alte state. Cete le de oaste"
erau adunate numai In caz de rgzboiu. in acele vremi rgzboiul
era in permanenig. Cele le" erau unitgli" de rgzboiu, fgrg a
avea o organizajie unitarg §i fgrg a avea un numgr determinat
de oameni (voinici sau feciori). Cetele erau cel pujin de 5 feluri:
1. Cetele boierilor aela curtea domneascd a ale curtenilor.
Acestea erau compuse de boierii cu funcjiuni la curtea domneascd
(boierii titraji), atat de boierii cu funcjiuni /nalte (logofgt, vornic,
postelnic, vistiernic etc.), cat i de ceialalli boieri cu funcjii mai
neInsemnate in casa Domnului, cu §i de curteni. Curtenii.) erau
ostasii de curie" ai voivodului (identici cu milites aulae" sau
servientes regales" din Ungaria. in Tara Romaneascg boierii
cei mari fgceau curtea, iar osta§ii erau curtenii mici.
2. Cetele boierilor dela lard, ale mdmistirilor ci episcopilor.
Acestea erau mai mici decal ale boierilor cu funcjiuni, Ca numgr
de voinici erau inegale. Fiecarea compunea ceata dupg cafe sate
avea §i dupg cat de marl erau safele.
3. Cetele pared labilor a staroailor9 compuse din locuitorii sa-
felor §i fargurilor wzate pe teritorul celdtilor §i din strgjile ce-
tglilor. La aceste cete se alipeau §i cnejii sau judecii satelot dom-
rului, impunea gloabe grele populatiunei sau stapAnului mogiei, unde s'a sA-
vArgit omorul. Olacarii pregatiau in sate caii pentru pogta domneascd.
2) Cuvantul voinic a fost Imprumutat gi de Unguri, unde se intAlnegte
in textele medievale cu insemnarea de ostag pedestru, militian vojnicus,
vojnici sau voinicones.
3) Curtenii trebuie sA fi format sub Stefan -cel -mare un corp de ar-
mad de 4000-5000 oameni, toti &Mari gi gata sA se concentreze, ca fi bo-
ierii la cea dintai chemare cu mare iuteala. Era o cavalerie twat% cu mult
superioarA ca miscAri cavaleriei polone, care n'a putut lupta niciodatA cu
succes impotriva ei2 (Bogdan 1. c. p. 406.
In veacul al XVII se gAsesc gi curteni, ce trAesc la Ora, In sate dom-
negti, cu anumite privilegii gi obligatiuni, legate de curtenie. In veacul al
XIV gi XV curtenii se mai numiau In Moldova gi viteji, dupl ocupatiunea
for militarA, indicafi cu cuvAntul imprumutat dela nguri vitez, care insemna
milites, sold*. In timpul lui Stefan -cel -mare, degi erau inferior! boierilor cu
functiuni aveau mare insemnAtate militarA. In privinta faptelor militare sent
pomeniti pe o treapta cu boierii. Toti faceau slujbA militarA in schimbul ye-
niturilor ce aveau dela mogiile, ce le aveau dela domn.
4) Cetele parcalabilor corAspund contigentelor comitatelor din Ungaria,
conduse de comiti.

www.dacoromanica.ro
 149

flesh. Ace Oa mergeau sau in persoang, sau trimiteau 1, 2 sau

cel mull 3 osta*i calgri.
4. Cetele hi rgurilor sau oracelor ford cetciti, compuse din
locultorii acestora, cum §i din ai ocoalele cari se jineau de ele.
5. fn locul din urmg vin mercenarii stream'. Ace Oa erau
foarfe pujini in veacul XIV §i XV. Domnii aveau in acea epocg
pujini bani, ca sg poatg Linea corpuri intregi de mercenari. Chiar
§i In veacul XVI. se ggsesc bowie pujini mercenari la Domnii pg-
manteni. Se numiau §i lefegii (letfg = soldg, merces).
Gomandant at cetei era fiecare boier dela curte, fiecare par-
calab §i staroste pentru trupa adusg de el. Colpandant peste
toafe cetele era Domnul, sau un boier Incercat in rgsboaie, d. e.
un lost vornic, care se bucura de Increderea Domnului.
Unitgjile cetelor se grupau In unitgji mai Inane numite
palcuri. Cuvantul palc era infrebuinfat ca: a) linie de bdtaie') §i
b) corp de arrnata.2)
Cum vedem, organizajia militarg era simplg. Voinicii formau
cetele (cea dintai unitate), cetele se grupau in palcuri (unitate mai
/naltg). Acesfe unitgji erau menlinute fie la mar§, fie In linia de
bgtaie, fie in wzgrile de odihng. Toate palcurile cu cetele for
formau oastea.')
Avanfgarda se numia strata', corpul principal al armatei Lola.
Gloatele erau pedestrimea neoranduitg. Ele cre§feau in timpul
unei Intreprinderi rgsboinice prin algturarea la ele a feranilor din
regiunea, pe unde frecea oastea.
Cu ocaziunea concentrgrii o§tilor, cetele boierilor dela jarg,
mgngstirilor, episcopiilor, cnejilor §i judecilor §i ale targurilor se
alipian la cetele parcglabilor din tinuturile respective. Gruparea
se fgcea dar dupg teritoriul, din care erau adunafe. Acest obiceiu
Neagoe Basarab in invataturile, ce dA fiului sau it sfAtuie§te, ca
dupa Inceperea luptei sA stea mai la o parte de palcul sAu, in al doilea
sau al treilea palc."
') Cronicarul Urechia povestind expeditia dela 1528 alui Petru Rare§
in contra SAcuilor zice: ...Petru Voda au ridicat oaste mare asupra SAcullor
la Tara UngureascA §i §i-au impArtit oastea in cloud palcuri §i pe douA poteci;
§i dacA au intrat la sacui... pe toti i -au supusa.
3) Acesta e singurul terrain, rntrebuintat in vechime de Romani pentru
denumirea armatel, jno§tenit dela Romani (hostis In latina medievala in-
semna oaste, armaia).

www.dacoromanica.ro
 150

se constata §i in Tara Romaneasca, unde judetele aveau in veacul

XVI. corpurile for separate de oaste.
Se disting 2 feluri de armata cdldraci §i pedestraA Moldo-
venii veacului XIV, §i XV se luptau, dupe cum erau nevoile ras-
boiului, cand pe jos, cand calare, cu acee§i indamanare.
Cdldrimea consta, dupe arma ce o Intrebuinja, din sulita,Fi
§i arcaA Cu sulija se luptau mai ales boierii §i curtenii, cu arcul
laranii.
Su lija§ii pi arca§ii nu eFau doug corpuri deosebite. Fiece
(Wean, boier on Oran, §tia manul cu aceea§i dibacie §i su-
lila §i arcul.
Armele principale, care le gasim Si in epoca daco-romans,
arcul §i sulija, le gasim §i In primele timpuri ale organizarii sf a-
telor romane.
Su lita era cu 2 varfuri, unul drept §i ascujit ca un stilet,
celalatt stramb ca o coasa. in trecerea repede pe langa du§man,
cu varful cel drept strapungeau, cu cel stramb trageau de pe cal
talau picioarele cailor, facand mari pagube.
Ca sulijele §i arcurile erau armele de preferinja, se vede
din Coate descrierile de lupta din veacul al XV. §i XVI.
Armele de Jac, pucti §i sinete au fost introduse In veacul
XV. §i XVI.
Pu$ca era arma numita azi tun. Cu ea se aruncau ghiu-
lele de piatra, de fer, de plumb, de schija. La inceput se intre-
buinja numai la asedieri de cetaji, mai tarziu §i la lupta in
camp deschis.
Sinetele sunt pu§file de azi. Ele trebuie sa fi fost Introduse
in vremea lui Petru Rare (Sine* inseamna plumb, cuvant rusesc)
Alte arme cunoscufe la Romani erau : pra§tia, maciuca,
ghioaga, sabia, coasa, toporul.
Arnie defensive : scuturi, zale, coifuri. Scuturile jeranilor erau
de lemn, boierii aveau scuturi de fer, comandate la Sa§ii din
Ardeal.
Hainele armatei erau cele in care .erau Imbracaji jeranii de
acasar a§a cum e §i azi portul jeranilor dela munte. Istoricii po-
loni vorbesc ee aspectul leranesc" al oastei moldovene.
De brand se Ingrijiau o§tenii singuri. Cum spune un istoric
polon descriind oOrea romans, hrana poarta pe oblancul §elei,
branza de burduf §i pane alba."

www.dacoromanica.ro
 151

Cu aceasta organizajie militara §i cu aceste mijloace de

lupta au tinut Romanii in stapanire pamantul lor, aparandu-I de
multii duvnani, ce au navalit asupra lui. Citam o descriere a felului
de lupta din vremile primitive, data de 1. Bogdan :
Cand urgiile de Pecenegi, Cumani §i Mari cutreerau §esu-
rile dintre Nistru §i Carpaji, inaintand de-a lungul apelor in sus,
ca sa dea de wzarile bogate In furme ale Moldovenilor, voinicii
din sate §i din cafune se scoborau, unii pe jos, allii calari, allii
pe plute, §i se adunau in cete, cu cafe un cnez in frunte, la locul
unde-i Wepta cnezul ales sa-i duca la rasboiu, voevodul. Ca §i
Herzogul german in fruntea unui Volk", a§a §i voevodul nostru,
in fruntea unui palc, cand era singur, a unei o§ti, cand avea sub
dansul alit voevozi mai mid cu palcurile lor, se uita daca toll
voinicii au, arcuri, suliti, pra§tii pi ghioage sau maciuci, Ii wza
in locuri prapastioase sau mocirloase, aparate de stanci §i de
paduri, §i cand iscoadele ii aduceau veste de sosirea vrajma§ului,
poruncea buciumelor sa sune de lupta. Top se bateau la fel, voi-
nicul ca §i cnezul sau voevodul, cu acelea§i arme fara foc din
epoca daco-romans §i slava. Ce nu culca de departe arcul pi
pra0a, cu sagelile §i pietrile, dobora corp la corp ghioaga, ma-
ciuca pi sulita. A§a au curalif ei lara de pagani §i au dat-o cre*-
tinilor s'o pasca §i s'o brazdeze in lini§te". (I. Bogdan, Anale
XXX p. 379-380).

Inveacurile urmatoare, dupa constituirea in state, soartea

pamantului Orli a fost a§ezata in mana.Voivodului celui mare,
a Domnului. Acesta, ca stapan al poporului §i a pamantului linut
de el, avea gi grija pentru apararea moOei tramw0.
Intre mo0a Orli pi poporul ei s'a creat o stransa legatura.
Cei ce au fost Wulf part4 ai mo$iei, ai pamantului larii, ca
stapani, au fost facuji §i aparatori ai lui. Boierii vita cari s'au
distins in rasboiele de stapanire §i aparare ai mOei, cnejii vre-
milor de mai nainte, conducatorii satenilor, satenii liberi, §i toll
Romanii harnici de a apara mo§ia, erau stapanitori ai unei parli
din pamantul jarii, dar aveau gi sarcina de a e§1 de cafe ori ii
va chema Domnul, ca o0eni in slujba Orli. Numai aceasta le-
Aura stransa, intre pamantul larii §i datoria de a-I apara, ne
(la cheia pentru a inielege faptele marl savarOte de generajiile
primelor veacuri de existenja a principatelor Tarii-Romane§ti

www.dacoromanica.ro
 152

$i Moldovei. Citgm $i aici o paging frumoasg si adevgratg de

I. Bogdan :

Dacg Moldova, o larg mica $i cu populalie rarg, stransa

de o parte Intre doug regale catolice militante, ce se Intreceau
care de care s'o lnghilg mai de grabg, a putut totusi sa lie pept,
de altg parte, atalia ani $i cu atata falg, unor dusmani asa de
puternici ca Turcii ; dacg Stefan a putut sa facg aceasta minune
de a zdrobl la Racova pe cuceritorii Constantinopolei si de a nu
se da Invins dupg infrangerea cumplitg dela Rgsboieni ; dacg
dupg 1476 el a putut sa -si apere, fgrg nici o flotg, Inca opt ani
Intregirea larii care se Intindea pang la mare ; aceasta nu se
datoreste numai energiei extraordinare ce se acumulase In acest
ilustru vlgstar at Bogdgnestilor descglicgtori, ci gi acelei spirit
militar puternic; de care erau pgtrunsi Moldovenit lui, acelei iubiri
adanci a pcimantului strcimoxsc, ce fgcea din fiecare proprietar
un ostas, acelei legdturi indisolubile Int/ e proprietatea de parntint,
fie ea mare sau mica, i intre slujba milliard".
(I. Bogdan, Anale XXX, p. 381).

§. 52. Organizatia financiara. Vistieria Domnului.

Birul. Zecimi §i prestatiuni. Mine. Vami.
La inceputul domniilor romanesti, cum nu se fgcea deose-
bire in alte organizalii de state, nu se fgcea nici In Tara Roma-
neascg $i Moldova, deosebire Intre averea Domnului si averea
Statului. Statul era personificat prin Domnul, care era stapan al
Intregului pgmant aparlingtor larli si a poporului asezat pe acel
pgmant. Trebuinlele Orli nu se deosebiau de cele ale Domnului.
Slujbasii Domnului, boierii cu funcliuni la curtea Domnului,
nu erau privili de funclionari ai larii. Ei erau retribuili prin mo-
siile, ce aveau dela domnie, fie ele mostenite $i Intgrite de Domn,
fie dgruite, Domnul trebuia sa se Ingrijascg de toll slujitorii sai
$i de Coate necesitalile publice. Prin urmare si Coate dgrile, ce
au lost asezate In fall, se strangeau ca venite ale Domnului.
0 diferenliare Mire veniturile Domnului $i a statului $i peste
tot o distinclie Intre patrimoniul particular at Domnului $i at Sta-
tului a trebuit sa se facg In epoca, cand lam, In urma actelor
de Inchinare falg de Turci, trebuia sa plgteascg suma tributului,

www.dacoromanica.ro
 153

prestatiunile 'In naturg $i darurile pentru functionarii dela curtea

Sultanului.
Pentru strangerea mijloacelor materiale, necesare pentru a
face falg acestor obligamente, au trebuit sg se aseze din bung
vreme, In Tara Romaneascg dela inceputul veacului at XV., In
Moldova cu un veac mai tarziu, contributii deosebite, iar pentru
incassarea si administrarea acestora, au trebuit sä se aseze func-
lionari ai vistieriei.
Epoca, la care se referg studiul nostru, nu ne arata urme
despre aceasta diferentiare gi despre organizatie specialg a vis-
tieriei statului, ci Coate trebuintele generale erau lgsate In grija
Domnului. E natural, cg Wale veniturile se strangeau pentru vis-
tieria domneascd.
Cea mai Insemnatg dare era bind (tributum). E cel mai
vechiu impozif cunoscut In Odle romane. Exista la Infemeiarea
principatelor. in documentul dela 1247 se vorbeste de foloasele
cedate cavalerilor loaniti.
Birul sg plgtea sau individual, sau pe baza cislei. Sub
cislg se Infelege recensgmantul ce se fgcea asupra populatiunei
unui sat, continand numele tuturor locuitorilor obligati la bir, cu
indicarea sumei de pfatg. Birul unui sat era fixat Intro sums glo-
balg care la formarea cislei era Impgrtitg pe capete, dupg stares
materialg a fiecgruia, Pentru plata birului satul rgspundea solidar.
Afarg de contribuabilii la bir pe baza cislei, erau contri-
buabili obligati la plata unei sume fixe. Acestia erau mazilii §i
ruptacii. Mazilii erau alesi dintre tgranii fruntasi, un fel de boieri de
rang inferior, asezati prin safe. Ruptasii erau oameni strgini liberi,
cari avand interes de a petrece In tarp, pentru a avea liniste fatg
de oamenii domniei, fgceau ruptoare, obligandu-se la plata unei
sume fixate Inainte.
De plata birului erau scutiti boierii, cum si stgpanii de sate.
Zecimi dela productele In naturg si alte contributii erau:
oieritul dupg oi,
porcdritul (gosfina) dupg porci,
albindritul (desetina) dupg stupi,
cdmana, dupg cearg topitg,
gdleteiritul (ggleata cu fan) dupg recolta de fan,
vindriciul, dare pe crasme,
zecimea vinului,

www.dacoromanica.ro
 154

ili ,cul, dupg pestele prins si dat in consumatiune publicg,

posadul, dare pentru intretinea garnisoanelor din orase (po-
sadd se numiau suburbiile oraselor, administrate de un functionar
numit posadnic).
De aceste zecimi in naturg erau scutiri pang prin veacul
al XVII boierii, mgngstirile, slujbasii. Mai tarziu insg au fost im-
pusi, desi nu in aceeas mgsurg ca oameni de rand.
Prestagiuni in natura; fgcute numai de poporul de rand:
caii de olac pentru postg domneascg. Curierii aveau dreptul
sg iee Laii cei mai buni din sat pentru serviciul de postg,
poduoadele, transporturi de materiale, lemn, etc. pentru tre-
buintele domnului si ale Igrii ;
cdratul butilor cu vin,
facerea morilor,
pescuitul morunilor.
Venituri ale vistieriei dorhnesti erau si produsele
mai ales ale ocnelor de sare, care si atunci formau monopolul
Domnului.
Vdmile Inca erau unul dintre isvoarele insemnate de venite.
Vgmi nu se plgtiau numai la intrarea sau iesirea din targ, ci si
la trecerea prin principalele orase ale pa Privitor la vgmi ne-a
rgmas documentul din 1407 al lui Alexandru cel bun, prin care
normeazg comerful de import si export al Moldovei cu negustorii
din Galitia. Din acest document se vede, cg vama principalg era
la Suceava, unde se plgtia vama la descgrcarea mgrfurilor im-
portate din Galitia on din Ardeal. Dacg se cumpgra marfg tgtg-
reascg pentru export se plgtia vama in orasul de cumpgrare.
Exportand marfg si mai ales vite spre pgrtile tgtgresti, se plgtia
vama in Suceava, in Iasi si in Cetatea-Albg. La exportarea in
Tara-Romaneascg se plgtia vamg la Suceava si la fruntgrie in
Bacgu, iar la import la Bgcgu si in Suceava. La exportarea
in Ardeal la Bistrita se plgtia vamg la Suceava, Baia si Mol-
davita. La export pentru Brasov se plgtia la Suceava, Bacgu
si Trotus.

Slobozii erau anumite scutiri de biruri date temporar (dela

unul pang la zece ani si chiar mai multi), mgngstirilor si parti-
cularilor, in scopul sä inlesniasca intemeiarea unui sat pe un loc
pustiu, sau impopularea unui sat pgrgsit de locuitori.

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
Poslupiici erau sgtenii scutili de biruri §i prestaliuni cgtre
domnie, avand sg facg anumite lucrgri, prestaliuni mgngstirilor.
Dupg veacul al XVII se dau astfel de sgteni scutili de biruri §i
boierilor, luand denumirea de scutelnici. Ace le scutiri de bir in
favorul mgngstirilor §i boierilor erau o mare perdere pentru vis-
feria domneascg.

§. 54. Organizatia bisericeasca.

Inainte de Intemeiarea principatelor &maul' nu aveau ierar-
hie superioarg nalionalg. Despre principatul lui Ahtum dela ince-
putul veacului al XI $tim, cg era in privinta bisericeascg in legg-
turg cu arhiereul din Vidin, subordonaf scaunului dela Ohrida.
Ahtum a infiinlat in cetatea Muro§ang (Cenad) o mgngstire in-
chinatg Sfantului loan Botezgtorul, cu cgluggri de ritul grecesc.
Cu ocaziunea cucerirei ducatutui lui Ahtum, a rgmas §i mgngs-
tirea in' situatia veche. Mai tarziu a lost mutaig la Cra§ova in
Bgnaful-Timian.
in teritorul spre ost dela Carpal', inaintea episcopiilor natio-
nate, a existat o organizatie a bisericei catolice. Aceasta a lost
episcopia Cumanilor.
Episcopatul Cumanilor a lost infiinlat de papi in anul 1227.
Inca la 1218 se pomine§te un Capitulum Cumanorum", fag a
i-se argta re§edinta.
Episcopia Cumanilor se afla la Milcov, unde existase mai
nainte episcopia Milcovului. Episcopia de Milcov a fost prefgcutg
in episcopie a Cumanilor.
Un document din 1228 aratg pe episcopul Teodoric, mus-
trand pe Sgcui pentru cg se supgraserg din cauza, cN a fost
schimbat numele episcopieil
Din documente resultg, cg episcopatul Cumanilor2) §i vechea
') nCe vA supArd schimbarea numelui, daca episcopia rAmane cu aceeag
buns plecare si inteles catre natia voastra? Oare in biserica lui Hristos nu
s'au intalnit lupul cu mielul? Pentru ce nu s'ar hnpaca Secuiul cu Cumanul
gi cu Valahul? (Quidni etiam Siculus cum Cumano Olahoque" Teutsch
u. Firnhaber, Urkundenbuch p 45, la Xenopol II 283).
Cumania este definita de un isvor unguresc, ca Cara numitA azi Mun-
tenia mare : ,Cumania vero dicitur ten-a Valachiae, quae inhabitatur a Cu
manis nigris, quae est sita a fluvio Olth inter Alpes et Danubium, facens
versus Tartariam, quae nuns inhabitatur a Valachis et nuncupatur pars Tran-
salpinae et Moldaviae" (Decretul regelui Sigismund din 1435 la Xeno-
pol II 284).

www.dacoromanica.ro
 156

episcopie a Milcovului se Intindea In collul sud-ostic at Ardea-

lului, prin linutul Bra§ovului §i at Sgcuimei, oi in collul sud-vestic
al Moldovei, prin Vrancea, pe la raul Milcov oi spre rgsgrit pang
in pgrlile tgtgreoti.
Episcopatul catolic de Milcov a lost reinfiinlat In 1347, dupg
cucerirea teritoriului din mana Tgtarilor, ca restaurare a fostutui
episcopal cuman. Dar a incetat in curand de a funcliona. Teri-
torul aparline la Muntenia. Al8candru I. (1330-1364) recunoa§te
jurisdicfia episcopului catolic at Transilvaniei asupra catolicilor
din Muntenia.

in principatul Tdrii RomiineW se Infiinleazg prima Mitro-

polie la 1359 sub Alexandru 1. Basarab, cu re§edinla la Argeo.
Domnul, dupg pertractgrt cu patriarhul din Constantinopol, recu-
noa§te jurisdicliunea acestuia. Patriarhul pune condilia, ca sg nu
se mai cearg Mitropolit dintr'alt loc, decal dela Constantinopol.
Se vede, cg noua ierarhie romaneascg pgraseote jurisdiclia scau-
nului dela Ohrida. Primul Mitropolit numit de patriarhul din
Constantinopol e un grec, lachint Cristopul. Noul pastor fa titlul
de Exarh a toalg Ungro-Vlahia of at plaiurilor", pgstrat pang azi
In titlul Mitropolitului-Primal. Jurisdicliunea mitropolitului de Arge§
se Inlindia §i asupra Romani lor din Ardeal of Ungaria.
In 1370 se Infiinla a doua Mitropolie la Severin, subordo-
natg ca §i cea dela Arge§ de-a dreptu patriarhiei din Constan-
tinopol. Mefropoliful din Severin lua titlul de Mitropolit al pgrfilor
Ungro-Vlahiei din spre Severin.
Sub Radu IV. (1496-1508) se muta oi scaunul Mitropoliei
dela Arge§ In noua capitalg Targoviote. Fosta mitropolie dela
Severin a lost prefgcutg in episcopie sufragan celei dela Tar-
goviote oi mutatg la Ramnicul Valcea, numindu-se episcopia noului
,Severin (1500), care denumire a rgmas pang azi. 0 alfg episcopie
sufragan s'a Infiinfat la Buzgu.
Re§edinla Mitropoliei dela Targovi§te, cu mutarea capitalei
se muta la Bucure§ti, uncle este §i azi.
in Tara Romaneascg s'a Infiinlal of un episcopal catolic
sub Vladislav I. la 1369 la Argeo, ca sufragan at episcopului
Transilvaniei. Acest episcopal a lost desfiinlat In urma nouilor
certe cu regele Ungariei, dar a fost din nou Infiinlat de Mircea
cel Batran.

www.dacoromanica.ro
 157

in Moldova primul scaun episcopesc ortodox a lost Intemeiat

sub lurg Koriatovici (1373-1375). Resedinia a lost la Cetatea-
alba, de unde sub Alexandru cel Bun, a lost mutate In capifala
Orli, la Suceava. EpisCopul moldovean, ridicat la rangul de mi-
tropolit, recunostea jurisdicjiunea scaunului dela Ohrida. Patriarhul
dela Constantinopol, care supusese biserica din Tara Romaneascn,
doria sa supunn si pe cea din Moldova. La 1394 trimite de mi-
tropolit pe un grec, leremia, dar Domnul Moldovei nu-I prinieste,
contestand drepiul patriarhului de a numl mitropolit in Moldova.
Conflictul e aplanat la 1401, cand patriarhul numeste de Mitro-
pont pe unul din cei 2 episcopi ai
Episcopfi sufragane au lost Infiinlate de Alexandru cel
Bun la Roman $i Radnuji.
Resedinla Mitropoliei se mutn de-odata cu mutarea capifalei
dela Suceava, la Iasi.
La 1592 se mai Intemeia o episcopie sufragane la 1-lusi.
Cu rnpirea Bucovinei episcopia dela Rndnuji a lost mutate la
Cernnuji.
Episcopal catolic in Moldova a lost Infiinlat la Siret (1371)
sub Latsco, fiul lui Bogdan, care a (recut cu o parte a poporului
snu la biserica Latina. Episcopul era ordinal In Po Ionia la Cra-
covia. Functionarea ins5 n'a lost permanent.. Mai tarziu s'a In-
Mutat si al doilea episcopal catolic, mutat la Bacnu,
In biserica in primele veacuri ale ierarhiei nalionale limba
oficiului divin rnmnsese tot cea slavonn. In epoca lui Vasile
Lupu si Mateiu Basarab atat statul, cat Si biserica scuturn
jugul limbei slavone. Se tipnresc carp bisericesti In limba natio-
nail Viaja bisericeascn infra lute° noun epoch.

www.dacoromanica.ro
 §. 54. Raporturile de drept international
cu imperiul turcesc. Espansiunea puterii turce§iti.
Inchinarea. Notiuni juridice asupra Inchinarii.
Insemnatatea politica. Continutul Inchinarii.
Principatele romane, atat Inainte de 1859, cat pi dupg aceea
pang la rgsboiul peniru independentg din 1877-78, au fost in
raport de suzeranitate fatg de statul turcesc. Fiindcg acest raport
a luat inceputul in epoca, care o tratgm, e necesar sg ne ocu-
pgm §i cu chestiunea aceasfa.
Cum am vgzut din privirea istoricg asupra acesfei epoce,
primul slat amenintat de espansiunea puterii turce0i in Europa,
dinire tele 2 principate romane§ti, cari abia l'§i luare fiinta, a
fost Tara-Romaneascg. Sfafele dela sudul Dungrii, abia Injghe-
bate, Bulgaria §i Serbia cgzuserg sub apgsarea turceascg, per-
zandu-§i neatarnarea, iar in deceniul din urmg at veacului at
XIV Turcii cgutau sg se esfindg la nordul Dungrii,, unde Intalnirg
mai infai Tara-Romaneastg de sub domnia lui Mircea. Pentru
a apgra fiinta statului sgu, Mircea a fgcut aa numita Inchinare"
cgtrg Turci, la anul 1402. Principaful Moldovei a dus via nea-
tarngtoare Inc g mai bine de o sufg de ani, pang dupg Stefan-
cel-mare, card urmapl sgu Bogdan, tot penfru a apgra. fiinta
statului sgu lap de multii dumani inconjurgtori, la 1512 a fgcuf
aceea0 inchinare" Ng de Turci. Era In timpul cand puterea
turceascg ajunsesg iresistibilg, §i in cele 2 principafe romane ne
mai avand ce cguta, s'a Intins in Ungaria, pe care a sdrobit-o
in lupta dela Mohaci din 1526. Dupg aceastg datg a ocupat
aproape infreagg Ungaria, o mare parte din Austria si le-a tinut
in jugul sgu 150 ani, prefgcand teritoriile ocupate in provincii
turce0.
In aces' Limp Tgrile romane §i,au dus viata de scat inde-
pendent in lgunfru.

Sg examingm natura juridic a acesfei Inchinciri".

Raporturile de drepf international dintre 2 state, acelea§i ca
§i in dreptul roman, erau §i in aceastg epocg : hostilitas §i foedus.
Foedus alianta e de 2 feluri : aequm = asemenea,

www.dacoromanica.ro
 159

alianta titre 2 state suverane, prin care se Incheie nu numai o

prietenie, ci $i o societate de arme ; foedus iniquum alianici
neasemenea care indatoreazg pe partea mai slabg a avea ace-
iasi prieteni si aceiasi dusmani ca $i partea mai puternic.
Fiecare foedus putea fi desfiintat in mod unilateral, chiar
si data era legal pentru totdeauna sau pe un timp nehotgrit. Se
intelege, cg desfiintarea, fgrg motiv si declaralie corgspunzgtoare,
avea de consecventg rgsboiul.
Se deosebeste de foedus actul deditio (predarea) $i occupatio
bellica (ocupatiunea rgsboinicg), la cari poate fi supus un popor
Invins.
Deditio e act bilateral, poporul invins, desi silit, dar totusi
face ofert de a se preda din vointa proprie (voluntate), fiird Inc
In puterea proprie, iar Invinggtorul primeste ofertul de deditio,
si crufg oferentului aceea-ce are. Prin occupatio bellica Invinsul
perde tot ca a avul (statul, legile, averea, libertatea).
Inchinarea nu este altceva deaf un foedus iniquum, iar in-
corporarea unei tgri (cazul Ungariei ca provincie turceascg), fie
in urmg de deditio, fie in urmg de occupatio bellica e desfiintare.
Afarg de Inchinare $i incorporare este $i rgscumpgrarea pgcii
dela dusman prin plata unui tribut (tributum).
P oedus iniquum (Inchinarea) se incheie de regulg in timp
de pace, and statul mai slab, din initiativg proprie, oferg de
bung voe Inchinarea.
Prin foedus iniquum" se poate perde suveranitatea externs,
dar se poate Si mentinea in parte, cuprinzAnd numai obligalia
de a fi prietin prietenilor si dusman dusmanilor federatului. La
tot cazul insg foedus iniquum lasg neatinsg suveranitatea inferno,
care tontine: libertatea armuirei interne nelimitate, ca alegerea
Domnitorului, legiuirea, justitia, functionarea liberg a acestora con-
form dreptului lgrii, dreptul de a bate monede, de a impune pe
ceratenii proprii, a le cere servicii militare, a Linea armatg.
in lumina acestor cunostinte de drept international public sg
examingm Inchinarea celor 2 Igri romane.
Dl Dim. Onciul spune urmgtoarele pespre Inchinarea, fAcuta
de Mircea :
De patru on Invinggtori asupra lui Baiazid, Mircea Si -a
astigat la Turci renumele de principe 'Mire cre$tini cel mai viteaz

www.dacoromanica.ro
 160

pi cel mai ager". Poate de aceea Baiazid, dupg ultimul rgsboiu cu

nelnvinsul Domn roman, a fgcut o Invoialg cu Mircea /nainte
de a pleca In Asia..., prin care Mircea a promis sd dea tribut fi
au tocmit pace. $i Mircea a primit multd lard in parka Bulga-
iei fi Serbiei" (citat la Longinescu op. cit. p. 331), iar mai de-
parte: Necesitatea acestui tratat, prin care Suleiman 4i asigura
lini§tea din partea rgsboinicului domn roman, era mai mare pen-
tru dansul decat pentru Mircea. Din acela motiv el a Incheiat
tot atunci un tratat de pace §i amicie cu Inipgratul bizantin, renun-
land chiar la o parte din cuceririle tatglui sau, cum §i la tributul
promis de bizantini. Dar nu mai pujin §i pentru Tara-Romaneascg,
tratatul lui Mircea prezintg Insemnate foloase, asigurandu-i pacea
In afarg §i independenia inguntru".
Prin acest tratat se garanta Tgrii-Romane§ti autonomia sa
completg, dreptul de alegere at Domnului §i toatg libertatea Ing-
untru, Ora avand sg plgteascg numai tributul pomenit cgtrg Turci.
Prin acest tratat, pe stipulajiunile cgruia ,s'au Intemeiaf pang In
timpul din urmg raporturile noastre de vasalitate cu Poarta, s'a
asigurat ci pentru viitor existenta statului roman, atat in contra
unei eventuale cuceriri turcecti, cat a in contra celorlati vecini,
cari pang in timpul mai nou tot tindeau la presiunea jgrilor noastre
§i ale cd ror intentiuni s'au zdddrnicit mereu pain suzeranitatea
turceascd. Suzeranitgjii turcesti avem sg datorim In mare parte,
cg nu ne-a Inghilit Austria sau Rusia. Prin urmare actul de Inchi-
nare at .lui Mircea era un act de mare Infelepciune. Acesta e
folosul, care cu Coate relele suzeranitgjii otomane, de care am
suferit atat de mull, ni le-a adus injeleapta politics a lui Mircea"
(Longinescu op. cit. 334).
inchinarea lui Mircea s'a fgcut In anul 1402. Actul original
al Inchingrei nu s'a descoperit pang acum.
inchinarea Moldovei n'a urmat decat peste 110 ani la 1512,
in timpul domniei lui Bogdan, urma§ul lui Stefan cel mare, de
asemenea unul dintre cei mai viteji Domni, care a bgtut de multe
on pe Turci, facandu-i sg simjeascg greutatea loviturii Moldo-
veanului rgsboinic, numit In documentele contemporane : gens
bello praestantissima".
Inchinarea Moldovei s'a factit chiar la sfatul lui Stefan cel
mare, care in cuvantul sau pe patul de moarte, cum spune cro-
nicarul Urechia, a dat Mire altele §i urmgtoarele poveje: ...Soliman

www.dacoromanica.ro
 161

a Inghilit pang acum prin intrigi si uneltiri mai toatg Ungaria

a supus prin puterea armelor sale Crimea si triburile pang acum
neInvinse ale Mari lor, pre care si le-a aliat prin introducerea
religiei mohamedane; Basarabia noastrg e contopitg prin silni-
cia sa ; ... De caul la vecinii mei de prin prejur, nu pot decal sg
cginez starea nenorocitg a lucrurilor noastre. Pe S'asi ii cunosc
si stiu, cg sunt nestatornici si nu-s In stare sg se impotriveascg
furiei Turcilor ; Ungurii gem acum cu tojii sub jugul lor; Germanii
au, dupg cum mi se pare, atatea Incurcgturi lguntrice, incat nu
vor, sau nu pot, sg se Indeletniceascg §i cu acele din afarg. lar
a Intinde panzele contra furtunei si vijeliei, face numai un nebun,
dar nu un corgbier cuminte 1 Puterile noastre sunt prea mici;
ajutorul strain Indoelhic si departe, primejdia Ins nelndoielnicg
si aproape." ,,...De aceea in aceste din urmg clipe ale mete, vg
sfgtuiesc ca un tatg si ca un frate, cg dacg pe langg pgsfrarea
legilor noastre mirene si bisericesti, puteti dobandl pacea cu In-
voieli cinstese, chiar fie si pe langg un haraciu, atunci este mai
bine sa vg incredeli in milostivirea lui decal In armele lui. Dacg
Insg v'ar pune altfel de Invoieli, atunci mai bine sg peril! cu toll!
de mana dusmanului, decal sg fill privitori nepgsgtori la pangg-
rirea religiunei voastre si la ticglosenia jgrii voastre 1 lar Dzeul
strgmosilor nostri, care face minuni... va trimite pe Unul, care
sa vg scape, sau sg scape pe urmasii vostri, de sub jugul bar-
barilor si sg redea Tgrii libertatea si puterea sa".
In anul 1512, domnul Moldovei Bogdan, cand a trimes tri-
butul, care se plgtia si mai nainte, si cand solul sgu, Ioh Tgutul
s'a prezentat In faja Sultanului, a declarat, cg e insgrcinat de
Domnitor si de Poporul Moldovei, ca sg-i Inchine amandoug
Moldovele... Sultanul a primit solia cu dragoste. Dupg Cantemir,
Moldova se Indatora sg plgtiascg anual 4000 galbeni, 40 cal
moldovenesti, 24 de soimi, in feudi recognitionem §1 la 'caz
de rgsboiu, condus de sultanul Insusi In persoang, sg trimeatg In
laggrile turcesti 4000 de Moldoveni, ca sg deschidg drumurile $i
sg dreagg podurile. Sultanul din partea sa Inc a fgcut daruri
domnitorului, si asupra actului /nchingrii a dat un hatiserif, pe
care 1-a Intgrit cu semnatura proprie.
inchingrile fgcute de cele 2 principate 'Mg de Turcia se
numesc si capitUlatiuni.
ligtiseriful de Inchinare al Moldovei a lost ars la anul 1686,

V. Onlfor: Istoria dreptului roman. 11

www.dacoromanica.ro
 162

and Sobieski, regele Poloniei, a ngvglit In tall. A§a c% mai

tarziu n'a putut fi argtat, cand s'au ivit discutil asupra continu-
tului ssu. Conlinutul e restabilit de cercetgrile istorice §i fixat
In urmgtoarele :
1. Suveranitatea interns a statului a rgmas nelimitatg, per-
zandu-se numai suveranitatea externs;
2. Drepturile Sultanului se reduceau la investitura Domnilor
ale0 si la plata. tributului anual fixat.
Chlar In vederea clausei privitoare la cei 4000 Moldoveni
penfru repararea podurilor §i deschiderea drumurilor, In caz de
rgsboiu condus de Sultanul In persoang, In tratatele Incheiate
dupg 1512 Intre Moldova §i Polonia se prevedea, cg Moldovenii
sunt scutill de Indatoririle Juate prin acele tratate, dacg Sultanul
conduce vr'un rgsboiu In persoang.
Dupg Inchinare", Tara Romaneascg a Incercat de 2 on sg
scuture jugul turcesc. Prima Incercare a fgcut-o Domnul Vlad
Tepq, care a refuzat sg plgtiascg tributul cerut de Turd *i a
sdrobit o expeditie turceascg, care a venit sg-I prindg. Dar Turcii
au venit cu puteri mai mars §i in 1462 au prins pe Tepq, iar
In locul lui au a§ezat pe Cron un Domn, care s'a supus Turcilor
si s'a obligat sg Implineascg conditiunile Inchingrii. A doua In-
cercare a fgcut-o Mihaiu Viteazul, care, In scurta lui domnie numai
de 11 ani, a reu0 sg sdrobeascg in lupta dela Caluggreni o oaste
turceascg de 20 on mai mare decat a sa. Dar cgzand la 1601
Mihaiu, asasinal la Turda, Cara, ridicatg de anal', a ajuns iar
sub apgsarea turceascg.
Capitulatiunile Inchelate 'Mire cele 2 principate si Turcia au
lost singura bazg de drept a raporturilor de drept international
dintre ele, pang la ruperea raporturilor de vasalitate, urmatg
la 1877.
In epoca posterioarg Inchingrii n'a avut loc nici o conventie
de modificare, cu Coate acestea Turcii *au luat mai multe drep-
turi, decat aveau In baza capitulatiunilor, ca numirea Domnilor
§i destituirea lor, ridicarea tributului, limitarea libertglii comertului,
acordand puterilor strgine jurisdicliune consularg, aplicarea tarl-
felor vamale turce§ti. Se intelege, cg Coate aceste Incalcgri sunt
fgcute cu violarea normelor cele mai elementare de drept inter-
national, cum vom vedea In epocele urmgtoare.

www.dacoromanica.ro
 163

§. 55. Voivodatul, originea, fazele lui.

Situatia voivodului fats de cnezi. Voivozii din teritorul
locuit de Romani.
Unul dintre cele mai vechi asezaminte din constituirea viejii
de slat a Romani lor este voivodatul. Cu chestiunea originei lui
s'a ocupat Ion Bogdan, fost profesor la Universitatea dirt Bucu-
resti (v. Analele Academiei Romane, tomul XXIV, pag. 191 si urm.)
In baza cercefgrilor lui putem fixa urmgtoarele rezultate privi-
toare la voivodat.
In organizarei veche a jgrilor romane, autoritatea supremg,
Domnul, purta titlul de voevod. Acest titlu nu a fost nici la unul
din statele vecine. Bulgarii au avut chani, cneji si mai tarziu
tars; Sarbii mari-jupani, cneji, crai, bani si despoji ; Ru§ii cneji,
mari-cneji, jars; Polonii cneji $i apoi regi, ca si Ungurii.
Cuvantul voevod" e de origine slavg (sl vojevoda = con-
ducgtor de ostasi, beliduce). E oare si institujiunea de origine
slavg 7
Istoriografia mai noun admite In general originea slavo-
bulgarg a voivodatului, dar aceasta e numai pang la un punct
adevgrat. Dupg resultatul cercetgrilor lui I. Bogdan, voevodatul,
ca $i chinezatul e una dintre acele vechi institufii, care dell Im-
prumutatg dela Slavi into epocg cu mult mai veche (Mitre secl.
VI. si IX.) decal constituirea statelor slave, s'a desvoltat la Ro-
mani ca o instituliune nalionalg, in mod particular romanesc, cu
tofu! deosebit de desvoltarea din statele slave. Instituliunea voe-
vodatului la Romani e resultatul desvoltarii corgspunzAtoare Im-
prejurgrilor politice deosebite, In care a trait neamul romanesc.
Pentru denumirea institujiunei a rgmas cuvantul de origine slavg,
suprapus celui romanesc, care a fost uitat. .

Originea voevodatului se ggseste in epoca primelor Intalniri

ale elementului slay cu cel roman, dirt timpul cand Bulgarii, fg-
cand declaralia de emancipare de sub dgminafiunea Avarilor, au
rgmas stgpani peste organizajiile din -teritorul locuit' de Romani.
La Inceput voevozii au lost independenji, dar estinzandu-se dom-
nia Bulgarilor, care in urma depgrtgrii, era mai mull nominalg,
au ajuns In dependenfg fajg de ei.
Dupg decgderea sigpanirei bulgare, crescand puterea de es-
pansiune a regatului ungar, acesfa '§i Intinde dominafiunea $i

11*
www.dacoromanica.ro
 164

peste Carpal', asa cg la 1247-1250 ggsim cele 2 voevodate ro-

manesti din dreapfa $i stanga Oltului (Lytovoi si Seneslau) sub
suzeranitatea regelui ungar.
Intre anii 1250 $i 1290 Ungaria trece prin o epocg de slg-
bire In afarg si anarhie inlguntru (lupta nobililor pentru reduce-
tea puterii regale legea din 1298 pentru restricliunea prero-
gativelor regale), In care cele 2 voevodate se unesc sub un
mare voevod al Tdrii Romeine$ti".
In timpul consolidgrii acestui voevodat cnejii romani din
Moldova trgiau izolali unul de altul sub stgpanirea Marlton Dar
fiind curglit si linutul pang la Seret de Tgtari in urma expedilii-
lor Intreprinse de regii Ungariei la 1324 $i 1352-53, la care
au luat parte $i voevozii romani din Maramures, s'a preggtit $i
In Mold6va terenul pentru unificarea chinezatelor romanesti in-
tr'un voevodat", Infiinlat de voevodul venit din Maramures, dupg
ce fralii lor din Tara Romaneascg se constituiserg de mull Intr'un
asemenea stat.
Cu emanciparea voevozilor din Tara Romaneascg de sub
suzeranitatea regelui ungar $i cu esirea voevodului Bogdan din
Maramures, voevodatul la Romani Infra inteo noug frazg. Voevozii
ajung domni neatanali peste teritorii intinse, peste chinezate $i
poate peste confederaliuni de chinezate. In aceasta fazg ei iau
$i titlul de gospodari" sau gospodini", argtand prin aceasta sta.
panirea absolutg a lgrilor lor, suveranitatea in sens modern. Ei
se numesc de aid Inainfe: voevozi ci Domni, voievoda i gospodini.
Voivozii recunosc $i dupg trecerea peste munfi vasalitatea
regelui ungar, dar in ladle lor au puterea depling asupra terito-
riului $i supusilor lor, ce Ins nu aveau In Ungaria. Cu titlul de
Domni ei iau si forma teocraticg : din mila lui Dzeu", care era
$i In titlul regilor Ungariei si Poloniei, iar in Tara Romaneascg
se aflg pe langg aceasta si formula bulggreascg cel in Christos
Dzeu credinciosul".
Primii voevozi romani sunt amintifi pe teritorii dependente
de regii Ungariei (Severin, Cumania) sau In teritoriile Ungariei
dincoace de munfi. Dupg I. Bogdan pentru faza veche a voevo-
datului nu se poate susfine, cg voevozii ar fi avut autoritate te-
ritorialg, cg erau comandanfii armatelor $i judecgtori, ci voevozii
sunt sefi ai asezgrilor sgtesti si intermediari Mire acesfea si stg-
panii lor: regele, clerul sau nobilimea. Voevozii sunt supusi ju-

www.dacoromanica.ro
 165

risdicliunei comitilor $i casfelanilor, ca $i cnejii,.si In unele Orli

au atributiunile cnejilor, iar In alte p&p d. e. In Maramure§ au
atributiuni mai largi, fiind quasi representantii Intregei populatiuni
romanesti fal5 de rege.
In documentele ungure§ti voevozii romani se amintesc dela
secolul XIII. incoace. Din analisa documentelor 1. Bogdan recoils-
truieste urmgloarele atributiuni pentru epoca aceasta. '
Desl In viata statului ungar voevozii romani n'au lost factor
constitutional hotArItor, ei ca voevozi ai Romanilor sunt In acelasi
Limp $i voevozi ai regelui ungar. In teritoriul for erau voevozi,
iar Ng de regele erau chinezi mai puternici decal ceialalli. Tara
lui Lytwoy e numitS: terra Kenezatus Lytwoy Woiavodae"
Ornantul chinezatului lui -Lifovoy voevodul.
In veacul al XIII. chinezii romani din Ungaria aflgtori pe
p5manturile regelui aveau In atributiuni ;
1. de a administra p5manturile in numele regelui ;
2. de a pregAti si conduce contigentul de rgsboiu din te-
ritoriul for ;
3. de a judeca pe locuitori in cause mai mici;
Pentru serviciile acestea aveau anumite venue dela.locuitori,
pe can le impgrtiau cu regele.
Chinezii la inceput erau alesi de Romani si erau confirmali
de rege. Mai farziu clemnitatea de chinez devine ereditara in
familia sa. Cu timpul chinezii pun mana pe pamanturi mai In-
finse, se Imbogglesc, iar In schimbul serviciilor militare primesc
pAmanturile dela rege cu drept de proprietate si ii ridica la gradul
de nobili. Dar prin aceasta intr5 In sirul nobilimei, care nu Wee
deosebire dup5 neam, $i ca urmare inceteazg de a mai' fi repre-
zentanti ai poporului roman fal5 de rege.
Voevozii Romanilor din Ungaria sunt In unele prti cu ace-
leasi atributiuni ca si chinezii, iar In alte Orli sunt superiori
chinezilor, avand auforitate asupra altor chinezi. !titre acesti din
urtna e cunoscut voevodul din Maramures, care era mai mare
peste chinezii romani din acel limit Si era privit ca sef al intregei
populatiuni din comitat, Indeplinind $i functiunea de castelan.
Pentru epoca Inainte de veacul al XIII $i al XIV, din care
se gAsesc documente, I. Bogdan ne spune, cg voevozii" erau,
dela cucerirea maghiara Incoace, niste sefi ai chinejilor, alesi de
acestia ca sä reprezente interesele for comune fats de suveran

www.dacoromanica.ro
 166

hi epoca cea mai veche, inainte de cucerirea maghiard a in

timpul stdpanirei bulgare, ei erau §efii unor confederajiuni de
chineji: In vreme de pace ei hotgriau neInjelegerile dintre ace§tia,
In vreme de rgzboi ei se puneau In fruntea lor. Atribufiunile
militare i judiciare, fiind contopite pe atunci in aceea0 per-
soang, nu numai la Romai, dar §i la Coate celelalte popoare
din jurul lor, voevodatul s'a putut ria§te la Romani, ca *i insti-
tuliile analogs dela alte popoare, In mod cu totul independent
de influinfele streine.

Din studiul documentelor cunoscute pang acum se constatg

existenja de voevodate *i voevozi in urmgtoarele jinuturi :
I. La 1247 1250 (document dela regele Bela IV) voevo-
datul lui Lytwoy in fata tarii Hategului la poalele sudice ale Car-
patilor in dreapta Oltului, cam prin judetul Gorj, §i voevodatul
lui Seneslau in fata tarii Fagaraplui, prin judetele Arge§ §1 Muscel.
II. La 1326 (document dela prepositul manastirii Sf. Stefan
din Oradea-mare) Negul woywoda in tinutul Hudus din Bihor.
III. La 1335 Bogdan voevod fiul lui Mykula, in tinutul Cara-
fului in Banat la posesiunile lam §i Borzaszentgyorgy (document
dela C. Robert).
IV. La .1345 sunt amintiti 5 voevozi odata cu Alexandru
Basarab in scrisoarea papei Clement VI, in cam acesta spune, ca
le-a trimis scrisori cu invitarea de a trece la catolicism, cum tre-
cusera §i alti Olachi Romani, commorantes in partibus Hungariae
Transsilvanis, ultra Alpinis et Sirmiis". Ace§ti 5 voevozi I,Valachi
Romani" erau : Nicolaus pinceps de Remechea, Ladislaus voyvoda
Bivinis, Sanislaus de Sypprach, Aprozya Voyvoda de ropus §i Nico-
laus voyvoda de Auginas". Identificarea cu localitati cunoscute
e imposibila (Remecha = Remetea, Sypprach = Siplac, Aprozya
din Zopus = Aprusa din Saraseu, Zopus = Sebus (Maramure§) ???).
V. La 1363 (document dela capitolul din Oradea-mare) Ivan
woywoda de Bulenus (Beiu§) impreuna cu fratii sai Bog §i Balk.
Ace§tia sunt o familie de voevozi ai Romanilor dela Beiu§, cari
judecau neintelegerile dintre ace§tia §i adunau darile regale dela ei.
VI. La 1364 (document dela regina Elisabeta) regina Elisa-
beta permite Romanilor din comitatul Bereg (comunitati Wola-
corum in comitatu de Beregh") sill aleaga §i puna in fruntea lor

www.dacoromanica.ro
 167

un voevod (quem communitas Wolacorum habere voluerit), care

va avea sa judece si sa puie capat tuturor certelor iscate intre
dansii si care va administra toate veniturile §i va supraveghia toate
Indatoririle. ce le aveau Romanii fats de regina §i comitele comi-
tatului. Cu 6 ani mai tarziu (1370) regina Elisabeta permite din
nou acelorasi Romani sa fie judecati de voevodul for (de voe-
vodul Romani lor din comitatul Beregh"), (document la Mihdlyi p. 55).
VII. La 1371 prin un document al regelui Ludovic se daru-
ieste fiilor unui Stanislau fost voevod de Ungh" chinezatul unei
posesiuni din satul Neresnita de sus, in document e vorba de un
voevod al Romanilor din Ung. (tot la Mihdlyi p. 64).
VIII. La 1383 regina Maria daruieste chinezatul Romanilor
din comitatele Beregh si Samar la trei frati, fii ai unui ;Stanislau,
voevod al Romanilor reginei (woywoda Olachorum reginalium")
din Kerchkery" si Buchnicze", 2 sate, peste cari fusese chinez
cu titlul de voevod (Mihdlyi p. 77).
IX. La 1410 Petrus vajda ac universi Kenezii et jurati de
pertinentiis eiusdem Belenes" (Beius) judeca un proces dintre mai
multi Romani. (Hurmuzaki 1. 2. p. 469). Voevodul se prezenta ca
sef al chinezilor din tinutul Beiusului.
X. La 1445 case voevozi indicati cu nume de comune din
comitatul fost al Zarandului: Moga si Ladislau de Bolya, Stefan
de Birtin, loan de Fenyupatak, Serban si Ion de Ribitze se aduna
la judecarea unui proces intre un tibian si locuitorii din Baia
de Cris.
XI. La 1450 episcopul de Alba-lulia daruieste lui Nicolae
woywode Walachorum nostrorum de Olcih Gorbo" o posesiune
a capitolului Olahtothfalw din comit. Cojocnei.
XII. La 1547 Romanii din Abrud iii aveau voevodul for
propriu, cu numele Jacob. (Uj magy. Muzeum 1854 vol. II. 130).
XIII. La 1548 Thoma Hosszu de Kis-Nyires ,,in vaivodatu
posessionis Restolcz" in Chioar.
Se amintesc apoi in documente voevozi in corn. Cojocna
in Cara,F, Bihor, Ung, Tim4, Maramures, Bereg, Zarand, la Ca-
rarqebe$, Lugo$. .

Cei mai insemnati, si ca atributiuni si cu putere si ca impor-

tanta istorica, sunt voevozii din Maramures, cari singuri fac un
capitol in istoria infiintarii principatului moldovenesc.

www.dacoromanica.ro
 168

§. 56. Dreptul vechiu. Drept serfs si nescris. Pravile.

Obicelul patnantului.
Viaja societNiii din organizaliile de state romane0 era sta-
panita de obiceiul pgmantului (jus valachicum ab antiquo). Obi -
celul e forma In care se prezenta dreptul in fiecare societate in-
cepNtoare.
Neamul romanesc MA, care avea un trecut de peste o mile
de ani, cand s'a organizat in cele 2 principate nalionale, at Tgrii-
Romane0 si at Moldovei, avea §i o mo§tenire de instituliuni
juridice vechi. De§i In timpul ngairilor barbare §i al vieji sale
pefrecute in ascunzNiorile munjilor nu s'a putut conserva drep-
tul in forma scrisN, dar s'a 'Astral in tradijiunea obiceiului
din bNfrani.
Date privitoare la legile vechi romane§ti, gAsiin in 2 apre-
cieri generale a unor istorici europeni.')
Paul Giovio (1483-1559) in Historia sul temporis ab anno
1494 ad annum 1547, tipNrita la Paris In 1553, spune :
Apud Valachos enim, non Romanae modo disciplinae certi
mores, et leges vigent, sed ipsa quoque Latinae linguae voca-
bula servantur".
Leonhardus Goreccius, In Descriptio belli Ivoniae palatini Vala-
chiae, quod in anno 1574 cum Selymo II. Turcarum imperator
gessit (se gNse§te in Poloniae historiae corpus vol. III. pag. 75,
tipgrit : In Basileae 1582) spune :
Apud Valachos enim, non modo Romanae disciplinae mores
certi, legesque vigent, sed ipsa quoque Latinae linguae vocabula
per multa servantuf".
Din ace§ti scriitori se constatM, cA in §tiinja juridic a vea-
cului at XVI domnia pNrerea, ca Romanii sunt condu§i de obi-
ceiuri pi legi romane. Ce ce pNrea mai interesant era constatarea,
cg la Romani de gase§te pi un vocabular de cuvinfe latine0.
Cel dintai domnitor, care a similt necesitatea de a int5r1
siguranja de drept prin fixarea obiceiurilor §i a dreptului existent
Intl.%) carte scrisg, a fost Alexandru cel bun al Moldovei (1401-
1433). Isforicul Dimitrie Cantemir (1716) ocupandu-se §i cu legiui-
rile provinciale ale Moldovei, ne spune a in timpul inainte de
Vezi S. G. Longinescu, Legi vechi romane§ti ui isvoarele lor, vol. I.
Introducere p. E. Si Istoria dreptului rom. p. 133.

www.dacoromanica.ro
 169

Alexandru cel bun judecgtorii nu se mai pricepiau cum sg judece,

avand sa lupte cu obiceiurl vrgjmw", adecg cu norme de drept
contradictorii, de aceea Alexandru cel bun, cand a luat sterna
regilor dela Impgratul din Constantinopol a luat §i legile cuprinse
In cgrlile Basilicalelor §i a fgcut din ele o spicuite (Pravilci).
Totu§i, zice Cantemir, n'au putuf fi desliinlate la Kest neam
diferitele obiceiuri ale neamurilor vecine, pe care le-a primit In
vremea rgtgcirilor §i desIgrgrii lui, §i care in ce prive§te mo$te-
nirile, testamentele, impcirteala mo$teninlor, hotdrniciile pciman-
turilor $i servitutile sunt deosebife aproape la toafe najiunile pg-
mantului. astfel de atunci s'a ngscut un indoit drept pentru
Moldoveni, unul scris, care se reazgmg pe legile Impgrajilor romani
§i greci §i pe hotgrirrile sfatului Impgrgtesc ; celalalt nescris, care
nemerit se nurnqte obiceiul neamului (Intre Moldoveni e numit
chiar in graiul pi rintesc cu vorba slavg obyezai"), care aratg
moravurile, deprinderile (v. Longinescu, Istoria dreptului roman
pag. 12-13).
Din informajia data de Cantemir, care, ca toll Domnii, era
§i cel mai Malt judecgtor at jgrii, prin urmare trebuia sg cunoascg
bine isvoarele de drept, dupg cari se dau judecgjile in Ora sa,
rezultg, cg §i dupg spicuirea de legi Willa de Alexandru cel Bun,
care era lege in vigoare §i in timpul,sgu, dreptul scris, (jus... scriptum
unum, quod Romanorum Graecorumque imperatorum edictis et
conciliorum decretis niferetur), au mai rgmas in putere uncle obi-
ceiuri Inrgdgcinate, dreptul nescris (non scriptum alferum, quod
consuetudinem geniis recte diceres).
Legea lui Alexandru cel Bun, cum vom vedea mai tarziu
e o spicuire din legile impgrajilor romani §i greci. Cu depling
dreptate putea sa se susjing in veacul at XVI pgrerea, cg la Ro-
mani sun: nu numai obiceiuri, ci chiar $i legi romane.
Prin urmare principatul Moldova in veacul at XV avea dreptul
scris fixat In legea lui Alexandru cel Bun, iar algturea de dreptul
scris a rgmas dreptul nescris, care nu era complect in obiceiul
romanesc sau obiceiul pgmantului.
in Tara-Romaneascg n'avem urme despre existenja unei
spicuiri similare celei a lui Alexandru cel Bun. Nu ramane In-
doialg, cg §i In aceastg larg, cu o organizajie mai veche, se
vor fi Intrebuinlat legile Impgralilor romani, algturi de obiceiul
romanesc.

www.dacoromanica.ro
 170

§. 57. Legiuirea lui Alexandra cel Bun.

Cea dintat lege scrisg In vials statelor romane este cuprinsg
In Legiuirea lui Alexandru cel bun. Cu primele legiuri scrise se
ocupg In mod temeinic §i amgnunfit de S. O. Longinescu In cele
2 lucrgri valoroase ale sale : Istoria dreptului romanesc, publicatg
la 1908 §i In Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, In-
sofitg de isvoarele sale, de varianta sa munteneascg Intrupatg In
Indreptarea egii a lui Mateiu Basarab §i de tglmgcirea sa In
franjuzeVe, publicatg la 1912, la vol, I. din Legi vechi romane§ti
§i isvoarele lor. Este un mare merit al dlui Longinescu, cg In
urma neobositelor sale studii asupra isvoarelor vechi ale drep-
tului romanesc, vedem astgzi atat de clar raportul ?rare primele
legiuiri scrise ale statelor romane §i ?rare isvoarele for de drept
roman. D-sa ne-a dat dovezi, peste orice Indoialg, cg dreptul
scris din prima epocg a aezgmintelor juridice romane§ti are la
temelia sa dreptul roman, perpetual In monumentele juridice ale
organizaiiilor de stat, ce au continual viaja imperiului vechiu
roman. Intemeiali pe rezultatele a-lui Longinescu ne vom ocupa
si not In cele urmgtoare cu primele legiuiri ale statelor romane.
Asupra existenlei Legiuirei lui Alexandru cel Bun multg vreme
scriitorii, cari s'au ocupat cu aceastg chestiune, nu erau de acord.
Scriitorii romani Alexandru Hasdeu (Cuvant cgtre elevii §coalei
jinutului Hotin, la 25 lulie 1837), O. Misail (Originile legislajiunei
romane, BucureVi 1865), D. Alexandrescu (Explicaliunea dreptului
civil roman, Iasi 1866), Paul Negulescu (Studii de istoria dreptului
roman, Bucure§ti 1900), Orig. 1. Alexandrescu (Studii asupra ist.
gen. a dreptului, Foc§ani 1905), apoi dintre strgini: M. Pergament,
prof. de drep In Petersburg, Heimbach (Dreptul bizantin in Ba-
sarabia) susjin, cg Pravila lui Alexandru cel Bun a existat. A.
D. Xenopol (1st. Rom.), Gr. Conduratu (Codul de legi a lui Alexandru
bel bun), C. O. Dissescu §i Kasso prof. de drept In Moscova cred,
cg istorisirea lui Cantemir, privitoare la existenla Legiuirei lui
Alexandru cel Bun, e problematicg.
Dl Longinescu susjine si dovede§te cu mare aparat atat In
Istoria dreptului rom., cat §i In Pravila Moldovei din 1912 cg
Legiuirea lui Alexandru cel bun a existat, cg ea a lost aplicatg
in tot timpul de 200 de ani pang la urma§ul sgu Vasile Lupu,
ca isvor de drept in principatul Moldovei. D-sa combate pe au-

www.dacoromanica.ro
 171

torii cari susjin neexistenja (v.:p. 18-27). Argumentele principale

pentru existenla sunt :
1. Cantemir, ca cel mai Malt judecNtor at Orli sale, cunos-
cand bine isvoarele de drept dupg care judeca, spune, ca Alec-
sandru cel Bun, domnitorul Moldovei, a luaf dela ImpAratul din
Constantinopol legile, ce se gAsesc In carfile Basilicale, §i Wand
o spicuire din ele, aceasta avea tArie de lege §i In timpul sau
(Inceputul veacului at XVIII.). Legea lui Alexandru cel Bun, fiind
o spicuire nu numai din legile Impgrafilor greci, ci §i a celor
roman!, §1 fiind In vigoare dela veacul al XV. pang la al XVIII.,
confirms spusele celor 2 istorici Giovio §i Goreccius, cari sus-
lineau in veacul at XVI. cg la Romani au putere legi si obiceiuri
romane.
2. Cu ocaziunea compunerii Carpi de legi a lui Vasile Lupu,
dupg cum spune $i Cantemir, cum rezulta §i din prefal5, Domnul
a Incredinfat pe mull' blimp cunoscatori ai legilor din diferitele
jgri,sa adune la un loc regulele de drept In vigoare, scrise §i
nescrise, §i sX Intocmeasca din ele un singur codice (PravilN).
!rare regulele de drept scrise a trebuit sa fie adunata §i Legiuirea
lui Alexandru cel Bun. Aceasta trebuia sa ocupe locul dintai,
fala de alte regule de drept strNine, cad ea aproape doug m-
aul §i jurnatate era legea 1Nrii, dupg care se Indreptau judeca-
torii. De oarece Vasile Lupu din toate regulele de drept a facut
un singur codice, numit Cartea romaneascci de invaldturci dela
pravilele impeircite$ti $i dela alte giudeale, urmeaza, cä Inteacest
codice trebuie sa fie cuprinsa §i Legea lui Alexandru cel Bun.
Intrucat Cartea romaneasca, cuprinzand in ea §i legea lui Alexandru
cel Bun, era In vigoare la Inceputul veacului at XVIII. In Mol-
dova, Cantemir putea cu tot dreptul sa susling, ca Legea ipi
Alexandru cel Bun, era In vigoare In Moldova §i in timpul sau.
3. Declaraliuni domne0i ulterioare Inca menlioneaa ca
cea dintaiu legiuire In Moldova a fost datN de Alexandru cel Bun.
Alexandru Scarlat Calimah, domnul Moldovei, care Inc N a dat
WU sale un codice. de legi, In hrisovul din 1 Iulie 1817 zice :
Si dar mai Intaiu domnul Alexandru I., care pentru multele sale
medic §i marl faceri de bine au dobandit denumirea de Bun,
indaf dupg suirea sa la scaunul domniei (1401) vazand nevoia
de legi, in care se gNsea lara, au cerut §i au primit Vasilicalele
dela ImpNralii Paleologi.., Din aceste legi culegand Alexandru

www.dacoromanica.ro
 172

cafe s'au ggsit trebuitoare §i potrivite cu acele vremi §i traducan-

du-se in limba pcimateanci, au alccituit o carte de legi..." Ana-
foraua din Noemvrie 1819, argtand pravilele ce carmuiau Moldova
In vechime, spune: Alexandru Voevod, ce au ca§tigat numire
de Bun prin a sale Imbungtgtiri, lapte §i multe faceri de bine
ob§te§ti, domnind la anii 1401 §i Inielegand nevoia Intrebuinlgril
pravilelor, au cerut pravilele Impgrgte§ti dela Aftocratorii Paleologi,
care i-au trimis Vasilicalele §i dintre aceste 'alegand cote au so-
colt trebuincioase §i potrivite vremilor de atunce, e in limba
pcimiinteascci tdlmdcindu -le au alccituit o carte praviliceascd..."
Aceste declaraliuni domne§ti, de§1 se intemeiazg pe spusele lui
Cantemir, dau unele date care nu se ggsesc la acesta. Anume,
cg Alexandru cel Bun a compus o carte de legi, spicuind din
Basilicale §i c5 aceastg carte a lost tglcuitg in limba pgmanteang.
A lost aceastg limbg pgmanteang cea ronaneascg, sau cea slavong
(limba oficialg in actele de stat), nu se poate constata.
Declaraliunile domne§ti mai spun unele lucruri, care nu le
spune Cantemir. §i anume: lirisovul din 17 tulle 1817: ...Doug
veacuri mai apoi Vasile Voevod numit Arngutul, culegand tot
din Vasilicale, ca din ni§te isvoare, precum se vede de pe in-
scriplia UV sale, §i adclugeind cdtre legile lui Alexandru Vodd,
au tipgrit la 1646 cartea sa de legi... De.atuncia au lipsit cu desd-
varere Codul lui Alexandru cel. Bun,. ca anal ce n'a ajuns a fi
Anaforaua din 1819 spune tot acela§ lucru.
Din acestea resultg, ca dacg vrem sg ggsim Legea lui
Alexandru cel Bun, care n'a lost tipgritg In vremea sa (neexis-
land Inca tiparul), trebuie s'o cgutgm in Codicele lui Vasile Lupu.
in aceasta trebuie sg ggsim in locul prim legea lui Alexandru
cel Bun (addugtind ccitre legile lui Alexandru cel Bun").
4. C5 in Cartea romaneascg a lui Vasile Lupu sunt.Incor-
porate 2 spicuiri de legi rezultg §i din urmAtoarele deosebiri
tecnice:
a) Cartea e Impgrlitg in mai multd capitole. Dintre ele cele
dintai 16 sunt numite pricini". iar cele 78 urrngtoare glave".
Dacg era o singurg lege, nu era nici un motiv, ca o parte a ca.
pitolelor s5 fie numite pricini, iar cealaltg parte glave.
b) Numerotarea capitolelor nu e la fel In intreagg cartea.
in cele 16 capitole prime numite glave", numerotarea paragra-
filor e curentg pentru Coate paragrafele, hind indicate cu numerele

www.dacoromanica.ro
 1.73

1-252. In cele 78 capitole zise glave" numerotarea paragrafelor

Incepe in fiecare capitol cu 1 si se terming la finea capitolului.
Autorul legiuirei a vrut sg indice si prin aceastg deosebire la
numerotarea capifelelor, cg spicuirea e compusg din 2 cgrfi deo-
sebite.
c) In labia de materii sunt 2 titluri. Unul la Inceput pentru
cap. 1-252 Pravile Impgrgtesti, alese din svitocui Impgratului
lustinlian pentru multe fialuri de giudeale..." Al doilea titlu este
dupg cap. 252 pentru capitolele urmgtoare Altfial de pravile
Impgrgtesti pentru Coate fiaturile de giudefe..." Aceastg distinclie
In indicarea confinutului cgrlii (multe fialuri" si toate fialurile")
incg denotg, cg auforul a vrut sg arate, cg sunt 2 cgrfi de legi
Intrupate in Cartea romaneascg.
DI Longinescu dovedeste (Legile vechi etc. pag. K. R.),
cg Legea lui Alexanrdu cel Bun o formeazg paragrafele 1-94
din Cartea lui Vasile Lupu. Acestea au de isvor spicuirea eli-
neascg din veacul al VIII, sau IX. numitg Nomoi Georgikoi, la-
tineste Leges colonariae, leges agrariae, leges rusticae- Acestei spi-
cuiri i s'a dat numele de Leges colonariae ex libris lustiniani
piae memoriae imperatoris selectae".
Din aceste 94 paragrafe: sunt luate din cgrfile lui lustinian
77, din anumite regule din biblie 12, din Ecloga (spicuire Intoc-
mitg de Impgrafii bizantini Leon si Constantin Isaurianul) restul.
Toate nu sunt Insg streine de regulele de drept din cgrfile lui
lustinian.
Paragrafele din Cartea lui Vasile Lupu, care urmeazg dupg
paragraful 94 (la care se terming cea a lui Alexandru cel Bun)
au de isvor In compunerea lor opera romanistului Prosper a-
rinaccius (a fruit deta 1544-1614): Praxis et Theoricae'criminalis.
Prin urmare e evident, cg materialul, care nu a fost extras din
aceastg operg, posterioarg epocei lui Alexandru cel Bun, este
anterior ca vechime, si de aici se confirmg spusele lui Cantemir
si ale urmasilor sgi privitoare la Legea lui Alexandru cel Bun.
Pravila lui Alexandru cel Bun confine Pravile pentru toll
Titlurile pricinilor cu paragrafii 1-94 sunt
lucreitorii pcimantului.
urmgtoarele:
1. Pentru plugari, 2. Pentru furtusagul, 3. Pentru pgstori ce
se zic vgcarii si boarii ce pasc cirezi, 4. Pentru paguba ce fac

www.dacoromanica.ro
 174

dobitoacele, 5. Pentru pagube ce se vor face In faring, 6. Pentru

uciderea dobitoacelor, 7. Pravilg pentru pomi, 8. Pravilg pentru
arsuri si Coate feliurile de polar, 9. Pravilg pentru ngmiji, 10.
Pentru ceia ce vor zidi sau vor rgsgdl pe locul altuia, 11. Pravilg
pentru mori.
Cum se vede si din aceastg Insirare, Legea lui Alexandru
cel Bun nu normeazg Coate raporturile juridice, ci numai acele,
care era trebuinjg sg fie regulate prin legi sCrise, dupg necesitg-
jile acelei vremi. Din aceste pravile, argtate ca regule speciale
pentru lucrgtorii pgmantului 64 paragrafe cuprind regule cari
privesc pe on si cine, numai 30 sunt regule speciale pentru
lucrgtorii pamantului.
Cafeva pgrii, mai caracteristice, din Legea lui Alexandru
cel Bun reproducemi).
Sunt cele dintai monumente juridice din organizaliite de
state romanesti, de o potrivg importante ca isvoare juridice si ca
monumente ale limbei vechi romanesti, ridicatg ca limbs a le-
giuirei si oficialg a statului, dupg emanciparea din lanfurile cul-
turei slavone.

§. 58. Legiuirea lui Vasile Lupul.

(Carte Romaneascii de Inviitaturii dela pravilele
Imparitesti).
Pravila originalg a lui Vasile Lupu se ggseste ?ntr'un exemplar
manuscris In biblioteca Academiei Romane si al doilea exemplar
In biblioteca centralg din Iasi.
Canfemir, ne spune despre legile Moldovei :
Insg fiindg acele obiceiuri, Intru cat nu se sprijineau pe
nimic scris, erau abgtute dela Injelesul for adevgrat de judecgtorii
Ili si duceau la nedreptate, de aceea Vasile Arngutul, Domni-
borul Moldovei, In veacul trecut, a poruncit, ca sg se adune la
un loc de ding bgrbafi iscusili si cunoscgtori ai legilor patriei
for bate randuielile si scrise si nescrise, si a alcgtuit din ele un
singur cod care astgzi e cglguza pentru judecgtoril Moldovei, ca
sg hotgrascg drept".
1) Tabla de materii e reprodusA de dl-tonginescu, Istoria dreptului
romanesc p. 141- 155,.iar continutul e publicat, urmand §irul din programa
cursului sau de drept roman, la pag. 161-174.

www.dacoromanica.ro
 175

Din prefaja Pravitei lui V. Lupu aflgm urmgtoarele privitor

la modul, cum a fost elaboratg :
,,...loan Vasile Voevoda, Domnul $i biruitorul larii Moldovei,
urmand urma celor buni $i Infelepli domni, socotind neputinta $i
slabiciunea acestui loc si Impulinarea isvoarelor sfintelor scripturi
$l altor invgigturi... drept aceea cu mita osrgdie s'au nevoit
Mgria-Sa de-au cereal pre multe Igri, pang 1-au Indreptat Dzeu,
de-au gash oameni ca aceia dascgli si filosofi, de-au scos din
agile elenesti si latinesti Coate tocmelele 'cele bune s1 judejele
celor buni crestini Si sfinji Impgraii, carele ca o lumina lumineazg
$l aratg tot lucrul celor Intunecali si prosti si neinvgiali, ca sa
cunoasca strambatatea tuturor $i sg judece pe dreptate, carele
se chiamg acum pravilele impgratesti. Aceestea Intelepciuni §1
aceasfea invglaturi ne-au dat si ne-au lgsat noun tuturor rodului
romanesc, ca sg ne fie noun de-apururea izvor de viajg, In veci
nescgzut si nesfarsit...
Din acestea resultg, ca pang In vremea lui Vasile Lupu,
Impulinandu-se agile de legi, judecgtorii dela scaunele Moldovei,
sau din ignoranjg, sau din neinfelegere neIndreptgliau pe cei
sgraci, tar Domnul pentrU a Inlgtura aceste neajunsuri si a Intgrl
siguranla de drept, a cgutat oameni pricepuji, pe cari i-a Insgr-
cinat sg spicuiascg din isvoarele de drept ale timpului si sa corn-
pung un singur codice. Acesta a fost compus In limba greceascg,
din care un biv-logolgt Evstratie a fgcut traducere In romgneste.
E intitulat : Carte Romdneascci de invcitclturci dela Pravilele
impeirdtefti fi dela alte fad* cu zisa fi cu toatd cheltuiala lui
Vasile Voevodul §i Domnul Tdrii Moldovei, di in multe scripturi
tcilnuicild din limba Ileneascd pre limba Romaneascd. In tiparul
domnesc s'au tiparit in mandstirea a Trei Svititile in Iasi, dela
Hristos 1646."
In studiul nostru vom numi-o scurf Cartes Romaneasca"
a lui Vasile Lupu.
In Cartea Romaneascg a lui Vasile Lupu sent intrunite In-
tr'un singur codice, In afarg de regulile de drept scrise, cum am
vgzut, $i Legiuirea lui Alexandru cel Bun, cum si obiceiurile pg-
mantului. Aceastg conclusiune e confirmatg $i prin declarajiunile
de mai tarziu. lirisovul lui Scarlat Calimah din 1817 $i Anafo-
raua din Noemvrie 1819 argigtoare de pravilele, care ocarmuiau
pgmantul Moldovei In vechime.

www.dacoromanica.ro
 176

Legiuirea proprie a lui Vasile Lupu urmeazg dupg cea a

lui Alexandru cel Bun. Aceasta confine paragrafele 1-94, dela
paragraful 95 Incepe cea a lui Vasile Lupu cu Pricina 12 Pen-
tru furtuaguri, iar de-asupra indicand cu titlul: Pravile impeird-
testi. Numerotarea e continuativg pang la paragraful 252, fiindca
In capitolele 12-16 se reglementeazg tot chestiuni privitoare la
furt. Filndcg Legiuirea lui Alexandru cel Bun la pricina a 2 se
oCupg cu furtgagul, autorul Legiuirei lui Vasile Lupu a qezat
$i materialul nou privitor la aceastg materie inmediat dupg legea
fostg pang atunci in vigoare a lui Alexandru cel Bun, ca agtfel
sg fie pgstrat sistemul acestei legiuiri. Dupg terminarea materia-
lului despre furti4aguri se incepe o noun grupare a materialului,
Impgrfit In 78 capitole numite glave", numerotate dela 1-78.
in fiecare glavg paragrafele sunt numerotate incepand cu 1 §i
terminand la finea glavei
Legiuirea lui Vasile Lupu confine 1160 paragrafe. Este me-
ritul dlui Longinescu de a fi aflat isvoarele, din care autorul le-
giuirei lui Vasile Lupu a compus aceastg opera de legiferare.
Acest isvor pentru 1159 paragrafe este scrierea romanistului Harlan
Prosper Farinaccius (1544-1614) Praxis et Theoricae criminalis" 2).
1) Studentii vor studia impArtirea gi continutul CArtii Romanesti din
editia dlui Longinescu, Legi vechi romanesti vol. I. Continutul e reprodus gi
in Longinescu, Istoria dreptului roman, pag. 206-260, unde sunt indicati titlii
capitolelor, iar materiile sunt redate in mod sistematic (pag. 211-260). E
un studiu foarte interesant, asupra caruta se atrage atentiunea studentilor.
2) DI Longinescu ne spune privitor la descoperirea acestui isvor ur-
matoarele :
In publicatiunilc sale mai vechi (Pravda lui Vasile Lupu gi Prosper
Farinaccius si Istoria dreptului rom. 1908), de acord cu pArerea generall
credea gi Dsa, ca Cartea Romaneasca e spicuitA din legile bizantine. Aceste
legi fiind scrise numai in elineste, pirerea aceasta n'o credea tntemeiatd, de
oarece in prefatA se spune, ca randuielile legit au fost scoase din cArti ell-
nesti si latinesti. Trebuiau dar sA fie indreptate cercetArile gi spre isvoare
latinesti. In Cartea Rom. se vorbea inteun loc, ca s'a tinut seams la unele
randuieli de : pravile imparAtesti, ce sAmt mai noo, carele se tin in samd
acmu in toga lumea." lar intealte locuri facandu-se mentiune de doctrina
juridicA din vremea lui Vasile Lupu se zice : 'mdcar ca zlc o sama de das-
call", lard cei mai multi si mai credinciosi dascali zic", ndirpA cum dau
invAtAturd toti dascAlii", tocmindu-se toti intr'un cuvant."
In epoca lui Vasile Lupu in Europa apuseand erau in vigoare legile
imparatilor romani, in cele mai multe state, iar doctrina juridicA era domi-
nata de scrierile glosatorilor gi postglosatorilor. In capitolul 66 paragr. 8

www.dacoromanica.ro
 177

DI Longinescu caracteriseazg astfel isvorul pi legiuirea lui

Vasi le Lupu :
Prosper Farinaccius a fost un romanist foarte vestit In
vremea sa. Scrierile sale §i acele ale unui alt romanist, Julius
Clarus, erau nu numai foarte cunoscute, dar tang la sfar§itul
veacului al XVIII. au inraurit foarte mutt atat Impgrfirea dreptgjii,
cat *i doctrina din mai toate Odle apusene. Apdat legiuirea
moldoveneascg dela 1646 nu numai, cg era la Ingliimea *tiinfei
juridice de pe atunci, dar spre deosebire de legile obicbuite, era
o lucrare Invgjatg 1 Tot odatg ea este unul dintre cele mai vechi
coduri datorite puterei legiuitoare §i scrise In limba jgrii. De
aceea Mabel Basarab, domnitorul Munteniei (1633-1654), voind
sA Inzestreze §i el Ina sa cu o lege, a luat In intregime Cartea
de invgigfurg a Moldovei §i dupg lease ani dela tipgrirea ei,
a Intrupat-o In Indereptarea Legii, care a fost tipgritg la 1652.
Din acest an cele doug Or' surori au avut aceea§i lege; deci uni-
tatea juridic a lgrilor noastre a lost Infgptuitg cu 207 ani Inaintea
unitIlii politice. Aceastg unitate Juridic a jinut 128 de ani, pang
la 1780, and Muntenia a fost Inzestratg cu o lege noug, Codul
lui Alexandru Ipsilante" (Legile vechi pag. 0).
Cartea Romaneascg confine norme de drept penal (parte
generall pt specialg), procedurg penalg, de drept civil *1 proce-
durg civilg.
Din acest monument juridic Inc reproducem cateva texte,
(11 reproducem si not mai la vale) se vorbia de : un dascal mare gi tocmi-
toriu de pravile, numele lui era Farinascu, carele au strans toate pravilele
ceale Imparatesti si Inca sa 'spit] si sa nevol cu invatatura ca aceia, sa cu-
noasca, care pravile gi oblceae si socotesc la oblastiile crestinesti In is:ma
lumea; acest dascal au fost dupi Hristos 1598 ani." Acest Farinascu nu putea
fi altul decal Prosper Farinaccius, In biblioteca facultatii de drept din Bu-
cure§ti, avand 10 volume din scrierlle lui Farinaccius, a gasit dl Longinescu
In scrierile acestuia isvorul a 1006 paragrafe dirt Cartea Romaneasca gi anume
1002 paragrafe, din glavele 1-78, 4 paragrafe din pricinile 95-252. Restul
de 154 paragrafe despre furturl 1-a cautat In biblioteca regali din Berlin,
unde gasind scrierile lui Farinaccius, ce lipsiau la Bucuresti, a descoperit
isvorul a 153 de paragrafe din 154. Pentru un singur paragraf (208 din pri-
cini) an a gasit isvorul. Astfel cercetarile laborioase de multi ani ale
dlui Longinescu au fost Incununate de rezultat. Azi suntem In situatia a studia
continuatatea dreptului roman, Intrupat In cel dintaiu monument juridic scris
In romaneste din dreptul roman al stramosilor nostri. Suntem adanc recu-
uoscatori dlui Longinescu pentru lucrarea savarsita si pentru documentata
editie data In vol. I. al Legilor vechi romanesti.

V. Ontfor: Istoria dreptului roman. 12

www.dacoromanica.ro
 178

mai intaiu alaturi de isvorul latinesc, opera lui Farinaccius, cateva

texte algturi de lucrarea similarg a lui Matei Basarab (fiind in-
teresant5 comparafia si din punct de vedere limbistic) V cateva
texte singure.

§. 59. Legiuirile lui Mateiu Basarab.

(Pravila dela Govora. Indireptarea legiei).
in acelasi timp cand In Moldova s'a desvoltat activitatea
juridicN la indemnul lui Vasile Lupu, in Tara-Romaneascl s'a
Mut acelasi lucru de contemporanul sau Matei Basarab. In Tara
Romaneasca s'au publicat 2 legiuiri, una sub numele de Pravila
cea mica sau Pravila de Govora, a doua Pravila cea mare sau
Indireptarea legiei.
Pravila dela Govora, are titlul : Pravila aceasta ieste direp-
idtoriu de leage, tocmeala sfinfilor apostoli tocmite de 7 saboare,
cNtrN aceasta si a preacuviosilor pkinfi invalatorilor lumei. Tipa-
ritu-s'au In tipar i prea luminatului Domn lo Maiheiu BasarabN
Voevod a toatN Cara Unciro-Vlachlei: in mAnAstirea Govora, lea-
tul 7149, iarg dela nasterea lui Chistos 1640".
La sfarsitul pravilei se at1N informalia, ca ea a fost pre-
scrisSu de pe limba slavon5 In romaneste de Mihail Moxalie,
iar tipNrita pe chelfuiala Domnului si cu binecuvintarea Arhie-
piscopului Theofil, Mitropolit al Orli Ungro-Vlachiei de ieromo-
nachul $tefan din Ochrida fiind egomenul mNngstirii Govora Me-
lefie Macedoneanul. Preful cNrfii a fost socotit In 21 de cos-
tande de argint.
Cum araIN si titlul aceasta pravilN confine drepf canonic
(canoanele celor 7 saboare apostolice si alte tocmeli ale parin-
filor InvNINtorii lumei), si norme, care privesc dreptul mirean, sau
care au ?nraurire asupra lui.
Pravila cea mare are In titlu: Indireptarea legiei cu
Dzeu, care are toatd judecata arhiereasth ci Impdreiteascul de toate
vinile preote$ti $i mirenecti ", apoi urmeaza o lungA indicare
a isvoarelor, din care s a compus. Traducerea se spune, cN s'a
INcut de pe elineste pe limba roman, cu cheluiala lui $tefan,
Mitropolit Targovistei, erarh plaiului si a toatg Ungro- Viahia, s'a
tipkit la Tiirgovi$te In tipografia lui Matei Basarab, In anul 1652.
Traducatorul este unul cu numele Daniil Panoneanul.

www.dacoromanica.ro
 179

Mitropolitul $tefan a scris o lungg prefajg la Pravilg, In care

face istoria desvoltgrii de drept incepand dela Intemeiarea Romei
pang la Mateiu Basarab.
in Indireptarea legii lui Matei Basarab e incorporate Intreagg
Legiuirea lui Vasile Lupu, cu cea a lui Alexandru cel Bun, mai
sunt norme deosebite pentru Tara Romaneascg. Aceste din urmg
sunt argtate de dl Longinescu, Isloria dreptului rom. pag. 346-351.
hare cele 2 legiuiri sunt Ins numai deosebiri neinsemnate,
mai ales unele schimbari reclamate de situalia geograficg a PHI
Romanesti.
Materialul natural e de aceeasi origine ca si la Vasile Lupu,
tot drept roman.
Din aceste monumenfe juridice ale Tgrii Romanesti, cari
au Infgptuit unitatea juridic in cele doug organisajii de state
romane cu 208 -ani mai curand, decal unitatea politics, Inca re-
producem In cele urmatoare cateva acte.

Rnexa.
§. 60. Texte din Legiuirea lui Alexandru cel Bun.
Reproducem capitol I. (pricina dentgiu) algturea de isvorul
latinesc, iar cateva capitole urmgtoare numai In textul romanesc.
I.
Leges colonariae Pravile
ex libris lustiniani piae me- tocmite, alease si scoase pentru toti
morice imperatoris selectee. lucratorii pamantului, anume: Pentru
lucratorii viilor, pentru namiti. Si pentru
pastori. Aratand impreuni tuturor giu-
detul §i certaria ce li sa va da fie'§i
caruia dupg deala sa, carii vor umbla
cu nedireptate.
Tit. I. Pentru plugari.
De colonis Pricina dentaiu.
§. 1. pr. Colonum suos 1. Cade-sa a tot plugariul sa'si
colentem agros oportet esse are §1 sa'§i lucreadze pa'mantul cu
iustum neque sulcos vicini direptate, iara sa nu cumva indraz-
transgredi. neasca a e*I den hotarul situ, sa apuce
hotarul deaproapelui situ.

12
www.dacoromanica.ro
 - 180
§. 1. in fine. Quod si 2. De va E§1 ne§tine den hotarul
quis fecerit et partem sibi sau §i va mic§ura hotarul vecinulni sau,
proximam decurtaverit, si- de va face aceasta la vreamia plugului
quidem in novali hoc fecit,
candu'§i ara pamantul si-§i piiardza
amittit novationis operam;
lucrul §i osteneala, ce va fi facut a-
sin et in semente terminos
colia; iara de va fi schimbat hotarul
transgressus est, et semen
chndul'au samanat shmhnta, atunce
et operam suam et fruc- sh'0 piiardza §i saminta, §i aratura
tum is colonus amittit. §i toata roada, ce va face acel pamant,
to au samanat pre loc strein, pentru
chci au chlcat hotarul altuia.
§. 2. Si quis colonus 3. Orea cine den plugari de va
inscio fundi domino eum intra in pamantul altuia, de'l va ara,
ingressus novaverit ant con- sau '1 va §i simana, §i nu va fi in-
severit, neque pro labore trebat pre stipinul pamintului, cram
suo neque pro novatione invititura, ca si nu is nemica dentr'a-
neque fructum pro sa- cel pamint, nice pentru munca lui,
tione, immo nec semen nice pentru aratura, nice den roda,
sparsum recipito. ce va face, *i necum alts, ce nice
shmhnta, ce au aruncat acolia, nice
aceaia ca si nu aiba voe, sa o ia.
§.. 3. Si duo inter se 4. De sa vor tocmi doi plugari,
coloni de commutandis agris ca sh'§i schimbe paminturile nainte de
convenerint ante tempus sa- vremea saminiturii §i dup'acia unul
de dan§i va vrea sa intoarca, de va
tionis, unaque pars resiliat,
siquidem semen iam est fi apucat celalalt si fie samanat pa-
sparsum, ne resiliant; si mantul, nu vor putia intoarce, iara de
non est sparsum, hoc lice- nu va fi samanat nice unul, pot sa
bit. Quod si resiliens non- strice acia tocmala; iara de sa va
dum renovaverit, alter vero prileji cela, ce va si strice tocmala,
novaverit, etiam resiliens re- si nu fie arat §i celalalt va fi arat,
novet et sic resiliat. atunce ca sa are §i cela §i dacil va
ara sa intoarca, WO is cine'§i pa-
mantul §i si fie o tocmala stricata.
§. 5. Si duo coloni fun- 5. De sa vor tocmi doi plugari sa
dos commutarint sive ad schimbe ne§te piminturi, veri noo,
tempus sive in perpetuum veri vechi §i de sa va afla unul de
atque una pars minor de- din§i, si fie luat mai mic pamint §i
prehendatur prae altera ne- mai prost, acolia si sa socoteasca,

www.dacoromanica.ro
 181

que de hoc pacti sint, is sal mai dia qi dentr'alt pamint si fie
qui plus habet, det minus tocma; ;ail de le va fi fost tocma
habenti supplementum. Sed a§ia precum va fi ", si nu mai dia
si sic inter eos convenerit, nemica.
nihil restituant.
§. 4. Si duo inter se 6. De si vor tocmi doi plugari
coloni convenerint de agris si schimbe niscare piminturi denain-
commutandis, praesentibus tia a doi sau a trei marturi §i toc-
duobus aut tribus testibus mala for s'au grit si fie stititoare,
atque in perpetuum pacti aceaia tocmala ca sa stil intreaga §i
fuerint, rata et firma dt adevirata §i neclitita.
stabilis maneat eorum per-
mutatio.
II.
Pentru furtu§agul.
Pricina a dooa.
27. De se va afla vre un lucrator de vii, la vreamia cindu
sa sapa viile, atunce si fie furat vre o sapa, sau vre un bidet,
§i, deca va treace vremia sipatului, si va oblici §i si va vidi
lucrul, ca si pliteasca atatia dzile, cite au fost trecute, de cand
an furat el sapa. Intr'acesta chip va plati §i cela, ce va fura sea-
cere la vreamia seceratului sau cutit la vriamia faiatului viilor,
sau sicuria, cand tae omul liamne in padure §i alte ca aceastia.
28. De va fura ne§tine clopot de la dobitoc, de la fie ce
fial de dobitoc, §i de se va vidi, si'l bats ca pre un fur; iari
de si va prileji, si piiae §i acela dobitoc, ca si aiba a'l plati
cela, ce au furat clopotul.
29. De si va afla vre un viiar, sau vre un gridinar si fie
furind la lbcul, ce pizea§tia el, acela si'§i piiardzi simbriia §i sa
fie bitut ca un fur.
30. De se va gasi cineva vre un pastor de oi, si fie mulgind
oile stipAnu-sau furi§i §i de va fi vindzind fruptul, si'§i piiardza
simbriia §1 si fie bitut foarte.
31. De va fura ne§tine miri§tia altuia, o pliteasca indoit.
32. De va fura ne§tine cal, sau bou, ca si'l pliteasca de doo
,

on §i si fie bitut foarte, §i sa pliteasca §i treapadul dobitocului,

c,Atu'l va fl purtat.
33. Cela, ce va fi vrut si fure bou den cireada §i va fi
gonit pre vicar qi fiind cireada firi pastor, vor fi date niscare

www.dacoromanica.ro
 .182

gadine, de vor fi stricat §i alte vite, acestuia ca sa 'i sa scoata

ochii, sa fie orb.
34. Cela, ce va fura snopi, sau va freca spice la vreamia de
seacere, de'l vor prinde si'l bate §i sa'i is hainele toate, cu ce
va fi fost atunce imbricat.
35. Ceia, ce vor intra in vie sau in pomit, pentru sa mi-
nance numai poame, sa nu sa cearte ; iara de sa va await lucrul,
cum au mars sa fure, sa'i bats §i sa le is §i hainele.
36. Ceia, ce vor fura plug, sau her de plug, sau giug, §i de
sa vor gisi, sa socoteasca din ce dzi s'au furat pina in ce dzi
s'au gisit, dece sa plitea,sca pre toata dzua cite 12 aspri, carii
fac 2 potronici de argint, sau cat sa va di unui om, ce lucreadza
pre dzi.
37. Ceia, ce vor fura carul altuia, sau de'l vor arde, sa
plateasca doo preturi. .
38. De vor fi intr'un sat ni§te oameni furi §i de'i vor prinde
cu furtu§ag, sal bats ca pre ni§te furi §1 sa intoarca tot celuia,
ce'i vor fi furat; iara de vor fura §1 a do ori, sill bats §i sa
intoarca doo preturi celuia cu paguba; iara de vor furl §1 a treia
oars, sa le scoata ochii, sa'i orbasca.
39. Cela ce va imbla de va fura noaptia bucate, sau alte
bauturi, sal fie cercetaria ca §1 altor furi.
Moldova. III. Muntenia.

Pravili pentru pomi. Pravili pentru pomi.

- Pricina a §iaptia. Vina a §aptea. Glava 305.
69. De va socoti un om un 69. De va pizi un om un Porn,
porn, §i'l va crea§te, de'l va face §i'l va crea§te, de'l va face mare
mare de roads, intr'un loc nelm- de roads, intr'un loc neimpirtit,
pirtit, §i dup'acia sa va prilejI, iara dup'aceaia se va prileji, de
de sa vor impart', acei oameni, sa vor imparti acei oameni, §i..
§i de sa va veni acel porn in de sa va veni acel porn in par-
partia celuia, ce nu 1-au ficut, ca tea celuia, ce nu 1-au ficut, a-
sa nu alba nice o treaba acesta, tunce sa n'aiba nice o treaba
ce s'au venit in partia lui, ce cela, ce 'i se au venit in partea
si'l tie tot cela, ce 1-au crescut; lui, ce si'l tie tot cela, ce 1-au
iara de nu va putia suferi sti- crescut; iara de nu va putea su-
pinul cela cu locul, sal dia porn feri Stapanul cela cu locul, a-
derept porn intealt loc. tunce sa'i del Porn drept Porn
intr'alt loc.
www.dacoromanica.ro
 183

70. De va sta un pom Intr'o 70. De va sta un Pom intro

margine de vie a unui om §i cu margine de Vie a unui om, §i
ramurile lui va face umbra altii cu ramurile lui va face umbra
vii, ce'i langa a lui, ce sa dzice altii vii, ce e Tanga a lui, ce sa
vii vecinu-sau, dam Invatatura, zice Viii Vecinu-sau, de aceasta
stapanul cela cu pomul sa'§i tae dam invatatura, Stapanul cela cu
crangile pomului cealia, ce fac pomul sa'§i tae Ramurile Pomu-
sminteala vecinului. lui cealea, ce fac sminteala Ve-
cinului.
71. Cand va avia ne§tine Ora 71. Cand va avea ne§tine pars
cu altul pentru niscare tufe de cu altul, pentru niscare tufe de
vie, sau pentru vre un porn §i vie, sau pentru vre un Porn, §i
cunoscand el cumu'i vine giude- cunoscand El cumu'i vine Jude-
tul, ce sa va scula sangur de cata, iara inteaceaia se va scula
mintia sa, fara puteare de la giu- singur de mintea lui, fara pu-
det §i va taia aceale tufe, sau teare de la Judecatoriu §1 va taia
alt porn, ce va fi, acestuia darn in- aceale tufe, sau alt porn, ce va
vatatura, ca sa sa tae manule aceluia dam invatatura sa 'i se
sau sa plateasca pretul aceii pa- tae manile, sau sal plateasca
gube. pretul aceii pagube.
72. Ace la, ce va taia vie ro- 72. Acela, ce va Vila vie ro-
ditoare, sau §1 pusori, acestuia ditoare, sau §1 saduri, aceluia
sa'i tae manule, §i sa plateasca tae manile, §i sa plateasca §i pa-
§i paguba, ce sa dzice pretul cat guba, ce sa zice pretul cat va
va face. face.
73. Ceia, ce vor taia pomii, 73. Ceia, ce vor taia Pomii,
§i mai vartos viia, ace§tia sa sa §i mai vartos Viia, aceia sa se
cearte ca ne§te talhari. cearte ca ni§te talhari.
74. Pomul de va fi batran, sau 74. Pomut de va fi batran, sau
uscat, acela nu sa chiama porn; uscat, acela nu se chiama pom;
a§ijdere paduretul, darele nu va a§ijderea §i paduretul, carele nu
fi ultuit, acela nu sa chiama porn; va fi prisidit sau altuit, acela
cine va taia unele ca aceastia, nu se chiama porn; cine va taia
sa nu aiba certare. unii ca aceia, sa n'alba certare.
75. Socotea§te §i aceasta : nu 75. Socotea§te §1 aceasta : ca
sa cearta numai cela ce tae po- nu se cearta numai cela, ce tae
mul cu maim sa, ce §i cela, ce Pomul cu mina lui, ce §i cela, ce
invata sau Indeamna pre altul, Invata sau indeamna pre altul,
de sa tae porn, acestuia indoita sa tae pom, §1 aceluia indoita
sal fie certaria. sal fie certarea.

www.dacoromanica.ro
 - 184
§. 61. Texte din Cartea Romaneasca a lui Vasile Lupu.
Reproducem un text algturea de isvorul latin din Farinaccius,
un alt text algturea de textul din varianta din Indireptarea legiei,
tar celelalte numai in textul din Moldova.
1.
Farinaccius. Moldova.
ILiber IV.
De crimine laesae Majestatis. Pravile Impthrite§ti.
Q. 112, (No. 136-159). De Pentru ceia, ce vor sudui
offendentibus Magistratum, et Cu- pre giudet sau pre oamenii cei
riae officiales, quando dicantur domne§ti.
committere crimen laesae Majes-
Glava 1.
tatis, et de eius poena.
No. 136: Decimus tertius est 1. Cela, ce va sudui, sau va
casus in offendente, seu occir ucide pre vre un giudet, sau
dente. Principis Magistratum vel pre vr' o sluga a giudetului,
Officiales, ac illis resistentibus pre carele va fi trimis giudetul
et non obedientibus, in quo Re- sa faci vre o slujba, iara ne§-
gula sit quod Magistratum oc- tine it va invaluI §i nu'l va rasa
cidens non solum tenetur ut Par- saV imple slujba, dupe invata-
ricida... sed etiam laesae Majes- tura mai marelui sau, aceasta
tatis crimen committit. grepla iaste ca §i cand, are fi
suduit pre domnie.
2. Cela, ce va sudui, sau va
face vre o nevoe oamenilor ce-
lor domne§ti, face gre§ala, cum
are sudui pre domnu-sau, dupa
cumu'i scris mai sus.
No. 142: Ut crimen laesae 3. Cela, ce nu si va pleca
Majestatis, et rebellionis dicatur supt invatatura giudetului, face
committi, non solum dx inobe- gre§ala, cum are fi suduit pre
dientia Principis, sed etiam ex domnie.
inobedientia officialum... Ubi...
dicitur rebellis Magistratus non
obtemperans...
No. 143: Ubi quod accusare 4. Tot omul iaste datoriu
quilibet potest contemnentem sa spue giudetului pre cela,
magistratum, et illi non paren- ce nu va si asculte de dans

www.dacoromanica.ro
 185

tem, quia talis actio est popu- *i de 'invatitura lui, cumu'l va

laris... giudeca.
No. 145 :... ex solo tractatu, 5. Cela, ce si va svatui sa
seu sermone, cum aliquo habito uciga pre vre un diregatoriu
de occidendo potestatem Bono- de la vr'un targ, §i de nu va
niae... absque plurium congrega- fi apucat si faca moarte, si nu
tione consilio, et conclusione non sa cearte, ca cela ce suduia§te
incurritur crimen laesae maies- domniia, iara numai tae
tatis, nisi quo ad poenam mortis, capul; iara de si va svatui sa
secus si fuisset tractatum de oc- hicleneasc'a, sau si uciga pre
cidendo Praetorem Reipublicae &augur domnul acei tare, macar
Romanae, vel principis, quia tune de nu va fi facut acel hicle§ug,
ex solo tractatu absque alio con- iara sa sa cearte ca unul di ceia,
silio, et conclusione hoc crimen ce au suduit domniia.
incurrit.
No. 150 :... In offendente... 6. Cela, ce va sudui pre o-
officiales Principis non in odium mul cel domnesc, sau intealt
Principis, vel ut Princeps, seu chip de'l va vatama, nefiind in
civitas careat illo officiali, sed slujba domnului, nu si va certa
ex particulari odio, ac ex pri- ca un suduitoriu de domnie ;
vata inimicitia. Nam is non com- aceasta sa inteleage cum aceasta
mittit crimen laesae maiestatis... vrajba, ce s'au apucat cu acel
No. 152: Et ex privata inimicitia om domnesc, nu s'au apucat, de
non dicitur occisus officialis, qui cand au fost cu slujba domneasca,
fuit occisus ratione officii... Et ce au fost mai de mult 'invraj-
in proposito, vide bannimenta biti, derept aceaia 1-au suduit ;
Status Ecclesiastici,... ubi ad hoc, iara de si va afla, cum si fie
ut poena in illis imposita contra invrajbiti, de cand au imblat cu
offendentes officiales et iudices,slujba domneasca, §i atunce nu
locum haheat, requirit, ut offen- 1-au putut sudui, temandu-sa de
certare, iara dup'acia 1-au aflat
sio sit facta ex eausa inimicitiae,
et... expresse requirit, quod sit sangur Fara de slujba, dece 1-au
facta occasione officii. suduit, sau 1-au vitamat intealt
chip, atunce iara§i ca un sudui-
toriu de domnie si va certa.
No. 148 :... In eo -qui officia- 7. De si va prileji vre un
lem, seu magistratum offendit, om domnesc sa imble cu slujba,
seu occidit se defendendo. Nam §i de sa va lega de un dirept,
is non incurrit crimen laesae vrand vatame, §i cela nu si

www.dacoromanica.ro
 186

Majestatis (Cf. Q. 125, No. 7... va da, ce'l va lovi, §i'i si vi

aggressor, si occiditur, potest di, ce-1 va lovi §i'i si va prileji
dici a se ipso non autem ab in- moarte, acesta, ce eau sprijenit
sultato occisus...) viata, si nu aiba nice o certare,
ce si fie un om mort.
II.
Pentru ceia, ce clevetesc §i suduesc pre domnul tarsi,
sau pre oamenii besearicii.
Glava 49.
1. Cela, ce va gril eau de domnul locului aceluia §i'l va
sudui cu minie §i cu tot de-adinsul intr'acesta chip, cat deare
putia, i-are face toata riutatia, pre unul ca acela si cade si'l
cearte, de vreame ce face lucru ca acela in protiva legii §i pra-
vilei ; §i nu si va certa numai cela, ce grAia§te riu de domn de
fati, de and toti, ce Inca §i cela, ce va gril cat de putin §i mic§or
cuvant, ce va fi de ru§ine §i de hula asupra domniei, §i acesta
si va certa; de vreame ce si afla un lucru mare la toate pra-
vilele, acesta ce va gril cat de putin cuvant riu in protiva dom-
niei locului aceluia, unde licuia§te, de-are fi on ce fial de om,
ver fie mirian, veil cilugar, ver fie ce om den clirosul besearicii.
2. Cela, ce va sudul pre vladic, sau pre duhovnicu-siu, si
cade si si ciarte.
6. Ertata si va chema sudalma, and va audzi cel suduit
cuvinte bune §i de cinste den gura celuia, ce 1-au suduit.
7. Cand va sudul ne§tine pre altul, §i de si va atinge de
trupul lui, cumu s'are dzice si'l Impinga, sau si'l tie §i si'l su-
duiasca, atunce nu si vi putia erta cu aceaste cuvinte, ce scriu
mai sus, ce trebue, cindu'l va erta, si'l iarte cu cuvintul §i den-
naintia a multi oameni.
8. Cela, ce va erta sudalma celuia, ce 1-au suduit, au cu
cuvintul, au cu ticearia, acesta cu adevirat si §tie, ca nu va mai
putia si pirasca la giudet, sil faca rascumpirare pentru sudalma,
ce 1-au suduit, ce'i va face giudetul, cumu'i si cade, §i'1 va certa
ca pre un vinovat, cumu'i va veni, giudetul, dupa pravila cum di
invititura.
9. Siamnele, ce scriu mai sus, arata, cum cel suduit au ertat
pri cela, ce 1-au suduit, mainte pans a nu Intra acealia cuvinte

www.dacoromanica.ro
 187

in urechile giudetului; iara de'l va erta, dupa ce va fi inteles

giudetul, atunce nu sa chiama ertata aceaia sudalma.
10. Cela, ce va erta la boala lui sudalma, ce'l va fi suduit
ne§tine, acela de sa va scula den boala lui, nu va putia sa pi-
rasca la giudet pri cela, ce 1-au suduit, si'§ rascumpere de-
pre dins.
111.
Moldova. Muntenia.
Pentru ceia, ce vor sudui pre Pentru ceia, ce vor sudui pre
mai marii lor, ce sa dzice pre mai marii lor, ce sa zice pre
boiari boiari.
Glava 3. Glava 50.
1. Cela, ce va sluji la un 1. Cela, ce va sluji la un
boiarin, §i de'l va hicleni intru boiaren, §i de'l va hicleni cu
ceva, sau'l va sudui, sau intr'alt ceva, sau'l va sudui, sau intr'alt
chip de'l va vatima, sa sa cearte chip de'l va vatima, acela sa se
ca un suduitoriu de domnie. pedepseasca ca un suduitoriu de
Domnie.
2. Cela, ce va giura cuiva 2. Cela, ce va jura cuiva sal
sil slujasca cu credinta, §i mai slujasca cu credinta, §i mai apoi
apoi el va sudui, face gre§a15, de'l va sudui, acela face gre-
cum are sudul pre domn. §ala, cum ara sudui pre Domn.
7. Cela, ce va sudui, sau va 7. Cela, ce va sudui, sau va
vitima pre sol, pentru ce nu va vitima pre sol, cice nu va fi
fi imblat intr'acea solie cu cre- imblat intr'acea solie cu credinta
dinti §i cu cinste, cumu sa cade, §i cu cinste, cum se cade, acela
nu sa va certa ca un suduitoriu iara nu se va pedepsi ca un su-
de domnie. duitoriu de Domnie.
8. Cela, ce va sudul sau va 8. Cela, ce va sudui, sau va
vatama pre vre un sol §i nu'l va 'Mimi pe vre un sol §i nu'l va
§ti, ca iaste sol, sa nu sa cearte §ti, ca iaste sol, acela sa nu se
ca un suduitoriu de domnie. pedepseasca ca un suduitoriu de
Domnie.
9. Cela, ce va filth bani, sau 9. Cela, ce va furs bani, sau
alt lucru, de la un giudet, ce alt lucru, de la un judecitoriu,
iaste intr'un ora', sa nu sa cearte ce iaste intr'un ora', acela sa nu
ca un suduitoriu de domnie. se pedepseasca ca un suduitoriu
de Domnie.

www.dacoromanica.ro
 188

IV.
Cand sa va desparti muiaria de barbat
pentru vrajma§iia barbatului.
Glava 21.
1. Muiaria poate sa ciara voe de la giudetul besearicii, sa*
sa desparta de barbatul ei, candu o va bate fara de same §i'i va
face rane de arme.
2. Inca poate muiaria sangura cu voia ei, Vara de giudet, sa
sa desparta de b5rbatal sau, cand o va bate Intr'acesta chip, sa
vie lucrul sa stia in cumpana, cum de n'are fi fugit, o are ft ucis
de tot, sau cand o va bate in vre un chip ca acela, sa o faca sa
nu poata gral catra giudet, sa'§ spue jaloba, pentru sa o desparta;
iara de nu va fi a§ia bitaia, sa nu sa poata desparti numai is
a§a singura cu voia ei.
V.
Pentru a §easiaspredzeace pricing, ce inmic§ureadza certaria.
Glava 66.
1. Cand va pith tatal pre fiu-sau cel trupasc la giudet pentru
vre o gre§ala, ce va fi f5cut, atunce'i sa va face mild gIudetului
§i'i va mic§ura certaria, ce'i s'are cadia dupa gre§ala lui, cum
scrie pravila.
2. FecIorul, ce are fi fugit §i'i s'are fi facut leagia dupa vina
lui, unde'I vor gasi, acolia sal faca moarte, iara tats -sau de'l va
prinde §i al dia giudetului, gIudetul va mai mic§ura certaria lui,
ce sa dzice, nu'l va omora, ce'l va certa Intr'al(t) chip.
3. De va fi fecIorul fugit, pentru cace va fi gre§it in protiva
imparatii, sau a domnii, §i au ,ficut paguba ca aceaia tarsi, pre
acesta, de'l .va prinde tats -sau §i de'l va trimite la giudet, atunce
mai putin sa va certa de la giudet, de cat de 1 -are' prinde omul
domnesc.
4. De vreame ce §e-are prinde ne§tine feclorul §i 1-are duce de
1-are di pre mans' giudetului, nu cace doara iaste om bun, ce pentru
cace sa teame, sa nu'l cumva prindza oamenii cei domne§tI, atunce
Inca sa va certa mai putin, de cum sa cade §i de cum invati
pravilele pentru aceaia gre§ala.
5. Acela, ce'§ va da fecioru lui pre mana gludetului, ca pre
un vinovat, de-are ft tats -sau §1 jidov, tot mai putin sa va certa.
6. A§ijdere §1 fecTorul, de va da pre tata-sau la giudet, ca

www.dacoromanica.ro
 189

pre un vinovat, ca si si cearte dupa gresala, atunce mai putin

si va certa.
7. Inma, de's va da feciorul, sau fats Ia giudet, ca pri niste
vinovati, mai putin va certa'i giudetul, iara nu-i va slobodzi de tot.
8. Aciastia toate, ce am dzis, pentru daria tatalui pre fecior
si feciorul pre tats -sau, Taste adev5rata si neclatita dupa pravilele
imparitesti si dupa cum seriu toti dascalii, tocmindu-sa toti in-
tr'un cuvant, f5r5 nice de o price, si carele au fost si mai prost
si mai mic nemica nu s'au pus in potriva acestora nice unele, de
cite am dzis. Iara drept aceaia aceasta dare de tats pre fecior,
sau fecTor pre tats, nu s'au prilejit nice danaoara, sa fie acesta
lucru, sä dia tats pre fecior si fecTor pre tats, 'Ana la vreamia
unui dascal mare si tocmitoriu de pravile, numele lui era Fari-
nascu, carele au str5ns toate pravilele ceale imparitesti, si inca
si ispiti si s5 nevoi cu invaTatura ca aceaia, sä cunoasca, care
pravile si obiceae si socotesc la oblastiile crestinesti in toata
lumia; acest dascal au fost dupa Hristos 1598 de ai. Si pans in-
tr'aceasta vreame nu s'au prilejit nice danaoara Nina §i fapta ca
aceasta, sa si legluiasca la giudet, ce sä dzice, tatal sa's dia fe-
ciorul, ca pre un vinovat, la gimlet. Numai la Polonia, supt oblastiia
Papei de Ram, ce au dat aria un tats pre fecToru'si, care fecTor
au fost izgonit den mosiia lui, pentru vice era gresit imp5ratii ;
iara aicia nu s5 tinu in sama pravila cea de milostivire, pentru
si cearte mai putin pre fecTor, pentru ce 1-au dat tats -sau, ce
cumplit dupa pravile 1-au certat ; pentru vice gresala era sudalma
pre imp5ratie, si giudeatele la greseale ca aceastia nu deschid
pravila cea de milostivire, ce numai pravila cea de certare cum-
plita, pentru cace si nu cumva ceira mils nice tatal, nice feciorul
de Ia giudeate. Ce, cum au fost, numai o data s'au prilejit acest
fiat de gludeate,

www.dacoromanica.ro
§. 62. Texte din Indireptarea legiei a lui Mateiu Basarab.
Reproducem un text athturea de isvorul latin din Farinaccius,
iar celelalte numai In romane§te.
I.
Pentru barbatii ce vor lua doao mueri,
§i pentru Muerile cealea, ce cand le vor lipsi Barbatil
de acasa, iara iale se vor marita.
Clays 237.
1. Cela, ce va lua doaa mueri §i se va cununa cu amandoa,
ce si zice, cu una inteun loc, cu alta intealt loc, §i vor fi vie
amandoaa, acesta lucru dupa Pravilele celor imparati bitrani, vechi
di demult, unora ca acelora li s'au fost facand moarte; iara in
veacul de scum se cearta dupa voia Judecatoriului, ce si zice:
sau sal bage in ocna, sau'l vor purta pre in targ cu pielea goals
pre toate ulitele, §i sa'i se is toate bucatele sa fie Domne§ti, pen-
tru Ca nu 'I se mai cuvine si aiba bucate, de vreame ce eau
pierdut cinstea §i iaste de mug §i de toata ru§inea.
7. Nice un Vlidica sau Patriarh nu poate nice inteun chip
si slobozeasca pe vre un barbat si'§ is doao mueri, sau muiarea
sa'§i is dot barbati.
8. Muiarea, cares se va cununa cu un barbat, carele va avei
§i alta muiare vie, aceia de va putea arata la judecitoriu cu bune
§i credincioase marturii ca acealea, cum n'au §tiut, ca are muiare,
aceaia nu se va certa; iara de nu vor arata cu marturii, atunce
se vor certa amandoi.
9. Cand se va afla, cum n'au §tiut muiarea, ca are barbatul
§-alta muiare, iara dup'aceaia se va arata §i muiarea cea dental,
atunce de va putea arata la judecitoriu, cum is n'au §tiut, cum
El are §i alta muiare, atunce poate si-§i is zeastrele, ce'i va fi
dat, §i alt tot ce'i va fi diruit, iara de'i va fi &rug §i El cev4
atunce poate si nu'i dea lui nemic, de in ce va fi fost a lui; iara
de si va afla, cum marturiile Ei nu sant deplin, nice adevarate,
atunce cu darurile, ce i-au fost dat barbatul, va piarde §i zeas-
trele Ei, §i a§a vor fi toate Domne§ti, iara pre dinsa o vor certa
impreuna cu barbatul.

www.dacoromanica.ro
 191

II.
Aicea scriem de Vina de intal, pentru carea se indeamna
Judecitoriul de mai micsoreaza Certarea si Pedepsa.
Glava 350.
1. Acumu vom sa spunem Vinile, pentru carele se indeamna
Judecatoriul de mai micsoreaza Certarea si Pedepsa celui vinovat,
si intaia vina iaste inselaciunea si viclensugul, pentru c5ce ca gre-
ce si face cu inselaciune si cu hiclensug, aceia iaste foarte
mare, iara gresala, ce sä face Fara de insel5ciune, aceaia nu se
chiama nice cum gresala, drept aceaia numai ce sa cearta asa
putin lucr, numai drept Leagea.
111.

Q. 92, (No. 1-191). Mino- Aicea scriem pentru a

res, qui dicantur ;, et qui dican- treia Vina, de carea sovaiaste
tur puberes, seu impuberes, aut cel vinovat, si se cearte mai
pubertati proximi: Qui autem in- putin, de cum i se cade dupa
fantes, aut infantiae proximi, et gresala, ce va f1 ficut.
qui senes. Glava 354.
No. 1: Quarta causa minu- 1. A treia vina, carea in-
endi poenam est aetas, 1. ferre deamn5. pre Judecitoriu s5 mai
in omnibus, ff. de regu. iur. ex micsoreaze Certarea celui Vino-
quo et senes, et minores delin- vat, iaste neVarsta ; pentru cace
quendo mitius puniri omnes con- ca* pre 135trani si pre coconii cei,
sentiunt. Verum ut quando hoc ce nu's de varsta, pre aceia mai
verum sit, dignoscamus, praemit- putinu'i cearta Pravila. lard pen-
tenda aliqua sunt, quae ad ter- tru si se inteleaga bine firea si
minorum cognitionem pertinent. tocmeala Pravilei, trebue si spu-
No. 2: Quaero igitur primo prae- nem bine, pre amaruntul, inalti-
missorum loco, quot sint homi- mea si pogorarea varstei ome-
num aetates, et quo tempore in- nesti, cum se cade, pentru sa
cipiant. inteleagem si Pravila mai bine,
ce sa zice, care varsta se chiama
Cocon, si care Tanar in mAsura
de varsta, si carele iaste Mic, si
carele Baran.
No. 3: Quaero II, quis dica- 2. Cocon sä chiama pans al
tur infans. Dic, quod infans di- saptele an de varsta ; Tanar in
citur usque ad septimum annum misura de varsta se chiama parte

www.dacoromanica.ro
 192

inclusive... No. 9. Quaero VI. quis barbateasca de la zeace ani §i

dicatur proximus pubertati. Dic, Jumatate pan& la 14 ani, iara
quod in hoc fuerunt diversae parte Fameiasca de la 9 ani .i
Doctorum opiniones, quarum pri- jumatate pans la 12 ani.
ma fuit, quod proximus puber-
tati dicatur ab anno decimo cum
dimidio, si masculus fuerit, us-
que ad 14, et si fuerit femina
ab anno nono cum dimidio usque
ad 12.
No. 10: Et si haec tibi pla- 3. Aceasta se socotea§te, cand
cet opinio eam limita, nisi ma- raotatea Tinerilor nu va treace
litia suppleat aetatem,... tunc im- pre varsta lor ; pentru ca de vor
pubes et infantiae proximus infra fi tinerii foarte rii, pans mainte
decem annos cum dimidio, non de 10 ani §i jumatate, atunce se
solum reputatur pubertati proxi- vor socoti mai sus de 25 de ani :
mus, sed tanquam maior 25 an- Cum au fost oare cand un Co-
norum... No. 48: Et scripsit Gre- con, cum scrie sfetii Grigorie
gor. capit. 19. lib. 4. Dialog. in- dvoeslov, cum pentru dease §i
fantem quinque annorum e ma- multe §i infrico§ate blisteme §i
nibus parentum propter assiduas hule, ce facei, cand Era numai
infantis blasphemias, a diabolo de 5 ani, atunce'l apucara dia-
ereptum fuisse... Decian. in tract. volii de in m'anile Parintilor lui
crim. tom. 2. lib. 6. c. 3. nu. 19. §i perira cu dinsul ; sau ca §i alt
ubi etiam refert quendam vici- cocon, ce Era de 5 ani §i ju-
num suum, puerum ab' infantili matate, dece pentru blastemele
aetate, teterrime conniventibus §i ocarale, ce facea Parintilor,
parentibus blasphemantem, fuisse se suparase tufuror Cetateanilor
a rusticis occisum. Rimului §i se-au sculat cu totii
de I-au ucis.
No. 21 :... quod minor dicitur 4. Mic se chiama pans in 25
qui nondum est annis 25... et de ani, iara deacolea inainte sa.
ab inde supra dicitur maior in chiama mare, si poata face tot
negotiis peragendis, ac etiam in lucrul.
delictis,...
No. 22:... quod senectus di- 5. Baran se chiama den 50
citur ab anno 50 perfecto usque de ani pans la 70 de ani.
ad annos 70...
No. 23: Regula I sit, quod 6. Batranii, cand fac vre o

www.dacoromanica.ro
 193

senes delinquendo mitius puni- gre§ala, pentru cares invata Pra-

untur... No. 26:... ut praesertim. vila sa se cearte trupea§te, acela
procedat in poenis corporali- se cearta mai putin de cat cel
bus... No. 32: Limita II in ca- tanar, mijderea §i la toate gre-
pitalibus, in quibus senes mitius §alele se cearta mai putin ; gra
non puniri... No. 33: Sic et in numai, de va fi gre§ala, ce va
homicidio, seriilem aetatem non face batranul de in gre§alele, ce
esse iustam causam minuendi se cearta cu moarte, ce sa zice,
poenam,... cumu e uciderea, pentru cace
ca atunce veri batran, veri tanar,
tot i se va taia capul fara nice
o socotinta, on cumu'i va fi
varsta.
No. 35 :... quia tunc demum 7. Mai putin se vor certa cel
senes puniuntur mitius, quando batrani, nu pentru alts, ce pen-
scilicet propter senectutem, et tru cace li se imputineaza san-
sanguinis diminutionem sunt e- gele §i putearea simtirilor §i li
tiam diminuti sensu, et intellectu, se imputineaza §i mintea ; iara
ita quod repuerascere incipiant,... de vreame ce va fi El, cu toate
secus autem, quando sunt ro- batraneatele §i cu barba alba, §i
busti, graves, perspicaces, et sa- de va fi barbat §i bun §i intreg
pientes,... la simtiri §i la minte, atunce de va
gre§1, se va certa ca §i un tanar.
No. 38 :... in poenis pecunia- 8. La gre§alele, carele se
riis in quibus senes non puniun- cearta cu bani, atunce se cearta
tur mitius,... tocma §i cel batran ca §i cel
tanar.
No. 39 :... quia licet senes 9. Wear, ca cei batrani la o
mitius puniantur, non tamen ex- seams de gre§ale se cearta mai
cusantur in totum,... putin, iara drept aceaia tot nu
poate fi, sa nu se cearte on cat
de putin.
IV.
Aicea scriem pentru a cincea Vina,
pentru carea mic§oreaza Judecatoriul certarea.
Glava 359.
1. A cincea Vina, pentru carea se indeamna Judecatoriul a
mai mic§ora Certarea celui Vinovat iaste aceasta, adeca, cand nu

V. OnLyor: 1storia dreptului roman. 13

www.dacoromanica.ro
 194

e omul cu toe& mintea, ce sa zice, E§it de in fire'§i, nebun; de

vreame ce invata §i Pravila, omul, ce va fi denafara de minte,
acela macar ce grepla ar face, nu se va certa.
2. Nebunul §i eel denafara de minte acela de sa va intelepti
candva, atunce nu se va certa pentru gre§ale, ce au facut la ne-
buniia lui.
V.
Aicea scriem pentru a §asea Vina,
pentru carea micpreaza Judecatoriul certarea celui Vinovat.
Glava 361.
1. A §asea Vina, carea indeamna pre Judecatoriu sa mai
mic§oreaze Certarea celui Vinovat, de cum invata Pravila, iaste
obiceaiul loculuI, dupa care obiceaiu cine va gre§1, nu se va certa
nice cum, cum dau invitatura toti Dascalii, tocmindu-se toti in-
tr'un cuvant.
VI.
Aicea scriem pentru a noa Villa, de in carea
micpreaza Judecatoriul Certarea §i Pedeapsa celui Vinovat.
Glava 364.
1. A noua.Vina, pentru carea se indeamna Judecatoriul sa
mai mic§oreaze Certarea celui vinovat, de cum cearta Pravilele,
iaste Neputinta §i Slabiciunea firei, pentru carea mai putin se
vor certa muerile, de cat barbatii la gre§alele, ce vor face.
2. Muiarea se va certa mai putin de cat barbatul, cand in
casa Ei se vor face bani rat, calpuzani, sau cand va cumpara
ceva vre un lucru Eftin, ca sal vanza mai scump, sau cand va
sparge cartea Domneasca ; §i Inca §i de sa va mesteca in toe-
meala Ereticilor, sau la Juramant mincinos; iara cand va gre§1 la
lucruri, carile sa fac in potriva Dumnezee§tii Pravile §i a Pravilei
firii omene§ti, atunce nu se va certa muiarea mai putin, ce toc-
mai ca §i barbatul.
3. Taranul eel gros, acela poate §ovai sa nu se cearte, mai
ales cand va fi marturie cuiva i de va gra1 cuvinte Fara de is-
prava, fara cale, de sa va cunoa§te lucrul, ca graia§te de prosti-
mea lui; iara de va grai de invatatura lui cea rea, atunce se va
certa tocma ca §i alalti; a§ijderea *i la alte la toate gre§alele, ce
va face Taranul cel gros, de va face de grosimea lui, atunce mai
putin se va certa; iara de va face de in raotatea *i feliul lui cel

www.dacoromanica.ro
 193

rau, atunce se va certa tocmai ca §i alalti; §i aceasta iaste in

putearea Judecatoriului, sail judece, de va fi de grosimea lui, sau
de nu va fi; fare numaT, de va fi gre§ala spre Dumnezeiasca Pra-
vila, sau pre Pravila cea de fire, race ca atunce grosimea luT
nemica nu'l va folosi, nice va §oval, si scape de certare.
VII.
Aicea scriem pentru a unsprezeacea Villa,
carea va mic§ora Judecatoriul Pedeapsa §i Certarea.
Glava 366.
1. A unsprezeacea Vina, carea mai mic§oreaza Judecatoriul
Certarea §i Pedeapsa celui Vinovat, iaste Dragostea; de vreame
ce dragostea se inchipuia§te cu Betiia, a§ijderea §i cu Nebuniia,
iara a§a mai vartos iaste §i mai rea chinuire de cat acealea de cat
toate; drept aceaia sa-u facut aceasta Pravila.
2. Cela, ce face vre o gre§ala, fiind indemnat de Dragoste,
acela mai putin se va certa, de cum spune Pravila.
3. Cela ce va fi biruit de Dragoste, §i de va timpina vre o
fata, mergand pe drum, §i o va satura, acela nu se va certa nice
cum: Cum au facut un Muncitoriu de la Athina, pre carele'l chemi
Opisistratos, carele au zis muerii'§i, candu'l indemna, si nu fie
intrialt chip, ce sa omoara pre cela, ce au sarutat pre o fata fe-
cTurita a lor, mergand pe drum, iara Elu'T zise acest cuvant: De
vreame zice ce pre ceia, ce ne iubesc §i ne saruta, to zici sa'T
omoram, dara inca ce inviitatura 'veil da si facem celora, ce nu
ne vor §i ne vor fi cu vrajmi§ie.

13$
www.dacoromanica.ro
 §. 63. Organizatia vevodatului ardelenesc.
Estinderea puterii regelui ungar. Voevodul, autoritatea
si atributiunile lui.
Am vAzut, cA cucerirea linuturilor ardelenesti nu s'a fScut
numai decal dupg cucerirea tinuturilor din regiunea Dungrii si a
Tisei, ci dominaliunea regilor ungari s'a estins In teritorul Ardea-
lului In mai multe etape si 'ntro epocS de peste 200 ani. Prin
urmare si organizajia data de noii stNpanitori linuturilor cucerite
nu s'a putut estinde dintr'o dat5, pentru a pufea prezenta pNrjile
ardelene ca un teritor compact apartingtor la coroana ungar
dela Inceputul domniei regelui Stefan I.
In prima epoc5 a cucerirea abia a ajuns sub domnia ungu-
reascg jinutul Somesului (ducatul lui. Kean intre 1000 si 1010),
apoi valea inferioarN a Muresului Intre munlii Ardealului si Tisa
(ducatul lui Ohtum, cam pe la 1038). Proxima estindere a puterii
regelui ungar a urmat abia in timpul regelui Ladislau 1. (1077-1098)
dupA un interval de o jumNtate de veac, cand a fost cuceritA
partea mijiocie a vii Muresului si valea afluentului Tarnava-mica.
A intervenit iar o pausa de o jumNtate de veac, pans In timpul
regelui Geza II. (1141 - 1161), cand s'a estins domnia spre sud
de Mures pang la Olt si In valea Tarnavei-mari, In legAturN cu
colonizarea oaspejilor Teutonici. A trecut din nou o jumAtate de
veac pans a fost cuceritg Tara Barsei si a jinuturilor situate spre
ost dela cununa de munji Harghita.,
Nu e decat natural, ca organizajia noului stat ungar s6 fi
fost estins asupra jinuturilor cucerite tot in aceste etape, iar
pang atunci s'a menjinut organizajia veche a voevodatelor roma-
nesti, aflate pe aceste locuri la venirea noilor cuceritori. De ase-
menea nu e decat natural, ca s5, aflAm, In teriforiile neocupate
Inc5organizaliile vechi ale elementului romanesc, voevodatele si
chinezatele, cu toate drepturile si obiceiurile, sub a cNror carma trAia,
si care au trebuit sN se menfinA in forma for originals, iar dupNce au
ajuns sub cucerirea regilor unguri, s'au menjinut pe langa orga-
nizajia slabs la Inceput a acestora, care, avand in vedere rapor-
turile de comunkcafiune de atunci si dep5rtarea dela resedinja
noului regat, pufea s6 fie mai mull o stgpanire nominalN, cum
fusese mai nainte si cea a Bulgarilor.

www.dacoromanica.ro
 197

Cand se vorbe§te despre voivodul regelui ungar in padile

ardelene, pentru primele veacuri ale domniei ungure§ti, (epoca
dinastiei arpadiene) nu se poate Inle lege un funclionar puternic
al regelui, ale cgrui organe $i puteri sa fi jinut sub sine Coate
teritoriile ardelene. Acesf voivod putea fi mai mull un reprezen-
tant al regelui, ca Simbol al nouii ocupajiuni, care aduna anu-
mite venite pentru curtea regelui. Astfel se poate explica pleni-
tudinea drepturilor, In care a trait poporul romanesc In prima
epocg a dominaliunei ungure§ti. Cu cat Ins aceastg dominajiune
s'a /ntgrit, funclionarii stgpanirei celei noui s'au Inmullit, cuceri-
torii au §tirbit din drepturile elementului autohton, pang ce acesta
a ajuns In situajia, in care II ggsim In veacul at XV.
Constatgrile stiinfei istorice ungure§ti, cg sub Stefan I. la
1003 s'ar fi Infiinlat organizalia comitatensg cu toate urmgrile el
$i in Ardeal, nu sunt Intemeiate. De asemenea nu pot fi dove-
dite cu nimic susjinerile privifoare la organizajia de slat ungu-
reascg pentru acest limp. (v. Timon, Magyar alkotmany- ds jog-
fortdnet ed. V, p. 219).
Isvoarele ungure§ti amintesc ca cel mai vechiu voevod pe
un Zso/t, cgruia i-ar fi Incredinfat Stefan I. guvernarea Ardealu-
lui. Nu se mai ggse0e amintit alt voevod decal mai bine de
pesle 100 de ani, la 1111 Si 1113 intro diploma a regelui Cal-
man, Mercurius princeps ultrasylvanus. Pentru primele veacuri nu
sunt date referitoare la reprezentantul regelui, care poartg denu-
mirea de dux sau wajwoda, chiar cum am ggsit In organizalia
Romanilor, dela care au trebuit sa iee aceastg denumire. La In-
ceput nu era vorbg de un funcjionar permanent, ci ,era Incre-
dinlat cu funclia de reprezentant at regelui vr'un comes din frun-
tea vr'unui comitat, on chiar §i vr'un principe regesc.
Pe la finea veacului at XII, cand era cuceritg cea mai mare
parte a linuturilor ardelene, se statornice§te voivodul ca funclio-
nar at regelui, cu autoritate cld sine stgtgloare, chiar ca §i pala-
tinul, avand curtea sa. El este reprezentantul puterii regale, mm-
pline§te §i atribujiuni de judecgtor.
Voevodul e numit de regele, dupg bunul plac at acestuia.
E totodatg §i,comes al unui comitat, at Dobacei sau Solnocului,
iar mai tarziu e In mod permanent §i comes at comitatului Sol-
noc. Lociiitorul §i-1 alege voevodul dupg plac, el este numit
vicevoivod.

www.dacoromanica.ro
 198

Voevodul e comandantul ostilor regesti din 'Agile ardelene,

conducandu-le In tabgra regelui. E administratorul venitelor re-
gest', din cars Ii revine lui a treia pzrte. Se mai aminteste In
documente Si de un imposit special at voevodului. Ca funcjionar
at regelui are dreptul la cuartiruire fajg de toll cei ce sunt su-
pusi autoritgjii lor, ba chiar $i dela Sasi, cand intervine ca de-
legpt al regelui, des] nu erau subordonaji autoritglii lui judiciare.
Ca organ to atribulii de judecgtor Imparte dreptate In curtea
sa nobililor. Dignitarii eclesiastici mai nalli erau exempli de sub
autorilatea lut, asemenea $i alte persoane, investite cu acest pri-
vilegiu din partea regelui.

§. 64. Organizatia teritorialA In Ardeal.

Situalia Romani lor. Unto trium nationum. Desvoltarea
voevodatului independent. Dietele ardelenesti..
Armata. Finante.
Organizatia teritorialci a fost $i In Ardeal a comitatului re-
gesc, far mai tarziu a comitatului autonom. Totusi In desvoltarea
organizatiel de stat ardelenest1 se ggsesc particularitgji.
Popoarele locuitoare In Ardeal s'au organizat In teritorii
deosebite, asa In cat se deosebesc 3 teritorii administrative bine
separate, at Ungurilor, Sgcui lor si Sasi lor. Aceste neamuri In yea-
cul al XV. s'au asocial In scopul de a oprima si esclude din
conducerea afacerilor publice poporul romanesc autohton, care
pang In aceasta epocg 41 menjinuse organizalia sa veche cu
voevozil si chinezii sal. hi documente ultimii voevozi se amin-
test la 1457. El trec In clasa nobilimei, care nu cunostia natio-
nalitate, sis prin aceasta ei sunt perduji ca conducgtori ai ele-
mentului romanesc.
0 Romanii 41 menfinuserg drepturile si organizajia for
pang catra mijlocul veacului al XV, rezultg $i din textul contrac-
tului de pace Inchelat dupg rascoala jeranilor din 1437, unde se
citeste: universitas Hungarorum et Valachorom hujus princi-
patus Traansylvaniae". De aid resultg, ca ei erau recunoscuji Inca
ca factor de slat In acest Limp. (v. Timon op. cit. p. 724).
Ca factori at vielii publice se desvoltaserg In pgrfile arde-
lene adungri, care se intruniau pentru a desbate afaceri judiciare

www.dacoromanica.ro
 199

*i alte afaceri publice, erau asa numitele congregatio generals,

iar poporaliunea reprezentat6 in ele este universitas, ca corpora-
liune de drept public. Dupg nalionalitNfile locuitoare In Ardeal se
aminteste, cum am vgzut, universitas Hungarorum, Valachorum,
Siculorum, Saxonum iar mai tarziu, dupg unio trium nationum
sunt omisi Romanii.
Ca teritoriu Ardealul e numit In documente: partes Trans-
sylvanae, voevociul e numit : wajvoda Transsylvanus, sau: waj-
voda partium Transsylvanorum, Tara-RomaneascN e numita : par -
tes Transalpine. In veacul al XIV se menlioneaza : tres partes
Transsylvanae, dela mijlocul veacului al XV : tres nationes Trans-
sylvanae.

Lupta feranilor romani penfru apNrarea drepturilor for faja

de nobilimea oprimgtoare, (compus5 din Unguri, Sasi si S5cui)
si lap de episcopul romano-catolic ardelean, cari au ggslt scut
in cetNjile sgsesti, au dus la Infrajirea nobilimei cu Sasii si M-
ail AceastN Infralire fratema unio s'a Mut sub conducerea
vicevoivodului ardelean la Ccipalnea (In jud. Solnoc-Dobaca, In-
tre Dej si GaIgNu, pe soseaua Dej jibou) In 16 Sept. 1437. In
aceasta infrNlire, cunoscutg sub denumirea de unio trium natio-
num, nobilii, Skull si Sasii s1au obligat sN se apere reciproc In
contra dusmanilor si chiar daca numai o parte ar fi atacat5, ce-
lelalte douN sunt datoare a-i veni Intru apgrare. Aceasta conven-
lie s'a !Scut mai strans6 in uniunea dela Media; din 1459, In
care s'au obligat sä se apere si sail dee ajutor nu numai tap
de Turd, ci si pentru apNrarea futuror dreptprilor si privilegiilor
lor, atat tap de atacurile venite din sus, call si din jos. 0 legs-
furS si mai strans5 s'a incheiat infre cele 3 najiuni in uniunea
dela Sighisoara din 1506, cand cele tres nationes §i-au garantat
Imprumutat nu numai apgrarea comun si reciprod, ci au In-
fiinjat un tribunal de 43 membri (cafe 14 din fiecare naliune si
un decan, esmis de capitolul ardelean) pentru resolvarea proce-
selor dintre ele si mai ales pentru starpirea facAtorilor de rele.
Prin aceste. Infrgliri s'a desvoltal intre cei interesaji simful
solidari1Nlii si a interesului comun, care a condus la desvoltarea
pgrlilor ardelene ca un corp de drept public separat, pe care it
gNsim dela mijjocul veacului al XV sub denumirea de regnum
Transsylvaniense, sau regnum Transsylvanum sau Transsylvaniae.

www.dacoromanica.ro
 200

Cu aceste tendinte de separatisni fajg de coroana Ungariei

s'a ridicat foarte mull vaza funcjionarului din capul provinciei,
care avea tot inferesul ca sg-si mgreascg puterea. In timpul re-
gelui Carol Robert un voevod al Ardealului a ajuns si comite al
Sasilor vi al Sgcuilor vi in baza acestei puteri a sale s'a numit
princeps, argtand tending de independenig, pentru ce a lost Eras
de rege la rgspundere.
Mai tarziu au lost numiji 2 voevozi In Meal, dintre care
primul era cel ce avea si funcjia de comes in Solnoc. Sub re-
gele Mafia a fost separatg funcjia de voevod de cea de comes
al Solnocului, dar voevodul ajungea comes al Sgcuilor, ceea-ce
a devenit regulg. Din aceastg putere sporifg a voevodului s'a
desvoltat cu timpul dupg catastrofa dela Mohaciu voevodatul in-
dependent al Ardealului.
Desvoltanduse solidaritatea de interese dintre cele 3 najiuni,
pentru discutarea chestiunilor de interes comun, s'au Intrunit vi
adungri numite diaeta sau congregatio generalis trium partium.
Astfel de adungri s'au linut sub Andreiu III, apoi sub Sigismund
si In epoca Huniazilor si lagelonilor. Aceste adungrt se lineau
sau sub conducerea regelui, sau sub conducerea voevodului. Cum
erau reprezentate naliunile, nu al/ern date, numai despre Sasi
slim, cg erau reprezentaii prin delegall.
Atribujiunile dietei erau afarg de Judecarea proceselor, re-
gularea chestiunilor de rgsboiu of finanje.
Oastea datg de pgrjile ardelene era comandatg de voevod
ca capitaneus generalis Transsylvaniae §i fgcea o parte deosebitA
In oastea regelui.
Din punct de vedere financiar pArtile ardelene erau de ase-
menea importante pentru regii ungari. Mine le de sare, de our pi
de argint din aceste pgrli erau un important venit pentru tre-
buinjele regelui.
Impositul introdus in timpul regelui Ludovic I. era quinqua-
gesima, dupA turmele de of ale iobagilor, a rAmas si mai tarziu.
Nobilii erau scutiji de imposite. Sgcuii ca oameni liberi de ase-
menea nu plAtiau imposite. Cand se incorona regele, se insura,
sau i se ngstea cel dintai copil, erau Sgcuii datori sA dee ca
dar boi, dupA fiecare movie. DupA catastrof a dela Mohaciu acest
dar a luat caracterul de imposit. Impositul Sasilor numit : census
St. Martini era stabilit dupA diploma Andreanum In pausal, care

www.dacoromanica.ro
 201

era dupa catastrofa dela Muncaciu intre 6000 10.000 florini de

aur, mai tarziu Insa s'a ridicat la o sums cu mull mai Insemnatg.
Alte prestajiuni §i mai ales dare de rNsboiu subsidium,
se putea incassa in pgrjile ardelene numai cu incuviinlarea dietei
generale sau a adunarii singuraticelor najiuni.

§. 65. Organizatia Ungurilor, Sacuilor §1 Sa§ilor.

Nobilii ardeleni aveau acelea§i libertNli, drepturi si privilegii
ca $i nobilii din Ungaria, cars drepturi au lost confirmate prin
mai multe decrete date de regele Ludovic 1. Regele Mafia insN,
din pedeapsN cä nobilimea ardeleang s'a rNsculat in contra lui
la 1467, a redus incatva drepturile nobilimei ardelene.
Aceea pane a pgmantului ardelenesc, care era in afarN de
teriforiul SNcuilor §i al Sailor, s'a considerat ca parnantul un-
guresc. Elementul romanesc, autohton, era considerat ca neexis-
tent, sau in cazul cel mai bun, folerat, fiind redus in §irul celor
fNrS de drepturi.
In pgmantul unguresc se gNsesc urmNtoarele 7 comitate :
Alba, Cojocna, Dobaca, Hunedoara, Solnoc, Tarnava §i Turda.
La aceste s'au alNturat, dupg cafastrofa dela Mohaciu, §i cateva
comitate din Ungaria.
Comitatele ardelene aveau acee4 organizajie ca §i cele
din Ungaria. Numirea comijilor (principales comites) o fNcea voe-
vodul In locul regelui, vicecomijii si solgSbirMii erau ale§i de no-
bilimea din comifat. Pe cand in comitatele din Ungaria erau cate
4 solgAbirNi, in cele din Ardeal erau numai cate 2, afar de
comit. Alba, care avea 3, fiind faarte estins. Unele comitate au
cafe mai multi comiji §i vicecomiji.
Judecarea proceselor in instanta primA se fNcea la tribuna-
lul comitatens. in cause penale nobilimea era judecalN exclusiv
de voevod. Asupra civilor din ora§e erau tribunale proprii. Iobagii
erau supu§i judecNrii domnului for de pgmant, afarN de causele
de criminalitate. In instants superioarg judeca voevodul sau in
persoang, sau vicevoevodul, Impreung cu judecNtorii nobili §i cu
ajutorul protonofarului. in contra judecNlii voevodului se putea
apela la curia regeascg.
Procesele mai importante nu erau judecate de tribunalele

www.dacoromanica.ro
 202

ordinate, ci de congregatiunea generaM (congr. generalis vel diaeta

universitatis nobilium) cu participarea nobilimei. Se jineau mai
ales la Turda. Aceste diete, in afarg de judecarea proceselor ca-
pitale, se ocupau §i cu alte afaceri publice, ca alegerea delega-
jilor pentru dieta jgrii (oratores), repartizarea dgrilor votafe de
dieta jgrii, mgsuri pentru apgrarea lArii $i pentru scoaterea de
oaste, publicarea legilor aduse de dietg. Sub diefg Intelegem pe
cea a Ungariei.
Voevodul avea autoritate nu numai asupra pamantului un-,
guresc, ci asupra tuturor pgrjilor din Ardeal, at cgror comandant
suprem era In organizatia militarg, exercita control pentru impli-
nirea obligamentului militar. Situatia lui era aserangtoare cu a
palatinului.

Pdmantul Sdcuilor era impSrlit In 7 scaune, mai tarziu s'au

format 12, dar cele 7 erau mai fruntw. Acestea formau comu-
nitatea sgcuiascg Universitas- Siculorum septem sedium Sicu-
licalium. Locul prim II lima scaunul Odorheiului, unde se
jineau adungrile Sdcuilor. Aceste. 7 scaune erau: Mure§, Odor-
heiu, Sepsi, Kdzdi, Orba, Csik, Gyergy6, mai farziu s'a Infiinjat
*i scaunul Aries.
Sacuii erau carmuiti dupg dreptul for deosebit jus Sicu-
licale desvoltat din dreptul consvetudinar at lor. Dupg acest
drept se regulau In special chestiunile de mo§tenire §i posesiune.
Aceastg situajie specialg de drept a for era cunoscutg ca liber-
tas Siculorum.
In fruntea scaunului se afla un major (f5hadnagy, major
exercitus, capitaneus) si un judeccitor suprem (summus judex) sau
un judecd tor regesc (judex regius), cum §i un judecdtor teritorial
(judex terrestris), cari erau alesi dupg neamuri §i ramificalii,
schimbandu-se In fiecare an. Atribujiunile militare §i cele judi-
ciare nu erau exercitate de acelea§i organe, ci de organe deosebite.
Tribunalul scaunului era compus din 12 jump, In afarg de
funcjionarii lui. jurajii erau alesi In fiecare an, 15 parte se ale-
gea din seniori (f5emberek), 2/ din comunitate (kozrend ex
communitate). Dela tribunalul scaunului se pulea apela la tribu-
nalul scaunului Odorheiu, ca tribunal suprem, de acolo la comi-
tele Sdcuilor i In instanla ultimg la regele.
Erau luate de sub autoritatea scaunului oragele sdcuiegti pri-

www.dacoromanica.ro
 203

vilegiate, care nu se folosiau de dreptul sacuiesc, ci de dreptul

isvorit din privilegiile for date de rege (jus regale).
in fruntea tuturor Sacuilor era, Ca functionar al regelui, co-
mes Siculorum. El era In prima linie comandantul ostilor date
de Sacui, care luptau ca unitate deosebita In armata regelui.
Sub presedentia comitelui se intrunia, de regula la Odor-
teiu, in adunare generals universitas trium generum Siculorum,
care se ocupa nu numai cu judecarea proceselor mai insemnate,
ci crea sf nornre generale in conformitate cu dreptul for national,
normand atat chestiunile de organizatie generals, cat si cele de
drept privat.
Pdmeintul Sailor e format, ca teritoriu separat de guver-
nare, in baza diplomei Andreanum din 1224, din coloniile sa-
sesti, acumulate ca imitate sub denumirea de fundus regius. Acest
teritoriu e format din cele 7 scaune (septem sedes) aparlinatoare
la Sibiiu si din locuitorii lui universitas septem sedium Saxoni-
calium. Acestea 7 scaune erau, In afara de Sibiiu, care era so-
cotit ca resedinta, Cohalmul, Mercurea, Nocrichul, Ordftia, Sighi-
;oara, Sebep21-:scisesc, %S'incul-mare. Libertatile si privilegiile acor-
date for grin diploma regelui Andreiu se numiau libertas Ci-
biniensis.
Coloniile sasesti neinsirate aid, ca Mediaful, &tea, Bistrila,
Brasovul §i Tara-Bd rsei, la inceput erau subordonate comitelui
sacuiesc. Mediaful §i .5eica au fost scoase de sub autoritatea
acestuia de regele Sigismund la 1402. Dupa acest an se amin-
teste iu documente de septem et duae sedes. Brapvul §i Tara-
Barsei au lost de asemenea anexafe la pamantul sasesc de. re-
gele Sigismund la anul 1422. Bistrila a fost constituita ca comi-
tat perpetuu (comitatus perpetuus) al CorvineStilor la 1453. Dupa
desfiintatea acestuia a fost anexata la teritoriul de guvernare
al Sasilor.
fn capul fiecarui scaun sasesc era un iudex regalis numit
de rege. Acesta avea situatie juridica ca si comilii comitatelor
de pe pamantul Ungurilor. Avea denumirea de comes (Graf). Fle-
care comes avea langa sine, subordonat, un Stuhlrichter (judex
terrestris). Aceste functii au ajuns sa fie ereditare in unele fa-
milii sasesti. Regele Mafia insa a desfiintat atat dreptul de nu-
mire, cat si mostenirea tor, incuviintand, ca ambii functionari ai
scaunului sa fie alesi de adunarea generals a scaunului.

www.dacoromanica.ro
 204

Pentru resolvarea afacerilor mai importante de guvernare

$i justijiare se intrunia de 4 on anual adunarea scaunului, unde
putea vent on care cetglean liber al scaunului, dar judecgtorli,
juralii si seniorii (seniores, Altschaft) erau datori a se prezenta.
Presida iudex regalis, ce era $i executorul hotgrIrilor si sentinle-
lor judecgtoresti aduse in adunare. Era si comandantul ostirei
date de scaun.
in fiecare scaun s'a ridicat la im'portanjg mai mare cafe un
oras, care era rqedinja (Vorort) scaunului. Aid se fineau adu-
ngrile. In orasele sgsesti s'a desvoltat o autonomie remarcabilg,
dar ele nu s'au separat, ca la Sgcui, de organizalia scaunului,
ci rgmanand in ele, $i -au eluptat mare rol in conducere.
Orase le erau conduse de primar (magister civium Biir-
germeister). Autoritatea orgseneascg, magistratus, o fgcea prima-
rul Impreung cu juratii (iurati assesoies, iurati consules, mai apoi
senatores). In afacerile mai importante delibera totalitatea cetgle-
nilor (Gemeine), far hotgarile erau executate de magistrat. Acesta
resolva $i afacerile mai neInsemnate. Mai tarziu se constifuie
langg magistrat un consiliu de 100 membri centumviri, Hun-
dertmannschaft, care se Intregia singur si exercita drepturile
autonomice din incredinjarea cetalenilor, totalitatea cetgienilor era
convocatg numai in afacerile mai importante.
In frunfea satelor era judele (Richter, Hannen, Grafen), avand
si atribujiuni de judecgtor in afaceri bagatele. Funclia judelui era
numitg Gralenthum. juzii erau la Inceput alesi, apoi au ajuns a
a fi ereditari, la urmg au rgmas sg fie far numai alesi.
Intregul Omani sgsesc era condus de comes Cibiniensis,
care era totodatg si judex regius Cibiniensis. El reprezenta pule-
rea de guvernare si de judecgtor a regelui. Era numif de rege,
Ins subordonat voevodului. Regele Mafia a renunjat la dreptul
de numire a comitelui Sibian, care a ajuns dupg aceastg renun-
pre, In loc de funclionar al regelui, de functionar ales al Na-
tiunei SciSeti.
Comesul Sibian era presedinte in adunarea natiunei seise$ti,
ce se linea in Sibiiu, ca universitas Saxonum, avand dreptul de
corporajiune autonomg, ca si universitas nobilium" din comi-
tate. Aceastg corporajiune exercita drepturile de autonomie, crea
norme pentru teritoriul propriu, iniermedia administratia generalg
de stat.

www.dacoromanica.ro
 205

Din judecgtorii celor 7 scaune se compunea un tribunal

suprem sedria septem judicium, ImpreunN cu senioril. Acesta
era instanla de apel lap de judecgtorii scaunelor. Dela tribunalul
celor 7 scaune se putea apela la adunarea natiunii scise§ti, iar
de aid la regele, nici odatg Insg nu se apela la voevod, sau la
congregajia de sub presedinjia acestuia, chiar si In cazul dacg
paratorul era vr'un nobil sau Sgcuiu.
Organizajia Sailor s'a menjinut pang in timpul mai nou,
In veacul al 19. Dupg Introducerea constitujionalismului ungar
din 1867, desfiinjandu-se ca organizatie de guvernare prin legea
art. XII din 1876, a rgmas mai departe numai ca organ al fun-
dajiunei constituite din averea universitgjii $i a tribunalului celor
septe scaune, spre scopuri culturale.

§. 66. Organizatia Romani lor in cele 8 districte

din Banatul Severinului.
Afarg de organizatiile cunoscute pang scum ale elementelor
neromane din teritorul romanesc, isvoarele istorice ne-au con-
serval date si despre organizajia deosebitg a elementului roma-
nesc. Aceste date le avem despre Romanii din Banatul Severi-
nului, despre cei din Tara Halegului, din Tara-M5raplui, din
Valea Rodnei $i din Maramurgs. Ne ocupgm la acest loc cu
organizalia celor 8 districte romiine0 din Severin. Date le le scoa-
tern din isvoare unguresti, din studiile referitoare la aceste ma-
terii ale istoricului Frideric Pesti publicate de academia de stilt*
maghiarg (A szardnyi bansag ds Szdrdnyvarmegye tortdnete, 3
vol., Bpesta 1877-78, A szdrdnyvarmegyei hajdani oldh kerii-
letek, Bpesf 1876).
Istoricul Frideric Pesti contestg, cg jinutul cunoscut sub de-
numirea de Banatul Severinului ar fi fgcut parte din teriforiul
coroanei unguresti Incepind cu epoca regelui.Stef an I. Cu ocu-
papa ducatului lui Ohtum domnia ungureasca Inca n'a fost ex-
tinsg asupra acestui teritoriu. Aceasta a urmat abia in decursul
veacului al XIII.
La inceputul veacului al XIV. (dupg 1nchegarea primului
principal romanesc) Banatul Severinului e Impar lit In mai multe
districte. Toate aceste districte erau situate In partea dincoace

www.dacoromanica.ro
 206

de Carpali. tri documentele vechi acest banal e numit : banatus

Zewriniensis (care nu e identic cu banatus Sirmiensis, cum s'a
cent gresit la copiarea unor documente vechi).
Tr] fAmtea acestui banat, cum aratg si numirea, a stat un
ban, care facea parte din sirul baronilor statului ungar. Aceastg
demnitate a lost purtatg si de loan Corvin, ajungand prin ea In
strut stegarilor larii. De cafe on se Trtirau In documente baronli
Orli (barones ex officio) Mire acestia se Insirau si banul Seve-
rinului, algturea de cel al Croaliei, Bosniei, al Belgradului, Timi-
sului si Pojonului.
Districtele romanesti dirt banatul Severinului sunt : districtul
Lugoj, Caransebes, Mihalca, Almas, Iladia, Corneat, Isvorul Ca-
rasului (Krass6f8), Bdrzava (Borzaf6). Aceste districte se numesc
In documente, Tncepand cu anul 1451, .districte romanesti (olah
kertiletek). Ele aveau situalie privelegiatg si in epoca anterioarg
acestui an.
Demnitatea de ban al Severinului, a fost ocupata Inainte de
loan Corvin si de alp Romani, asa se aminteste banul Ion Tren-
tul Intrun document din 1376 al regelui Ludovic I. Un decret din
1492 dispune, ca In demnitglile de bani sg fie numiji numai no-
bili unguri, cari au merite.
Cel mai Insemnat dintre districte a fost al Caransebesului,
care In timpurile mai vechi era Imparlit In 2, Caran si Sebes.
Organizajia districtului Caransebes era asemangtoare orga-
nizajiei comnitatense, iar funcjionarii districtului erau sl funcjio-
narii comitatului. In capul organizaliei districtului era un Comes
(comes districtus Sebes), In celelalte districte se aminteste de
castellanus §i cafe °data comes (Castellanus de Mihald, comes
de Mihald). Langg acesta era un funcjionar al districtului, care
avea tribujiunile administrative. De isvoarele unguresti e numit
Solgdbirdu, iar Romanii Ti ziceau crainic.
loan Corvin Inteun document din 1451 (8 Iunie) da ordin
solgabirgilor celor 7 districte romanesti, ca sa convoace pe nobilii
celor 7 scaune romanesti ale provinciei, pe o anumitg zi la re-
sedinja de judecata a districtelor, avand sg examineze In adunare
publicg ca oare Mihail Ciorna, fiul sgu Nicolae si fratele sail
Blasiu au drept de posesiune asupra ceigjii Drencova si a finu-
tului ei. Resedinja de judecata era Caransebesul, unde s'au si
Intrunit nobilii districtelor In ziva de 13 lanuarie 1452 si In causa

www.dacoromanica.ro
 207

aceasta au jinut judecatg, la care au luat parte $i delegaful tri-

mis de capitolul din Cenad, care a redactat raport oficial In
chestiune.
Al 8. district al Comealului a lost zglogit corvinestilor de
regele Sigismund pentru o sums de bani imprumutatg. Dupg 25
'ani plgtind locuitorii datoria, au mers la regele Vladislau V. la
Viena $i au cerut sg fie iar anexaji la districtele romanesti, ce
regele le-a implinit In 1457, intgrind tot °data 5i privilegiile tu-
turor districtelor. Dela acest an teritorul celor 8 districte a ajuns
iar complect.
Privilegiile districtelor se cunosc din 2 documente ale regelui
Vladislau V. din 1457. Dupg aceste obligamentul Romanilor din
cele 8 districte era de a apgra trecgtorile Dungrii In contra Tur-
cilor. Invasiunile acesfora .erau foarte dese, pradau Ora si intre-
candu-se duceau cu ei oameni in robie si avutul locuitorilor.
In documentele regelui se vorbeste de universitatec nobilor
ri chinezilor, cum a a celorlalti Romani", sau Intealt 10C despre
Pi ivilegiile Romani lor a a chinezilor", apoi despre Romanii
nobili Si chinezii, cum fi ceialalti Romani", infelegand fofdeauna
pe cele 8 districte.
Privilegile acestora erau urmgtoarele:
1. Regele nu va dgrui In aceste districte mosii strginilor,
Wand esceptiune aceia pe cari Romanii 5i nobilii Ti vor afla
vrednici pentru meritele lor.
2. Cele 8 districte nu se vor separa de olaltg, ci avand pri-
vilegii egale, ele formeazg o universitate (corporajiune).
3. Districtele vor sta sub un comite comun, care va jinea
judecgji, iar cei nemuljumili cu judecata lui pot recura la judex
curiae, iar de acolo la regele.
4. Dad comitele, sau vicecomitele vrea sg incasseze amende,
nu poate duce caii, oile $i armele celui amendat; amendele sit
nu poatg fi incassate altcum decat iesind executorul la faja locului
impreung cu pretorul Romanilor.
5. Nobilii si chinezii romani sunf scutiji de d.gri, si atat
averea acesfora cat $i a iobagilor for este scoasg de sub on ce
sechestrare $i judecgtorie strains.
6. Nobilii Fomani ai districtelor se privesc de nobili ade-
vgrali ai tarn.
7. Procesele In contra iobagilor nobililor romani sg se des-

www.dacoromanica.ro
 208

bats inaintea acestor nobili, iar procesele In contra nobililor si

chinezilor romani /naintea comitelui lor.
Locuitorii rornani $i cei de altg limbg din districtul Sebes
mai aveau dela regele Sigismund scutire de vanui In intreagg
Ora. Acest privilegiu a lost intgrit si de regele Vladislau IL In
1494, and acesta a trecut pe la Timisoara.
in afar de aceste privilegii si de legile speciale ale Ro-
manilor din cele 8 districte se mai aminteste in documente gi
de un anumit drept romanesc (jus wolachicum).
Asa Int judecatg adusg de vicebanii Severinulul In 1478
s'a zis, ca acusatul sg pung jurgmant, asupra nevinovgliel Sale
impreung cu 12 insi dupg legea veche gi aprobatg a districtelor
romanesti", (juxta antiquem et approbatam legem districtuum vo-
lahicalium universorum).
Intr'alt proces din 1500 inaintea scaunului banului severi-
nean, dupg ce paritorul nu si-a putut cloyed/ afirmajiunea dupg
cum cere dreptul romanesc (jure volachie requirente), a lost ju-
decal sg pung jurgmant.
in anul 1503 un nobil roman, ajuns in stramtoare materialg,
a vrut sg-si zglogeascg pgrfile de mosie din cateva safe, $i dupg
obiceiul romanesc (juxta ritum volachie) a chemat composesorii
de 3 on Inaintea judecgtorilor, somandu-i sg iee in zglog pgrfile
sale, ca sg nu ajungg pe mani streine.
Surat urme, cg in aceste districte si clgruirea de mosii din
partea regelui era normatg de regule speciale. Dintr'un document
al regelui Vladislau I. din 1444 results, cg, vrand sg rgsplgteascg
meritele lui Nicolae Bizereiu si a sofilor sgi pentru luptele In
contra Turcilor In timpul lui Ion Corvin, dupg ce documentele
avute li s'au perdut in decursul luptelor cu Turcii, regele le dg
document nou de dgruire asupra mosiilor romanesti din 4 sate
aflgtoare In districtul Caransebesului dupg hotarele vechi si sub
acele condifiuni", dupg care se stgpanesc $i celelalte mosii In
districtul Caransebesului, cum si dupg Injelesul, In care ceialalji
regi dinaintea lui Vladislau aveau obiceiul a dcirui aceste mocii
roma nesti".
Dgruirea mosiilor era de 3 feluri. Unele pgmanturi se stg-
paniau dupg obiceiul chinezatului" (more keneziatus). Chinezatul
era Impreunat cu mosie si drept de mostenire In unele familii
(Keneziatus cum possessione of jure successionis). Al doilea fel era

www.dacoromanica.ro
 200

cand regele ridica pe cnez la rangul de nobilitate, dandu-i do-

cument de dgruire din nou Si scolandu-1 de sub autoritatea res-
pectivei cetgli sau caste!. Al treilea fel at dgruirei era cel obisnuit.
Cum am vgzut mai sus, districtul cel mai fruntas era at
Caransebesului. Acesta Insa cu timpul a ocupaf teritorul celora-
lalte districte, iar aceste au ajuns In raport de dependenjg, fgrg
nici o neatarnare, asa cg cu timpul si-au perdut importanja si
organizatia.
Din organizatia districtului Caransebes s'a desvollat organi-
zalie comitatensg, comijii $i castelanii s'au Intitulat cu timpul
comiji $i castelani ai comitatului Severin $i a districtului Caran-
sebes. Funclionarii districtului si comitatului au exercitat $i atri-
butiuni de funclionari orgsenesti.
Dupg catastrof a dela Mohaciu se schimbg situajia politicg
a Severinului. In pacea dela Oradea-mare dintre Ferdinand I. $i
loan Zapolia banatul Severinului ajunge in posesiunea Ardealului.
Dela acest limp pang la finea veacului al XVII. el are parte de
soartea Ardealului. Deputajii districtelor Lugoj si Caransebes iau
parte la dietele Transilvartiei. Logi le ardelenesti In mai multe lo-
curi amintesc de aceste districte.
in anul 1643 (sub George Ralcoczy 1.) nobilimea din Severin
a lost scutitg de a mai lua parte in espedijiuni rgsboinice, ca
recunoastere a meritelor castigate Intru apgrarea jgrii, dar prin
aceasta a perdut $i titlul de drept la privilegiile avute.
Cu finea veacului at XVII. ajunge Banatul din nou sub Habs-
burgi, organizatia lui politica a trecut din nou prin schimbgri.
In locul asezgmantului din districtele libere, Romanii au In-
trat In asezgmantul granijei militare, menite a servi tot acelasi
scop, apgrarea hotarelor In contra Turcilor.

§. 67. Organizatia RomAnilor in districtul

Tariff FAgaraqului.
Tara Oltului este numitg In cele mai vechi documente
Terra Valachorum" (Tara Romanilor). Hotarele ei stint aratate
In diploma regelui Andreiu II. prin care dgrueste cavalerilor Teu-
ton' Tara Barsei (1211). In aceastg epocg granifele cuceririi un-
guresti In Ardeal ajungeau numai pang la marginea de rgsgrit

V. On4or: Istoria dreptului roman. 14

www.dacoromanica.ro
 210

a Tgrii Oltului §i pang la marginea de miazgzi a Tgrii Sgcuilor.

Tara Barsei era indicatg ca pgmant nelocuit, pentru a se fixa
un titlu pentru donaliune. (Bunea, Incercare de ist. Rom. p. 201
si 205). Dupg asezarea Sasilor in Ardeal, ei ajung vecini ai Ro-
manilor din Tara Oltului atat la apus de catre Sibiiu, cat si la
nord, intre Tarnava-mare si Olt.
Tara Oltului a format un teritoriu deosebit, cu o situatie de
drept specifics, constituind ducatul Fagcira,sului, a cgrui insem-
ngtate am vgzut-o In relaliunile dintre Domnii Tgrii Romanesti
si regii Ungariei. Tara Oltului a putut ajunge intre cuceririle din
Ardeal ale regelui ungar pe la finea veacului al XII. (Mire etapa
a patra si a cincia din cucerire a Ardealului). Cea dintai asezare
de strgini in teritorul Romani lor din Tara Oltului este Intemeierea
mangstirei Cisterclfilor In comuna Carta (Mire 1202-1206), unde
li s'au dat mosii, Coate de sub stgpanirea Romani lor, (terram
exemptam de Blaccis"). Dar mgngstirea aceasta nu a prea putut
rgspunde menirei sale, de a Intgri stgpanirea noug In tam Ro-
manilor. Mosiile ei au lost prgdate, cgluggrii huiduili. Carol Ro-
bert o pune sub scutul comitelui sgsesc din Sibiiu. fn timpul
stgpanirii ducatului Fgggras prin domnii romani, Vlad Tepes In-
cearcg sg o populeze cu cgluggri de legea rgsgritului. E desfiin-
tatg de regele Mafia (1477), averile ei trec prepoziturii din Sibiiu
(Bunea 1. c. 210).
Cavalerii teutoni s'au intins din Cara Barsei si in Ora Oltu-
lui, dell regele ungar nu le dase acest drept. (Papa scrie regelui :
...,,dictos fratres aliquas pessessiones tuas extra concessos sibi
terminos occupasse"). Organizatia for /mg a lost desfiintatg,
fiind scosf cu forla din Cara Barsei.
Tara Romanilor" amintitg in documentele regelui Andreiu
IL in aceleasi condifiuni cu Tara Sgcuilor", ne dovedeste, cg
Romanii, desi supusi regelui ungar, se bucurau de aceeasi auto-
nomie ca si Sgcuii pe teritorul tor.
Situatia deosebitg a Tgrii Oltului se poate constata si din
faptul cg ea a lost stgpanitg pang la inceputul veacului al XVII.
tot de Romani. Aug. Bunea (in discursul sgu de intrare In Aca-
demia Romang, Stgpanii Tgrii Oltului") ne deosebeste istoriceste
pe acesti stgpani, Incepand cu Voevodul Radu Negru, Basarab,
fiul sgu Alexandria, Radul I., Mircea cel Bgtran, Mihail I., Vlad II.
Dracut, Vladislau II., Vlad Tepes, Dan (al 10 domn at Tgrii Ro-

www.dacoromanica.ro
 2l1

manesti, care a stgpanit Fgggrasul pang la 1462). In epoca urmg-

toare Tara Oltului n'a mai ajuns In stgpanirea domnilor Tgrii
Romanesti, dar stgpanii ei au Post Romani, sau nobili de origine
romans, asa d. e. boierul Udriste (1483), loan Corvin (fiul natu-
ral al lui Mafia 1503), Stefan Mailat (1530), fiul acestuia Gavril
(1559), Gaspar Bdkes (ex Valachis oriundus 1565), Mihaiu Vitea-
zul (1599).
Sub stgpanirea autonomy a Tgrii Oltului, doveditg istoriceste
Limp de pesfe 4 veacuri, cu sttpani romani, organizajia cea veche
a elementului romanesc, care nici odatg n'a putut pgrgsi acest
teritoriu, s'a desvolf at mai deparfe In forme nalionale, cu totul
deosebite de ale celorlalte popoare, cu cari a venit In atingere.
Aceasta organizajie a lost conservatg pang In timpurile mai none.
0 colectiune de documente in aceastg materie a publicat N.
Densusianu la 1885 Monumente pentru istoria Tgrii Fgggrasului",
scoase din arhiva lui Ar. Densusianu. In lumina acestor docu-
mente se dovedeste, cg poporul romanesc In Tara Fgggrasului
a avut o organizare deosebitg socialg, In frunte cu boierii jgrii,
organizalie administrativg, judecgtoreascg si militarg, toate nor-
mate de un drept special romanesc.
Boierimea §i In Ora 011ului, ca si In timpurile prime ale
cucerirei In Ungaria, ca sf in cele 8 districte romanesc ale bana-
tului Severin, Iii avea la bazg obligajiunea serviciului militar.
Serviciul militar al nobilimei romane nu era o obligatiune, ca
la nobilimea ungureascg, numai pentru rgsboiu condus de rege
In persoang, ci era o obligajiune permanentg, de a fi pururea
In arme.
Boierii fgceau serviciu militar cu cai la castelul Fgggras st
In alte locuri (more aliorum vexorum natorum... Boeronum nos-
trorum equis... inservire").
Boerimea era organizatg In permanenjg, nu numai pentru
iesirea la rgsboiu, In unitgji militare, avand conducgtorii sgi (cg-
pitan, locotenent, decurion). In Limp de. pace militarii construiau
Intgrituri, castele, lucrgri de apgrare, le reparau si jineau In rand
bun. (munimenta struendi, et reparandi, aggeres fadiendi..." do-
cument dela regele Sigismund din 1427).
Boierii, afarg de serviciut militar, erau si carmuitori ai sate-
lor, avand a se Ingriji de afacerile publice, fgcand sf slujba de
judecgtori. In lara Fgggrasului aflgm tribunal compus de regulg

14*
www.dacoromanica.ro
 212

din 12 jurati. Ana de Nadas, vgduva Voevodului ardelean Stefan

Mai lat (la 16 lunie 1556) line tribunal cu boerii jurati din Tara
Fgggraplui §i confirmg mai multe mosii boiere0. Martin Deac,
castelanul Fgggraplui (29 Oct. 1630) cu cei 12 boieri jurati ju-
decg un proces al boierilor din Po§orta cu vecinii din Breaza,
hotgrand, ca boierii diu Poprta sg jure cu 50 boieri oneVi, cg
Breaza este Infiinjatg In boeronatul Po§ortenilor. Tribunalul boe-
resc din Fgggra*, compus din castelanul Serban Diac §i 8 boieri
jurati judecg un proces de proprjetate (5 lul. 1677) (Din monu-
mentele Tgrii Fgggraplui publicate de N. Densu§ianu).
Boierimea avea moOle sale eredifare (hereditates boero-
nales). Mosia era avere inalienabilg a familiei boere§ti, ea putea
fi moOenitg numai de membrii familiei. Mai multe documente do-
vedesc, cg la schimbarea stgpanilor, boierii erau confirmati in
boieria moOlor (boeronatus possessionum) §i in oficiul de boieri
peste anumife sate (officium boeronatus). Caferina de Branden-
burg, principesa Ardealului dupg Gavril Bethlen (17 Mai 1630)
confirmg boieri In numgrul boierilor adevarali §i necontestabili
ai Tgrii Fgggra§ului" §i le confirm prerogativele, ce le au clupg
drept §i vechia consvetudine §i ceialalli boieri si le intgre§te mo-
§iile boiere0. Asemenea confirmare (la Susana Loranify, vgduva
lui George Rakoczi I §i boeriseazg casele, averile proprii §i ce-
lelalte mo*ii a unor boieri.
Tot sub Susana Lorantfi se face recensgmantul boerilor Si
at libertinilor din Tara Fgggraului. (Densu§ianu, Monumentele).
Normele de drept ale Tgrii Fgggraplui au fost codificate In
Statutele Tarn Fgggraplui (Fogarasvid6ki statutumok) din anul
1508 §i In Consfifutiunile districtului Tgrii Fgggraplui (Consti-
tutiones Districtus Terrae Fogaras) compilafe In veacul al XVI
XVII. Ele sunt publicate in Monumenta Hungariae juridico-histo-
rica de dr. Alexandru Kolozsvari §i de Clement Ovari, Tom. I.
Budapesta 1885.
N. Densu§ianu in studiul sgu asupra drepfului vechiu ro-
manesc (Dacia preistoricg p. 879-907) sustine, cg Statutele Tgrii
Fgggraplui din 1508 apar in ce prive§te particularitgple limbei,
numai ca o simplg traducere Latina de pe un text romanesc mai
vechiu, citand mai multe exemple, ca gravitates Boyaronum
(greutglile boierilor), filiam prefacere, induspes (fur care Infra .pe
din dos), proditione domus (prgdgciunea casei), una pinta vini

www.dacoromanica.ro
 213

(o pintg sau cupg de yin). Despre Constitutiones spune, cg con-

lin In mare parte numai simple extrase din o candid mai veche
de articule §i edicte (Protocollares articuli et edicta), care se pgstra
la Cgpitanatul Tgrii Fgggra§ului. in unele constituliuni se men-
jioneazg Dux sau ducele Fgggraplui §i Vajvodales homines, co-
misari judecgtore§ti ai voivodului. Cgpitanul Fgggraplui, care
era urma§ul voivodului de pe vremuri, avea dreptul sg pedep-
seascg pe ace0 vajvodales homines. N. DensuOanu face con-
clusiunea, c5 o parte din articulele acelor constitujiuni aveau pu-
fere §i In timpul, cand Fgggrwil era ducat sau voivodat.

§. 68. Organizafia Romanilor din tinutul Hategului,

Hunedoarei §i Devei.
Tinuturile Hajegului, Hunedoarei §i a Devei, In focmai ca
§i celelalte linuturi cu organizatiune romaneascg, cele 8 districte
din Severin, Tara Fgggraului, Valea Rodnei §i Mararnure§ul,
constituiau din timpurile vechi o organizajie de districte roma-
ne§ti, numite in diplome districtus olachales.
intr'un document din 1363, dat de vicevoivodul Ardealului,
se menlioneazg cnezii §i nobilii romani din districtut Hajegului
(Nos Petals Vicevayvoda Transylvanus... universisque Keneziis
of senioribus Olachalibus ipsius districtus Haczak... pro tribunal!
sedentibus"). Tntr'alt document din 1439, dela regele Albert se
cuprinde aceea0 menjiune nobilium ut dicitur Valachorum nos-
trorum Districtus nostri Haczeg appelati".
Tntr'un document din 1427, dat de regele Sigismund se men-
jioneaza districtele romaneVi din castrul Deva, argtate ca orga-
nizalii ale populajiunii (Sigismundus... in reprimendis malesanis
dictorum populorum in districtibus Olachalibus castri nostri Dewa
constitutorum consiliis et moliminibus").
Tntr'un document din 1482, dat de regele Matia, sunt men-
lionaji cnezii din regiunile castrului Hunedoara (Mathias... Ex-
posifum est nostrae Maiestati in personis universorum keneziorum
nostrorum in pertinentiis castri nostri Hunyad commoranlium ").
In alt document din 1399 se vorbe§te de nobilii roman! §i un-
guri, organizaji in Hunedoara, injelegand sub nobilii unguri pe
acei nobili romani, can objinuserg nobilitatea ungureascg, ca o

www.dacoromanica.ro
 214

categorie deosebitg de nobilitate, cu drepturi t datorii diferite de

cele ale nobilitglii romane0i, care avea la bug obligamentul
serviciului militar. (Styborius universis et singulis nobilibus tam
Ungaris quam Olacis... in Hunyad constitutis").
Organizatia acestor districte nu putea fi decal continuarea
organizaliei nationale a cnezatelor §i voevodatelor. Se Intelege,
cg aceastg organizalie In cadrele voevodatului ardelenesc, in capul
cgruia era cel mai Malt voevod ca reprezentant al regelui ungar,
§i In leggturg cu organizatia socialg §i politicg ungureascg, a
trebuit sg iee forme proprii. Din toate documentele acelor vremi
rezultg, cg nobilitatea romang s'a menlinut ca institutiune natio-
nal, iar algturi de ea a existat §i nobilitatea ungureascg, care
era bine distinctg de cea romang, fiind altul conlinutul ei. No-
bilii unguri erau indicati ca nobiles Hungari" sau veri nobiles
regni nostri", fiind mentionali deosebit algturea de cei romani.
Nobilimea ungarg cuprindea drepturi mai marl §i obligatii
mai putine, nu conlinea obligalia serviciului militar permanent.
Prin urmare nobilii romani, soldati vecinici, aspirau §i el,, ca re-
compensg pentru servicii de arme, sg ajungg la gradul mai inalt
al nobilimei ungare. Trecand In aceastg nobilime, a cgrei religie
era catolicg, viala socialg isolatg de a cnezilor §i leranilor ro-
mani, soldali vecinici *i ei, au perdut firul de leggturg cu neamul
de origine §i. pe Incetul s'au ungurizat. Aproape toatg nobilimea
ungar de azi din Hunedoara derivg din ace0 nobili olaci, ri-
dicati la rangul nobilitglii ungare. Numele familiei aratg originea
for romang.
in capul organizaliei politice a acestor districte era, ase-
menea organizaliilor din celelalte regiuni, a Ungurilor, Sa0or §i
Skuilor, universitas nobilium ac Keneziorum (universitatea
nobililor §i cnezilor). inteun document din 1435 se menlioneazg :
Nos Ladislaus de Chaack Vayvoda Transilvanus... una cum
juratis et universitate nobilium ac Keneziorum ipsius districtus
Haczak".
in conformitate cu principiile de organizatie a acelor timpuri,
In adungrile corporaliunilor politice se desbgfeau §i procesele
mai importante. Am vgzut aceasta In atribuliunile tuturor corpo-
raliunilor politice, ce am examinat pang acum. in districtele ro-
mane era In vigoare institutiunea celor, 12 jurali, cari Inca tre-
buiau sg-§i spung cuvantul In chestiunea litigioasg din desbatere.

www.dacoromanica.ro
 215

Hotgrirea adusg de acestia era desbgtutg In adunarea universi-

tglit, unde deliberandu-se, se aducea o hotgrire definitivg. in baza
dreptului national, Romanii nu putiau fi lipsifi de proprietatea for,
nici chiar In caz de infidelitate, decal daca erau judecaji de no-
bilii si cnezii proprii, cum am vgzut aceasta si In cele 8 dis-
tricte romane§ti din Banat (duodecim juratis ad judicandum in
Haczag Dominus Vaivoda commissit" 1398. Nos Ladis-
laus de Chaack Vayvoda... una cum juratis et universitate nobi-
lium ac Keneziorum ipsius Districtus Haczak, sane exinde deli-
beratione, ac consilio et voluntate eorundem, praefatos Kosztha,
Stanchul et Volkul sacerdotem, ...dicto ipsorum keneziatu et dicta
possesione Ryusor vocata... ratione eorum infidelitatis privamus).
Transmisiunile de mo§ii se fgceau tot In baza dreptului
romanesc, care prevedea cu totul alte condifiuni. cum am vgzut
§i In cele 8 districte din Severin. (Ladislaus... sub eisdem con-
ditionibus, servitutibus et consuetudinibus, quibus per praedeces-
sores nostros Reges Hungariae in districtibus Valachorum pos-
sessiones et villae donari consueverunt" 1453. Vezi N. Densu-
sianu, Monumente pag. 2-3).

§. 69. Situatia Romani lor din Valea Rodnei.

In organizajia teritorialg a Ardealului s'a bucurat de o situa-
lie deosebitg, din timpurile cele mai vechi incepand, teritorul din
coljul nord-ostic al jgrii,. valea de sus a Somesului mare, numit
Valea Rodnei. Acest teritoriu impreung cu opidul Rodna a avut
In timpul istoriei importanjg deosebitg pentru minele de argint
din regiunea Rodnei. Aceste mine se pare a fi fost cunoscute $i
In timpul provinciei romane In Dacia. Ramificajiile liniilor de
comunicaliune duceau in valea Somesului de sus pang la Ru-
conium, iar In valea afluentului Sieu pang la Staliunea Preatoria
Augusta, 0 care putea fi pe locul comunei Orheiu Burghelle
de azi, unde s'au ggsit multe monede romane de aceastg epocg.
In epoca cucerirei unguresti a Ardealului valea Rodnei a
putut ajunge sub stgpanirea ungarg In prima etapg a cucerirei
Intinzandu-se cuceirea din valea de jos a Somesului de-a lungu
1) Vezi Geschiste der dentschen in Nord-Siebenbiirgen von loseph
Traugott Klein, in Programm des evang. Obergymnasiums A. B. is Bistritz
1870/71, Hermannstadt 1871 p. 27.

www.dacoromanica.ro
 216

raului pans cStre isvoare. fn documentele istorice se aminteste

Rodna si cu alte comune din valea de sus a Somesului In vea-
cul al XIII. In timpul ngvAlirei Mari lor (1241) Rodna a fost 'Jus-
tin de oardele navSlitoare prin pasul din apropiere.
Se constatS dela aparijia primelor documente istorice, cN
Valea Rodnei se bucura de drepturi si inmuniigli deosebite, avute
din vechime. Acest teritoriu se afla intre posesiunile reginei Un-
gariei, in beneficiul cgreia se strangeau Mile din valea Rodnei.
Bela IV. inteun document din 1245 (publicat in Monumenta
Regni Humgariae) IncredinleazA pe comitele Sacuilor, sA ocupe
teritorul comunelor din Valea Rodnei 2) §i sa le administreze dupg
drepturile sl inmunitSjile, care le-a avut acest trout din vechime,
iar din venite s6 dee la tesaurul reginei anual 130 marce In aur.
Inteun document din 1264 (publicat In documentele privitoare
la Istoria Romanilor culese de liurmuzaki vol. L 319) Papa Urban
IV. InvitS pe Stefan, voevodul Transilvaniei, sA restitue reginei
jinutul Bistrijei $i at Rodnei (terras Bistriche, Rodona..."), pe
care le-au Stapanit din timpuri inmomeriale totdeauna reginele
Ungariei.
In decursul veacurilor valea Rodnei a avut o situalie ase-
manStoare cu cea a coloniei Asesti din nord-pstul Ardealul,
dela Bistrija. Aceasta colonie, depSrtatS de teritorul celoralalte
colonii sasesti, a avut o soarta deosebita. In 1453 ajunge im-
preuna cu Valea Rodnei, Intre posesiunile marelui bSrbat al vea-
cului, loan Corvinu, ridicat de regele Ladislau V. la rangul de
comes perpetuus" at Bistrilei. Dupa moartea lui loan Corvinu,
Bistrita gi Valea Rodnei ajunge sub stSpanirea lui Mihail Szilagyi,
care a lasat amintiri neplAcute in urma sa.
Situajia districtului Bistrijei $i a Viii Rodnei e regulata din
nou de regele Mafia, la anul 1475. Prin documentul dat In Buda
(la 3 lunie 1475) Mafia, condus de gandul de a ridica din lipsa
si miseria, in care a ajuns in urma invasiunilor dusmane, opidul
Rodna cu pertinentele sale numife Valea Rodnei (Rodnawelgye)
si pentru a putea restaura minele de argint, chute de mita
vreme in ruine, decreteaza de a se scoate din comitatul Doboca
$i a se incorpora la orasul Bistrila opidul Rodna cu pertinentele
sale, avand oaspefii si locuitorii acelora a se bucura In totdeauna
') In document se mentoneaza comunele: oppidum Radna, Sanet
Gurgh, Rebra, Nyirmezeu, Naszod, Salva, Cseh (Telciu?), Macold, Zagra.

www.dacoromanica.ro
 217

de toate drepturile, libertgjile, obiceiurile, grafi& §i privilegiile,

de care se folose§te °rapt Bistrija, cetgjeni §i comunitate, din
vechime, avand aceia a se numgra in §irul or4enilor, dar su-
pu§i totodatg §i tuturor contribullunilor, atat ordinare cat §i extra-
ordinare, care ie dau org§enii regelui. (,,...volentes oppidum nos-
trum Radna vocatum, cum suis pertinenciis Radnawelgye vocatis,
in comitatu Doboka habitum et existens, de inopia et paupertate,
in quam Superioribus disturbiorum temporibus, propter creberrimos
hostium incursus,... ad civitatem nostram bistriciensem ...annecti-
mus et incorporamus ac ut prefatum oppidum cum suis perti-
nenciis, hospitesqe et incole earundem universes tut ibus, liberta-
tibus, consuetudinibus, graciis et privilegiis, quibus ipsa civitas
nostra bistriciensis, clues et communitas eiusdem ab antiquo
usa exstitit, all perpetue et gaudere valeat algae possit. ha tames
quod oppidum ipsum et pertinencie eiusdem dicte civifati nostre
subiecta semper esse censeantur et cum civibus civitatis nostre
prelate bistriciensis et suis pertinenciis connumerefur ac omnibus
contribucionibus, tam ordinariis, quam extraordinariis, Nostre
Maiesfati provenire debentibus, farentur..." Colecjia Hurmuzaki,
vol. XV. Acte §i scrisori din arhivele ora§elor ardelene Bistrija,
Brasov, Sibiiu, publicafe de Nic. lorga, pag. 83-84).
Dupg restabilirea raporturilor de prietenie Mire regele Matia
§i Stefan cel mare, voevodul Moldovei, pentru ca marele apargtor
al cre§tingtglii sa nu intre in raporturi de prietenie cu Turcii,
i s'a Mut danie In coljul nord-ostie al Ardealului domeniul Ciceu
cu cele 60 de state ale sale. Teritorul actstui domeniu era w-
zat tot in Valea Somesului mare, mai In jos de teritorul cunoscut
ca Valea Rodnei. Continuitatea teritorialg a comitatului Doboca
era Intreruptg prin scoatetea domeniului de Ciceu, astfel valea
de sus a Somesului cu Rodna era un teritor isolat, farg nici o
leggturg teritorialg cu restul jarii. Acest teritor trebuia sg fie adus
In leggturg cu un teritor administrativ din corpul Ardealului.
Acesta era cel invecinat al Bistrilei. De aceea credem, ca dl N.
lorga are dreptate, cand face observajia, cg aceastg masurg,
luatg de regele Matia prin diploma din 1475, e in relajie cu intra-
rea Ciceului, prin domnie, In manile lui Stefan cel-mare. (Hur-
musaki XV. p. 84 nota s)
Prin diploma regelui Mateiu, drepturile §i inmunitgfile popu-
laliunei din valea Rodnei, avute de acest jinut din vechime, au

www.dacoromanica.ro
 218

fost Intgrite, hind locuitorii investiii Intru toate cu acelegi dreg-

furl, inmunitgji si privilegii, ca $i cetgjenii Bistrifei. In diploma se
face distincjie titre hospites, sub cari se Injeleg colonistii sasi din
opidul Rodna, cad Infra lig parte nu s'au asezat Safi, si intre
incolae, sub cari se injeleg ceialalji locuitori ai jinutului, locuit
In totdeauna de elementul romanesc.
Prin diploma regelui Mateiu s'a asigurat, atat opidului Rodna,
cat $i locuitorilor lui si a vaii Rodna o situatie juridicg deose-
bitg, asemgngtoare situaliei din celelalte teritorii deosebite roma-
nesti, districtele Severinului, at Fgggrasului, Hajegului, Hunedoarei
$i Devei. In Coate aceste elementul romanesc s'a susjinut intro
situatie mai bung, decal in teritoriile ajunse sub apgsarea nobi-
limei $i a najiunilor privilegiate.
Urma§ut in domnie a lui Matia, regele Vladislau II. prin 2
diplome, date In 1492 Si 1498 confirmg diploma lui Mafia. In
cea din urma Indrumg pe bistrileni sa respecteze drepturile Ro-
manilor din valea Rodnei:... sed eos omnibus libertatibus, con-
suetudinibus, prerogativis et iuribus, quibus practacta civitas nostra
bistriciensis gaudet, uti et frui libere semper permittatis et per-
miti faciatis" (Hurmuzaki. XV p. 133 si 150):
Romanii din Valea Rodnei si-au menfinut, pe langg Coate
incercgrile Bistrijenilor de a i lips] de drepturi, situajia for pang
la Introducerea asezgmantului militar (1761-3), asa cg ei cu tot
dreptul puteau sustine Intro plansoare inaintatg Impgrgtesei Maria
Terezia la 1758, ca ei n'au fost iobagi, ci Liberi nati, locuitori
ai vgii dinainte cu 200 ani de Intemeiarea orasului, stapani ai
pgdurilor, munjilor, pg§unilor §i campurilor din timpuri inmemo-
dale. 5)
La valea Rodnei aparlineau comunele din valea de sus a
Somesului, Incepand dela Mocod In sus, cu cele din vaile de pe
jermurul nordic at Somesului. Intr'un limp Insg Si Valea Rodnei
era Imp Arlitg In doug. In timpul stgpanirii Domnului Moldovei
Petru Rare si a urmasilor sal, asupra Ciceului, ba chiar si asupra
Bistrifei caliva ani, (vezi Istoria Rom. din Ardeal de N. lorga vol.
1. cap. IX. Un domn moldovean ravnitor al Ardealului : Petru
Rare§ $i opera lui p. 128-156) Valea Rodnei Inca a ajuns sub stgpa-
3) V. Beitrage zur Geschichte der Militarisierung des Rodnaer Thales
in Programm des ev. Obergymnasiums A. B. zu Bistritz 1879/80 de Fr. Kra-
mer p. 18.

www.dacoromanica.ro
 219

nire moldoveneascg. in timpul domniei lui Iliac -Vodg 1546-1551)

Rodna si cu comunele din Valea Rodnei Ong la Feldru erau
stgpanite de Moldova, iar cele dela Rebra pang la Mocod de
Bistrileni. )
Organizatia opidului Rodna putea fi cea a oraselor din acel
Limp, avand in cap pe jude, :naafi §i comunitatea (Richter and
Purger mit ssamt der Gemain yn der Rudna" Hurmuzaki XV.
355 Stephanus iudex iuratique oppidis rodnensis" 1543 ju-
did et iuratis civibus oppidi Radna-Banya" 1558). Ridicandu-se
importanla opidului prin exploatarea minelor de argint, a fost
ridicat la rangul de opid liber regesc, oblinand drept de targ In
singulis diebus dominicis", si emblemg (1520 prin privilegiu dat
de Ludovic II). Productele minelor irebuiau literate camerariilor
regesti de Rivulo Dominarum (Baia-mare). In Rodna Inca erau
asezaji camerari, funcjionari at stapanilor de pe vremi, cart con-
trolau producjiunea minelor.
In capul comunelor vgii Rodnei era acelas functionar at
satelor romanesti, cunoscut din vechime, cnezuL inteun document
dat de Bistrijeni la 1523, se confirmg ca s'au prezentat ?naintea
for fret preofi cu toll cnesii din valea Rodnei (cum omnibus Kne-
siis Vallis Rodnensis"), sa cearA loc de mgngstire Intre satele
Hordou si Telciu (Hurmuzaki XV. 271). Mai tarziu se perde de
numirea de cnez $i se Intrebuinfeazg cea de jude. Orasul Bistrija
avea In comune organele sale, care strangeau contributiunile. Ca
astfel de funclionari sunt menlionali crainicii §i slobodnicii (v.
Kramer 1. c. p. 16).
4) In registrele. asupra contributiei stranse de orasul Bistrita din co-
munele viii Rodnei intre anii 1547 si 1552 sunt 1nsirate numai comunele
Mocod, Mititel, Sagra, Salve et Ordo, Telciu et Bykes, Naszod, Rebre minor,
Rebre maior, Burgo superior et inferior, Poyen, Runk. In registrele poste-
rioare anului 1552 stint Insirate si celelalte comune dela Rebra In sus, anume:
Nyezmezew (mai tarziu Feoldrew). Ilva, Zent Jorg, Maior, Rodna. (V. F.
Kramer 1. c. p. 10-12).
In scrisorile publicate la Hurmuzaki XV dintre anii 1546 $i 1551, pag.
456, 457, 465, 469, 474, 476, 981, tritnise dela Ilias-Voda cAtre Bistriteni se
vorbeste de subditis nostris de Feldro", de negociis subditorum nos-
trorum de Fewldro" misimus literas nostras camerario nostro de Radna-
Banya" subditus noster ex valle Rodne" cum quodam homine vestro
de Rebra Minoriu. In 1547 loannes camerarius rodnensis, scriind judelui din
Bistrita, vorbeste In numele domini nostri graciosissimi".

www.dacoromanica.ro
 220

§. 70. Organizatia Romani lor In Maramure§.

In .capitolul despre voevodafe In trecutul neamului romanesc
am vazut, ca aceastg institutiune s'a ridicat la o importanta deo-
sebitg In Maramures, Aceastg importantg a fost constataIg si de
istoriografia ungureasca mai noun, adusg in incurcatura de a nu
o putea exotica, suslinand feza asezgrii Romani lor in Ungaria
prin veacul at XII $i XIII. Ne Intemeiem si aici pe un isvor un-
guresc, in apreciarea imporlantei voivozilor $i elementului ro-
manesc In Maramures. E studiul A maramarosi olahok, bete-
lepeddsiik, vajdaik ds kndzeik" de George Petrovay (publicat In
Szazadok, revista societatii ung. de istorie, anul at 45. 1911, pag.
607-626).
Ipoteza istoriografiei unguresti, ca Romanii au venif In Un-
garia, prin urmare si In Maramures, prin veacul al XIII, nu se
potriveste la Romanii din comitatul Bereg si Maramures, pen-
trucg acestia au fost investili cu astfel de privilegii, cum n'a putut
sg oiling nici odatg un neam de pastori inmigrand pe Incetul
cu pascutul turmelor, un dusman de neam strain, neinrudit cu
cel unguresc, spat ca prisonier in luptg; iar ca un dusman cap-
turat in rgsboiu sg fie colonizat la granita Orli si sa fie Mere-
dintat cu apgrarea hotarelor, e de-a dreptul un nonsens."
Romanii din comitatul Bereg si Maramures n'au fost su-
pusi autoritatii comitelui si pretorilor din comitat, ci erau sub-
ordonati voevozilor alesi de ei Insisi deosebit in fiecare comitat ;
acestia coduceau la rgzboi pe cei armali si acestia tineau jude-
cata asupra lor, rezolvand procesele dintre ei, cum si parile In-
cepute de allii In contra lor".
Astfel de privilegii, si dacg mai adaugem, ca sub titul de
contributie trebuiau sg dee numai a cincizecia parte din sporul
turmelor lor, a putut sa °Nina numai un neam viteaz crescut
pentru luptg, asezat de bung voe, primit cu drag, ,si numai un
astfel de popor a putut destepta fatg de sine o incredere atat de
mare, ca in mana lui sa fie puss apararea unei Orli din hota-
rele tarn. Acestei Increderi au si corgspuns barbateste si cu toate
cg analele si istoricli nostri nu vestesc luptele lor glorioase, to-
tusi stim din diplomele noastre, cg au devenit fii credinciosi ai
acestei lad, au luat parte in expediliunile regilor Ludovic cel
mare si Sigismund, ba au luptat sub conducerea voivozilor lor

www.dacoromanica.ro
 221

de sine staigtori §i biruitori In contra Lituanilor pagan!, au luptat

peste tot locul algturea vifeazului consacrat, vestitul loan Huniade
in multele lupte triumfgtoare ale aceluia ; au lost Insolitori cre-
dincio§i ai regelui Mafia §i In lupta dela Baia cu trupul for au
prins sage* trimise asupra lui..."
Sub principii ardeleni au slat !gra Intrerupere strgjeri In
trecgforile Maramureplui §i In deosebire de alte comitate, Im-
pgrliji in palcuri de cafe 100, erau organizali Infru Coate milifg-
reste sub cgpitani §i locotenenji, grupaji in trupg de algrell $i
pedestrime".2) (Petrovay 1. c. p. 611-612).
Cum am vgzuf, §i In alte pgrti ale jgrii, In Severin, In Fg-
ggra§, In Hajeg, asemenea §i in Maramure§ importanjg §I titlu
pentru drepfuri §i privilegii, acordate de regi, §i-a eluptat ele-
mentul romanesc prin serviciile militare, ca apgrgtor al hotarelor
larii In potriva du§manilor din afarg. Organizajia militarg, insti-
tuliunea voevodatului §i chineszatului e aceea§i, ca §i In celelalte
Orli ale pgmantului romanesc. In urma imporfanfei marl ce au
ca§tigat In organizajia acesfei Orli de jug §i in apgrarea ei,
organizajia nalionalg a Romanilor era cu afat mai prejuitg In
ochii puterii de stat.
Romani' locuiau in veacul al XIV §i cele urmgfoare nu
numai in Maramure§, ci Si In comitatele Bereg §i Ung (vezi stu-
diul nostru p. 166 §i 167 documentele citate din diplomele ma-
ramure§ene din veacul al XIV §i XV de 1. Mihalyi). In fiecare co-
mitat ei I§i aveau voevodul tor, care era In fala regelui. §i a au-
toritglii comitatense reprezentantul Romanilor.2)
Regina Elisabeta In diploma din 30 Sept. 1364 (Mihalyi 55)
da libertate Romanilor din comitatul Bereg, ca sg-§i aleagg voe-
vod, cum au aceastg libertate §i Romanii din Maramure§ §i din
alte Orli ale jgrii (quod communitas wolacorum nostrorum in
1) Suntem recunoscatori istoricuiui ungur pentru aceasta apreciare fa-
vorabila a Romanilor din Maramures ca aparatori ai hotarelor. Regretam
numai, a stiinta ungureasca nu trage conclusiile logice din aceste premise
atilt de adevarate. Chiar si autorul In unele parti ale studiului sau rataceste
in hipotezele stiintei unguresti, cu privire la venirea Romanilor in pamautul
stramosesc.
2) Petrovay insira ca voevozi cunoscuti pans acum din Bereg pe Ka-
rachon Bilkcy si Grigore Makarjay, din Ung pe Sanislau Lazy, din Mara-
mures pe Erd6, Bogdan fiul lui Micula, loan si Stefen fiii lui luga, Drag Si
Balk fii lui Sas. (I. c. p. 621).

www.dacoromanica.ro
 222

Comitaiu nostro de Beregh existencium... Ideo woyvodam wola-

corum, qui pro ipsis utilis et honestus videretur, de comuni vo-
luntate, eis preficere admitteremus, secundum quod eciam aly
wolacy in Maramorosyo et alys partibus regni nostri residentes
1-fungarie potirentur libertafe... Annuimus eisdem wolacys nostril,
ut woyvodam quem communitas wolacorum habere voluerit, li-
beram eligendi et preficiendi habeant facultatem, qui omnes cau-
sal inter ipsos exorfas ludicare debet of fine debito terminare,
omnes eciam proventus nostros et universa Tura ex parte dicto-
rum wolacorum, nobis et dicto Comiti nostro proveniencia idem
woyvoda fideliteri nobis tenebitur Aministrare"). Tot regina
Elisabeta in 28 Oct. 1366 dd ordin judecNtorilor, juratilor, tuturor
cetAtenilor si oaspetilor din corn. Bereg, ca sa n'aduca judecAli
in afacerile Romanilor si iobagilor, ci sd-si valorifice drepturile
Inaintea domnilor acelora (Et si qui ex vobis aliquid accionis
vel quescionis contra eosdem olacos et lobagiones habent, vel
habuerint, Id im presencia eorumdem dominorum suorum exe-
quatur, qui iustitie complimentum exhibebunt omni querulanti ex
parte eorumdem pro ut dictaverit ordo furls" Mihdlyi 59).
Voivozii Balk si Drag purtau totodatd pi funclia de comes
al Maramuresului (Balk Woyvoda tunc comite eiusdem comi-
talus..." 30 Oct. 1373 Mihdlyi 69). In aceastd situatie, judecand
procesele Romani lor. nu se facea distinclie Intre atribuliunile ju-
decNtoresti ale voivodului si cele ale comitelui, reprezentantul re-
gelui. In urma acestei confusii de afribujiuni in aceeasi mangy,
s'au obisnuit $i Romanii a Ei judecali de autoritglile comitatului.
Astfel atribuliunile judecNtoresti ale voevozilor s'au perdut mai
curand, rdmanand cele de incasatori ai beneficiilor regesti gi cele
militare, fiindcd voevozii au rdmas conducNtorii organizatiei mi-
litare a Romani lor, mentinute pans in veacul al XVIII. Intrarea
for In sirul nobilimei unguresti, cum am vgzut, si In alte park,
a confribuit sd scadd autoritatea for de conducdfori ai popo-
rului §1 sN-si peard5 importanta pentru neimul romanesc.
Pentru serviciile militare voevozii romani erau rdspINtili de
regi cu mans largd $i In Maramures, prin marl danii de mosii,
cum dovedeste valoroasa colecjiune de diplome maramuresene,
publicatd de Ion Mihalyi, care aruncd o bogatd .lumind asupra
situaliei Romanilor din Maramures in veacul at XIV $i XV.
0 situajie, Intru cat-va deosebitd de celelalte teritorii roma-

www.dacoromanica.ro
 223

nesti, au avut in Maramures $i cnezii si leranii. Acestia formau

elementul ostasesc, cu care se savarsiau faptele de vitejle, In
serviciul regelui $i in apararea granitelor Orli. Ei erau oameni
liberi, avand drept de stapanire asupra pamanturilor date for de
regele $i putand dispune asupra for pentru caz de moarte. Afars
de slujba militara, erau obligati sä prestee a cincizecia parte din
productele mosiei catre regele.
Cnezul era conducatorul nemijlocit al leranilor dinteun sat.
El era stapan al unei mosii, mai marl sau mai mici, capatate
dela rege, pe care o stapania sub titlul de cnezat cu drept de
mostenire din tats in flu. Obligamentul lui era sa stranga a cinci-
zecia parte din productele satenilor din care jumatate se cuvenia
tezaurului regesc, iar jumatate $i -o Linea pentru slujba sa. Astfel
de cnezate se Intemeiau $i pe mosiile unor domni de pamant,
unde se Intemeiau sate $i se asezau oameni atrasi din alte pall.
Acesti colonisti cultivator! de Omani la Inceput erau oameni li-
beri, afarg de a cincizecia parte nu mai platiau altceva. Se $i
puteau muta oricand.
Cnezii de pe pamanturile regesti erau dafori sa faca ser-
viciu militar, cei din Maramures in Cetatea Husf, cei din Bereg
In cetatea Muncaciu. Cand castelanul pleca la razboiu, cnezii
erau datori sa mearga $i ei, sub conducerea voivodului, dar pe
cheltuiala regelui. Cnezii de pe mosiile proprietarilor de Omani
luptau In oasfea de sub conducerea acestora.
Cnezii, nici In Maramures, nu faceau parte din nobilimea
ungara.

§. 71. Isvoarele de drept In Ungaria. Prime le codifiari.

Decretum majus al regilor Matia §1 Vladislau II.
Tripartitul lui Werboczy. Corpus juris Hungarici.
Ca In on care societate primitiva, asa Si In Inceputurile or-
ganizatiei statului unguresc, isvorul de drept, care a normal ra-
porturile juridice in societate a fost obiceiul.
Date despre obiceiul vechiu Inainte de Infiintarea regafului se
Oa In cunoscutele isvoare ale istoriei unguresti, istoria lui Constan-
tin Porfyrogenitul, alui Leon Inteleptul, Cronica lui Anonymus, Kdzai,
cronicile scriitorilor persi. Cu inceputul dinastiei arpadiane $i pans

www.dacoromanica.ro
 224

In veacul al XV., and s'a scris prima lucrare juridic prin ju-
ristul Werbliczy, la constafarea regulelor de drept isvorul principal
era obiceiul consuetudo §i nu legea, care i dad exista,
nu norma variatele raporturi ale vielii particulate, ci, ca In on care
societate incepgtoare, continea norme de drept public §i de pro-
cedurg.
Un decret din 1298, din timpul ultimului rege arpadian, o-
cupandu-se cu raportul dintre lege i obiceiu, fixeazg ca principiu
al resolvgrii unei chestiuni de drept = juxta Regni consuetudinem,
ab antiquo conservatam. Intealte locuri se aminte§te de repetite
ori: approbate, inveterata, laudabilis consuetudo.
Cu timpul, desvoltandu-se societatea, cu raporturi juridice
tot mai complicate, obiceiul ne mai fiind suficient, pentru stator-
nicirea sigurantei de drept, cum In sfatele vecine, astfel i In Un-
garia ea simtit necesitatea de a se fixa obiceiul in drept scris.
in epoca, cand in Moldova ggsim acee4 actiune a lui Alexandru
cel bun, legiuirea din Ungarih in anul 1439, In decretul regelui
Albert constatg necesitatea de a fixa i reforma dreptul vechiu
enuntand: ...antiquas leges et consuetudines hujus regni .. redu-
cemus, redintegrabimus, reformabimus".
Prima incercare de codificare a dreptului In Ungaria s'a
fgcut o jumgfate de veac mai tarziu, la ordinul regelui Matia, care
In aka numitul Decretum majus din 1486, a decretat necesitatea
de a se statornici norme de drept permanente, cu scopul de a in-
lgtura disordinea (inordinafiones), abuzurile stricgcioase (perditas
abusiones) §i de a crea statute §i decrete stabile (statuta et de-
creta... stabilia condere), cari pro legibus et jure scripto perpetuo
haberentur". (v. Inds, Bevezetds a magyar jog tortenetdbe, Bpesta
1910 p. 79-80).
Decretum majus at regelui Mafia cuprinde In cea mai mare
parte norme de procedurg, de drept public §i numai foarte putine
de drept privat. La anul 1492 regele Vladislau II. prin un nou
Deotetum maws compune o noun carte de legi din vechile legi,
decrete i obiceiuri ale Orli, redactate din nou dupg raporfurile
schimbate (de antiquis legibus, decretis et consuetudiniOs ejusdem
regni excerptos... et recolectos et ed novo .etiam, pro temporis
conditione, et rerum statu, concepfos obtulerunt). Confine regele
de procedurg §i drept public, ca *i decreful anterior, dar supri-
mand reformele Introduse de regele Mafia, care, se vede au dis-

www.dacoromanica.ro
 225 --
plgcut nobilimei, $i astfel a folosit situalia schimbatg pentru a
recastiga privilegille perdute.
0 lege din 1498 ordoneazg din nou compunerea unei lu-
crgri de codificare a obiceiurilor (consuetudines legitimae). Cu
aceasta se Incredinfeazg o comisiune de 2 juristi, din partea
adungrii legiuitoare se alege magistratul-judecgfor Adam, iaP at
doilea membru se alege de regele. Mai tarziu se !au dispozijii
pentru a secompune: o colecjie a decretelor date de regele Vla-
dislau II. si altg coleclie,- care sg cuprindg afarg de acestea $i
Coate legile Orli (universa decreta sua et regni Sui).
Prima lucrare sisternaticg, care a fixat dreptul consuefudinar
din Ungaria In mod sistematic, este : Tripartitum opus juris con-
suetudinarii incliti regni Hungariae, scrisg de Stefan Werboczy,
cel mai mare jurist ungur at acelor timpuri.
Ngscut cam la 1458, inceputul domniei regelui Mafia, In
timpul, and Vladislau II. luase dispozijie pentru compunerea unei
lucrgri de codificare In 1498, *fel an-Werboczy era notarius curiae
regiae. Era originar dinteo f amilie de nobili de rand (koznemes).
A jucaf mare rol ca judecgtor, ca politician, in adungrile legiui-
toare ale acelui Limp $i ca diplomat. A luat pane In luplele dinire
Ferdinand I. $i Ion Zapolia, fiind adict credincios at acestui din
urmg. De mai multe on a fost trimis de el In contra ostilor lui
Ferdinand, luptand algturea de Turci, can libereazg orasul, dar
n ocupg ei. Werboczy ajunge, In 1541 In Buda langg papa turcesc,
de mare judecator al Ungurilor, pint Cu diUrng de 10 florini de
our la zi. Dar In acest an moare otrgvit de Turd, irryarsta de
peste 80 ani.
Incredinfarea, de a codifica drepful positiv in vigoare, a ob-
linut -o- dela regele Vladislau II. Inainte de 1504. Lucrarea a fost
terminate; In 10 ani, la anul 1514 $i prezentafg adungrii legiui-
toare spre revizuire, ca oare codificajia cuprinde In mod fidel
drepful existent. Adunarea o afla corgspunzgtoare si o Inainteaza
regelui spre sanclionare, ceea:ce s'a $i Intamplat, dar n'a fost
Intgritg cu sigilul cel mare si frimisg comitatelor spre publicare,
din care motiv i se contestg, cg ar fi Intrunit Coate condijiile for-
male ale unei legi condijionale. Causa adevaratg, cg a rgmas
nepromulgatg, este ca direclfunea, In care era fgcutg codificajia
nu era In de ajuns de favorabilg pentru drepturile nobilimei, care
se ridicase de-asupra, pe urma suprimgrii revoltei largnesti din 1514.

V. Onlfor: Istoria dreptului roman. 15

www.dacoromanica.ro
 226

Lucrarea lui Werb6czy a fost tipgritg pentru Intaia oars In

1517 la Viena la Singreiner, cuprinzand 71 coale tipgrite.
Opul tripartit, cum aratg pi numele, constg din 3 pgrti prin-
cipale $i un prolog. Se Incepe cu o prefalg, In care se reco-
mandg regelui lucrarea fgcutg, apoi urmeazg decretul de aprobare
si continutul propriu al lucrgrii, la urmg operis conclusio pi o
noun clausulg de aprobare. Lucrarea e scrisg In lafineasca me-
dievalg.
Prologus este Introducerea teoreticg, conlinand explicalii stiin-
lifice asupra chestiunilor fundamentale de drept. Aid trateazg
notiunile fundamentale ale stiintei dreptului $i isvoarele lui, ocu-
pandu-se cu noliunile de: justilie, drept, lege, obiceiu, privilegiu,
statul municipal, divisiunile acestora, cerintele si valabilitatea.
Defineste sl condipile unui bun judecgtor si ale unei sentinte
drepte.
Pa !tea I. confine dreptul privat regnicolar al nobililor, ca
dreptul personal, familiar, al lucrurilor pi ereditar.
Partea 11. cuprinde procedura procesualg.
Parka III. trateaza drepturile particulare, aid este $i dreptul
croato-slavon-dalmat pi cel ardelenesc, cum $i dreptul orgsenilor
$i al iobagilor.
Lucrarea este In prima linie de codificare, dar este tot °data
$i o operd $tiintificd §i manual de drept, compusg corgspunzgtor
conceptiunei timpului sgu, ca $i alfe lucrgri similare ale acelui
Limp din statele europene, ca cartile de legi din Bohemia si Sac-
sonia.
Tripartitul dupg tipgrire a lost trimes si comitatelor si rgs-
pandit in taro, formand baza desvoltgrii viltoare a dreptului In
Ungaria, iar mai tarziu $i In Ardeal, unde a lost confirmat ca
carte de legi prin decretul regelui Leopold I. din 1691 $i mentinut
pang In timpurile mai noue.
Tripartitul lul Verboczy Insg n'a muljumit necesitglile, cgci
In anul 1548 se hotgreste reformarea lui. Se esmite o comisiune;
cu redactarea reformei e Incredintat cel mai dislins membru,
Martin Bodenarius, vestit profesor de drept la Viena, juris utriusque
doctor", care a $i terminal munca redactgrii. Critica, ce se Ikea
opului Worboczyan, era, cg espune anumite norme altcum, decal
cum cere dreptul divin $i echifatea naturalg. De altg parte se
obiecta, ca din Tripartit au fost omise cu totul anumite norme.

www.dacoromanica.ro
 227

Altcum comisiunea se esprima cu recunostinta asupra lntregei

lucrgri. Chemarea comisiunei era de a omite din opul lui Wer-
boczy, ce era confrar cu dreptul divin si cu echitatea (quae,..
veritati, legique divinae atque humanae viderentur contraria tollere).
Lucrarea a fost terminatg In anul 1553. Intocmitg Intru Coate
dupg sistemul Tripartitului cu singura deosebire, cg partea I. a
Post Impartita in doug. Astlel i s'a dat numele de Quadripartitunz
opus juris consuetudinarii regni Hungariae. N'a ajuns sg He ri-
dicatg la valoare de lege. Chestiunea a fost luata dela ordinea
zilei. S'a tipgrit abia la 1798 In Zagreb ca lucrare particularg.
Prin urmare pentru desvoltarea de drept n'a avut nici o importantg.
Tripartitul lui Werboczy, pe langg Coate defectele sale formate
de constitutionalitate, a lost recunoscut ca lege a Orli, aplicatg In
viata juridicg, citata si recunoscut ca lege In legile de mai larziu.

0 altg directiune a fixgrei drepfului Orli In forma dreptului

scris a fost coleclionarea isvoarelor de drept prin particulari, cu-
noscutg sub denumirea de collectio decretorum". Primele Incer-
cgri de aceastg natura se ggsesc In veacul at XVI. dar ca rezulfat
at acestor Incercgri prima colectiune a isvoarele de drept, care
Intrebuinteazg, dupg analogic colectiunilor Corpus Juris Civilis si
Canomici, denumirea de Corpus fads Hungarici" apare In anul
1696, publicatg de Martin Szentivanyi. Aceastg colectiune parti-
cularg a fost mai tarziu In urma uzului Intrebuinfata ca oficialg.
impartirea textelor In articote si paragrafe se face numai In editia
din 1751, data de loan Szegedi. Aceastg Imparlire s'a generalizat
$i a rgmas pang In elide noastre.
Decretele publicafe In Corpus Juris Hungariei" nu contin
texte aufentice, care nu a fost conservate In decursul veacurilor.
Ele sunt fixate din manuscriptele pgstrate, intregite, corectate pe
baza materialului din arhive si stabilite in baza unei alike a
textelor. Colectiunea Insasi nu e opera puterii legiultoare, ci ca
opera particularg a fost ridicata prin Intrebuintarea continua la
rangul unei opere legislative. Obiatul a consacrat atat Tripartitul
lui Werboczy, cat si colectiunea Corpus Juris Hungariae."
Limba isvoarelor de drept, publicafe In Corpus Juris Hun-
gariae", e cea lacing, pang la dieta din 1832-36, lating $i ma-
ghiarg In text paralel pang la 1840, iar dela acest an numai
maghiarg, Olds op. cit. 182-201).
-ciewSNERBer:
15
www.dacoromanica.ro
 B) Epoca a doua
dela moartea lui Vasile Lupu §1 Mateiu Basarab
Oral la revolutiunea din 1821.

§. 72. Privire istorica. Dinastiile. IncAlcarea suveranitatii

interne. Fanariotii. Protectoratul rusesc. Rivalitatea intre
Austria §i Rusia. RApirea Bucovinei §i a Basarabiei.
Dela Infemeiarea principafelor pang la Mihaiu-Viteazul doug
dinasti au domnit si anume a Basatabilor In Tara- Romaneasca
si a Bogdan-Muxiinilor in Moldova. Dupg Mihaiu-Viteazul, care
a unit In mod trecgtor cele 2 principate, ba chiar si al Ardealului,
urmeazg perioada domnilor din diferite case pang la Intemeiarea
dinastiei Romaniei la 1866. In aceasta perioadg se deosebesc 3
epoce: 1) epoca domnilor pgmanteni ; 2) epoca domniei Fana-
riolilor (1711/16-1821); 3) epoca restauraliunei sub domni pg-
manteni, care s'a terminal cu Cuza-Vodg.
In epoca domnilor pgmanteni, dupg rgsboaiele de mai nainte
a urmat timpul de inflorire a culturei nationale din domniile lui
Vasile Lupu si Mateiu Basarab. In epoca precedents limba oft-
cialg in organizalia sfatului si a bisericei a lost cea slavong, in-
trodusg 'Inca din vremea leggturilor cu statul si biserica bulgarg.
Dupg Infiinfarea principafelor, In relaliunile cu stafele occidentale
se intrebuinta si limba lafing. Limba romaneascg se Intrebuin-
leazg dela incepuful veacului at XVI., iar un veac mai tarziu s'au
tipgrit In principate cele dinfai cart' rom. Intre care Insiram si
cele 3 Legiuiri (pravile), cu care ne-am ocupat, din timpul dom-
niei lui Vasile Lupu si Mateiu Basarab. In timpul acestor Domni
se Incepe si o intinsg miscare literarg, dandu-se o deosebitg aten-
liune literaturei isforice. De numele for e legatg si infiiniarea unor
scoale mai nalte la Iasi si Targovisfe. In activitatea literarg a
istoriografilor (Miron Costin f 1661, mare logofgt, fiul sat! Nicolae,
tot mare logofSt t 1712, principele Dimifrie Cantemir t 1723) se
trateazg istoria neamului romanesc, stgruind asupra cucerirei si
colonizgrii Daciei, ca desccilecatul diniedu at neamului romanesc,
si subliniind idea latinitglii.

www.dacoromanica.ro
 229

Istoria Principatelor, In timpul Domnilor din diferite case, e

determinatg mai ales de puterea suzerang. Ajungand Principatele
Intr'o dependentg mai mare, decal era prevgzutg in actele de In-
chinare, s'au redus atributiunile suveranitglii interne. Dreptut de
a bate monedg a lost perdut, cifra armatei a lost redusg, iar tri-
butul urcat. in aceastg desolatg stare mantuire se putea a§tepta
numai dela manic puled cre§line.
Cea dintaiu ocazie de -a scutura jugul turcesc, s'a oferit In
rgsboaiele regelui polon Ion Sobieski (1674-1696) cu Turcii.
Domnul Moldovei trecu pe partea Polonilor, dar Cara cgzu pradg
urgiei turce§ti, iar domnii urmgtori au lost necesitati sg lupte
algturea de Turci, ei s'au putut mentinea in domnie numai du-
cand o politics turcofilg (Const. Brancoveanu §i Const..Cantemir).
Dar prin descunjurarea Vienei (1683), reocuparea orgului Buda
(1686) §i a unei pgrii din Ungaria, puterek casei de Habsburg a
sporit, ea a ca§tigat chiar §i Ardealul. Prin pacea dela Carlowitz
(1699) casa de Austria §i-a asigurat aceste resultate, domnia tur-
ceasca rgmase numai in Banatul-Timi§oarei.
In acela§i limp incepu §i influinta Rusiei, care chiar iii ne-
gociatiunile pgcii dela Carlowitz pg§1 ca protectoare a cre§tinilor
ortodoxi din imperiul turcesc, rol, in care rgmase in tot timpul
istoriei pang la lupta de independentg desgvar§itg a Romaniei.
In rgsboiul dintre Ru§i §i Turci din 1711 Dimitrie Cantemir,
Domnul Moldovei, Incheia un Iratat cu Petru cel mare, prin care
recuno§tea suzeranitalea Rusiei, se obliga sn -i dee ajutor armat
In lupta de desrobire a Moldovei §i a celorlalti cre§tini. Tarul
garanta autonomia trii §i dreptul de mo§tenire al familiei Can-
temir in linie barbgteascg. Dar Rusia fu bgtutg, iar domnul Mol-
dovei perdu tronul. Domnul Tgrii-Romane§ti Constantin Branco-
veanu, care Incg Incheia un tratat secret cu Ru§ii, Wit de dus-
manii sgi, a lost dus la Constantinopol §i I§i perdu viala Im-
preung cu fiii ski. Asemenea soarte ajunse §i pe urma§ul sgu
Stefan Cantacuzino (1714-1716), bgnuit de necredinta falg de
Sultan.
Dupg ace§ti domni, Turcia ne mai avand incredere In domnii
pgmanteni, tronul celor 2 principate a lost ocupat prin Domni nu-
mill direct de Poartg. Prin aceasta se Incepe domnia Fanariotilor
(1711/16 1821), numili a§a dupg suburbiul Fanar al Constanii-
nopolului, unde locuiau familii grece§ti mai distinse, din care au

www.dacoromanica.ro
 230

lost numiji de Turd voevozii trimi§i In principate. Sub Fanarioji

au ajuns principatele In cea mai mare decadenjt, perzandu-§i
caracterul de state nalionale, incat abia se deosebiau de celelalte
provincii ale imperiului turcesc. Starea infloritoare, culturalg §i
economics, a dispgrut. Tgrile romane au lost date pradg lgcomiei
noilor domni. Pentru fiecare domnie ei plgtiau cafe 100.000 taleri,
iar tributul anual §i cu darurile obipuite se urca la peste 200.000
taleri, ba chiar §i mai mull. Mai trebuiau scoase Inc g §1 nenu-
mgrate daruri In bani §i prejioase pentru funcjionarii §i trimiii
turceVi. Domnii au lost schimbaji In 105 ani de 38 on In Tara
Romaneascg §i In 110 ani de 36 on In Moldova, ca Poarta sg-§i
poatg face mai multe venite. Pe langg desele schimbgri de domnie
s'a Instgpanit o ne mai cunoscutg conruplie moralg, In scat §i
societate.
in rgsboiul dintre Turd §i Austria, sfar§it prin pacea dela
Pasarowitz (1718), Tara Romaneascg ,a perdut Oltenia, care a
lost cedatg de Turci Impreung cu Banatul Timi§oarei Habsburgilor.
In proximul rgsboiu ?rare acelea§i Puteri (1736-1739), Aus-
tria voia sg anexeze §i restul din principate, adecg Muntenia §i
Moldova, dar Rusia se Impotrivl, cerand ca cele 2 principate sg
fie recunoscute independente sub protectoral rusesc. Ru§ii au In-
trat In Moldova, iar boierii le Inchinarg jara (1739), pe kings ga-
rantarea autonomies. De acum se incepe rivalitatea Mire Austria
§i Rusia pentru Odle romane. In pacea dela Belgrad (1739)
Austria a Inapoiat Oltenia, iar Ru§ii au -renunlat la Moldova
ocupatg.
in rgsboiul din 1768-1774 Rusia incerca din nou sg cu-
cereascg principatele, pe molly de a le libera de sub jugul tur-
cesc, dar acum Austria a Impedecat anexarea. Rgsboiul s'a ter-
minal prin pacea dela Cuciuc-Cainargi, (1774) prin care a rgmas
status-quo fajg de jgrile romane, dar Rusia §i-a Intgril dreptul de
protectoral, ca§tigand multe avantagii de altg naturg.
Totu§i politica austriacg n'a vrut sg rgmang de pagubg. In
anul urmgtor 1775 a rgpit Moldovei unghiul nord-vestic numit
Bucovina (dupg numele unei pgduri dintre Cernguti §i Hotin).
Rgpirea Bucovinei s'a fgcut In urmgtoarele Imprejurgri :
Austria avea teams, dupg pacea dela Cuciuc-Cainargi, cg
Igrile romane sl nu ajungg sub influinja covar§itoare a Rusiei,
prin ce 1 se zgdgrnicia planul de a putea anexa acele Igri. Teama

www.dacoromanica.ro
 231

aceasta si-o Intemeia si pe faptul, cg de domn al Moldoveni

fusese numit, dupg stgruinfele Rusiei, Grigorie Ghica (1774 1777),
fostul domn at Munteniei. Acesta avea faima de prieten at Rusilor.
Pentru ajungerea scopului de a castiga cel pufin o parte
din Moldova, a Intrebuinfat Coate mijloacele.
Mai Intaiu Austria castigg pe generalul rus Romanzou cu
5000 galbeni si o tabacherg de aur. Apoi promise In secret aju-
torul sgu Turciei, in afacerile ce avea de descurcat cu Rusia,
cerand In schimbul prieteniei alai de valoroase, acea bucgficg
de arrant. Pe de altg parte pentru a castiga favoarea Rusiei,
li argta cg prin luarea Bucovinei s'ar putea exercIla asupra Tur-
ciei o presiune foarte favorabilg intereselor rusesti.
Ca pretexte Austria invoca necesitatea delimitgrii granifelor
pentru a se apgra de ciuma venitg din Turcia, la care scop la
tragerea cordonului a ocupat si Bucovina, iar de altg parte spunea,
cg Impgrfindu-se Polonia a ajuns in prosesiunea Poculiei, care
stgpania pe vremuri si Bucovina, prin urmare pe dreptul Pocufiel
are drept a reclama Bucovina, uzurpatg de Turci.
Ocupata ..odata Bucovina, Austria stia, cg Turci vor ceda.
Moldovenii, prin domnul for Grigore Ghica trimet la Poartg
un protest, in care cer scut fafg de Austria, dar din neprecaufie
la urmg ameninfl, cg dacg Poarta nu i-ar apgra, vor cere ajuto-
rul altei puteri strgine. Ghica, denunfat si de domnul Tgrii roma-
nesti Alexandru Ipsilante, perdu Increderea Turcilor, cart vedeau
In el pe priefenul Rusilor. Mai vgzand si ameninfarea, de a chema
ajutorul strain, dupgce Austria prin reprezentanlii sgi a desgvarsit
Intrigile, care puteau compromite pe Ghica si moldoveni, stgruind
cu o harts, cg e vorba numai de un colfisor de Ears, necesar
Austriei pentru a avea drum, cand e nevoe sg vie In ajutor con-
tra Rusiei, Poarta a cedat.
Prin tratatut din 7 Maiu 1775 Poarta cedeazd pentru tot-
deauna Austriei pamanturile continute: de-o parte Intre Nistru,
marginile Poculiei, Ungariei si a Transilvaniei, de altg parte mgr-
ginite prin limitele Incepand dela hotarele Transilvaniei la pgrgul
numit Tesna-/mpulitg $i cuprinzand succesiv satele Cgndreni,
Stulpicani, Caput Codrului, Suceava, Siretia Si Cerngufii $i din-
colo de Prut trecand pe dinaintea Cerngucgi, loc din linutul Cer-
ngufului, si care vor rgmanea in confiniile imperiale, pang is
teritoriul Hotinutui pentru a da o probd neindoielnith de prietenia,

www.dacoromanica.ro
 232

ajectiunea ci buna vecincitate, ce exists Mire Poartg §i Curtea

imperialg
Toate incercgrile de apgrare ale lui Ghica, de a scgpa cel
putin Suceava, au rgmas fgrg resultat. Austria, i)rin mituirea de-
legajilor turci §i ru§i, §I la delimitarea in teren a luat cu 46 sate
mai mult decat i se cuvinia dupg tratat.
Astfel se rgpl Moldovei partea de tars, In care avuse capi-
tala Suceava, re§edinja unei episcopii infiinfate de Alexandru cel
bun, Rgdgujii, mangstirile Puina, loca§ul de Inmormantare at
Domnilor moldoveni, Sucevita, Voronejul, Dragomirna.
Dar acel desrobitor prevestit de Stefan -cel -mare pe paful
de moarte, a venit §i a desrobit pgmantul ocupaf.
Domnul G. Ghica a lost °moat de Turd, cgzut inter) curse,
preggtitg la la§i, In ziva de 12 Oct. 1777.
in rgsboiul ruso -turc din 1806 1812 Rusia Inca if rgpi
Moldovei, partea dintre Prut §i Nistru, Basarabia. Toate plange-
rile boierilor cgtre Turcia suzerang, cgreia ii argtau marile fo-
loase materiale din provincia rgpitg de Rusia, au ramas farg re-
sultat. Astfel Basarabia rgmase anexatg de Ru§i in 1812. Catas-
trola lui Napoleon in Rusia Impedecg pe Poartg, de a reveni
asupra faptului Implintt at larului Alexandra.
Ocupaliunile cele indelungate a armatelor strgine au sgrScit
populajia, jafurile -armatelor ruse§ti erau fgrg sfar§it.
Prin pacea dela Bucurecti din 1812 protectoratul rusesc s'a
estins, §i a ajuns a fi mult mai apgsgtor decat suzeranitatea
furceascg
Printre domnii fanarioji, cars in general au adus rele atat
de marl Igrilor romane, au lost §i voivozi cu nume bun. Nicolae
Mavrocordat (care a domnif de 2 on in Moldova §i de 2 on in
Muntenia) a infrodus o bung guvernare, fiul sgu Constantin a
introdus reforme in favoarea leranilor, dandu-le puff* a se libera
de §erbie prin plata unei sume §i fixand zilele de lucru datorite
proprietarului la 24 pe an. Sub Alexandru Ghica, spre a Inlgtura
abusurile, s'au fixat lefurile §i venitele boierilor.
Sub loan Caragea In Tara Romaneascg §i Scarlat Calimah
in Moldova s'au introdus 2 importante cgrli de legi, Condica lui
Caragea In 1818 §i Pravila lui Calimah in 1819, cu cari ne vom
ocupa deosebit.

www.dacoromanica.ro
 233

fn epoca fanariolilor Barba greceascg deveni predominantg

In societatea 'Malta, viata culturalg ajunsese In decadenta. §coa-
lele superioare din Bucure§ti §i Iasi erau grece§ti, asemenea §i
cele inferioare.
Asuprirea farg seaman a teranului, desvoltarea aspirafiuni-
lor nationale la clasa culturalg romang, de§teptarea simtului na-
tional, vantul de libertate au adus revolulia din 1821 ca Incepu-
tul unei noui epoce In viata larilor romane§ti.

§. 73. Isvoare de drept In Tara Romaneasca §i In Moldova.

Codurile Ipsilante, Donici, Caragea §I Calimah.
Celelalte legiuiri ale principatelor.
Pravilele, compuse §i tipgrite in vremea celor doi domnitori,
Vasile Lupu §i Mateiu Basarab,. atat de marl din punct de ve-
dere ai isloriei dreptului Romanesc, s'au aplicat In amandoug
principatele, ca carp de legi scrise, conlinand materialul necesar
pentru normarea raporturilor juridice ale societalii. Dar ele nu
erau complecte; ca continand tot felul de regule pentru trebuin-
tele vielii, sg nu mai fie nevoe de alte isvoare de drept. De acest
lucru §i-au dat seams §i autorii acestor legiuiri, cari au prevgzut,
ca In caz de lips1 la aplicarea [or are sg se ling seams §i de
Pravilele impgrate§ti. Astfel isvoarele de drept romane §i bizan-
tine formau dreptul subsidiar al principatelor romane§ti.
Nalura de drept subsidiar a dreptului roman rat/lane i mai
tarziu, ce resulta din codicele de legi dela Inceputul veacului XIX.
in prefala codului Caragea se constatg urmgtoarele : Tara
Romaneascg avand din vechime canoane, pentru cele In parte
drepturi locuitorilor sai, ale sale nescrise §i nedeslu§ite obiceiuri,
*I ale condicei sale putine ndesavar§ite pravile In scris, care
neflind destoinice, nu puteau cumpgni, nici drept a Indrepta drep-
tatea fiecgruia, de aceea §i era silitd a ncizui la pravilele impa-
rcitegti ale Romanilor, §i a se sluji cu Coate aceste pravile fgrg
deosebire".
Aceste pravile ale Romanilor erau : Basilicalele, Novelele
lui Justinian §i parafraza lor, Novelele lui Leon VI., Novelele ce-
lorlalli ImpSrali, Manuale legum sau Haxabiblos alui Harme-
nopoulos.

www.dacoromanica.ro
 234

Pe la inceputul veacului at XVIII., cum afIgm dela istoricul

Cantemir, In Moldova se aplica numal Legiuirea lui Alexandru
cel bun gi a lui Vasile Lupu. Aceea0 aplicare pufea sg alle in
Muntenia Legiuirile lui Mateiu Basarab. Dar mai tarziu, In de-
cursul domniei Fanariojilor au venit o muljime de funclionari
greci, cari a§ezandu-se In principate, au pus mana pe funcliile
jgrii. Ace 01 greci nu 0iau limba !grit, ca sg poatg citi Si /*-
lege legiuirile vechi, ajunse din ce in ce mai rare, cgci o carte,
avand un tiraj on cat de mare, Intr'un veac ajunge sg fie rarg.
Inaintand cucerirea culturii grece0i si in societatea romaneascg,
funclionarii, judecgtorii au cgutat isvoare de drept grece0i Pen-
tru a se orienta in /mplinirea slujbei lor. Cartea ajunsg in intre-.
buintare a lost Hexabiblosul, care e amintit /Mem hrisov dom-
nesc din 1785.
mire domnitorii din aceasth epocg Inca s'au ggsit unii, cari
interesandu-se de binele jgrilor carmuite de ei, au luat masurile
necesare pentru indreptarea raului. Cel dintai domnitor, care a
intocmit o noun pravilg In aceastg epoch, a lost Alexandru 1p-
silante (a domnit dela 1774 1782 §i 1796-97) In Muntenia. La
anul 1780 a tipgrit In romane0e §i grece0e cartea de legi cu-
noscutg sub denumirea de Codul Ipsilante sau Pravilniceasca
condica. Titlul complect este: Mk manual de legi despre bursa
ordnduiald ci datoria fiecdreia din judecdtoriile §i dregeitoriile Prin-
cipatului Valahiei, privitoare la °car muire. E compus, cum se
spune in prefajg, din: pravile, obiceiuri mai adese urmate In
jars" §i din esperieniele domnitorului (practica In judecgji). A
lost tipgrit In tipografia sfinfei Mitropolii a Ungro-Vlahiei. E re-
produsg In Codul general at Romaniei de C. Hamangiu, edilia II.
vol. 1. Legiuri vechi. pag. t-24.
Tabla materiilor este urmgtoarea: Pentru Divanul Domnesc,
judecgtoria velifilor boeri, at doilea §i at ireilea viepartamenturi
at vinovatilor. Pentru judecgtori, vechili; Pentru cei ce se judecg.
Pentru hotgrarile judecgtorilor, apelanig, zapcii. Trepedile obici-
nuite. Pentru cei ce se chiamg la judecatg de sunt datori a veni
sau nu. Pentru judecgtorie of vel spgtar. Pentru judecgtoria ,ot
vel agg. Pentru judecgtori de pe la judeje. Cele drepte ale stg-
panilor mo0ilor ce au asupra locuitorilor. Pentru isprgvnicei, vor-
nicei. Pentru zestre, mo0enire, trimirie, diatg, epitropi, Imprumu-
15ri, chezg0e, dobanzi, anarghirie, martori, juramant. Pentru bar-

www.dacoromanica.ro
 235

bat §i muerea lui, pgrinji 0 copii, protimisis, vanzarea cea !gra

de temei, hotgrnicie. Pentru cei ce zidesc In loc strain. Pentru
Tigani. Pentru mo0i §i hele§tee, mori noui. Soroacele vremi. Pen-
tru zilele ce nu se cautg judecgji. Porunca pentru dijma de porumb.
Acest cod a fost In vigoare in Muntenia dela 1780-1818.
Din confinutul lui si din titlu se vede, a nu e un cod corn-
plect, ci de fapt un mic manual, care normeazg chestiunile cele
mai arzgtoare de procedurg, pentru funcjionarii administrativi §i
regule de drept civil mai importante.
In ordine cronologicg urmeazg In Moldova Codul Andro-
nache Donici, publicat la 1814. Acesta este o colecjie prescurtatg
din Basilica le si o spicuire din obiceiurile aprobate ale pgman-
tului Moldovei. Lucrarea a fost Inceputg de paharnicul Toma
Carra, la Insgrcinarea domnitorului Alex. Moruzzi (1802-1806 In
Moldova). Acesta n'a terminal decal o parte, cgcl murl la 1806.
Lucrarea a lost continualg de marele jurisconsult si rar cgrturar
at vremil sale, Andronache Donici, care a 0 terminat-o §i a pu-
blicat-o In 1814 la Ia0, In tipografia sfintei Mitropolii.
Acest cod e mai complect cleat at lui Ipsilante, e Impgrlit
In 42 capitole numerotate dela I XLII, iar fiecare capitol Impgr-
lit In articole sau §-e, numerotate In fiecare Capitol Incepand cu 1.
Confine regule de procedurg, de drept civil si pujine de
drept penal.
Tabla materiilor e urmatoarea: Despre Pravile, judecgtori,
Igluitor, Parat, judecgli, Apelafii §i Eretocrisie, ]globe, Vechil, Da-
torii de bani, Pricini de lucruri, Tocmele, Vanzgri, Cumpgrgturi,
Amanet sau zglog, Depozit, Ngimealg, Ngimealg sau orandutre de
veci, Schimb, invoialg, Camgtg, ChizA0e, Zapise, Marturi, Jurg-
mant, Danii sau dgruiri, Protimisis, Cele ce se cg0igg dupg drep-
tatea fireascg, Tovgrg0e, Epitropie, Nevrastnici, Logodng si cu-
nunie, SO* rudeniei, Darurile Inaintea nunjii, Zestre, Ipovolon,
Dieatg, Mo0enirea cea prin dieatg, Mo0enirea cea fgrg dieatg,
Legata sau daniile cele prin dieatg, Sinisfora, impgrleala, Pricini
de vinovgjii, Hotgrarea judecgiii.
A lost In vigoare In Moldova dela 1814 1817. De0 publi-
catg dupg rgpirea Basarabiei la 1812, a fost aplicat si in aceastg
provincie §i potrivit unor decrete din 1813 §i 1818 ale Impgra-
tului Alexandru I, se aplicg §i azi.

www.dacoromanica.ro
 236

Aceastg lucrare juridicg a avut o mare influinfg In Moldova,

unue a continual sg fie aplicatg $i dupg 1817 pang la 1833, cgci
abia atunci s'a tradus In intregime din greceste codul urmgtor
al lui Calimah.
E publicaf in Codul general al Romaniei de C. liamangiu
1. c. pag. 29-61.
In anul 1817 s'au Intocmit noue codice In amandoue prin-
cipatele. Aceste codice, care denotg tot odatg pi un ppgres de
codificare, sunt In Muntenia at domnitorului loan Caragea (1812
pang In 1818) si In Moldova al domnitorului Scarlat Calimah
(de 3 on In domnie, la 1806, 1807-1810 $i 1812-1819).
Codul Caragea (Codul civil at Munteniei) a lost intocmit de
logofefii Atanasie Cristopulo gt Nistor, in anul 1817 a lost supus
aprobgrii sfatului fgrii, care consfatg, ca alatuirea acestii pra-
vili este o deslusire a pravilelor Impcirdieg ce sa obisnuiesc
aice In pgmantul nostru, $i a vechilor $i a canonisifelor obiceiuri
ale primtintului".
S'a tipgrit In 1818 In 2 edijii, una greceascg $i a doua ro-
maneasca. Domnul Caragea spune In cartea adresatg vel-logof g-
tului de fare de sus In 9 Aug. 1818 ...ca dela intaiu a viitoru-
lui Septemvrie sa se puny In lucrare si sa Inceapg Coate jude-
catoriile fgrii a judeca pricinile dupg aceasta pravilg".
Codul Caragea e Impgrfit In 6 Orli, pgrfile in capitole,
unele din ele In secfii, capitolele In articole, numerotate in fie-
care capitol sau secfie Incepand cu 1. Capitolele din fiecare parte
sunt numerotate cu nr. roman Incepand dela I.
Confine In partea IIV regule de drept civil, in partea V
de drept penal, In partea VI de procedurg.
Tabla materiilor e urmgtoarea Partea I. Pentru Obraze,
Barbali $i femei, Naturalizarea strainilor $i peniru drepturile civile,
Fii adevgraft, din curvie Si vitrigi, inscrisurile stgrei civile, Varst-
nici $i nevrastnici, Ertare de varsta, intocmiri obstesti. Secf la I.
Pentru cerutele formalitgfi spre dobandirea ertarei de varsta. Sec-
f i a II. Dreptglile ce dg ertarea de varsta. Pentru cei fgrg mince,
Risipitori. Asupra punerel risipitorilor sub Ingrijirea obstestei epi-
tropii. Pentru Slobozi, Robi si figani, Cei slobozi. Partea II.
Pentru lucruri, Stgpanirea lucrurilor, Robirea lucrurilor, Vecinita-
tea Partea III. De obste pentru tocmeli. Pentru van-

www.dacoromanica.ro
 237

zgri, Mgrginirea celor in drept de protimis la vanzgri. Regulament

pentru mezaturi. Pentru schimb, Inchirieri sau arena, Randuelile
cele vechi din legiuirile lui Caragea la Inchirieri $i arendgri, Sg-
dire $i clgdire, Randueala ce are a se pgzi la darea lucrurilor cu
embatic In viitor de cgtre mgngstirile inchinate si ne/n6inate,
precum si_de cgtre schiturile cele slobode, Clad, Reciprocele
drepturi $i indatoririle proprietarului $i lucrgtorilor pgmantului,
Tocmeli de slujbe. Pentru executarea contractelor de slujbg ale
meseriasilor, Imprumutare $i datorie, Polite, Dobanzi, Zglojire,
Forma actelor de zglogire, Chezgsie, Obstire sau deavalma, To-
vgrosie, Logodng, Nuntg si zestre, Zestre, Exopricg, invoialg, Ere-
tocrisie, Vechilet, Vechilet de judecgji, Epitropie, Obsteasca epi-
tropie. Randueli obstesti. Pentru datoriile obstestii epitropii In
curgerea carmuirei sale, Indatoririle obstestii epitropii la sfarsitut
carmuirei sale, hndatoririle In parte ale slujbasilor obstestii epi-
tropii $i a comisii privighetoare, Atribujiile deosebijilor slujbasi
al obstestii epitropii, Comisia privighetoare. Otis indeplinitor le-
giuirilor asupra epitropilor. Pentru cele puse In pgstrare sau de-
poziton, Secfestru. Partea IV. Pentru daruri, Darurile dinain-
tea nuniii, Mostenire sau clironomie, Mostenire fgrg diatg, Rudele
de jos. Tabela rudeniilor. Rudele de sus; Rudele de algturi. Mos-
tenire cu dials. Pentru Legat, lothesie sau facerg de fii de suflet.
Pal tea V. Pentru omor, talhari, furl, moflai mincinosi, plasto-
grafi, martori mincinosi, prepuitori sau paratori, tgetori de bard,
necinstitori, precurvie. Adaos pentru ,stricgciuni. Partea VI. Pen-
tru prigoniri, dovezi. Cgrjile. Martori. jurgmant. Carte de blestem.
Casna. Pentru judecgtor, judecatg $i hotgrare. Pentru apelajie.
A lost in vigoare In Muntenia dela 1818-1832, iar Im-
preung cu regulamentul organic pang la 1865.
E publicat In Hamangiu op. cif. pag. 67-123.
Codul Calimah (Codul civil al Moldovei) a lost elaboraf de
Anania Kuzanos In greceste. Cum spune hrisovul de promulgare
se intemeiazg pe: Basilicale $i pe spicuiri din Novele, cum $i
din celelalfe isvoare bizantine intrebuiniale in Moldova, apoi pe
spicuiri din cronici noui europenecti, la care s'au adgugat obiceiu-
rile pdmiintului, dupg ce au lost cercetate de comisiuni Si apro-
bate de Domn, s'au cinstif cu vrednicia de a rgmanea legi."
Acest cod e cel mai avansat Mire cele de pang scum. Co-

www.dacoromanica.ro
 238

dicele europenesc, lual ca bazg, e cel austriac, care nu cu mull

Inainte de aceea ajunsese a fi terminal, dupg o munca stgrui-
toare a celor mai buni juri0i ausfriaci de zeci de ani. Prin ur-
mare §i din acest isvor luat dreptul e tot drept roman. Atat sis-
temul, ordinea, In care e tractat materialul, cat §i confinutul cu
pufine deosebiri, e al codului austriac.
E impgrlit in 3 pgrfi, partea I despre persoane, partea a II
despre lucruri cu 2 seciii, I-a despre realele drituri, II. despre
personalele drituri asupra lucrului, partea a III. despre Inmargi-
rile ce privesc cgtre dritul persoanelor dimpreung §i a lucrurilor.
La Inceput e o Introducere despre legile politice In de- ob0e, iar
la urmg anexa I. despre concursul creditorilor, anexa a II. despre
licitafie dupg obiceiul pgmantului. Pgrfile sunt divizate In capi-
tole, iar aceste in articole sau §-e, a cgror numerotare e conti-
nuativg In Intreg codicele (primul codice In Odle romane cu o
astfel de numerotare 1-1973, iar cu anexa I. pang la 2032,
anexa II. e numerotatg 1-12.
Confine exclusiv regule de drept civil §i pujine de proce-
durg, acestea In mgsura, In care se aflg In codul austriac, afarg
de cele din anexe.
labia materiilor e urmgtoarea : Introducere. Despre legile
politice In deob0iia * Partea I. Despre dritul persoanelor, dritu-
rile ce privesc cgtre personalele insu0ri gi legaturi, dritul cgsg-
toriei, driturile hare pgrinli §i fii, epitropie 0 curatorie. Partea
I!. Despre dritul lucrurilor, lucruri §i impgrfirea lor. Secli a I.
Despre realele drituri, stgpanirea lucrurilor, dritul proprietgfi, c4-
tigarea proprietglii lucrurilor prin ocupafie, dobandirea proprietglii
lucrurilor prin sporire sau adgogire, ca0igarea proprietgfii prin
trgdare, dritul amanetului, §erbirea lucrurilor (servitute), dritul mo-
tenirii, voinf a cea de pe urmg In deob§tie §i despre test. In deo-
sebi, sub-randuire §i fidei comis, legaturi, chipurile Ingradirii
sau prefacerii sau oborarii voinfei celei de pe urmg, mo0enirea
cea 'gra testament (ab intestato), legitimi gi despre desmo0enire,
sinisfora (colajie, punere la mijloc), primirea sau lepgdarea mo§-
tenirii, plata datoriilor de mo0enire, Impgrfirea mo0enirii, int-
preung-proprielate §i pgrtg0e (communio) la alte drituri reale.
Seclia II. Despre personalele drituri asupra lucrului, tocmele In
deob0ie, dgruire, tocmeala depozitului, comodatum, adicg Impru-
mutarea unui lucru necheltuitor, tocmeala Imprumutgrei lucrurilor

www.dacoromanica.ro
 239

cheltuitoare, Imputernicire gi alte soiuri de carmuiri a frebilor

strgine, contractul schimbului, contractul cumpgrgrii *i a vanzgrii,
tocmeala dgrii §1 lugrii In posesie (arendare), darea §i luarea In
posesie de mWenire §i despre emfitevsis sau besingn, ngimirea
lucrgrilor §i a lucratului, contractul tovgro§iei averilor, tocmelele
cgsgtoreVI, zestre, paraferng sau exopricg, darul nuntesc, adicg
contra-zestre Si despre ipovolon (vgduvgritul), teoritre §i daruri

facjii.-
!rare insoliji, tocmeala de noroc, dritul despggubirii §i a sails-
Parka III. Despre Inmgrginirile ce privesc cgtre dritul
persoanelor dimpreung §i a lucrurilor, Intgrirea driturilor §i a In-
datoririlor, mutarea driturilor §i a Indatoririlor, uzucapie §i despre
prescriplie. Anex a 1. Despre randuiala concursului creditorilor.
An ex a II. Despre licitalie (mezat) dupg obiceiul pgmantului.
Schita neamului.
A fost In vigoare In Moldova dela 1817-1832 §I impreung
cu regulamentul organic pang la 1865.
E publicat In riamangiu op. c. pag. 129-240.
Acest cod, redactat In grece§te, In 1819 se tradusese In
romaneVe aproape jumgtate, dar nu se tipgrise. 14a rgmase ne-
cunoscut §i nu se ?ntrebuinta la resolvarea proceselor. In anul
1833 vellogofgtul Sturza spune inteun ordin al sail mire altele :
...Logolgtul Costachi Conachi au supus Inaintea carmuirei tre-
buinja de a se tglmgci romane§te aceastg codicg... incredinjan-
du-mi-se mie posful logofeliei dreptgjii, eu am luat In vedere,
cg, spre a putea caViga ramul judecgtoresc un curs regulat i
temeinic, publicarea codicei civile era una din cele mai grabnice
mgsuri. Drept aceea eu am Intrupat o comisie de Dumnialui ca.
minariul Petrachi Asachi, prezidentul giudecgtoresc,ului tribunal
din Boto§eni gi de domnii jurisconsullii statului, Crisfian Flehten-
maher §i Damaschin Bojinca, cari subt a mea de aproape pri-
vighere, §i cu deplina mea muljumire, au sgvar§it aceastg cinstitg
Insgrcinare, aducand de pe originalul grecesc, In limba nalionalg,
textul codicei civile, potrivit cu Infelesul adevgrat al legiuirilor, i
cu randurile Infroduse prin organicul Regulament, tot odatg diri-
gulnd §i tipgrirea acestei codice."
Alte codice, dupg care s'au carmult principatele, sunt:
in Tara Romaneasca : 1) Condica de comer! tipgritg sub voe-
vodul Alex. Dim, Ghica In Bucure§ti la 1840; 2) Condica crimi-

www.dacoromanica.ro
 240

naliceascd partea I Bucure01 184 cu 226 articole ; 3) Condica

de procedurd criminaliceascd, sfar§it Cu 325 art. Bucure§t1 1841;
4) Condica penald ostdpascd cu procedura ei §i osebit supliment
pentru starea de impresurare Bucure§ti 1852.
In Moldova: 1) Codul penal partea I §I II (Condica crimi-
naliceascg, ce s'a alcgtuit In scurt pentru multi felurime a fap-
telor criminalice§t0 14 1826, publicat sub Ion Sturza. Privitor
la celelalte coduri Calimah zice In anaforaua din 1819: Oran-
duiala judecatoreascg, codica criminaliceascg, codica politiei §i
agronomiceascg sg se Intocmeascg cu alegere iarg§i din pravi-
lele Impargte§ti, adgog3ndu-se §i obiceiurile pgmante§ti, ce se
vor afla §i vor avea potrivire la aceste codici."
Sunt cunoscute Inca cAteva pravile dela finea veacului at
XVIII, care insa rgmAnand In manuscript, pentru viala de drept
a principatelor n'au avut insemnatate.
Reasumand codicele ce au carmuit viala de drept In Tara
Rom3neascg §i Moldova, vedem, cg au fost in vigoare urma-
toarele isvoare de drept :

Tara Romaneascil Moldova

1652-1780 1646-1814
Pravila lui Matei Basarab. Pravila lui Vasile Lupu.
1780-1818 1814-1817
Codul Ipsilante. - Codul Andronache Donici.
1818-1832 1817-1832
Codul Caragea. Codul Calimah.
1832-1865 1832-1865
Regulamentul organic at Mun- Regulamentul organiCal Mot -
teniei §i Codul Caragea. dovei §i Codul Calimah.

www.dacoromanica.ro
 241

finexa.
§. 74. Texte din Codul lui Alexandra Ipsilante.
Reproducem normele de procedure relative la judecatori,
para§i §i Oral', hotgrarile judecgtorilor i apelalie.
I.
Pentru judecatori.
1. Toti judecatorii dupi datoria netagaduita sa se adune
de dimineata la departamenturi §i foarte cu aminuntul §i cu lua-
rea aminte sa judece pricinele ce se intampla, urmand cu totul
la poruncile- prayililor §i la obiceiurile pamante§ti ce s'au hotarat
acum §i s'au dat inscris) cum mai jos se vad, lira de a nu face
la acestea niscareva§i talmaciri rele, caci on care se va dovedi
talmicind sau stricand pravila, unul ca acela este sa se pedep-
seasca foarte greu.
2. Judecatorii sa se arate cu dulceata care cei ce se judeca,
Si fara de pisma, sau fatarnicie, fara de a cauta la obrazul cuiva,
sau sa se arate cu pisma §i vrajmi§ie catre cineva, nici sa injure
pe cineva§i din cei ce sa judeca,
3. Judecatorii sa asculte foarte cu luare aminte, fara de a
li se supara de indelungatele zise celor ce se judeca, §i sa nu
cuteze a zaticni zisele celui ce se judeca on cum vor fi, care zise
sa le scrie in deosebite condici, la care sa se §i iscaleasca cati
dintr'in§i vor §ti sa scrie, ca sa vazi pururea insu§i acele vorbe
ce au zis la judecati, §i sä nu poata tagadui nici odati cele ce
insu§i a zis.
4. Judecatorii cu cercetare de ob§te §i chibzuire, §i toti cu
un gand sa hotarasca, fara de a se socoti cineva§i dintra dan§ii ci
este stapan hotararii, sau mai mare de cat ceilalti asupra judecatilor.
5. Judecatorii cand judeca sa §eaza toti cu randuialit foarte
bunk fara de a face alte vorbe §i glume, sau sa se prigoneasca
la cercetarile ce vor face. Ci cu totul sa is aminte la ascultare,
§i sa citeasci cu luare aminte toate cartile §1 sineturile acelor ce
se judeca pans la cea mai mica; §i sa nu se grabeasca la hota-
rarei ci sa iscodeasca mai cu aminuntul pricina cu minte curate
§i lini§tita, §i fara de prigorine sa-§i cumpineasca gandurile for
fara de pismire; §i toti cu un gand sa hotarasca, ceea ce li se
vor pares ca este drept.

V. Onifor: istorla dreptului roman. 16

www.dacoromanica.ro
 242

6. Judecatorii sa nu se porneasci nici odinioarg la vre-o

strambgtate sau pentru prietesug sau pentru rudenie, sau pentru
frica; §i de se vor sill de vre-un obraz tare, si nu se piece, caci
de se vor pleca se vor pedepsi foarte greu, ca unii ce s'au temut
mai vartos de acel obraz tare, de cat de Dumnezeu, de pravili
si de Domn.
7. Judecgtorii sa -,si pazeasca mainile for curate care Dum-
nezeu si call pravili, adica sa fie cu frica lui Dumnezeu drepti
si sa nu is mituri. Cg oricare se va dovedi luand mituri se va
pedepsi foarte greu.
8. Judecgtorii cand vor face gresealk la vre-o hotgrare §i
insusi ei mai in urmg o vor cunoaste, sa alba voia a-si lua cartea
de hotgrare inapoi si sa o indrepteze.
9. Fiecare judecgtor sa urmeze pravililor si dupa acelea sa
hotarasca si nici se cuvine vre-o data sa se dea- poruncg Dorn-
neasca care judecaori cum si in ce chip sa caute pricina si sa
o hotarasca; ci sa urmeze pravililor, care pravili este poviituiri si
indreptare in ce chip sa se caute orice pricing, caci si noi aceia
voim ce §i pravilile poruncesc.
W. Judecgtorii cand vor avea indoeala la vre-o pricing cu
indoire, sa aiba voie a arata Domnii mete pentru acea pricina ca
sa is dela noi povatg si invataurg, in ce chip si hotarasca.
11. Fara de rgvas de jalba cu porunci din_ dos sa nu se
caute judecatg, nici zapcii si nu alba volnicie a trage pe cineva
la judecatg.

II.
Pentru cei ce se juded, adica pentru pftrasi $i parati.
1. Cel ce trage pe cineva la judecata dupg datorie sa dea
jalba lui ca vazandu-o cel past sa aibi vreme a se socoti sau
a se isbrgni sau a se aseza cu dansul sau a se gad de judecatg.
2. Nimeni nu se sileste spre a -'i porni jalba sa, iar dupg ce
o va porni si se va Incepe a se cguta pricina, atunci si silniceste
spre a o si savarsi.
3. Cel parat poate si se apere de judecgtorul ce-i va fi
vrgjmas a nu se judeca la dansul, lima cand numai acela singur
se va orandui sa-1 judece.
4. Cel ce- are judecata si nizueste la vre-un obraz tare ca
sa-1 ajute la pricina ce va avea, unul ca acela sa cada la jude-

www.dacoromanica.ro
 243

cats, §i cel ce-1 va primi, macar §i boer mare de va fi, sa se pe-

depseasca.
5. Cel ce va trage pe cineva la judecata pe strambitate, de
i-se va dovedi judecata cu totul fill de temei, §i cum a numai
de rautate sau de vrajma§ie ca sa-1 pagubeasca Pa tras, atunci sa
plateasca aceluia toata cheltuiala drumului ce au facet, §i ce va
fi cheltuit in cata vreme s'au judecat.
6. Cel ce se judeca, de va injura pe judecator, sa se certe
cu bataia, insa de va fi urmat §i judecatorul poruncilor §i nu-1
va fi injurat mai inainte.
7. Cei ce se judeca, de orice stare §i treapta vor fi, sa stea
in picere and se judeca, §i Fara de i§lic, foarte cu cucernicie §i
supunere, graind cu smerenie §i rispunzand cu randuiala buns la
cele ce se vor intreba, fiind ci judecata este a lui Dumnezeu.
8. Cel ce va incepe judecata la un departament, nu mai poate
ali muta judecata de acolo, §i a se parasi de acel judecator la
care a inceput sa se judece, ci are sa-§i caute acolo pricina Orli
la sfar§it, §i in urma hotararii, de nu se va multumi, sa facI apelatie.
9. Cel ce va mitui pe judecator cu daruri, sail piarda judecata.
10. Cei ce sa pricinuesc pot a se judeca amandoi prin ve-
chili, Insa cand vor avea judecata de alte lucruri, iar nu de vino-
vatie; §i aceasta atunci sa aibi a se urma, cand vor vre-o zatic-
nire de mare nevoe.
11. Cel ce sa para§te cu pricina de vinovatie, de orice stare
§i treapta va fi, nu poate sa se judece cu vechil, ci insu§i el.
III.
Pentru hotgrArile judedtorilor.
1. Judecatorii sa hotarasca toate pricinile de fati, iar nu
intr'ascuns, §i cartea de judecata sa se citeasca tntru auzul celui
osandit.
2. Hotararea ce se va face numai prin vorba, §i nu se va scrie
§i sa se iscaleasca, este netrebnica §i ca o nefacuti sa socote*te.
3. Hotarfirea ce chiar se impotrive§te pravililor *i obiceiuri-
lor paminte§ti, sa nu aibi tarie, §i sa se caute de isnoava.
4. Hotararea ce se va face impotriva cuiva, care de vre-o
nevoe n'a putut veni la judecata, sa nu aiba title. lar hotararea
ce se va face impotriva unui ce din semetie §i nesupunere nu va
merge la judecata, aceea sa aibi Calle.

www.dacoromanica.ro
16
 244

5. Unul §i acela§ de se va osandi cu doui hotarari la doi

parati ai lui, sau de datorie sau de altceva§i, sa protimise§te cel
ce s'a judecat mai inainte spre a lua pricina lui sfar§it mai intai,
§i apoi in urma a celuilalt, insa de nu va fi mofluz cgl osandit ;
iar de va fi mofluz, atunci de o potriva se cuvine sa is toti din
periusia ce i se va afla, §i sa nu se caute cine s'a judecat mai
inainte §i cine mai la urma, gra de numai cel ce va avea zalog
sa see prokimiseasca.

IV.
Pentru apelajie.
1. Cel ce nu s'a multumit la judecata vreunui departament,
§i are sa keg apelatie, sa aiba soroc de zile §ai-zeci, socotindu-se
din ziva hotararii, spre a face apelatie. tar de vor trece aceste
§ai-zeci de zile §i va tacea, atunci sa nu se mai dea ascultare,
macar de va avea §i rava§ de apelatie cu porunci din dos §i la
vreme nu l'a urmat, ci a lgsat de a trecut vremea cea randuita,
Uri numai de va dovedi ca gre§eala a fost a zapciului sau a fost
bolnav, sau de i se va fi intamplat we o zaticnire mare §i doveditg.
2. Cel ce va face apelatie, acela sa face para§. Deci dupa
intaia osanda §i pang la apelatia sa, de s'a silit de catre zapciu
§i a platit cele ce a hotarat acea judecata, cu toate acestea mai
la urma izbandit §i ca§tigandu-§i dreptatea, i§i is inapoi toata
cheltuiala.
3. Judecitorul sa nu injure nici sa zaticneasca pe cel ce
voe§te sa facii apelatie.

§. 75. Texte din Codul lui Andronachi Donici.

Reproducem normele generale de drept civil relative la toc-
meala (contract), conlinute in cap. X.
Despre tocmele.
1. Tocmeala sau contractul este o indatorire cu' o potrivitg
vointa §1 primire intre doi sau intre mai multi, §i impreuna pia-
cerea despre amandoui partite, §i a§ezare de buni voe, cu inda-
torire, spre a da §i a lua, sau a face ceva ins lucru cuviincios,
iar nu necuviincios.

www.dacoromanica.ro
 245

2. Vointa si primirea de obste urmeaza dupli obsteasca drep-

tate a neamurilor, atat la tocmele de vanzare, naimeala, tovlrasie,
depozit, si alte asemenea, cat si la indatoriri ce se indatoreste
unul catre altul, sau izbraniri si invoele. (Dreptatea neamurilor, va
sä zica, de obste pravila a tot neamului omenesc care dela sine
oamenii prin fireasca povatuire au aflat la intrebuintarile ce au
avut unul de altul).
3. Din tocmele proaste- precum am zice : de vanzki proaste
prin tocmeala nesavarsita, nu se naste jaloba, caci stapanirea lu-
crului prin mutarea cea desavarsit din mina unuia in mina altuia
ce castiga, iar nu prin singura tocmeala si fares primirea pretului,
sau macar din suma pretului.
4. Tocmelile facandu-se inprotiva celor ce randuesc pravilile:
adica prin rea credinta, prin viclesug, prin sila §i de frica, nu au
Carle, iar fiind faeute prin bung randuiall trec si la mostenitori.
Deci daces cineva va indatori pre altul prin inchisoare spre a face
ceva, nu are fade fiind prin sila: care nimic nu este mai mutt
inprotiva firestii dreptati si bunii credinta decat frica §i sila. (Friel
va sa zica poprire asupritoare care inspaimanteaza pre omul cinstit).
Cum si ceea ce se va da prin amagire si prin nestiinta, se in-
toarce inapoi.
5. Mijlocind la tocmeala inselaciune, in cat sa se amageasca
cineva pagubindu-se mai mult de jumatatea pretului ce avea sa
is : dovedindu-se, isi va lua pretul. tar de se va afla ca s'au urmat
viclesugul : (Care va sa zica cugetata aflare spre insalaciune). Atuncea
poate sa se strice tocmeala, sau de va primi amagitul iii va lua
ceea ce lipseste din pretul cel drept,.. care aceasta jaloba merge
si la- fiii vanzatorului §i pot si o porneasci. Asemenea si pentru
cel ce se va amagi si va da Indoit pret de cat face lucrul, si
aceasta jaloba dupes pravila se misc5. Orli in 4 ani.
La vanzari, cumparaturi, naimeli, schimburi si altele asemenea,
trebuinta urmeaza ca pre langa tocmeala si se dea si lucrul, tre-
cand din stapanirea unuia 4n stapanirea altuia: adica ficandu-se
teslim si dupes formele pravilii, atuncea stapanirea deplin este cas-
tigata, cand pre langa tocmeall urmeaza i darea lucrului.. Cu acest
dar cuvant cand se va vinde un lucru la doi, scrie pravila, ea ace-
luia ce s'au dat mai intai stapanirea lucrului acel are si protie a'l
stapani. Asemenea §i cand va naimi cineva lucrul siu cuiva, si pre
urma il va vinde altuia de istov. (Vezi Cap. 15 art. 5) fiindei

www.dacoromanica.ro
 246

vinzarea vecinica strica pre cea vremelnica, dar cumparatorul nu

poste sa scoata pe acel ce are venitul lucrului, pina nu i se va
face lucrul teslim in stapinire dupa cazuta randuiala cu adeverirea
zapisului cumparaturei, §i cu intaritura de la stapinire §i cu luarea
scrisorilor §i a documenturilor. Drept aceea asupra tocmelilor este
trebuinta mai intii cel ce voe§te ca sa dea un lucru in stapinirea
altuia, sa fie la mina sa §i la puterea sa spre a'l Instreina §i a'l
da. Jar nefiind la puterea sa, tocmeala este in zadar.
Precum : cind va vinde sau va zalogi cineva lucrul strein,
sau vre un lucru din ale zestrei, sau cind un copil va vinde vre
un lucru, sau cel ce se afla in patima nebuniei, caci acqtia nu au
slobozenie, nici la mina for spre a putea vinde sau a cumpara.
Al doilea, trebue sa fie cu vointa §i primirea celuia ce i se di
lucrul in stapinire, (precum : cand cineva s'ar lepada a sta la toc-
meala cumparaturii a vre-unui lucru, afland ca lucrul este cu pricing
sau cu patimaj, §i osebit sa fie vrednic de a'l primi (precum :
epitropul nu este volnic a cumpara din lucrurile nevrastnicului).
Al treilea, sa fie cu bung dreptate spre a se muta lucrul din sea-
pinirea unuia in deplina stapinirea altuia. (Precum : cind ar vinde
cineva un lucru pe care nu-1 stapine§te cu buni credinta sau ar
vinde cineva un lucru cu vinzare iconomicoasa, sau precum am
zice: lucrul iniirumutat, zalogul, §i altele asemenea se muta, adica
de la o mina la alta, insa primitorul lucrului nu se face cu aceasta
stapin).

§. 76. Texte din Codul lui loan Caragea.

Reproducem normele relative la robi $i la slobozi din Codul
Caragea, cum $i legiuirile .pentru slobozirea figanilor, aduse mai
tarziu. La urmN normele pentru clad tot din Codul Caragea.
1.

Pentru robi.
1. Robi sunt cati sunt dobindi altuia.
Acest fei sunt tiganii in Cara Romineasca.
2. Citi se vor na§te din parinti robi, sunt robi.
3. *i citi numai din mama roaba se vor na§te, sunt robi.
4. Stapinul tiganului, n'are putere asupra vietii tiganului.
5. Stapinul tiganului e slobod sa vindi §isi diruiasca pe tigan.

www.dacoromanica.ro
 247

6. Cati tigani In Cara Romaneasca nu vor avea stipan cu

dovada, sunt domne4ti.
7. Cine prin 4tiinta va tine intru a sa stipanire tigan strain
sau tiganca, sa-i dea inapoi stapanului lor (platindu-i pentru _ti-
ganul me4ter tl. 40 pe an, iar pentru cel fara me4te4ug tl. 20 4i
pentru tiganca me4tera tl. 30 4i pentru cea fara me4te4ug tl. 15);
iar cine va tine prin ne4tiiriti, numai sa-1 intoarca inapoi.
8. Cine4i-va cununa tiganul cu tiganckOraina §tiind, sau im-
potriva, fara voea stapanului lor, sa pearza pe tiganca lui cu copii
lor 4i sa-i stapaneasca stapanul lor.
Iar cand ne4tiind it va cununa, atunci sa se Nei schimb, mer-
..
gand totdeauna tiganca dupa barbat.
Cand obrazul cel strain va avea me4te4ug, sa se schimbe
iara4i cu meter; iar de nu va fi asemenea, sa se pretuiasca talentul
me4te4ugului sat' 4i cu bani sa se Implineasca.
Tiganii ce se cununa prin nestiinta stapanului, de se intampla
sa aibe 41 copii atunci cei din partea barbateasca sunt ai stapa-
nului barbatului, iar partea femeiasca este a stapanului femeei,
care 4i ace4tia sa se schimbe.
9. Cati tigani straini se vor socoti intre cei domne4ti, ace4tia
intamplandu-se a se casatori dupa lege, de se vor cere prin ju-
decata de stapanii lor, sa se schimbe, mergand nevasta dupi barbat
cum s'a zis mai sus.
10. Care tigan se va cununa cu sloboda sau care se va cu-
nuna cu tiganci, fall 4tirea stapanului lor, sa se desparta.
Dar de se va dovedi ca stapanul lor a dat voe §tiind, atunci
sa nu se mai desparta, ci sa ramie amandoi sloboziti 4i sa-i pa-
gubeasca stapanul lor.
II.
Pentru cei slobort:
1. Sloboziti sunt, cati din robi se slobozesc.
2. Toti cei sloboziti tigani sunt tot de o cinste cu cei slo-
bozi supu4i, adica cu birnicii domne4ti.
3. Se nu poata ne4tine sa slobozeasca tiganul sau inaintea
varstei sale de doui-zeci de ani.
4. Nici unul din Egumeni sa nu poata slobozi tingan mo-
nastiresc.
5. Slobozenia sa se faca totdeauna inscris.

www.dacoromanica.ro
 248

III.
Pentru robi si ligani.
Prin legiuirea din anul 1843 Martie 22, toti dajnici de sub
administratia Vorniciei Femnitilor (tiganii Statului) s'au trecut sub
deadreptul administratie a carmuitorilor de judete, cu care aceasta
masura s'au desrobit puindu-se in randul birnicilor romani.
Asemenea s'au desrobit §i tiganii monastire§ti prin legiuirea
din 13 Februarie 1847, care in articolul ei 1, coprinde cele ur-
mitoare:
Se slobod din robie toti tiganii santei Mitropoliei, ai Epis-
copilor §i ai tutulor monastirilor §i metoa§elor de ob§te, cum §1
ai on carui alt mezimant public Tara deosebire, cate se afla in
coprinsul tarii Romfine§ti.
Ace§tia ca §i tiganii Statului, supu§i la aceea§i randuiali, vor
fi slobozi §i volnici a se insoti cu Romani parte barbateasca §i
femeiasca.
Un ofis Domnesc adresat catre Sfatul Administrativ sub No.
1580 la 22 Noembrie 1850, dispozeaza:
Pentru daniile sau vanzarile de tigani ce se urmeaza Intre
particulari, poruncim a se Vizi urmatoarele dispozitii:
1. Nimeni nu, este volnic a desparti o familie de tigani,
prin dar sau prin vanzare §i nici un act de vanzare sau danie
pentru tigani nu se va adeveri de vre-o judecatorie, nici va fi
tiuut in seams daci nu va coprinde in sine pe parinti cu toti
copiii lor.
2. Orice Vanzari de tigani se vor face de la o familie pang
la trei, se vor rescumpara toate de Visterie, gra de a mai putea
trece de la un stapan la altul".
Legiuirea din anul 1856 Februarie, 8, publicata in Buletinul
oficial din 13 Februarie 1856, No 13.
1. Robia este desfiintati. Oricare tigan se afla astazi in
aceasta categoric, se libereaza §1 se va inscri indata intre dajnicii
Statului.
IV.
Pentru clad.
1. Claca, este un chip de cladire obicinuita in Cara Roma-
neasca, §i se intocme§te cand stipanul mo§ii prime§fe pe clacas,
adica pe siditor, sa §eaza pe mo§ia lui.

www.dacoromanica.ro
 249

2. Dator este clicasul si luereze stapanului mosiei 12 zile

pe an, si de se va tocmi de acum Inainte vreunul din stgpanii
mosiilor cu clicasul pe mai putine zile, tocmeala aceea si nu aiba
tarie; iar cate tocmeli sunt acute pane acum pe mai putine zile
decat 12, acelea sa se pgzeascg.
3. Care din stapanii mosiilor cu viclesug se va tocmi cu cla-
casii altuia sa-i face lui claca mai putine zile decat dougspre-zece,
si-1 va trage pe mosia sa, aceasta cand se va vidi, sa piarzg pri-
vilegiul clacii si si plateasca si stapanului mosiei claca clacasilor
ce a tras.
4. Clicasul, bezi claca de doua-spre-zece zile, sa are stapa-
nului mosiei Inca o zi primavara sau toamna, sa..i dea §i un car
de lemne la criciun, cgrandu-le on la mosia lui sau aiurea, unde
are stapanul trebuintg de dansele, pang la un loc cu departare
de case ceasuri.
5. De nu va avea stapanul nimic a lucra, atunci sa-i dea
clacasul cate un leu de fiecare zi.
6. Si nu' fie volnic stapanul si aduci pe clica§ dela mosia
ce locueste pe alta si lucreze, fira numai cand mosia ii va fi cu
departare cel mult de trei ceasuri.
7. Clicasul si nu poata si faci curatura fare voia inscrisa
a stapanului, coprinzatoare unde si cat sa cure; iar urmand im-
potrivi, sa-si piarza osteneala si sa is curatura stapanul mosiei.
8. Stapanul set' nu poata sa is curatura cricasului ce o are
dela parinti sau o face cu voia stapanului.
9. Care din clacasi fare voia stapanului va sadi vie pe locul
lui, sa o piarza.
10. Cand clacasul va lasa via sa nelucrata in trei ani, sa se
traga la judecata, si atunci dandu-i judecata 'Inca un an soroc,
de nu o va lucra si Intr'acel an, si o piarza si sa o is stapanul.
11. Clicasul sa nu poata sa vanza vin sau rachiu pe mosie
de nu va tocmi cu stapanul.
12.- Clacasul si nu poata si deschida bacgnie pe mosie, de
nu se va tocmi cu stapanul.
13. Clicasul sa nu poata sa faci moarg pe mosie.
14. Clacasul si nu poati sa vaneze peste in helesteul sta-
panului..
Dar. in biltile Dunarei sa vaneze peste dand cate un peste
la zece.

www.dacoromanica.ro
 250

tar pe garla ce trece prin mo§ie e slobod sa vaneze peste

Ural zeciuiala.
15. Clica§ul fugind de pe moqie sau murind farce mo§tenitori,
de nu e dator visteriei, sa stapaneasca stapanul casa lui, gradina
lui §i curaturile lui.
16. Claca§ii sa dea stapanului mo§iei :
Din doui-zeci vedre din vinul sau, o vadra domneasca.
Din zece clai de grau, de orz, de meiu una.
Din zece clai de fan, una, sau cum se va invoi.
Din tot pogonul de pamant, patru banite porumb batut sau
opt cocoloO, cu banita de oca doua-zeci §i doui.
Din toate celelalte roduri dela zece una.
Toate acestea carandu-le cu carul sau la casa stapanului ce
are pe mo§ie.
17. Claca§ul sa dea stapanului pentru fiecare stup trei bani.
Claca§ul pentru fiecare capra sa dea stapanului bani doi,
atat iarna cat §i vara.
Stapanul sa is de fiecare turma de of ce se ail pe mo§ia
lui, dela Buna-Vestire §i pang la Sf. George *i ht.& cate
un mel §1 un leu, §i de fiecare stance branza sau bani de pe tocmeala.

§. 77. Texte din Codul lui Scarlat Calimach.

Reproducem normele generale privitoare la lege $i aplicarea
ei, cum $i cele privitoare la lucruri si Impgrfirea lor. Altcum con-
linutul Codului Caragea se poate afla din on care text at Codului
civil austriac. Recomandgm ceiitorului sg facg comparafie cu
fextele publicate aid.
1.
Despre legile politicesti in deobste.
1. Legea este o regula ob§teasca, care indrepteazi cele prin
cuvant sau fapta lucrari ale omului cuvantator; pe care lucrari el
le savar§e§te cand nu este silit de imprejurari ce i-ar opri buna
vointa §i hotararea de a savar4i fapte legiuite.
2. Din intregul sistem al legiuirilor s'au a§ezat intr'u acest
codice numai dritul politicesc care hotare§te particularele dreptati
§i indatoriri pe care toti locuitorii principatului acestuia sunt de
o potriva datori a be pazi lntre din§ii.

www.dacoromanica.ro
 251

3 Publicandu-se o- lege, dupa chipul cuviincios, nu poate

nimeni a se apara, zicand ci nu i s'a fgcut cunoscut.
4. Lucrarea legilor acestora, §i urmgrile legiuite, isvoratoare
dintr'Insele, vor avea inceput dupg trei luni, din ziva publicatiei.
5. Toate mgdulgrile principatului acestuia, de ob§te, §i fara
deosebire sunt supuse acestei legi ; drept aceea cand puterea cea
personalg a vreunui pgmantean va fi marginiti de cgtre aceste
legi a patriei sale, atuncea nici decum nu sunt primite aicea, in
patria sa, nici acele intrialtg tars strains sivar§ite de catra dansul
fapte §i lucrgri ; iarg avand pgmanteanul puterea cea personalg,
de nu va fi pgzit numai forma cea pe din afarg, ci va fi urmat
dupa acea in Cara strains obicinuitg forma, atuncea nu se pot
surpa acele fapte ale lui numai pentru o pricing cu aceasta, ci
vor avea §i aceia, in patria sa, tgria legiuitg.
6. In cat strginii, ce se aflg petrecand in pgmantul acesta,
sunt supu§i legilor acestora, se_ va hotgri in capul urmgtor.
7. Legile nu au putere lucratoare pang' a nu se publica ;
pentru aceea dar nu lucreazi asupra faptelor ce s'au savar§it mai
inainte, nici asupra driturilor ce s'au ca§tigat mai inaite de pu-
blicare.
8. Legea pe care judecgtoria are sa o aplice la vre-o pricing
de judecata, nu se talcue§te intealt chip, fgra de cat numai dupa
rostirea §i alcituirea cuvintelor, §i dupg scopul cel vederat al di-
tatorului de legi.
9. Dacii judecgtorul nici din cuvinte, nici din noima legii,
nu va putea a desfira bine, §i hotgri dupg legi, pricina cea de
fats, atuncea dator este a lua in bagare de samg, cu cgzuta luare
aminte, acele cu asgmgluire, §i Cu lgmurire hotarite pricini in co-
dicile- acestea ; iarg de nu va fi nici aceasta, va lua in bagare de
samg mgrginirile §i temeiurile altor paragrafuri inrudite cu acele,
cari paragrafuri s'ar putea aplica la acea de fats pricing.
M. De vor lipsi §i mijloacele acestea, ce prin paragraful de
sus s'a argtat, atuncea se cerceteaza pricina cu cer§ita scumpgtate
§i luare aminte intru toate imprejurgrile, §i apoi se hotare§te dupa
pricinile dritului firesc,
11. Cele a§ezate in paragraful de mai sus, se cuvin puterii cei
ditatoare de legi, adica ob§te§tii adungri, prin intaritura domnului.
12. Codicele de legi nu este cu putinta sa cuprindg toate
pricinile; ci cuprinde numai pe acele ce mai adese on se intampli.

www.dacoromanica.ro
 252

13. Drept aceea, daci in codicele acestea nu s'ar afla o lege

potriviti la pricina infati§ata, atuncea se cuvine a se urma pi-
mantescul obicei, carele, in curgere de multi ani de oNte pazin-
du-se, §i intru judecatorii cercetandu-se, s'a intarit §i cu chipul
acesta a dobandit putere legiuita.
14. Obiceiul ce nu s'a pazit dupa chipul aratat, nici dupa
dreapta socotinta, ci s'a urmat din ne§tiinta §i raticire,. nu poate
avea putere legiuita, nici a covar0 pe legea §i pe dreapta Jude-
cati a mintii.
15. A§ezarile ce se fac intre bresle, sau intre alte obstimi,
spre a lor bung oranduiala §i folos, vor avea intre ele putere le-
giulta dacA cercandu-se §i gasindu-se cu cale, se vor intari de catre
stapanire.
16. Hotararile ce se vor da de catra stapanire, sau de catre
locurile iudecatore0i pentru uncle din pricini, nu au putere legiuita,
pentru aceasta nu se pot intinde, nici a se aplica, la alte pricini,
nici a indatori pe alte osebite persoane.
17. Privilegiile pamantului, a manastirilor, a bisericilor, a cli-
ricilor §i a boerilor se socotesc drituri, ca §i alte drituri cuprinse
in codicile acestea.
18. Dritul politicese se imparte in dritul persoanelor, in dritul
lucrurilor, cum §i intre marginirile privitoare catre amindoui
aceste drituri.
19. In dritul persoanelor se cuprinde feluritele stari ale per-
soanelor, §i cele intre ele imparta0toare legiuite legaturi, fara a
avea vre-o principala sau neaparati atarnare catra lucruri.
20. In dritul lucrurilor se cuprind deosebite feluri a lucru-
rilor, §i deosebitele legiuite legaturi ale persoanelor, cu infiintata
atarnare catre lucruri.
21. Dritul lucrurilor se imparte in doui adica : in real 0
personal.
22. Dritul real, cu atarnarea catre lucruri, are putere lucri-
toare asupra tuturor persoanelor, deci dara i asupra fiecaruia
stapanitur a unui lucru.
23. Dritul personal, ce se nume§te §i dritul pretentiilor, ho-
tare0e deosebitele fapte, sf legiuitele legaturi, ale unei anume
persoana, cu infiintata atarnare catra lucruri.
24. Dritul real 0 cel personal, se cuprinde intru a doua §i
a treia parte a codicelui acestuia.

www.dacoromanica.ro
 253

II.
Pespre lucruri §i tmOrtirea lor.
378. Tot aceea ce nu este persoani, §i sluje§te spre intre-
buintarea oamenilor, se nume§te lucru dupa a legei inteles.
379. Lucrurile in hotarele Statului, sunt sau avere a statului,
sau particulars'. Aceasta din urma se cuvine sau persoanelor celor
fizice (adeca fiecareia deosebit), sau celor morali, adeca societa-
tilor celor mici sau celor marl, precum sunt : negutatore§tile to-
vara§ii, breslele me§terilor, manastirile, bisericile §. c. 1.
380. Lucruri de ob§tie §i fara stapan, se numesc acele a caror
luare in stapanire este sloboda la fiecare pamanteau (art. 496).
381. Lucrurile ce se lash' pamantenilor numai spre intrebuin-
tare, precum sunt §leahurile, drurnurile, raurile cele mari §i mici,
qi a for maluri, limanurile §i termudi, se numesc lucruri publice
sau avere publics.
382. Avere a statului se numesc lucrurile cele randuite spre
intampinarea cheltuelilor, pentru trebuinta §i siguranta Statului,
precum sunt : veniturile postelor, a vamii, mo§iile stapanirei, bah,
ocnele, clajdiile, §. c. 1.
383. Lucrurile can dupa a§ezamantul Orli slujesc spre intre-
buintarea fiecaruia madular a unei ob§timi, alcatuesc tot dupA
acela§ chip averea ob§timei acestia ; iar acele lucruri, a cgror ve-
nituri sunt randuite spre intampinarea cheltuelilor unei ob§timi,
alcatuesc averea ei.
384. §i a stapanitorului avere, pe care o stipane§te el, nu
ca un carmuitor al tarei, ci ca un madular a ei, se socote§te avere
particulars.
385. Regulile ce se cuprind intru acest drit particular, pentru
chipul cu care poate cineva ca§tiga, pastra, §i muta la altii lucruri,
trebue sa se pastreze §i de catra carmuitorii lucrurilor tarei .§i a
ob§timei ; afara numai daca s'a hotarat oare§i care deosebiri, prin
alte randuele a stipanirei, precum sunt hrisoavele.
386. Lucrurile dupa deosebirea felurimii for se impartesc in
trupe§ti §i in netrupe§ti ; in mi§catoare §i in nemi§catoare ; in chel-
tuitoare (fungibiles) §i in necheltuitoare (non fungibiles), (adica in
cele ce prin intrebuintare scad sau se stria, sau se imputineaza,
§i in acele ce prin intrebuintare nici scad nici strica) ; §1 in pre-
teluitoare, §i nepreteluitoare.
387. Lucruri trupe§ti sunt acele ce sunt supuse simtirilor;

www.dacoromanica.ro
 '254
iar celelalte se numesc netrupe§ti, precum este dritul de a villa,
de a pescui, §i toate celelalte drituri §i indatoriri, jeluirele, felu-
rimea, §i catimea. ,
388. Lucrurile ce se pot muta fara stricarea fiintei lor, sunt
mi§catoare ; far cele ce nu se pot muta Fara prefacere, sau stri-
carea intregimei lor, sunt nemi§catoare.
389. Cele de sine§i mi§catoare, dupa a legii intelegere, se
socotesc ca ni§te nemi§catoare, daca aceste in puterea legilor, sau
prin hotarirea proprietarului lor, alcatuesc cele cuvenite unui lucru
nemi§cator.
390. Sub cele cuvenite (appertinentiae) se inteleg aicea acele
ce se alcatuesc ca un lucru intru necurmata unire. Intru acestea
se socotesc nu numai sporirea sau idaogirea unui- lucru, in cats
vreme nu sunt despartite de lucrul acesta, dar Inca §i cele adau-
gitoare (accesoria) lira care nu se poate intrebuinta lucrul cel
principal sau cele ce legea, sau proprietarul lucrului le-au hotarit
spre necurmata intrebuintare a lucrului principal.
391. Iarba, copacii, rodurile §i toate folositoarele lucruri, ce
rasar in fata parnantului, raman avere nemi§catoare, pang nu se
despart de pamint ; §i pe§tele de iazuri §i vinaturile din paduri,
atuncea nu se mai fac avere mi§catoare, cind pe§tele s'a pescuit,
§i vinatul s'a prins, on s'a ucis.
392. *i semanaturile, lemnele, nutretul pentru dobitoace, §i
toate celelalte roduri macar de vor §i fi adunate, precum §i toate
dobitoacele §i toate uneltele ce se cuvin la o mo§ie, cum §i po-
jijia, se socotesc in rindul celor nemi§catoare, in cat sunt tre-
buincioase spre necurmata intrebuintare a unei regulate economii
(gospodarii).
393. Asemenea se socotesc intre cele nemi§catoare lucruri
§i cele ce se zidesc cu scup ca de apururea sa ramie statornice
acolo, adeca : case §i alte zidiri impreuna cu Intinderea aerului
ce se afla deasupra_pamintului in linia perpendiculara, §i nu numai
cite sunt infipte in pamint, sau in zid, sau cite sunt intarite cu
fer, sau cu piroane sau cu cue, precum: caldari in care se ferbe
rachiu, sau bere, §i dulapurile inzidite ; dar §i cele ce slujesc spre
necurmata intrebuintare a unei intregimi, precum : ciuturi, funii,
lanturi, cele trebuincioase unelte spre stingerea focului, §i alte
asemenea. .
394. Driturile se socotesc intre cele mi§catoare, and nu

www.dacoromanica.ro
 255

sunt unite cu proprietatea vreunui lucru nemi§citor, sau cind

prin a§ezimintul Wei nu s'a publicat ca ni§te lucruri nemiscatoare.
395. Pretentiile datoriilor nu se prefac in nemi§citoare avere
prin siguripsire ficuti cu lucri nemi§citoare.
396. Nemi§citoarele lucruri sunt supuse legilor locului unde
se afli; iar toate celelalte se supun acelor legi, cirora este supusi
persoana proprietarului lor.
397. Lucrurile cari nu aduc obicinuitul folos, firi numai cind
se strici sau se cheltuesc, se zic cheltuitoare (fungibiles); iar cele
ce au din impotrivi insu§iri, se zic necheltuitoare (non fungibiles).
398. 0 alcituire de mai multe lucruri deosebite, cari se
socotesc ca un lucru, §i se obicinuesc a se numi cu un nume de
ob§te, alcitue§te o intregime, socotindu-se o totime.
399. Preteluitoare lucruri sunt acele, a cirora pret se poate
hotara in daturi §i luaturi, prin asemiluiri cu altele; intru aceasta
se socotesc §i slujbele §i lucrurile cu mina §i cu mintea ; iar acele
lucruri a ciror pret prin nici o asemiluire cu altele nu se poate
hotara, se numesc nepreteluitoare, precum este slobozenia, daru-
rile suflete§ti, faptele cele imbunatitite, s. c. L
400. Aceea ce hotirat face un lucru, se nume§te pretul lui.
Cand de citre judecitorie se pretelue§te vre-un lucru trebue si
se faci preteluirea lui in hotiriti sums de bani.
401. Obicinuitul pret a unui lucru ce nume§te preteluirea
ce i se face de pe obicinuitul §i de ob§tie foks, care se poate
dobindi privind citre vreme §i citre loc, iar neobicinuitul pret se
nume§te preteluirea ce i se face cu privire citre deosebitele relatii
ce poate avea acel lucru citre primitorul pretului, §i plicerea a-
cestuia citre acel lucru pricinuit din intimplitoarele sale Insu§iri.
402. In toate intamplarile intru care nu s'a ficut vre-o deo-
sebiti tocmeali, nici s'a dat vre-o deosebiti hotirire de care
legi, trebue judecitoria la preteluirea until lucru si prmeze pretul
cel obicinuit.
403. Driturile ce se cuvin unei persoane asupra unui lucru,
firi privire care_ alte hotarate persoane, se numesc 'reale drituri
a lucrurilor.
404. Driturile ce izvorisc fara mijlocire dinteck lege, sau din
vreo fapti indatoritoard asupra unui lucru numai care ni§te ho-
tirite persoane, acele se numesc personale drituri a lucrurilor.
405. Reale drituri a lucrurilor sunt : dritul stipinirii, a pro-
prietatii lucrurilor, a amanetului, a ipotecei, a §erbirii (art. 610)
cum §i a mo§tenirii.

www.dacoromanica.ro
 §. 78. Princlpatul ardelenesc independent
Nina la trecerea sub Habsburgi. Privire istorica.
Seria principilor ardeleni.
Cu catastrofa dela Mohaciu o noug epoca Ysi lua Inceputul
In istoria statului unguresc. Luptele Intre nobilimea Ina Ita si cea
de rand se continuara. Cearta pentru Iron incepu de nou. Un
partid s'a grupat pe langa arhiducele austriac Ferdinand (para.
dul german sau de curie), care era si fratele reginei vaduve. Ce-
lalait, atribuind Coate relele venite asupra ti3rii, domnitorilor de
neam strein, doria un rege national, In credinta, ca numai acesta
va avea la inima inferesul lath si o va scapa de Turci. Acest
partid (national) s'a grupat pe langa loan Zapolya. Fiecare par-
tid se sprijinea pe ajutor din afara. Amandoi pretendentii tronului
se Incoronara de regi si Incepura luptele, Zapolya se Inchina
Turcilor, iar Ferdinand Inca il urma In cersirea gratiilor Sultanului.
Dupa lupte de 12 ani, vazand ca nici unul, nici chiar Cara,
nu aite folos din prietenia Turcilor. Ferdinand si loan Zapolya
au Incheiat pacea dela Oradea-mare (1538). In aceasta pace cei
doi regi Incheiara alianta defensive si ofensiva, In contra dus-
manilor din launtru si din afara, pastrand fiecare partea de Ora,
ce avea de fapt In posesiune, si anume Ferdinand partile Unga-
riei cu Croatia, Slavonia si Dalmatia, tar Zapolya partite Ungariei
ocupate de el, Impreuna cu Ardealul, dar numai cat va hal (vita
durante), dupa moarte acestea revin lui Ferdinand si urmasilor
sal, erezii lui Zapolya primesc numai mosiile familiare.
Pacea n'a lost de durata lung. loan Zapolya a regretat-o,
a cautat iar gralia Sultanului si alianta regelui polon, pe a drill
fiica Izabela a luat-o in casatorie (1539). Aceasta tinuta a dus
iqr la rasboiu. Pacea dela Oradea-mare era desfiintata de fapt,
Din casatoria lui loan Zapolya cu fiica regelui polon s'a
nascut un fiu, loan Sigismund (1540). Curand dupa nasterea fiu-
lui, loan Zapolya murl. Pe patul de moarte isi Incredintase fiul
in grija episcopului de Oradea-mare, un credincios prieten at sau,
George Frater-Martinuzzi, si rudeniei sale Petrovics. Acestia ce-
rura numai decal ajutorul regelui polon si al Sultanului, caruia
it trimisera tributui pe 2 ani (20.000 ducali.)

www.dacoromanica.ro
 257 --
Dupd moartea lui Zapolya, Ferdinand ceru partea din lard
In injelesul pAcii dela Oradea-mare, dar Marfinuzzi lug lupta,
apgrand Buda pang la sosirea oOilor furce§li, cari o ocupara In
1541, dar WS a o mai Inapoia. Dela aceasfg dal Incepe dom-
nia turceascg In Ungaria. Werboczy, marele jurist, ajunsese ju-
dedfor suprem al Ungurilor, cu re§edinia in orapl Buda, sub
autoritafea Turcilor.
La 1540 loan Sigismund Zapolya a lost ales de stafurile
ardelene de rege. Cu acest an Incepe despcirtirea Ardealului, ca
stat independent de Ungaria. AceastA izpocN line pans la 1691.
In toafa aceastN epocg au domnit in Ardeal principii indepen-
dents ardeleni, cu excepliunea anilor 1551-1556, cand a domnit
Ferdinand I. §i anii 1598, 1602-1604 cand a domnit Rudolf de
Habsburg.
Principii, cari au ocupat tronul Ardealului in aceasfg epock
domnind un limp mai lung sau mai scurf, au lost urrngtorii :
1. loan Sigismund Zapolya 1541-1571 cu o Intrerupere a
regelui Ferdinand I. 1551 1556. in decursul domniei au fast
lupfe penfru tronul celor 2 pri despNriite, Ungaria de o parte §i
Ardealul de alts parte, sub suzeranifale turceascA, in Injelegere
ascunsa sau pe fajN, cand cu Turcii, cand cu Ausfriacii. Dupg
lupta dela Mohaciu Turcii au fgcut nu mai pupa de 8 expedifiuni
in Ungaria §1 Ardeal in decursul acestor domnfi de ceartA interns.
2. ',Stefan Bathori 1571-1586, ales de staturile ardelene, in
credinja cg va scgpa Cara de Turci. Duse aceeqi politick i cu
credinjg jurala lui Maximilian, regele Ungariei (1564-1576) §i
cu fribut trimis Turcilor. Recunoscut ca om vifeaz i peste ho-
farele Orli, a lost ales de rege al Poloniei, dar Maximilian avea
aceleai aspiratii. incepura rasboiu, care se sfar0 cu moartea lui
Maximilian in 1576. Urma§ul sNu a fast fiul Rudolf (1576-1608).
in domnia lui s'a continual rgsboiul cu Turcii 15 ani, s'a ince-
puf anfireformaliunea religionarN. in Ardeal a urmal
3. Sigismund Bcithori 1586-1598, b5rbat de talent, caracfer
sehimbNcios §i despotic. Crescuf de Iesuiji ura pe Turci, deci a
dus politica de prietenie cu Ausfriacii. Pe magnalii ardeleni, cari
au fNcut opozifie acesfei polifice germane" i-a omorIf. Politica
antifurceasca desIgniul furia Turcilor i rgsboiul de 15 ani, care
se sfar§1 cu pacea incheiaf5 de Rudolf la Zsitvatorok (1606),
dupg care Turcii primesc despNgubire de 200 mii taleri i fiecare

V. OnLyor; Istoria dreptului roman. 17

www.dacoromanica.ro
 258

rgmane cu parfea de lard, ce avea in posesiune. Nestatornicia

lui Bathori aduse multg pacoste asupra Ardealului. La 1596 ab-
zise de tron gi urma fratele sat!
4. Andreiu Bathori 1598-1599 cardinal. Acesfa ajunse In
conflict cu Mihaiu Viteazul, de care a lost bgtut In lupta de langg Si-
bjiu pi °motif de Sgcui (1599), rgmase acum stgpan peste Ardeal:
5. Mihaiu Viteazul 1599-1601 Domnul Tgrii Romanesti. El
unl in timpul domniei sale cele 3 principate at Tgrii Romanesti,
at Moldovei Si al Ardealului. Domnia lui a lost rgsturnatg de
Basta, generalul impgratului Rudolf, care /1 si asasing In mod
miselesc si rgmase stgpan pe Ardeal
6. Generalul Basta 1601-1603. De numele lui e legatg
domnia cea mai tirgneascg din Ardeal. Pe contrarii sgi 1i ucise,
averile for le confiscg, oastea lui jefuia poporul. Nici rgscoala.
organizatg de Moise Szikely nu-1 putt.' rgsturna. Aceasta ins
succese lui
7. ,Stefan Bocskay 1604-1606, care se puse in fruntea no-
bilimei de rand $i ocupg artile nordice ale Ungariei. Staturile
ardelene $i cele ale Ungariei 11 aleserg de principe, Sultanul ii
oferl titlul de rege, dar el refuzg. Rudolf se inspaimantg $i in-
cheig cu Bocskay pacea dela Viena (1606), prin care recunoscu
Ardealul de principal independent, far pe Bocskay de principe
at Ardealului, dgruindu-i $i comitatele Bereg, Ugocia gi Sgtmar
$i cetatea Tokaj. Cu ajutorul lui Bocskay reusl Rudolf de incheig
$i pacea cu Turcii la Zsitvatorok. Dupg moartea lui Bocskay In
1606 urma pe tronul Ardealului :
8. Sigismund Rdkoczy 1606-1608 $i dupg el
9. Gavril Bcithory 1608 1613. In timpul acestor domni se
continuarg aceleasi lupte pentru Iron, dupg ce Rudolf nu mai
recun4ea pacea dela Viena, Rudolf ins a lost constrans sg
abdice de Iron $i Ii urma Matia (1608-1619), care Introduse re-
forme importanfe pentru desvoltarea constitullei ungare (dieta din
1608, alegerea palatinului, cu recunoasterea protestanfilor de a
ocupa acesl post etc.) Suffern Insg In epoca luptelor religionare,
catolicismul, stramtorat pentru un limp, a inceput reacliunea. Pe
tronul Ardealului urmeazg
10. Gavril Bethlen 1613-1629. A lost cel mai mare prin.
doe at Ardealului, epoca lui e numitg epoca de aur" in istoria
princlpatului ardelenesc. El a fgcut din Ardeal o targ puternicg,

www.dacoromanica.ro
 259

respectata In afarg, cu culturg desvoltatg i bogatg. A luat parte

mare In rgsboaiele religionare de 30 ani, ca apgrgtor at proles-
tantismului. El duse 3 expedifiuni In contra Habsburgilor, apgrg-
tori ai catolicismului. In 1620 a fost ales §i de rege al Ungariei.
El Incheig pacea dela Nikolsburg cu Ferdinand 11 (1619-1637),
care a lost confirmatg de 2 on Inca, la finea fiecgrei expedijiuni.
In acea pace Beth len a abzis de titlul de rege al Ungariei, a
inapoiat coroana, dar a spoilt teriforul principatului ardelenesc
cu 7 comitate §i 3 ora§e din Ungaria. Murl la 1629, staturile arde-
lene din recuno§finig falg de Beth len ridicarg pe Iron pe sopa lui
11. Ecaterina de Brandenburg 1629-1630. Ea era partizang
a Habsburgilor, de aceea staturile ardelene peste un an aleserg
In locul ei pe fostul comandant at lui Beth len
12. George Rdkoczy 1 1630-1648, care a fost combgtut de
Habsburgi. Ferdinand 11 murl la 1637 §i urmg fiul sail Ferdinand
III (1637-1657), om mai tolerant, dar in toiul rgsboiului de 30
ani, la stgruinfa protestanjilor, cari combgfeau pe Habsburgi, lug
§i Rakoczy armele la 1644. fn alianjg cu Francezii §i Svedienii
(urmgtorii lui Gustav Adolf) cucerl nordul Ungariei §i o parte
din provinciile cehe. A lost ales §i de rege al Ungariei. Dar la
1645 Incheig cu Ferdinand III pacea dela Linz, In care se recu-
noscu din nou libertate confesionalg a protestanfilor §i egala
indreptgiire cu catolicii. Cu aceasfa se Incheie participarea arde-
lenilor la rgsboiul religionar de 30 ani, Incheiat cu pacea de
Vestfalia la 1648. Pe tronul Ardealului urmg
13. George Rcikoczy II 1648-1658, aspirant §i el la tronul
Poloniei, ca Stefan Bathori. Incepu rgsboiu cu Polonii, dar fgrg
autorizarea Sultanului Si a Habsburgilor. In Polonia a fost bgtut
*I ajunse In prinsoare la Thad. Sultanul spre rgsbunare plecg
sg cucereascg Ardealul. Cand erau Turcii In Ardeal, sosise din
prinsoare §i Rakoczy, dar la porunca Turcilor staturile ardelene
II scoaserg din domnie §i aleserg pe
14. Francisc Rhidey 1659. Acesta ins neinjelegand, cg el
era ales la porunca Turcilor, a cedat tronul iar Inaintaplui sgu.
Spre reprimarea acestei disconsidergri a dispoziliei fgcute de
Turci, vizirul prada lam §i lug In captivitate 100.000 oameni.
Tronul a lost dat lui
15. Achatius Barcsay, 1660 care neputand strange tributul
impus, ajunse in disgrafia Turcilor. Atunci se ridica George RA-

17
www.dacoromanica.ro
 260

koczy II. dar e bNtut de Turci la jilNu si rNnif de moarte. Turcii

ocupN acum si orasul Oradea-mare, iar tronul 11 dau lui
16. loan Kemeny, 1661 rentors din captivitatea TNtarilor.
El ucise pe Inaintasul Ai Barcsay, dar nu era Incantat nici de
purtaria ocrotitorilor s51 turci, cari sNvarsiau cele mai neauzite ja-
furl. tntoarse politica si se apropia de Habsburgi, reprezentali prin
Leopold 1. (1657-1705). Curtea vieneza vedea cu ochi buni sll-
birea Ardealului, care ii facuse atatea neajunsuri, in timpul cat
reprezenta o pufere. Nu refuza deci pe Kemdny, dar Ii dete pulin
ajutor. Turcii luand veste de necredinta protegiatului for ardelean,
navNlesc din nou In Ardeal, /1 pustiesc, fac jafuri si duc multe
mii de oameni In captivitate. Kemdny cNzu In luptg, iar Turd!
impun de principe pe :
17. Mihail Apaffy I. 1662-1690. 0 domnie IndelungatN,
dar slabg. Neatarnarea Orli, ca si puterea ei de rezistentS, era
sdruncinatN, asa cg nu se mai putea impotrivi nici faIN de Turci,
nici faja de Austriaci. Evenimentele petrecute In Ungaria sub Leo-
pold, recucerirea Vienei (1683), a celoralalte orase de pe linia
Dunarii, pe urmg a orasului Buda (1686), cresterea puterii aus-
triace si scNderea celei turcesti, au determinat si situalia Ardea-
lului. Cgderea puterii turcesti, la care se refugia totdeauna prin-
cipatul ardelean, de cafe ori era urmArit de dragostea de unire
a Habsburgilor, a insemnat si apusul independentei. Turcii nu
mai considerau Ardealul ca o tars suzeranN, prea de multe
on erau Inselali, ci ca o tars inamicN. in anii din urma au pra-
dat-o de multe ori. Apaffy, vNz,and cum sung vantul, pNrNst alianta
cu Turcii cari 11 ridicarN In domnie, $i Incheia alianta cu Leopold,
Inc A lnainte de reocuparea orasului Buda. in baza acestei aliante
Ardealul Isi mentinea independinta, cu numele, dar Apaffy se
obliga a primi °stile lui Leopold in Ardeal, In mai multe orase
principale, $i a-i da ajutor In contra Turcilor. DupA ocuparea
cetNlii Buda, Leopold constranse pe Apaffy sN semneze asa nu-
mitul tratat dela Blaj (1687), prin care Apaffy prim/ oastea lui
Leopold In 12 orase si se obligN a-i Ott tribut de rNsboiu 700,000
Ilorini. Tara ocupatA si supusg la tribuf, sfarsitul indepen-
dentei. Mai vent si un guvernator al lui Leopold, tare lua In
mans administratia, Impgrtind Cara in 4 districte. Apaffy se retrase
la Rigetra$, de unde domnia cu numele. Murl In 1690 si II urma
fiul sgu

www.dacoromanica.ro
 261

18. Mihal Apaffy IL 1690 1691 minor de 14 ani. Habsburgii

tratau cu Ardealul ca cu o f ark cuceritg, ceea-ce provoca o .noun
rgscoalg a lui Emeric Thokoly, care in 1690 Infra In Ardeal cu
oaste turceascg $i bgtu trupele Impgratesti la Zernesti. Atunci
staturile Ardealului aleserg de principe In dieta dela Sibiiu pe
Thad ly, dar fu silit sg fugg in Tara Romaneascg dinaintea ostilor
/mpargtesti, cari au venit dup'aceea. Curtea vienezg I i schimba
politica, vgzand cg cu puterea armelor nu -$i poate asigura Ar-
dealul. Fgrg Ardeal nici posesiunea Ungariei nu era asiguratg.
Pentru a Indulci pe reprezentanlii Ardeleni, dell nu le-a restituit
independenfa, le-a garantat situalia de drept, prin asa numita
diploma Leopoldinum (1691), prin care recunoaste constitulia,
privilegiile naliunilor $i libertatea religioasg a confesiunilor, cum
vom vedea din studiul acestei diplome.
Tangrul Apaffy a lost scos din domnia Ardealului, si escon-
tentat cu mosii In Silesia (ducatele Oppein $i Ratibor).
Cu domnia lui Apaffy tangrul, se Incheie seria domnitorilor
independenli ai Ardealului, far acesta trece Intr'o noun fazg a
situafiei sale de drept public.

§. 79. Principatul ardelenesc sub dinastia de Habsburg.

Privire istorica. Rasboaiele cu Turcii. Reforme in organi-
zatia farii. Sanctiunea pragmatics. Regulamentul urbarial.
Reformele lui losif IL Unirea Ardealului cu Ungaria.
Trecem Intr'o privire fugitivg $i asupra ultimei epoce din
istoria Ardealului, cuprinzand cei din urmg 200 ani, ca, cunos-
cand in liniamente largi aces! (recut, sa ne putem da seam de
situafia de drept public, ce a urmat dupg 1867.
Dinastia de Habsburg, luand hike Igrile coroanei sale prin-
cipatul Ardealului, a scgpat de nenumgratele greutgli, ce-i fgceau
in lupta de eliberare, a Europei centrale de sub stgpanirea Tur-
cilor, principii Ardealului, cari totdeauna se rgzimau pe Turci In
lupta contra Vienei $i a catolicismului.
Ardealul ocupat de °stile Impgrgtesti, Leopold a putut sg
opereze cu succes In sudul Ungariei pentru a combate pe Turci.
Principele Eugen de Savoya a secerat biruinfg asupra Turcilor
la Tenta. Turcii in sfarsit Incheiarg cu Leopold pacea dela Car-
lovit (1697), prin care Ungaria sudicg se elibera de Turd afarg

www.dacoromanica.ro
 262

de Banatul timi*an. Ca un rezultat mare al domniei lui Leopold

a fost eliberarea Ungariei de sub domnia turceascg, merit deosebit
at dinastiei de Habsburg, puterea care a organizat cea mai mare
forjg In Europa centrals In aceea epocg de urgie turceascg.
Ca recunoOnjg a elibergrii fgrii staturile Ungariei in dieta
din 1687 dela Pojon rentinjg la dreptul, practical dela 1301, de a
alege regele, admijand dr@ptul de mo§tenire a familiei de Habsburg
In linie bArbgteasca, la coroana Ungariei, cu menjinerea dreptului
de a reveni iar la alegerea regelui, dacg s'ar stinge linia germang
§i cea spaniolg a familiei de Habsburg. Au mai renunjat staturile
ungare Inca la un drept cardinal at nobilimei, jus resistendi, sta-
tornicit In art. 31 din bula de our a regelui Andreiu II.
Pentru a Impopula partea de tarn stgpanitg pang atunci de
Turd, au fost ad4 coloni0i germani catolici In jurul capitalei
Buda §i dincolo de Dungre, §i coloni§ti sarbi greco-orientali In
Bacica *I comit. Arad (1691), investindu-i cu largi privilegii.
Multele nemuljumiri ale Ungurilor pentru nerespectarea con-
stitutiei, pentru propagarea catolicismului i pentru politica con-
trarg intereselor nobilimei, provocarg revolujia lui Francisc RA-
koczy II. 1703-1711), ales atat de statele ungure0, cat i de
cele ardelene§ti de principe domnitor, iar dinastia de Habsburg
detronalg In dieta dela Onod (1707). Rakoczy, sprijinit de regele
Francezilor Ludovic XIV., care, purtand rgsboiu In vest contra
Habsburgilor, a avut i succese, dar o pace nu s'a putut incheia
sub Leopold I. care murise la 1705, ci numal In decursul dom-
niei lui losif I. (1705-1711) In anul 1711, pacea dela Satu-mare.
Prin aceasta losif dg iertare tuturor rebelilor, chiar *i lui Rakoczy,
dacg In decurs de 3 sgptgmani, primind pacea depun jurgmant
de credinjg, mai departe garanteazg consfitulia §i libertatea con-
fesionalg §1 promite remediar4a plansorilor din dieta ce va urma.
In decursul tratativelor losif murl, astfel pacea fu semnatg de
fratele sgu, urma pe Iron, Carol III. (_1711-1740), ca impgratul
Austriei Carol VI).
Carol III. a avut cu Turcii rgsboiul din 1716-1718, Inchiat
cu pacea dela Pasarovitz (1718), prfn care Turcii au e§it din
Banatul Timi§oarei, iar Austria s'a estins §i in Tara-Romaneascg
pang la Olt, §i un al doilea rgsboiu dela 1736 1739, Inchiat
prin pacea dela Belgrad, 1739 in baza cgreia Austria s'a retras
din Oltenia §i a renuniat §i la alte cuceriri dela sudul Dungrii.

www.dacoromanica.ro
 263 --
Pentru Implinirea pgcii dela Satu-mare. Carol a convocat o
diefg in 1712, care a linut 3 ani §i a adus o multime de legi
de ordin intern. A doua diets importantg s'a tirtut In 1722-23.
Aceste diete s'au linut §i In Ardeal, ocupandu-se cu tot acelea0
chestiuni de organizatie interns. In baza legilor aduse in aceste
diete s'au infgptuit urmgfoarele reformer
1. Armata permanentd, reformand Infreg sistemul de recrufare,
numgrul armatei §i timpul de serviciu;
2. Contributia permanentd, dar tot in sarcina feranului, no-
bilimea rgmanand lot privilegiatg ;
3. Consiliu locliitor In Ugaria si guvern In Ardeal , pentru
exercjtarea puterii centrale, subordonat direct Impgratului.
4. Cancelarie aulica In Viena, una pentru Ungaria si alta
pentru Ardeal, prin care Impgratul iii exercif a prerogativele sale.
S'au reorganizat §i justijia si finaniele.
Colonizgri noui s'au Mut In pgrtile sudice, atunci au lost
ad4 Slovacii din nordul Ungariei la Bdkdscsaba §i la Szarvas,
si Svabii In unele pgrli ale Banatujui.
In dicta dela 1722-23 a lost acceptatg atat in Ardeal, cat
§i in Ungaria aa numita sanctiune pragmatice , o convenlie
'Mire casa domnitoare si staturile acestor lgri, resp, §i cele Aus-
triace, In baza cgreia dreptut de mo§tenire al dinastiei de Habs-
burg la coroana Ungariei, Incuviinlat pentru linia bgrbgteasca a
lui Leopold I. §i a MIN -sOi losif si Carol se estinde fi la linia
femeiascii (Carol III. nu avea moVenitor numai o fatg). Se In-
felege In aceastg conventie s'au asigurat si drepturile constitu-
lionale ale Igrii resp. nobilimei.
Sancliunea pragmaticg a Post baza uniunei personale cu
celelalte Igri ale dinastiei de Habsburg, din care a derivat apg-
rarea comung, politica externg comung §i fransactiunea dela
1867 dinfre Austria si Ungaria.
Sub Maria Terezia (1740-1780) s'au purtat 2 rgsboaie.
Cel dintaiu la Inceputut domniei penfru apgrarea lgrilor m4enite
(1740-1748), din care 4i cereau parte principii germani §i regele
Prusiei Friedrich II. S'a inchiat prin pacea dela Aachen (1748),
prin care s'a recunoscut si de puterile europene interesate Sanc-
liunea pragmaticg." Al doilea rgsboiu 1-a purtat cu Friedrich II.
penfru perderea Silesiei 7 ani, dar s'a Inchiat rgmanand status quo.
Armata permanenth, Infiinfatg de Carol III. trebuia sustinutg

www.dacoromanica.ro
 264

II desvoltatg. In scopul acesta Maria Terezia a cerut In diege

dela 1751 contribujie military de 1,200.000 florini, staturile In-
cuviinjarg numar 700.000 florini. in proxima dieta din 1764 a
cerut acelasi lucru $i tot odatg rgscumpgrarea obligamentului no-
bilimei de serviciu militar, dar staturile nu au admis. Asemenea
s'au Impotrivit de a Imbungtgll soartea iobagilor. Impgrgteasa
Insg a dat In mod absolutistic asa numitul regulament urbarial
din 1767, prin care a regulat soartea jeranilor. in baza acestui
regulament jeranului i s'a dal: libertate personals gt dreptul ani
schimba domiciliul dupg plac, facultatea sg-$i dee -copfii pe on
ce carierg, dreptul de a folosi pgsunile $i viile deopotrivg cu stg-
panul pgmantului, dupg raportul statorit in acest regulamenb sta-
bilindu se din nou si exact prestajiunea de muncg, ce trebuia sg
facg feranul cgtre stgpanul de pgmant.
Maria Terezia a fost cel dintaiu domnitor, care dupg regele
*fan I. a folosit fitful de rege apostolic, acordat de papa Silvestru II.
in decursul acestei domnii se petrece cea dintaiu Impgriire
a Poloniei (1772) $i rgpirea Bucovinei dela Moldova (1775).
Sub domnia urmgtoare a lui losif II. (1780 1790) se in-
troduc in jarsl o multime de reforme binefgcgtoare, dar fgrg con-
lucrarea staturilor, pe cale absolutisticg. Cele mai importante sunt :
edictal de tolerantci, prin care puse sfarsit urmgrirei protestanlifor,
cea mai largg libertate religionarg, placetum regium, prin care
Interzise leggtura directs a organelor bisericesti cu Roma; secu-
larizarea averilor mcincistireg §i infiintarea fondurilor religionare,
libertatea de presei.
Pentru usurarea sorlii 1 ergnimei executg regulamentul urba-
rial al mamei sale. in scopul de a Introduce o reforms a impo-
sitelor, lua dispozilii pentru a mgsura din nou pgmantul
prin ce provocg rezistenla nobilimei. Se fgcu cea dintaiu conscriptie
a poporatiunei.
Rgscoala iobagilor romani din munlii apuseni sub Horia
Closca si Crisan Inc g e In timpul acestei domnii (1784).
in organizalia statului a Introdus urmgtoarele reforme:
Consiliul locliitor a fost transferal dela Pojon la Buda, Igr-
gindu-i-se atributiunile, cu o centralizare a tuturor afacerilor de
slat. Organizajia teritorialg a comitatelor, districtelor, scaunelor
(cunoscutg din organizajia Ardealului) a desfiinfat-o, Impreung cu
funclia comitelui gi cu adungrile comitatelor, Intreg teritorul 1-a

www.dacoromanica.ro
 265

impgrlit din punc de vedere administrativ in Ungaria In 10, in

Ardeal in 3 districte. La conducerea acestora numl comisari re-
ge§ti, pe vicecomitele, ales pans atunci de nobilimea din comitat,
11 numi de asemenea, subordona vicecomitelui §i ora§ele ce se
bucurau panN atunci de autonomie. Desfiinja Coate privilegiile §i
autonomiile. In locul limbei oficiale lafine introduse limba germana.
Toate aceste reforme ins s'au izbit de impotrivirea nobilimei.
Inainte de moarte Iosif II. le-a retras pe Coate, cu escepfia edic-
tului de toleranja §i a regulamentelor urbariale.
Sub Leopold II. (1790-1792) au urmat iar diete de reforme,
aducandu-se legile cele mai reacjionare, atat in Ungaria, cat *1
in Ardeal. In dieta Ardealului s'a prezentat §i plangerea poporului
roman, cunoscutg sub denumirea de Supplex libellus Valachorum.
Cu Coate aceste ne vom ocupa deosebit.
A urmat dupg scurta domnie de 2...ani, Francisc I. (1792
pans la 1835). Reformele legislative, aduse de dietele Ungariei §i
ale Ardealului au rNmas neInfNpluite. Au urmat rasboaiele Aus-
friei cu Franja, iar in urma lor sleirea economics a Orli *1 In-
calecarea absolutismului.
Sub domnia proximului domnifor Ferdinand V. (1835-1848)
s'au linut iar diete ref ormatorice (1832-1836, 1843-44). In
aceste s'au adus legi prin care: s'a qurat soarfea iobagilor, in
locul Umbel latine in legislalie ni s'a introdus limba maghiarg,
s'a introdus limba maghiara in administrajie, declarandu-se de
limbs oficialN, s'a admis nenobilului sN poatg cumpgra inmobile
§i sä poatN ocupa on -ce slujbe publice. in 1848 s'au adus legi,
prin care s'a infiinjat ministerul responsabil al Ungariei, s'a de-
clarat unirea Ardealului cu Ungaria §i unificarea (atat In dieta
Ardealului, cat §i in Bpesta), in locul dietei Intemeiate pe sis-
temul reprezentativ al Staturilor, s'a introdus dieta pe baza prin.
cipiului de reprezentare a poporului, s'a desfiinjat iobNgia, s'a
legiferat libertatea presei, a inAjAmantului superior, egala indrep-
!Mire inaintea legilor, s'au desfiinfat organismele vechi adminis-
trative.
Dar a urmat revolujia poporului unguresc In contra Casei
de Habsburg §i suprimarea ei cu ajutorul Rusiei, apoi o epoch
de absolutism de 10 ani (1850-1860), o noun constitujie data
1Nrilor prin diploma din Octomvrie 1860, o epoch consfitulionala
sub regimul acestei diplome, cu o noun via de stat pentru Ro-

www.dacoromanica.ro
 266

maul, inaugurate prin lucrarile dietei dela Sibiiu (1863-1865) si

pe urma o noun unire forlata a Ardealului cu Ungaria.
Cu chestiunile principale ne vom ocupa in special.

§. 80. Teritorul si populatiunea principatului ardelenesc.

Teritorul principatului ardelenesc trece departe peste grani-
jele celor 15 judeje din timpurile noastre. Dela desfacerea Ar-
dealulur de coroana ungara am vazuf, ca dupe pacea dela Oradea-
mare (1538) au ramas in stapanirea lui loan Zapolya jinuturile
ostice ale larii, care afara de regiunile ardelene cuprindea si co-
mitatele marginase din Ungaria.
in pacea dela Viena (1606) Rudolf recunoaste pe Stefan
Bocskay de principe al Ardealului independent siii mai cedeaza,
nelnjelegand aici comitatele apartinatoare de mai nainte la Ar-
deal, Inca comitatele Bereg, bgocia §i Satu-mare, cum $i cetatea
Tokaj, care e asezata tot spre nord dela Tisa ca si Beregul $i
o parte din Ugocia.
Mai tarziu cu 15 ani, in pacea dela Nikolsburg (1621), se
normeaza din nou chestiunile teritoriale intre Ferdinand 11 si
Gavril Beth len, acest din urma °Nine afara de cele 3 comitate
cedafe prin pacea dela Viena Inca comitatele Szabo lcs, Zemplen,
Abauj, §i Borsod, far dintre cetati afarN de Tokaj Inca Muncaciu
§i Ecsed.
Afara de comitatele ungurene din parlile nordice se jineau
de Ardeal $i regiunile Banatului Severin, In Approb. Const. tit. 63
este dispoziliune despre privilegiile Caransebesenilor, care se aproba,
In tit. 54 o dispozilie de asemenea natura referitoare la Lugojeni.
in tit. 72 este o dispozilie privitoare la comitatul Arad, in care
se vorbeste despre starea de ruing a acestui comitat. 0 parte din
el s'a Incorporat la Zarand. in tit. 71 se vorbeste despre comi-
tatul Bichif, care fiind sub cucerirea Turcilor, acolo sa nu mai
mearga funclionadi spre a face execulii. Tit. 67 confine dispo-
zip' despre Borosineu, ca despre un loc intarit pentru apararea
granijei. Tit. 66 se ocupa cu drepturile nobilimei din Oradea-mare,
iar tit. 69 cu prerogativele nobilimei din Beius. in tit. 68 sunt
lungi dispozijii privitoare la situalia iobagilor din orasul Dobritin.
Tit. 75 se ocupa cu drepturile baronilor liberi din Maramurec.

www.dacoromanica.ro
 267

Dintr'o diploma din 28 Dec. 1656 a principelui George RA-

kocz II (v. T. V. Pacglianu, Cartea de Aur voC I. p. 16-18), au-
toritatea episcopului Sava Brancovici, numit pentru Romani, este
data asupra bisericilor din comitatele Alba din Transilvania, Hu-
nedoara, Zorinul, Bihor, Zarand, Crasna, Solnocul-de-milloc si
cel inferior, Dobaca, Cluj, Turda, Cetatea-de-baltg si Maramures,
din districtele Cetatea-de-piatrg, Bistrila si Beius, din Coate scau-
nele sgcuiesti si sgsesti ale Transilvaniei si ale pgrjilor Ungariei
unite cu ea.
Din Coate aceste rezultg, ca teritorul principatului ardelenesc
era cu mutt mai estins decal este noliunea geograficg de azi a
Ardealului. Acest teriforiu trecea departe peste linia Clemenceau,
fixatg ca hotar intre Ungaria si pgrjile teritoriului romanesc unite
cu Romania.

Poporatianea principatului ardelenesc, ca nalionalitgli, nu

putea fi alta decal stratul cel mai vechiu at Daco-Romanilor, pe
urmg cuceritorii Unguri si oaspelii saxoni, cum am vazut ca s'au
asezat In decursul timpului.
0 statistic) din anul 1850, deli cu mull prea noun, dar to-
tusi suficientg pentru a ne arata raportul dinire nalionalitglile
conlocuitoare ne arata (v. Siebenbiirgische Rechtsgeschichte de
Schneer-Libloy) rotunzand cifrele la mii :
Romani . . . . , . . . 1,227,000=59080.
Unguri 355,000=1731
Sasi si Nemli 192,000= 9'37 ,
Sgcui . . , 181,000= 8'82
Tigani 79,000= 3'84
Evrei 16,000= 018
Total 2,050,000
Ungurii, Sasii si Skull (cele 3 naliuni cu drepturi) lm-
preung 728,000, adecg numai ceva mai mull decat V, parte din
cifra Intregei poporaliuni. Raportul dinire nalionaptgli poate H
adevgrat si pentru veacurile anterioare.
Dupg dreptatea socialg Infgptuitg In organizajia soda% a
acelor timpuri 2/3 parte din poporafrune era fgrg drepfuri.
Statistica dupg confesiuni, tot din anul 1850, ne arata ur-
mWoarele date :

www.dacoromanica.ro
 268

greco-catolici 648 000

greco-orientali 638,000
reformali (calvini) 296 000
romano-aatolici 220,000
evangelici (luterani) 199,000
unitari 46,000
israeliti 16,000

§. 81. Situatia juridic(' a populatiunei.

Clase sociale, natiuni, religiuni.
Impgrtirea din punct de vedere juridic a populatiunei, in
principatul Ardelenesc, s'a intemeiat pe 3 baze, pe drepiurile
politice, nationalitate §i Confesiune.
1. Dupg drepturi politice In senzul legilor ardelenesti se
deosebesc :
1. Magnati sau nobili frunfasi (nobiles possesionati) si nobili
comuni sau de rand (nobiles unius sessionis). Cei dintai se bu-
curau de plenifudinea drepturilor, iar cei de-a doua categoric erau
inferiori. in grad si conditie. socialg. Magnalii aveau gradul de
conli sau baroni, ei erau chemali a reprezenta natiunea ungu-
reascg si a exercita drepfurile ei In diet, la guvern, in congre-
gatiile comitatense. Aveau dreptul de a exercita puterea proprie-
tarului de Omani falg de iobagii apartingtori la mosia sa, bu-
curandu-se de beneficiile impreunate cu mosia, ca dreptul regal,
$i dreptul la foate prestaliunile iobagilor.
Fajg de aceste drepturi nobilii aveau indaforirea serviciului
militar.
De drepturi nobilifare se bucurau fn baza serviciului $i no-
bilii numifi nobiles conditionati, cars erau urmasii cnezilor si apg-
rgtorilor de graniti roman! de odinioarg, obligati la servicii mili-
tare permanente, In Pimp de pace mai ales ca trupe de garni-
zoang. in aceastg clasg a nobililor de rand aparlineau si boerii
districtului Fdgeiras Si Selopetari (puscasii), (vezi Schuller-Libloy,
Siebenbiirg. Rechfsgeschichte ed. din 1867 p. 397).
La infiintarea granitelor militare acesti nobili au intrat in
trupele de granitg.
2. Locuitorii oraselor se bucurau de drepturi civile in baza

www.dacoromanica.ro
 269

inmunitglilor si privilegiilor, acordate ora§elor respective, alta filnd

situatia In teritoriul fiecgrei najiuni din cele 3 ale Ardealulul.
3. Teranii, numili iobagi (coloni), zileri (inquilini), curialiA
Situatia teraniIor s'a Ingreunat atat de mull, cat ajun-
gand a fi nesuportabilg, leranii s'au rgsculat mai de multe on
(1437, 1484, 1512.) fn legile ardelene0 Approb. Const. IV., tit. 5
§i 6 sun! dispozitiuni referitoare la iobagi.
Prestaliunile iobagilor erau: 1) darea capului si a pgman-
tului (terragium), 2) robota, una sau mai multe zile la sgptg-
mans, 3) dijmg §i daruri, la sgrbgtori, resp. a zecea sau a noua
parte din agonisealg, 4) Indatoriri Ng de scat, (imposite, servi-
ciu military. fn afarg de acestea erau pi a§a numitele regale ale
stgpanului de pgmant (dupg vin, mori, vgmi de poduri, etc.)
In timpul domniei principilor independent' situajia teranilor
s'a Inrgutglit, a§a ca domnitorii din casa de Habsburg au aflat
de necesar a interveni §i a lua mgsuri pentru a le u§ura soartea
(Maria Terezia, Iosif II. regulamentul urbarial).

II. Dupg nationalitate erau: cele 3 najiuni privilegiate, a

nobililor (identicg cu a Maghiarilor), Sdcuilor §i Sacilor. Naliunea
Rometnilor (natio valachica) e consideratg numai ca toleratg. in
Approb. Const. I. tit. 9 az oldhokrdl se spune : (in traducere). De§I
najiunea romang a lost adma in aceasta lard pentru binele pu-
blic, totu§i netinand seams de starea for josnicg au impedecat
pe unii frail nobili de ai noWi, ca sg nu le fie permis a lucra in
zilele for de sgrbgtoare. S'a hotgrat dar in contra acelora, ca sg
nu dee prescripjiuni najiei ungure0 *i din causa aceasta sg nu
turbure pe nimenea din motivul argtat".
Tot In Approb. Const. I. tit. 7, Oldh papokra art. 1: Noha
az olah natio az hazaban, sem a statusok kozzd nem szamlal-
talon, sem vallasok nem a recepta religiok kozul val6, mindazal-
tal, propter regni emolumentum, miglen patialtatnok, az olah egy-
hazi rendek ehhez tartsak magokat". (Urmeazg dispozijii referi-
toare la episcop, etc.)
Dispozijiunile asigurate in uniunea celor 3 najiuni ardele-
ne0, trecute" In legile de uniune din aceasta epocg (1613, 1630,
1649) sunt urmgtoarele :
1. inmunitatea §i libertatea celor 4 religiuni egal indreptglie;
2. obligajia fiecgrei najiuni de a apgra in drepturile ei pe
celelalte;

www.dacoromanica.ro
 270

3. obligatia fiecgrei universitgji, comunitgji de a apgra pe

singuraficii aparfingtori ei, sau pe sine si a se reprezenta Main-
tea principelui sau a guvernului ;
4. pedeapsa Infidelitglii la cglcarea acestor dispozifluni.
III. Dupg religiune, nu era nici o deosebire Intre cele 3 na-
liuni pang in epoca reformatiunei din veacut at XVI. Dar trecand
Mire anii 1519-1556 fop Sasii, cea mai mare parte a nobilimei
$i Sgcuii la doctrinele lui Luther, episcopia catolica de Alba-fulia
a lost desfiinjatg, iar in 1557 si 1559 proclamat liberul exercifiu
at confesiunei Augsburgice ca un drept pentru toate popoarele
Ardealului. !titre Unguri au prins rgdgcini doctrinele lui Calvin,
astfel In 1564 s'a desparlit .i a lost recunoscutg confesiunea re-
formatg calviniang. Dupg aceea au lost declaraji de egal Indrep-
Nip si unitarii sau antetrinitarii.
in urma miscgrilor antireformatorice religiunea catolicg a
ajuns iar In drepturile ei. Astfel privitor la religiune in legile
ardelene s'a declarat de repejite on egalitatea celor 4 religiuni
recepte, trecutg $i in Approb. Const. 1, tit. 1, art. 2: A ndgy re-
cepta religi6k az orszagnak ezen megegyezett kozonsdges vdge-
zdsei szerdnt, ennek utana is in perpetuum pro receptis tartas-
sanak... Ezen ndgy recepta, ugyminf : Evangelica reformata (vulgo
Calviniana), Lutherana sive Augustana, Romano-Catholica, Unita-
ria vel Antifrinitaria religioknak szabados exercitiumok in locis
juxta constitutiones regni sails, ezutan is megengedtessdk".
Religiunea neamului romanesc este considerat5 in aceastg
epoca numai ca tolerant, cum am vgzut in Approb. Const. 1. tit.
7. (citat mai sus).
Aceastg stare a lost menjinutg pentru Ardeal pang ce dieta
dela Sibiiu din 1863 a proclamat si najiunea romaneasca $i con-
fesiunile ei de asemenea Indreptglite cu celelalte.
Totusi legile din 1790-1791 an Introdus o ameliorare atat
In Ardeal, cat $i In Ungaria. Art. 60 din 1791 at dietei ardelene
admite liberul exerciliu at religiunei greco-neunite, astfel ca cre-
dinciosii ei sg depindg de episcopul propriu numit de impgrat
si sg fie tractali ca si ceilalli indigeni, In suportarea contribujiu-
nilor publice sii nu fie mai Ingreunaji decal allii. Aceleasi grin-
cipfi stint decretate si in art. 27 din 1790 din Ungaria.

www.dacoromanica.ro
 271

§. 82. Organizatia statului ardelean.

Alegerea Principelui. Staturi §i ordine. Consiliul intim.
Guberniul si cancelaria aulicA. Tab la justitiara.
Inaugurarea principelui, drepturile lui.
In organizajia statului ardelean ggsim aceleasi principli con-
ducgtoare ca si In organizajia altor state vecine din acea epocg.
Forma de stat era monarchia electivd.
Puterile statului erau exercifafe de Principe le, care se numia
de regulg voevod, cafe odatg si rege, Impreung cu clasele privi-
legiate, constituite dupg spiritul timpului In staturi §i ordine (sta-
tus et ordines). 0 organizare pe baza principiului separajiunei
puterilor In stat nu era cunoscutg in acea epocg.
Alegerea domnului o fgceau staturile Intrunite In diets. Dupg
raporfurile cu Poarta, alegerea trebuia sg fie confirmatg, alesul
sg obling ivestitura.
Staturile ci ordinele erau compuse din membrii celor 3 na-
punt $i 4 religiuni, Indreptgliji a participa la diets prin anumiji
membri de drept §i aleA Numgrul acestora a vadat la deose-
bitele diete. Cu timpul s'a format uringtoarea norms de repre-
zentare :
Membri de drept erau : consilierii si secretarii guvernului si
ai tablei regesti, funcjionarii supremi (comilii supremi ai comi-
tatelor, cgpitanii celor 2 districte, judecgtorii regesti ai Sgcuilor)
ai comitatelor, districtelor si scaunelor sgcuiesti ; alefi: regalisti,
nobili chemaji de principe si deputaiii corporajiunilor autonome.
Dieta se infrunia in epoca principilor independenji cel pujin
odatg la an, de multe on s'a intrunit si de 2-3 ori. Locul de
intrunire de schimba. Diete s'au jinut aproape In toate orasele
din Ardeal, chiar si In sate.
in exercitarea puterii publice domnitorul era ajutat de con-
siliul intim (consilium intimum), compus din cafe 7 membri din
fiecare najiune, total 21 consili0 intimi. Acest numgr a lost
redus mai tarziu la 6, apoi fixat in 12. Erau alesi de staturi, si
confirmaji de principe. Trebuiau sg facg promisiune si jurgmant,
cg vor observa legile si privilegiile $i cg vor da principelui con-
silii bune si corgspunzgtoare binelui public.
Dupg trecerea Ardealului sub casa de Habsburg in locul
acestui consiliu intim a rgmas In jars : guberniul (gubernium),

www.dacoromanica.ro
 272

iar la Viena s'a Inf iinlat cancelaria aulicd transilvand, prin care
Impgratul da dispozijiile de guvernare guberniului.
Membrii ai guvernului erau : guvernatorul (supremus status
director), generalul armatei transilvane, cancelarul, tesaurarul, pre-
§edintele staturilor §i ceialalli consilieri intimi In numgr de 12
(consilium duodecimvirale).
Rqedinia guvernului a lost : Turda, Cluj, Alba-lulia, Sibliu,
apoi iar Cluj.
Pe langg acest guvern erau inc autoritgji centrale, cu au-
toritate asupra Intregei WI : Comisariatul provincial (pentru Incas-
sarea dgrilor), exactoratul provincial, revizoratul de cdrii (pentru
censura productelor de press), directiunea de edile provinciald §i
congresul medicinal.
Instanta apelatoricg judiciary era tabla justitiath, compusg
din protonotarii et assessoi es ca forum appellatorium, funcjiona
per modum generalium congregationum".
Pre§edintele §i protonotarii erau ale§i de staturi, ca §i membrii
guvernului, asesorii Insg numili la propunerea staturilor.
Din timpul Impgratului Carol VI. labia s'a instituit ca jude-
cgtorie permanentg (continuata tabula), iar procedura procesualg
a fost normatg In amgnunte.
Inaugurarea piincipelui $i conjirmarea constitutiei, ca acte
de importanjg deosebitg de drept public, se fgcea cu solemnjtatea
prescrisg, In biserica principalg a locului de instalare (mai ales
In Alba-lulia, biserica Sf. Mihail).
Ceremonialul Incepea prin cetirea in ungurqte a decretului
de confirmare (Ka4erifului) dat de Poarta, apoi urma cuvantul
de salut rostit de prqedintele staturilor, care cetia documentul
de capitulajiune (conditiones) punand Intrebarea: Dacg princi-
pele promite *I jury, de a guverna Ardealul dupg legile §i obi-
ceiurile celor 3 nalluni §i dupg libertgfile celor patru religiuni.
recepte 7" Principete rgspundea : Promtt §1 jur cu sfinfenie
(urma apoi formula jurgmantului). .

Dupg 1691 Impgratul Austriei ca Mare Principe al Ardealului

(dela 1765) Inca fgcea promisiunea deosebitg de a observa cons-
titujia Ardealului, dand fiecare domnitor un rescript de asigurare
§i confirmare a diplomei Leopoldinum. Afarg de aceea fgcea i
un jurgmant prin un comisar autorizat In acest scop.
Drepturile principelui erau limitate prin participarea la exer-

www.dacoromanica.ro
 273 --
ciliul puferii supreme a celor 3 natiuni i 4 religiuni privileglate.
Persoana principelui era considerate, ca a on carui monarh, in
afara de orice responsabilitate omeneasca, sfanta i inviolabila.
Principe le era §efuL puterii supreme In afara; stapan de a
hour? rasboiu §i pace, In interior puterea lui e limitata de pu-
terea staturilor. Prerogative le lui pe terenul puterii legiuitoare erau :
1. de a convoca adunarea, stabilind locul, timpul, durata i
ordinea de zi a adunarii, §i de a o Inchide;
2. de a lua iniliativa In legiferare, prezentand propunerile
de adus In desbatere, de a sancliona hotarIrile aduse, a le publica
i a da ordonantele de executare a acelora;
3. de a aproba statutele, Intocmite de corporatiunile au-
tonomice.
Pe terenul puterii executive §i justitiare:
1. Conducerea centrals a tuturor organelor guverniale, cum
§i controlul lor;
2. numirea §i confirmarea funclionarilor candidali resp. ale0,
linand seams de drepturile de egalitate a celor 3 natiuni 0 4
religiuni ;
3. supraveghiarea functionarii organelor justiliare, primind
plansori §i luand masuri de remediare resp. reprimare;
4. dreptul de gratiare.
Pe terenul bisericesc:
1. suprainspectiunea tuturor bunurilor biserice0i §i §colare;
2. dreptul de numire a episcopilor.
Principele avea prerogativa de a acorda nobilitatea §i pri-
vilegiile.

§. 83. Diploma Leopoldinum".

Dupa fungi tratari din partea lui Mih. Apaffy I 0 dupace 0
staturile ardelene Inca s'au pronunlat peniru punerea Ardealului
sub ocrotirea casei de Habsburg, peniru deferminarea situatiei de
drept public, In §irul posesiunilor acesfei case, Imparaful Leopold
I a dat In ziva de 4 Decemvrie 1691 diploma cunoscuta sub
denumirea de Leopoldinum". in acest document de scat Imp&
ratul ca nu cumva ordinele Transilvaniei sa stee in nedumerire,
sau cel putin sa nu alba motiv de-a primi cu banuiala parin-

V. Ontfor: Istoria dreptului roman. 18

www.dacoromanica.ro
 274

testile noasfre intentiuni" incredinteazg pe fidelii sgi credinclosi

despre cele ce urmeaza :
I. In afacerile religiunilor recipiate nu se va schimba nimic,
tar catolicii sg se bucure de aceleasi drepturi ca si celelalte
religiuni.
II. Confirmg Coate drepturile claselof nobilitare, privilegiile,
beneficiile si bunurile, fie acordate de regii Ungariei, fie de prin-
cipii ardeleni.
III. Aprobatele, Compilatele, decretele, Tripartitul lui Verboczy,
Constitutiunile, dreptul municipal at naliunii sdse$ii au sa rgmang
In intactd vigoare.
IV. Organizalia statului, consiliul intim, dieta provincialg,
tabla judecgtoreascg, tribunalele inferioare, procedurile in justitie,
sit rgmang neatinse, pi strindu-se dreptul de apel la Imparatul In
chestiuni mai importante. In privinta regaliilor §i fiscalitdtilor se
va urma o astfel de procedurg ca nimeni sg nu fie apgsat.
V. In funcliunile publice se vor Intrebuinta indigeni transit-
vcineni, anume: Maghiari, Sgcui si Sasi, fart privire la religiune;
nu vor fi considerate natiunile externe §i cele socotite sardine fi
incapabile.
VI. Bunurile trecute la fist, fie din lipsg de mostenitori, fie
pentru Inaltg tradariz, vor fi Inapoiate Maghiarilor, Sgcuilor si
Sasilor, ca indigeni.
VII. Supremul director de stat, numit in timpurile de mai
nainte Voevod va fi numit dintre nobilii $i dignitarii din Tran-
silvania, aparting on cgrei religiuni. Asemenea $i ceialalli func-
tionari Inalli.
VIII. Clasele nobilitare sg prescrie spre confirmare" (sg
propung resp. candideze) pe inaltii functionari, tar funclionarii
alesi pang acum sg se aleagg $i In viitor pe langg uzul de
pang acum.
IX. Dieta provincidd anuald se Inggduie, pentru a discuta
afacerile publice, a adminisfra justitia si a- lua la cunostintg pro-
punerile regesti.
X. Supremul director de stat va fi totdeauna prezent in pro -
vincle, legal cu juramant de legile patriei, atat In cele bisericestl,
cat §i lumesti. Retributiunile lui, a membrilor din consiliul intim
$i dela labia regeascg se vor plgti de cake erar.

www.dacoromanica.ro
 275

XI. In consiliul intim §i la tabla regeascd din cei 12 membri

cafe 3 sg fie catolici, iar ceialalti din celelalte religiuni.
XII. Tara va pin In vreme de pace un tribal anual de
50.000 florini, iar In vreme de rgsboiu un subsidiu de 400.000
florini renani.
XIII. Sdcuii i Sagi sunt scutifi de prestatiuni.§i Ingreungri
cu Incuartirgri.
XIV. Da§diile, prestaliile, vgmile, treizeciuielile, liberul ca§tig
§i comerciu vor rgmanea ca §i pang acum.
XV. Tara nu va fi Ingreunatg cu trupe de ocupafiune marl
§i netrebuitoare.

Din aceastg schifare sumarg rezultg, cg dinastia de Habs-

burg a menlinut Iniru Coate organizafia Orli Ardealului, garantand
drepturile nobilimei, ale nafiunilor §i religiunilor privilegiate, cu
Coate legile care garantau acele drepturi.
Tara pang acum stat independent, sub suzeranitatea Turciei,
a trecut In §irul fgrilor casei de Habsburg, Mg a se aminti cu
vr'un cuvant In diploma, cg aceastg trecere s'ar face pe dreptul
coroanei ungare, sau cg Cara trecutg s'ar anexa la Odle coroanei
ungare.

§. 84. Legile ardelene§ti.

Aprobatae Constitutiones, Compilatae Constitutiones.
Articuli novellares §i provisionales.
Legiferarea separatg a Ardealului s'a lnceput in dieta finutg
la Sighipara in 29 Aug. 1540. Dela acest an Incepand dietele
ardelene0, finute In epoca principilor In fiecare an, iar in unii
ani i mai de multe on (in 1556 de 6 on chiar), au adus o
mulfime de hotatiri. In conformitate cu concepfiunea acelei epoce,
In diets se aduceau nu numai norme de valoare generalg ca
regule pentru victor, §i se deliberau i chestiuni de administrafie
§i justifie, In cazuri concrete. In decursul timpurilor aceste hotgriri
ale dietei nu se mai pgstrau la un loc, ci erau pgstrate prin de-
osebitele archive ale autoritglilor, cari au inaintat cazurile con-
crete spre deciziune. Mu Ite din ele s'au perdut in urma situaliei
rgsboinice, cele ce se ggsiau erau defectuoase, sau In contrazicere
uncle cu allele, a§a cg organele Incredinf ate cu aplicarea legilor

18

www.dacoromanica.ro
 276

nu se puteau orienta sg constate, care e dreptul In vigoare. Era

de lipsg o lucrare de colectare, ordonare, confrontare §i confor-
mare a hotartrilor dietei.
Cea dintaiu lucrare de acest fel s'a Mut la dispozitia prin-
cipelui P. Beth len, procedura procesul din 1619 Specimen juri-
did processus". Aceasta a fost Intocmita prin extragerea, ordo-
narea §i sistemizarea normelor in vigoare referitoare la ordinea
procesualg.
Urma§ul lui G. Beth len, George Rakoczy I (1630-1648) a
ordonat a se compune o colectiune mai vasty de legi, colectInd
din archivele comitatelor Coate hotgririle cunoscute ale dietei
ardelene. in acest limp s'au compus §i In principatele romane
legiuirile lui Vasile Lupu §i Mateiu Basarab.
Lucrarea a fost intocmita, dar moartea Intamplatg in 1648
a Impedecat pe G. Rakoczy I a o tetmina. A lost Continua 1g de
fiul §i urmapt sau George Rakoczy II (1648-1657), care a con-
stituit o comisiune de 12 membri, funcjionari cunoscgtori ai ches-
tiunilor de drept, prin deciziunea dietei din Alba-lulia din 1652.
Aceastg comisiune, luand de bazg lucrarea Intocmitg mai nainte,
a colectat Coate legile aduse dela 1540, le-a ordonat, sisfemizat
§i omiland pe cele Invechite, a Intocmit o colectiune a luturor
hotgrarilor, cari pot servi ca norme pentru viitor. Colectiunea a
lost censurafg de consiliul intim, prezentatg apoi dietei din 1653,
care examinand-o, a aflat-o de potrivita §i a acceptat-o sub titlut
de Approbatae Constitutiones regni Transilvaniae et partium
Hungariae eidem annexarum" sau in ungure§te: Erddlyorszag-
nak ds Magyarorszag hozza kapcsolt rdszeinek javahagyott v41-
zemdnyei". A_fost publicatg In 15 Martie 1653.
E Impartitg In 5 parti. Partea I trateazg drept bisericesc, a
II. drept de stat, a 111. dreptul claselor, a IV. procedura procesualg,
a V. chestiuni speciale de drept administrativ. Partite se Impart
In titli, titli in articoli, ace0a cafe °data In §., afarg de partea
V, care e compusg din edicte, grupate cu titlii cu indicarea obiec-
tului citarea se face cu literele initiate A. C. cu indicarea
Orin si a titlului, resp. §-lui.
Limba colecliunei e cea maghiarg, Impestrilatg cu expresiuni
latinesti.
Aprobatele au asigurat ordinea de drept si au avut un elect
salutar. Dar nu erau suficiente pentru trebuintele vielii. Dieta a

www.dacoromanica.ro
 277

adus si alte legi, a cgror colectare si sistemizare Inc a ajuns

a fi necesarg. Peste 15 ani, In fimpul domniei lui Mihail Apaffy
I. la 1668 s'a delegat o noun comisiune de juristi, care a adunat
legile aduse dela 1654 Incoace, si sistemizandu-le dupg metodul
urmat la Aprobate si dupg acelasi sistem, a compus o noun co-
lecjiune. Aceasta a fost desbatuta si aprobatg de dieta dela Alba-
lu lia din 1669, apoi, Intregitg cu legile aduse in acea diets, a
fost publicatg de principe sub titlu de Compilatae Constitutiones
Regni Transilvaniae et partium Hungariae eidem annexarum"
sau Erd41yorszagnak 4s Magyarorszag ahhoz kapcsolt rdszeinek
osszegyfijtott vdgzemdnyei."
Colectiunea din 1669 e confinuarea celei din 1654, Intoc-
mirea, impgrfirea, limba e tot aceea. 0 deosebire este In Impgr-
lire, Intru cat drepturile claselor sunt tratate In partea II. si Ill.,
iar edictele din p. V. nu sunt aranjate In ordine allabeticg.
Legile aduse dupg acest an nu au mai lost colectate in
mod oficial; o parte a for s'a si perdut, altg parte se ggseste In
deosebite arhive. Cele aduse pang la moartea lui Apaffy sunt
trecute in articole formale, sancjionate de principe si confirmate
In diploma Leopoldinum Impreung cu Aprobatele, Compilatele si
Tripartiful lui Verboczy.
Dinfre legile aduse in epoca principatului sub casa de Habs-
burg mai importante sunt cele dintre anii 1744 si 1848, sari sunt
cunoscute sub denumirea de Articuli novellares" sau Ujabb
tarvenycikkelyek". Limba celor din 1744 pang In 1838 e lating,
a celor din 1847 si 1848 e cea maghiarg.
Mire legile aduse In 1791 se Insirg si Articuli provisionales"
ideiglenes torvdnyeikkelyek, Injelegandu-se sub acestia 8 ar-
ticoli din 162 caji a adus theta din 1791. Acesti 8 au fost -mai
urgenji, de aceea au lost sancjionali de Impgratul Francisc 1. in
1792. Pentru colecjionarea legitor aduse pang atunci s'a ales o
comisiune, care sg cuprindg in acea lucrare si legile anului 1791.
Dar aceastg comisiune n'a prezentat elaboratul, astfel ceialalii
articoli n'au ajuns sg fie sancjionaji. Cei 8 articoli aprobali pro-
vizor au lost pusi In vigoare si aplicaji ca legi definitive.
Dupg declararea unirei Ardealului cu lingaria prin art. de
lege 1. din 1848 al dietei din Cluj si V11. al dietei din Pojon, Ar-
dealul nu a incefat de a forma un teritoriu de drept deosebif,
cgci suspendandu-se constitujia, In Ardeal s'au /ntrodus legi spe-

www.dacoromanica.ro
 278

dale, menite a inchega unirea Ardealului cu celelalfe tgri de co-

roang ale cases de Habsburg.
Tule legile aduse de'a 1848 pang la 1867 In Ardeal for-
meazg isvor de drept deosebit pentru acest teritoriu. Unele din
ele au numai importantg istoricg, car allele au fost mentinute §1
sub sistemul unguresc dela 1867 §i chiar si azi sunt ca legi In
vigoare In teritoriul ardelenesc. ,
Legile acestea au fost publicate in foaia oficialg din Viena,
Reichsgesetzsblatt. In aceasta epocg s'a fgcut aproape Intreagg
reorganizarea vietii de stat, normandu-se In mod absolutistic
chestiunile cele mai varii ale vielii de slat. Legile aceste s'au
decretat prin a§a numitele patente" nyilt parancs. Cele mai
importante sunt cele referitoare la :
Organizatia politica a Ardealului,
autoritatile financiare §i Directiunile districtuale ardelene,
organizatia justitiei de toate categoriile,
reformarea advocaturii §i a notariatului public,
codul civil austriac Introdus ca cod civil, impreung cu car-
tile funduare Si normele referitoare la inmobile, codul minier,
procedura civilg, extraprocesualS, concursualg, procedura
criminalg, codul penal,
rgscumpgrarea pgmantului §i desfiintarea ioblgiei i a tu-
furor dijmelor feudale §i rascumpgrarea lor,
reforma sistemului de impozite, Infroducandu-se catastrul
darii de pgmant, darea fonciarg, darea personals, de consum pe
yin i carne, darea pe puO,
sistemul de vgmi §i tarife vamale,
comassare §i segregare,
registrele comerciale,
taxe §i timbre.
Institutiile Introduse prin aceste legi sunt baza din care s'au
desvoltat institutiile legiferate dupg 1867.
Codul civil austriac cu toate materiile Inrudite de carte fun-
duarg, codul minter, sunt §i astgzi In vigoare In teritorul Ardea-
lului gi a fostei granite militare din linuturile ungurene.
In afarg de atestea au importantg din punct de, vedere a
studlilor speciale de istoria dreptului, normele speciale a singu-
raticelor teritorii, dintre care cele mai ?nsemnate sunt:
pentru Sdcui: A szdkely nemzet kiilon constitutioi;

www.dacoromanica.ro
 279

pentru Sa$i : Staiuta jurium municipalium Saxonum in Tran-

silvania." (Vezi mai de aproape Mcirkus, 1540-1848 dvi erddlyi
torvdnyek).

§. 85. Organizatia bisericeasca In Ardeal.

Ierarchia Romanilor.
Cum Romanii din cele doug principate au rgmas in legg-
turg bisericeascg cu arhiepiscopatul din Ohrida, pang is lain-
jarea ierarhiei nalionale, in Tara Romaneascg prin Infiinlarea
Mitropoliei la 1359, in Moldova la 1374, tot In aceeasi legg-
turg bisericeascg au rgmas si Romanii din organizalia de slat a
Ungariei. Episcopul, cgruia erau subordonali Romanii, era cel din
Vidin, cum am vgzut $i din datele referitoare la primele orga-
nizatii de state nalionale. Cu Infiinlarea Mitropoliilor najionale
se schimbg $i situalia ierarhicg a Romanilor din Ardeal, ei ajung
sub ocrotirea organizatiilor bisericesti nalionale.
Desi populajiunea romaneascg, lipsitg de organizajia unui
slat national, era avizatg sa -$i ocroteasca vials sa nationalg In
organizajia bisericei sale, multe veacuri n'a putut sa -$i creeze
aceastg organizajie in cadrele statului ungar. Acest stat, cu o
organizajie bisericeascg puternicg, data de biserica catolica, n'a
admis, ca algturea sa poatg lua fiinig si organizajia bisericei
orientale, desi primele Inceputuri ale Increstingrii Ungurilor au
Post fgcute de biserica rgsgritului. -
Dupg ruptura dinfre biserica apuseang $i cea orientalg,
declaratg la 1054, prin urmare intro epocg chid In Ungaria era
constituitg biserica catolicg, din timpul primului rege, Stefan I.,
s'a inceput $i aid lupta pentru catolicism, dirigiatg de capii bi-
sericei din Roma.
Organizajia bisericei catolice era estinsa $i asupra Ardea-
lului si a pgrfilor din Ungaria locuite de Romani. Episcopia cato-
licg a Ardealului (Ultrasilvana") a fost Intemeiatg dupg cucerirea
primei etape din Ardeal. Prima resedinfg a ei a lost undeva in
pgrjile ocupate la prima cucerire, In Sglagiu, sau In Cluj. Nici
n'a fost numitg dupg locul de resedinjg, cum prevgd normele
canoanelor catolice, ci ca o bisericg, care frebuia sg se estindg
Intr'un teritoriu de cucerit in viitor, a fost numitg dupg lara de
cucerit ultrasilvana". In a freia etapg intinzandu-se cuce-

www.dacoromanica.ro
 280

rirea In valea Murqului §i a Tarnavei mici, s'a mutat §i epis-

copia In centrul Ardealului la Bglgrad (Alba-lulia), unde s'a zidit
catedrala sub regele Ladislau I. Cu ocuparea Ardealului s'a es-
tins §i teritorul acestei episcopii, rgmanand exempli oaspelii teu-
toni, a cgror organizafie bisericeascg a fost supusg Mitropolitului
dela Strigon. Afarg de Ardeal teritorul episcopiei din Ardeal se
intindea si asupra comitatelor Sglagiu, Satu-mare §i Ugocia.
Alte dieceze catolice, In vecingtatea celei ardelene, erau cea
dela Cenad, cea dela Oradea-mare (Infiinfatg de Ladislau I., la
1683), §i cea dela Agria. La 1300 episcopul Ardealulul era In
ceartg asupra Maramure§ului cu cel dela Agria. in urma deci-
siunei superioare, Maramurqul a rgmas sg aparfing episcopiei
de Agria.
Aceastg organizafie puternicg a bisericei de stat nu tolera,
ca algturi sg se Infiinfeze organizafia romaneascg a unei biserici
schismatice. Cu Coate cg conciliul Lateran din 1215 a decretat,
pentru episcopii latini din Ungaria indatorirea, de a da Romani-
lor preofi de limba romang §i slujitori ai ritului oriental, aceasf
mgsurg nu era respectatg de episcopii unguri.
La 1234 regele Bela IV., a depus jurgmantul, cg el va su-
pune bisericei catolice pe loll, cari in regatul sau nu ascultg de
aceastg bisericg, dar farg a le altera ritul, intru cat acela nu este
contrar credinfei catolice. intr'un sinod limit la Buda In 1279
episcopatul maghiar, ocupandu-se cu preolii schismatici, a decre-
tat, cg acestora nu le este permis a fine cult divin, a zidi bise-
rici, nici credincio§ilor a asista la un astfel de cult divin sau a
infra in biserici. La caz contrar sg fie aplicatg forfa.
La 1366 regele Ludvic I., a dat ordin dreggtorilor din Cara§,
sg adune pe toll preofii schismatici, Impreung Cu copfii, femei
§1 cu toafg averea for §i sn -i scoatg din lard. Tot regele Ludovic
a dat ordinul In districtul Caransebe§ului, ca nici un nobil §i
nici un chinez sg nu poatg ca§tiga inmobiW dacg nu e catolic.
Aceste au fost confirmate mai tarziu §i de regele Sigismund la
1428, care a mai decretat, ca mo§iile nobililor §i cnezilor necato-
lici sg se confi§te, asemenea §I dacg I§i boteazg copfii In altg
lege, decal cea catolicg.
La 1468 regele Mafia a dat ordin ca Romanii schismatici,
cari au ajuns in posesiunea unor pgmanfuri, cari mai nainte au

www.dacoromanica.ro
 281

lost ale catolicilor, sa fie constransi cu arma de a OH zecluala

cgtre capitolul catolic din Alba-lulia. ')
in astfel de conditiuni elemenful romanesc era Inglobat cu
sila in organizalia bisericei catolice, tar cei credinciosi bisericei
strgbune erau persecutati. Cu Intemeiarea principatelor romane
$i aducerea la fiinta a unei organizatii bisericesti nationale In
principate, cu relatiunile de prietenie, din cand In cand, dintre
regii Ungariei gi Domnii celor 2 principate, s'au creat conditiile
necesare Si pentru aducerea la viata a unei organizatii biseri-
cesti proprii pentru Romanii din Ardeal $i Ungaria.
Mitropolitul flrii Romanesti cu exarh a toata Ungro-Vlahia
si at Plaiurilor" era Incredintat $i cu pastorirea suflefeascg a Ro-
manilor de dincoace de Carpati, dar in exercitiul acestei funclii
era impedecat de puferea politica a Orli gi organizalia bisericei
catolice din acest feriforiu. Asffel toata aclivitatea pastoralg a lui
se restrangea la cea-ce putea face la resedinta sa, sa hirotoneasca
preolii de peste munti, cart veniau sa primeascg darul preotiei,
sa le dee indrumgri si carp pentru slujba Dzeeascg. Acesfi preoti,
intorsi acasg, erau supusi legilor tariff $i sicanelor autoritatilor
lumesti $i bisericesti de aici. Ocrotire gi ajutor nu puteau avea.
Aceeasi situalie o avea si Mitropolitul Moldovei, care Inca obli-
nuse titlul de exarh at Plaiurilor".
in veacul al XIV., credinciosii romanii din partite nordice
ale Ardealuluf si Maramuresului au fost in leggturg cu episcopia
Haliciului, cats vreme aceasta Cara a fost supusg regilor Ungariei.
La 1391 voivodul Bela $i magistrul Drag din Maramures, ince-
land jurisdictiunea episcopului din Haliciu asupra -feriforului lor,
cer Incuviinlarea patriarhulul din Constantinopol pentru a lute -
meia mangstirea sfantului Arhangel Mihail din Peri. Patriarhul
le Implineste cererea si be trimite pe egumenul Pachomie, Investit
ca jurisdictiune st autoritate aproape episcopolg, peste credfnciosii
de pe mosiile lui Bale si Drag din Maramures, Satu -mare, Bereg,
Solnoc gi Bihor.
Crescand presfigiul Domnilor din statele romane $i ajunsi
fadori hotgratori pentru apgrarea granitelor Ungariei, In epoca
cand pericolul turcesc ameninta temeliile acestui stat, ei sunf p1
') Toate aceste date le scoatem din cartea: Dr. A. Bunea, lerarhia
Romanilor din Ardeal vi Ungaria pag. 77-132. Documentele originale sunt
reproduse In colectiunea Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 282

ocrotitorit credinjei religloase a Romani lor de dincoace de Carpati

§i Intemeietorii organizajiei biserice§ti a lor.
In nordul Ardealului Stefan-cel-mare la 1475 ajunge stgpan
at domeniului Ciceu cu un coil de jarg (60 sate). Una din cele
dintai griji ale sale este de a Intemeia pentru pgstorirea, nu numai
a Romani lor din satele sale, ci a tuturor din acea parte de jars,
episcopia dela Vad (pe Some din jos de Dej). Cateva decenii
mai tarziu Domnul Tgrii Romane§11, Radul cel mare, prime§te
ca danie dela Regele Vladislau II., la 1508 org§elul Stremt (Diad
in comitatul Alba) ca loc de adgpost, mentinut §i pentru urma§ii
sgi. Din stgpanirea lui Radul cel mare §1 urma§ilor sgi, la Stremj
§i able cateva safe aparjingtoare acestui domeniu, s'a desvoltat
episcopia dela Geoagiul-de-sus. 2)
DI N. lorga constatg, apreciind aceste Infgptuiri ale Domni-
lor romani: Vremea privilegiilor nobiliare s'a incheiat, ca §i cea
a privilegiilor locale: nici un Roman nu va mai fi ridicat In rand
cu membrii clasei dominante, nu se mai crea nici un nobil nou,
nici un Tinut de autonomie romaneascg. Dar, In schimb Voevozii
Moldoveni §i Munteni vor Intgri §i adgugi cu un instinct politic
minunat, a§ezemintele biserice§ti, Vlgdiciile, In jurul cgrora se -va
aduna de acum viala Romanilor din aceste parr (Ist. Rom. din
Ard. 127).
Episcopia Vadului, ctitoria lui Stefan-cel-mare sub ocrotirea
Domnului Moldovei, a lost Inzestratg cu sate §i mo§ii, cari i-au
asigurat existenfa. Ea I§i primia episcopii din Moldova, ale§i §i
sfinliji de Milropolitul acestei lad, sub a cgrui jurisdicjiune bise-
riceascg era a§ezatg. Autoritatea ei bisericeascg se Intindea asupra
pgrfilor nordice ale Ardealului. Teritorul s'a schimbat dupg timpuri.
Episcopia Geoagiului-de-sus, Inzestratg cu mo§ii, ca §i cea
a Vadului, era sub ocrotirea domnilor Tariff Romane§ti, a§ezatg
sub jurisdicjiunea Mitropolitului dela Targovi§te, dela care I§i
primia episcopii. Aceastg episcopie §i-a avut mai tarziu re§edinla
(dupg mijlocul veacului at XVI.) la Silva; in manastirea Prislo-
pului, iar de aici s'a mufat la Bdlgrad (Alba-lulia) 3).
Pela mijlocul veacului al XVI., Domnii Tariff Romane§ti §i
') V. N. lorga, Istoria Romanilor din Ardeal §i Ungaria, cap. Feude
domnesti In Ardeal §i Vlidici pentru Romani p. 116-127, Dr. A. Bunea,
Ierarhia Rom. p. 37-46.
3).4r. A. Bunea 1. c. p. 26.

www.dacoromanica.ro
 283

ai Moldovei perd posesiunile din Ardeal, episcopiile intemeiate

de el raman f3r3 sprijinul for apropiat. Reformatiunea religioasa
a ca§tigat teren In Ardeal, noua religiune s'a Inaljat be religiune
de slat In principatul ardelenesc. Puternica organizalie a biseri-
cei catolice, episcopia din Alba-Iulia, cu un trecut de peste 500
ani, a lost desfiinja13. Locul ei In stat 1-au cucerit noile conic-
shini, iqite din reforma religionarM, cari au lost Inarticulate de
dieta Orli ca religiuni recepte" §i anume: confesiunea luteran5
la 1557, cea calving la 1564 i cea unitarg la 1571. Nouii pro-
pagatori IV IndreaptS atacurile *i asupra Romani lor, r3ma§i cre-
dincio§i de atatea veacuri al legii r3s3ritului. Puferea statului
ardelenesc §i-a pus de jint3 de a-1 caVga pentru reformaliune.
La 1566 George episcopul de Vad frece la calvinism, el
e impus tuturor bisericilor romane§ti din statul ardelenesc de
episcop calvin. Episcopia romaneasc3 a Vadului de ocamdat3
e desfiinfat3. Intre confesiunea Orli e recunoscut5 confesiunea
Romanilor calvini, a cAror organizafie bisericeasa deosebit3 se
menjine 15 ani pans la 1581, avand Romanii In aceast3 epoc3
3 episcopi calvini.
Dupg moartea lui Ion Sigismund Zapolya urmat3 in 1571,
principele Stefan Bathory, catolic, permite restaurarea organiza-
lief biserice§ti pentru Romanii credincioi al legii r3sAritului *i
nume§te de episcop al for pe cllug5rul Moldovean Eftimie, (1571).
Cum politica statului era puss sub ocrotirea imperiului turcesc,
astfel §i biserica ortodox3 din Ardeal e puss sub jurisdicjiunea
superioara a unei biserici din teritoriul turcesc, a Mitropolitului
din spec, care a sfinjit pe noul episcop.
Episcopul Eftimie I., numit pentru toji credincio0 Ro-
mani necalvini din statul ardelean, dupg 2 ani a reInfiinfat
cele 2 episcopal: a Silvacului (original3 a Geoagiului-de-sus) *i
a Vadului, cart funclioneazg din nou incepand anul 1574. Efti-
mie ocup3 scaunul episcopesc al Vadului, far al Silva§ului e
ocupat de episcopul Cristofor.
Teritorul episcopiei Vadului se estinde asupra comitatelor:
Turda, Cluj, Dobaca §i Solnocul interior, dupg 1576 se adauge
Crasna Si Solnocul-de-mijloc, la 1608 Maramure§ul, dela 1623
Bihorul, Satu-mare, cu Chioarul (Bistrija §l Gurghiul aparlineau
dela inceput la episcopia Vadului). Teritorul episcopiei, cum se
vede, era complectat din teritorul celeilalte episcopii a Silva§ului,

www.dacoromanica.ro
 284.
care era scgzut, dupg autoritatea ce aducea cu sine episcopul
numit. 9
Teritorul celeilalte episcopii era restul din teritorul statului
ardelenesc.
Episcopia Vadului exists pang la anul 1628, cand, sub epis-
copul Ghenadie II., at celeialalte episcopii, un favorit at principe-
lui Gavril Bethlen, teritorul ei este incorporat In teritorul episco-
piei mutate la Bglgrad (Alba - Julia). Ghenadie IL, rgmane singur
episcop at Romanilor din tot Ardealul, el se Intituleazg nu numai
episcop at Bglgradului, ci §i at Vadului, at Orgzii §i at Sgtma-
rului. Astfel episcopia lui 1S'1efan-cel-mare, dupci o existenta de
circa 150 ani, dispare.
In timpul domniei lui Sigismund Rakoczy (sunt pe tron la
1581), ajungand politica jgrii a fi ostilg Turcilor, principele Ar-
dealului infra In alianjg cu Mihaiu Viteazul In contra Turcilor,
iar biserica Romanilor ardeleni prin tractatul din 1585 e supusg
sub jurisdicjiunea §i dispoziliunea Mitropolitului de Targoviste.
Episcopia Silva§ului a lost mutatg la Bglgrad, In urma In-
ggduinjei, scoase de Mihaiu Viteazul de a clgdi o mgngstire
pentru VIAdica loan, pe deal langg cetate" (1597). In timpul
stgpanirei lui Mihaiu asupra Ardealului, acesta a zidit si o bise-
ricg mare de piatrg. Dela Mihaiu Viteazul Incepancl episcopia de
Bglgrad a fost Intitulatg si Mitropolie". Re§edinla ei rgmane
In Alba-lulia pang la 1713, cand In urma stgruinfelor episcopiei
catolice transilvane, restaurate la Alba-lulia, se mutg la Faggra*,
iar de acolo la Blaj.
In urma schimbarii survenite In situajia de drept public a
Ardealului, prin trecerea sub casa de" Habsburg, a provenit o
schimbare §i In organizajia bisericeascg a Romanilor. La anul
1698 o parte a Romanilor, rgma§i pang atunci uniji /WC° singurg
confesiune religioasg, sub Arhiereul Atanasiu, primesc unirea cu
biserica Romei, desbinandu-se de atunci in 2 confesiuni.
Organizajia bisericilor romane0 din timpul mai nou trece
peste cadrele sfudiului nostru.5)
9 Datele Ingirate aici le latemeiem pe legile gi decretele statului arde-
lean, tinAnd seams numai de acele organizatii bisericegti, cari an avut teri-
toriu gi organizatii recunoscute de puterea statului. Prin- aceasta nu am luat
pozitie In cunoscuta discutie a teologilor asupra episcopiilor vechi gi asupra
vechei Mitropolii.
9 Cu istoria bisericei Romanilor din Ardeal se ocupa lucrarea dlui Dr.

www.dacoromanica.ro
 285

§. 86. intemeiarea granitelor militare.

Importanta elementului romAnesc pentru apArarea tariff.
Granita In Banat si In Ardeal. Organizatia granitel.
Raporturi de drept.
Casa de Habsburg, ajungand pe tronut Ungariei, dupa lupta
dela Mohaciu a ?nceput a organiza la hotarele sudice ale tad',
amenintate In permanents) de invasiunea turceasca, o armata
permanent cu menirea de a apara granitele, Wand serviciu
continuu, §i de a Impedeca intrarea In far a elementelor nein-
dreptalite. La Inceput s'au intemeiat cetali 1ntarite de-a lungul
hotarelor sudice, mai tarziu s'a organizat militareVe Intreg tinu-
tul. Cele dintaiu granite s'au organizat In teritoriul aproape de
litoralul Adriaticei, in Croatia §i Slavonia, teritorii ocupate de Turci.
in veacul at XVIII, dupa paces dela Pasarovitz (1718) teri-
torut banatului Timipn (judetele de azi Cara-Severin, Torontal
$i Timid) eliberat de sub cucerirea turceasca, n'a lost anexat la
Ungaria, ci organizat ca o provincie deosebita numith banatul
timipn", sub autoritatea Consiliului de rasboiu din Viena. Pro-
vincia era impartita in 11 districte, In frunte cu o directiune cu
repdinta in Timisoara. Ivindu-se necesitatea, sub imparateasa
Maria Terezia, de a se intregt braut de organizatie a granitei
militare si in partite sudice ale Banatului Timi§an §i in Ardeal,
3 districte din Banat au lost transformate In granita militara, iar
celealalte 8 au ramas §1 mai departe sub administratia Consi-
liului de rasboiu.
In Banatul timi§an s'au intemeiat Mire anii 1762-68 trei
regimente de granita, a caror forma definitive a lost: regimentul
germano-banatic nr. 12, romano-banatic nr. 13, serbo-(iliro)-ba-
natic nr. 14, si un batalion dela Titel.')
loan Lupac, Istoria bisericeasca a Romanilor ardeleni, Sibiiu 1918, atat in
timpul Inainte de 1700, cat $i dup' aceea pani In timpul mai nou; cu epoca
dupe 1700 se ocupa dl Dr Silvia Dragomir In lucrarea sa: Istoria desrobi-
rei religioase a Romanilor din Ardeal in secolul al XVIII, vol. I. Sibiiu 1920.
1) V. Schwicker, Geschichte der Osterreich. Militargrenze p. 122-130.
Regimentul romanesc s'a format la tnceput din urmatoarele 35 comune:
Caransebes, Var, Ohaba-Bistra, Valea-mare, Mal, Marga, Maria, Dalciu, Ser-
ve0i, Turnul, Borlova, Bolva§nita, Cicleni, Verciorova, liova, Sadova, Arnie-
nis, Penis, Domavia; Canija, Rusca, Rujeni, Crecima, Mehadia, Corniareva,
Bogolt, Globurea, Plugova, Pecineca, Barsa, Toplet, Coramnic, Tufara, jupa-

www.dacoromanica.ro
 286

Teritorul regimentului romanesc e In mare parte teritorul

fostelor districte romane§ti din Severin, ai cgror locuitorl §i In
veacurile anterioare au fgcut tot slujba militarg de apgrgtori ai
granilelor In contra Turcilor.
Tot In acelag Limp (1762-1765) s'a estins instituliunea gra-
nilei militare gi in Ardeal. Aici s'a Infiinfat la granila sudicg, in
continuarea liniei ocupate de grgniferii romani din Banat, pang
In linutul Brapvului regimentul de infanterie I. romanesc de gra-
nilg cu nr. 16, din poporaliune romaneascg. In continuare In sg-
cuime, scaunele Treiscaune §i---Ciuc, 2 regimente sgcuie§ti de in-
fanterie cu nr. 14 §i 15, iar In nord-ostul Ardealului regimentul
de infanterie al II. romanesc cu nr. 17, cu Romanii din Valea
Rodnei, mai tarziu §i cei din Valea Barggului.
Teritorul regimentului I. romanesc de granill cu revdinla
In Orlat Q) e teritorul Tgrii Fgggraplui, a fostelor districte roma-
ne§ti din Tara Iiajegului §i dela liunedoara, iar cel al regimen-
tului II. cu re§edinla In Ncisciuds) e Valea Rodnei §i a celei In-
vecinate a Barggului, cu cateva comune din Valea $ieului §i a
Mure§ului. Pe langg cele 2 regimente romane§ti de infanterie s'a
necul-nou, Jupanecul-vechiu. Mai tarziu s'au alaturat incd 32 comune. In
decursul existentei granite' regimentele au trecut prin multe transformAri. La
1775 s'a format regimentul combinat romano-iliric. La 1838 s'a separat bata-
lionul mai tarziu regimental iliric cu resedinta in Biserica-albd, restul a fost
transformat In regiment romano-banatic (Walachisch-Banater Grenz Infante-
rie Regiment) cu resedinta in Caransebes.
Regimentul I. dela Orlat cuprindea un teritoriu foarte estins. In acest
teritoriu erau comune intregi militarizate si comune amestecate din grAniteri
si alti locuitori, numiti provinciali. Comune intregi militarizate au fost in scau-
nul Sibiiului: Orlat, Vestem, Jina si Racovita, in scaunul Oristiei: Cugir, in
comit. Hunedoarei: Baru, in districtul Hateg; Mao. Livadia si Hateg, in
districtul FagAras: Lisa, Posorita, Netot, Dejani, Vaida-recea, MArgineni, Se-
bes, CopAcel, Ohaba, Sinca, Vad gi Bucium, in districtul Brasov: Tintari gi
Tohanul-vechiu. Comune amestecate, provinciali cu graniteri, au fost; in co-
mit. Hunedoarei 16, in districtul Hateg 16, in districtul FAgaras 28, total 60.
') In Valea Rodnei cu ocaziunea primei militarisAri dintre anii 1762-65
au- lest luate in organizatia military comunele din valea Somesului-de-sus,
incepand dela Mocod pang la Rodna, in numAr de 24, peste alti 20 ani, ne-
hind aceste suficiente pentru provederea serviciului militar, au mai fost mi-
litarizate Inca 20 comune din valea Bargaului, din valea $ieului si 2 chiar
din valea Muresului. Teritorul regimentului II. era compus din 44 comune,
care au consfituit dupa desfiintarea institutiei de granitd ,,fostul district al
NasAudului4. (Veal V. Onisor, Legile grAniterilor ndsdudeni, Bistrita 1905)

www.dacoromanica.ro
 287

Infiintat §i un regiment de Dragoni, pe 18110 cele slcuie§ti un

regiment de husari. Cum se vede, §i In aceastg institutiune a
monarhiei habsburgice elemental romanesc, care din timpurile
cele mai vechi ale organizatiilor de state din teritorul provinciei
Dacia Traiana e ap5rNtorul hotarelor In potriva duptanitor din
afarS, implinqte slujba military §i in aceasta epocg, luand pane
cu glorie In Coate rgsboaiele purtate de monarchie, cum dove-
deOe istoria acestor regimente.
Regimentele granitei militare ardelene au existat pang la
1851, cand ele au Post desfiintate, atat cele romane§ti, cat §i cele
sacuie§ti. Cele din Banat au lost desfiintate numai In 1872.
In timpul institutiunei de granitA, teritorul cuprins In regi-
mente era scos de sub administratia civila §1 tinut exclusiv sub
autoritatea military, care era, In instanta cea mai InaltN, Consi-
liul de rgsboiu din Viena. Organizatia militara a regimentelor de
grani15 era corNspunzAtoare organizatiei militare a armatei. Uni-
tNtile mai Matte erau brigNzile, apoi regimentele, compuse din
batalioane, acestea din compgnii. 0 companie era compusa din
una sau mai multe comune, cercurile compNniilor, bafalioanelor
*i a regimentelor erau totodaIN i circumscriptii pentru admini-
stratia politic5. Funcjiile de administrajie politics erau provNzute
de comandantii unitNtilor militare, cari astfel aveau *I atributiuni
de funcjionari administrativi. Cu desfiinjarea regimentelor militare
teritorul acelora a trecut In administratie civilN.
Raporturi de-drept civil speciale s'au format In teritorul gra-
nitelor militare. In principiu grNniterii In limp de pace fNceau
serviciul militar in teritorul circumscriptiei for Ma platg. Pentru
a avea milloacele de traiu, pentru sine §i membrii familiei, fie-
care I§i avea i gospodNria sa Intemeiat6 pe cultura de Omani
§1 prNsirea vitelor. Go-spodNriile grAniterilor erau Intocmite astfel,
ca ele sN fie purtate, In lipsa capului familiei plecat la serviciu
militar, de membrii fainiliei, soda, copiii §i servitorii. In partea
de granita dela Sudul Prii, in mare parfe locuita de populallune
slavS, organizajia economics a lost bazat pe a§ezamantul na-
tional vechiu, at comuniunei de casN, aplicat i in Bgnat. In
partite ardelene, Hind necunoscutA aceast5 institujiune, intocmi-
rei i s'a dat alt6 bazA, a cgrei idee fundamentals era, ca grgni-
Vert,' sl poat6 presta §i serviciul militar §i s6 poata ca§tiga §i
mijloacele de traiu. Raporturile de drept au lost normate prin

www.dacoromanica.ro
 288

legi fundamentale (Grundgesetze), dintre cad In granita arde-

leans s'a aplicat cea din 1807.
Datoria granilerilor era, dupe aceste legi, de a presta ser-
vicii militare Monarhului, In Limp de pace i In rasboiu, in 0
afara de tare, dupa dispoziliile prea Inane §i a contribui la sus-
linerea gezamintelor granitere0i interioare. in schimb graniterii
se folosesc de Coate posesiunile legate, acordate for 0 urma0lor
lor, ca proprietate usufructuarN adevarata i permanents. Legea
fixeaza principiul, ca Coate inmobilele din granite sunt danii mi-
litare, asupra carora Monarhul are dominium" directum (drept de
proprietate superior), bar stapanitorii acelora au dominium utile,
proprietate de folosinta vecinica, ereditara.4)
Posesiunea de pamant era Imparlita in sesiune fundamen-
tala (Stammgut) 0 In sesiune Intrecatoare (Oberland). Sesiunea
fundamentala, cuprinzand casa, curtea, cladirile economice, era
astfel fixate, ca §i portiunea minimala, care era 1/4 de sesiune,
sa asigure minimul de existents al unei familii de granger'. Se-
siunea Intreaga in Banat era masurata cu 24 jugare. in Ardeal
era deosebita, dupe teren. Ce trecea peste sesiunea fundamen-
tala, fiindca nu putea sa fie lucrata de membrii familiei, putea
fi instrainata altor graniteri cu pamant mai putin. Cultivarea pa-
mantului era obligatoare. Dace nu era cultivat, prisosul peste se-
siunea fundamentals era dab altui granger lipsit. instrainarile de
inmobile erau legate de Incuviintarea autoritatilor regimentului.
P4unile erau In stapanirea neImpartita a comunelor, ase-
menea 0 padurile.
In timpul granite' s'au adunat anumite fonduri i averi co-
mune, spre scopuri de interes general (instituliuni grangere0i, la
a caror sustinere erau granitedi obligati sa contribuie, In bani
sau In naturalii). La desfiinfarea granite' acestea au lost regu-
late, sau formandu-se fundatiuni, din care beneficiaza dupe anu-
mite norme urma0i graniterilor, sau trecand In proprietatea co-
munelor ca averi comunale, sau date spre folosinta locuitorilor,
4) Graniterii aveau dupe acest sistem o proprietate Intemeiata pe obliga-
tiunea serviciului militar, ce era cu mull mai mult decat uzufructul iobagilor,
asupra pamantului dat de domnul de pamant. Graniterul isi avea superiorii
sai militari, iar stapanul pamantului era cel mult stapanul tariff, imparatul.
Aceasta conceptiune Tina nu era aplicabila la Romani', fosti liberi, boe-
rones, cnezii din Cara Fagarasului si alte locuri, cum nici la Romani' din
Valea-Rodnei.

www.dacoromanica.ro
 289

sau sustinandu-se in comuniune, dip a caror venite beneficiaza

comunele, sau singuraticii descendenli de granilerlb)
Din aceste averi, adunate in timpul a§ezamantului de gra-
nija, deriva Comuniunea de avere dela Caransebe§, fondurile §co-
lare ale graniferilor dela OHM Si Nasaud; fondul de stipendii din
districtul Nasaudului.

§. 87. Supplex libellus Valachorum.

In partea isforica a studiului nostru am menlionat papa,
inaintata de poporul romanesc dirt Ardeal Monarchului Leopold
II la 1791, pentru respectarea drepturilor naliunei romane §i pentru
remediarea plansorilor seculare ale ei. Aceasta petilie, cunoscuta
sub denumirea de Supplex libellus Valachorum", este un mo-
nument juridic de mare importanla in apararea drepturilor na-
liunei romane din Ardeal. El trebuie sa fie cunoscut de viltoarea
noastra generajie de -juriVi. Petit is trateaza §i utiliseaza multe
dovezi privitoare le dreptul istoric at naliunei romane asupra pa-
mantului locuit de ea, cu care ne-am ocupat in cadrele studiului
de pans acum.
Supplex libellus Valahorum" a lost prezentat in numele
intreg poporului romanesc din Ardeal in anul 1791 Imparatului
Leopold al II. de Episcopii loan Bob $i Gerasim Adamovici.1)
Dam conjinutul in urmatorul estras:
Cum scopul suprem at guvernarii este, ca drepturile ome-
ne§li §1 civile sa se estinda asupra tuturor membrilor, cari compun
-societatea §i o susfin cu jertfele for de sange si de avere, §i nici
o parte a cetajenilor sa nu dispoaie de drepturi pe alta najiunea
romans din marele principal at Transilvaniei se roaga prin aceasta
5) V. In aceasta chestiune monografia foarte valoroasa de Bela Fel,-
szeghy, Magyarfoldkozossegek, uncle se ocupa gi cu granitele regimentelor
rom. Pentru reg. 11 vezi V. Oniaor, Legile graniterilor Nasaudeni.
1) Originalul e In latineVe. A fost compus de Mehe§, pe atunci con-
silier la curtea din Viena, In colaborare cu calugarii din Blaj. A fost publicat
mai nou la Sibiiu 1901 la Tipografiaff soc. pe actii in textul original ai cu
o bona traducere romaneasca ficuta de dl Dr. Elie Daianu Inteo bro§ura
pag. 2-67. Tot in aceasta traducere e publicat §i in Cartea de our de T.
V. Picatian vol. 1. pag. 114-131. V. gi G. Baritiu Parti alese din 1st. Trans.
vol. I.

V. Ontfor; Istoria dreptului roman. 19

www.dacoromanica.ro
 29a
carte publicg, ca sä i se redee drepturile vechi, can aparlin fie-
cgrui cetglean, si de cari ea a lost despoiatg In veacul trecut.
Natiunea romans este cea mai veche dintre Wale naliunile
din Transilvania. Ea isi deduce originea dela coloniile romane
ale impgratului Traian, ce e dovedit cu dovezi istorice cu o nein-
treruptd tradigune §i cu marea asemdnare a limbii, moravurilor ii
obiceiurilor.
Romanii stgpanitori fsrs intrerupere ai pgmantului Daciei,
doborand stgpanirea altor neamuri, la venirea Maghiarilor, erau
supusi unor principi din sanul naliunii tor. Ca urmg a convie-
fulfil cu Slavii, s'a pgstrat pentru Romanii din Dacia pang tarziu
denumirea de Viahi, cu care popoarele slave numesc on ce
neam latin. Cum povesteste cronicarul Anonymus, la ngvglirea
Maghiarilor pe la finea veacului al IX In fruntea Romanilor In
Ardeal era ducele for Gelu, care In apgrarea patriei pi-a perdut
domnia i viaja. Romanii vgzand aceasta, de bung voe si-au ales
domn pe Tuhutum (propria voluntate dexteram dances dominum
sibi elegerunt") si cu jurgmant au intgrit credinta.
Urmasii lui Tuhutum s'au increstinat, In veacul at X. la
Constantinopol, in legea rgsgritului, asemenea multi din poporul
sgu, cum invaig si Samuel Timon in Imago antiquae Hungariae
(lib. III. cap. L), dar in veacul al XI. increstinarea Ungurilor s'a
fgcut in sinul bisericei apusene, astfel cg aproape numai locuitorii
romani ai provinciei au rgmas in sinul bisericei rgsgritene.
Cu tufa deosebirea de rituri, drepturile cetglenesti erau co-
mune natiunei maghiare si celei romane, asa dupg cum s'au
legal sub Tuhutum, si cum dovedeste scrisoarea Conventului din
Cluj-Mangstur, data In annl 1437 (publicatg de Pray In dised.
istoricg-critics a VII. sect. VIII.) care confine urmgtoarele:
Paulus Magnus de Vaida Han, vexilifer universitatis Reg-
nicolarum Hungarorum et Valachorum in partilius Transilvanicis..."
?n acelas loc Pray Dbservg, cg universitatea regnicolarg a
Maghiarilor si Valahilor in scrisorile sate se provoacg la un ins-
trument at regelui Stefan cel slant, In care se trateazg de in-
munitlitile tor.
Cu Coate cg Maghiarii in acelas an au inchiat o uniune
particularg de ajutor reciproc cu Sgcuil, can incepuserg a forma
o natiune separatg, sf cu Sasii, adusi aici In veacul al XII., aceastd
uniune n'a stricat Intru nimic drepturile nagiunei romane, a caret

www.dacoromanica.ro
 291

soarte a lost Infloritoare chiar In seclul acesta, esind din sinul

sgu loan Huniade Corvinul, Ingliat la cele mai Ina lie ranguri,
mai /ntaiu In Transilvania, apol suprem-beliduce si guvernator in
Ungaria, iar fiul sgu Matia Ina ljat la tronul regatului. Pentru a nu
amino_ alp voevozi ai Transilvaniei, esili din sinul dalifinei romane,
Insemngm pe loan Getzi ajuns la finea veacului XVI. In Malta
slujba de guvernator al Transilvaniei, pe Stefan lozsika (dupg
cum dovedeste istoricul Farkas' Beth len), Roman de origine si
neam, a purtai distinsul oficiu de cancelar sub principele Bathed.
Pe la mijlocul veacului XVI. Nicolau Olah, ngscut cliff pgrinli
romani din Sibiiu, a cgrui irate Mateiu era judecgtor regesc la
Orgstie, se distinge ca archiepiscop al Strigonului. Acesti barbali
nu-si ascundeau originea for romang, dinpotrivg ambii Corvinestii
se fallau, ca ei si naliunea for 10 deduc originea dela colonlile
romane, dupg cum istorisesc istoricii Bonfiniu si Luciu Dalmata.
Pe langa acestea imparatul Ferdinand I. confirms, cg Corvinestia
si arhiepiscopuLNicolae Olah, cancelarul sgu, Isi trag originea
dela neamul valah at Romani lor, esprimandu-se In diploma fa-
miliarg a numitului arhiepiscop, cu datul de 23 Noemvrie 1548,
astfel:
Hae vero sunt omnes prope modum laudatissimarum gen-
tium origines, -inter quas Valachi gentiles Tui, minime postremas
habent, utpote quos ab ipsa rerum domina Urbe Roma oriundos
constat: unde nunc quoque sua lingua Romani vocantur, tua ista
gens fortitudine praepolens Mit ; multorum praestantissimorum
Ducum Genitrix, inter quos et loannes Hunyades Inclyti Mathiae
Regis Pater et illius aetati proximi majores Tui potissimum eni-
tuisse feruntur" (Aceste sunt originile aproape ale tufuror neamu-
rilor celor mai laudate, !rare cari Romanii, connajionalii tai, nu
sun! cei din urmg, ca si unii despre cari e constatat, cg 10 trag
neamul dela Insasi stapana lumii, urbea Roma: de aceea In
limba for se numesc Romani; neamul acesta al tau a lost prea
stralucit prin vitejie, a Post parintele multor prea distinsi beliduci,
Intre cari si loan Huniade, fatal Inaltului rege Mafia si stramosii
tai, despre cari se zice ca mai mull au stralucit pe timpul acela).
Neamul romanesc a produs pe acesti sublimi bgrbaji, ri-
dicali la rangurile for Matte, prin votul liber at statutilor si ordi-
nelor, dupg uniunea din 1437-38, care n'a stricat cat de pujin
drepfurile naliunei roluane, In cat pang la veacul al XVII. Romani'

19
www.dacoromanica.ro
 292

s'au bucurat de drepturile for regnicolare Intr'o formg cu ceia-

lalli cetgleni.
?ntr'aceea Incepandu-se reformatiunea, locuitorii maghiari,
sgcui §i sa§i s'au divizat In 4 confesiuni, iar in adungrile pa-
blice ale staturilor $i ordinelor s'au adus articoli de lege, pentru
a lua dispozitii de siguranfg Mire aceste 4 partide religionare,
declarandu-se aceste ca religiuni recepte. De religiunea rgsgriteang
a naliupei romane nu s'a fgcut amintire in aceste articole, nici
nu era nevoe sg se facg, fiindcg starea ei n'a suferit prin refor-
matiune, rgmanand ca Si Inainte de aducerea acelor legi in li-
berul exercitiu al religiunei sale §i a tuturor drepturilor impreu-
nate cu ea. Ce se dovedqte §i prin scrisorile date de regina Isabela,
prin care episcopia de rit grecesc din Geoagiul-de-sus s'a dat cu
Coate apertinenfele, venitele si emolumentele ei, cinstitului episcop
Cristofor, la anul 1557, cand episcopia lating de Alba-lulia era
desfiintatg §i Coate bunurile §i veniturile ei trecute la erar, scrisori
publicate de Benk6 in opul sgu despre Milcovia.
in veacul al XVII., cele 3 natiuni inoind uniunea In anit
1613, 1630, 1649, cu ocasiunea colectiongrii legilor tariff au rust
furipte prin compilatori In colectiunea de legi Approbatae Cons-
titutiones" unele adausuri prejudicioase religiunii gi nafiunii Ro-
manilor (aid se citeazg App. Const. P. I., tit. 8 I. tit. 9 I. P. III.
tit. 53 I. chafe si In studiul nostru relativ la natiunile §i religiu-
nile din Ardeal), cu Coate ca nu exisfa nici un articol de lege
adus de dieta ardeleana de acest conlinut. Din aceste furi§gri s'a
format la multi cetgleni ai patriei opinia, cg natiunea §i religiunea
Romani lor e numai toleratg, cu bate cg In scrisorile aufenfice
ale conventului din Cluj-Mgngstur dela 1437 e mentionatg expres
algturea de Maghiari ca universitas Regnicolarum Hungarorum
et Valachorum in Parfibus Transilvanis." Acest document dove-
de§te, cg in 1impul cand s'a edat, staturile provinciei, universitatea,
se compuneau din natiunea maghiard si roman. Ulterior nu se
poate cita nici o lege, care ar fi exclus natiunea romang din
staturile tarii, prin urmare adausurile furi*ate In Approbate" sunt
lipsite de bug.
Espresiunile din Approbatae Const.: propte emolumentum
regni tolerabuntur ", numai 4 religiuni sunt recepte", e tribus
nationibus corisistente regno" nu se pot refer? cu dreptate la
natiunea roman, pentrucg ea e mai veche in fail decal Coate

www.dacoromanica.ro
 293

celelalte natiuni, mai curand se poate spune despre Safi, Armeni,

Bulgari §i Germani, cg au fost admi§i In Ora pentru bineie public,
mai departe pentrucg religiunea Romanilor n'a fost atinsg de re-
formatiune, cum au fost alte religiuni, combAtute prin lege pu-
blicg §i turburate In esercitiul for fiber, iar religiunea romano-
catolicg aproape estirpatg, iar pentru ca aceste religiuni sg fie
recunoscute, era de lips o declaratiune prin, lege, ce nu era
cazul la religiunea §i natiunea Romani lor, care n'au lost -despo-
late prin nici o lege positivg ce drepturile for.
Soartea de azi a Romanilor din Transilvania se datoreVe
nu legilor, ci injuriei timpurilor. De altg parte opinia -publicg, ca
naliunea Romanilor, cu religiunea sa, sunt numai tolerate, Inte-
meiazg pe aditamentele, !gra nici o bazg legalg, furipte In Apro-
batae Constitutiones." Prin urmare acum atarng numai dela drep-
tatea si indurarea principelui, a scoate aceastg naliune din soartea
sa maVerg §i a-o a§eza In foate drepturile, de can s'a bucurat
mai nainte.
Recunoscut-a acest fapt /mpgratul §i principele Leopold I.,
care prin diploma din 1701 a hotgrit, ca toti Romanii chiar Si mi-
renii si plebeii, can se vor fi unit cu biserica romang, sg se nu-
mere In statul catolic, sg fie capabili de toate drepturile legilor
Orli, mai departe Maria Tetezia, care a confirmat privilegiile date
Romanilor, iar losif II. a dispus, ca §tergand on ce deosebire ne-
dreaptg, $i Romanii sg se bucure de acela0 drepturi §i benefi-
di, ca §i celelalte natiuni din principate, fgrg considerare la na-
tiune §i religiune.
Pang acum aceste dispozilii ale prea Inaltilor principi au
avut putin elect. Clerul unit are oarecari inmunitgti, dar nu se
bucurg de drepturile si beneficiile clerului celorlalte natiuni. Clerul
neunit nu e scos dela dad, afarg de faxa capului, dar obligaliuni
are ca §i celelalte cleruri. Nobilii roman' sunt admisi numai la
oficii mid, la cele mai mari numai dacg iii pgrgsesc religiunea.
Plebeii sunt oprin dela Invglarea artelor §i a mgiestriilor. Ba o
lege din 1744 a decretat, cg drepturile acordate Romanilor de
Leopold I. se refers numai la edesiasticii $i nobilii socotilf ca
aparlirigtori celor 3 natiuni, fgrg a mai constitui a patra naliune,
ca aceste drepturi nu se pot estinde si la plebei, ca nu cumva
plebea Valahilor sg se numere Intre natiuni $i astfel sg se rgs-
toarne sistemul statului.

www.dacoromanica.ro
 294

Natiunea romans, cea mai veche dintre toate, nu cautg rgs-

turnarea principatului, ci mai mult reintregirea aceluia, avand a
fi restituitg In drepturile sale rgpite, nu prin vr'o lege, ci prin
rgutatea vremilor. Nu e lips sa fie Tntemeiatg a patra nationa-
litate, dupg ce natiunea romans de mai multe secole constitue
najiune regnicolarg algturea de Maghiari. Nu cautg sg ca§tige
pentru plebea sa mai mult decal ii compete dupg drept, dar se
roagg, ca §i tgrgnimea sa sa fie tractata In acela mod ca §1
teranii celorlalte natiuni.
Ruggmintea naliunei romane inaintea tronului este:
I. Ca numirile odioase §i pline de Injosire: tolerali", ad-
mi§i", neprimiti Intre staturi", date natiunei romane fern drept,
se se retragg, ca astfel natiunea romans se fie rea§ezata In fo-
lost* tuturpr drepturilor civile §i regnicolare.
11. Sg i se restituie locul avut Intre naliunile regnicolare dupg

testimoniul conventului din Cluj-Mgng§tur dela 1437.

III. Clerul credincios bisericei -orientate, nobilimea §i plebea
naliunei romane sa se impgrtg§eascg de acelea§i beneficii, ca §i
clerul, nobilimea §i plebea celorlalte natiuni.
IV. in comitate, scaune, districte, la alegerea oficialilor §i
deputajilor dietali §i la dicasteriile alike §i provinciale sa se
aplice proportional §i persoane din natiunea romans.
_V. Comitatele, scaunele, districtele §i comunitgtile org§ene§ti,
In care Romanii sunt in majoritate, sN-si alba numirea §1 dela
Romani, sau sa aibg numire mixta §1 se se declare, ca top lo-
cuitorii principatului, fgrg-deosebire de natiune §i religiune, sa se
bucure, fiecare dupg starea sa, de acele4 libertgli beneficii,
§i cg trebuie sa supoarte dupg mNsura puterilor sale acelea§i
sarcini.
Cererile aceste se intemeiaza pe echitatea naturalg, pe prin-
cipiile societglii civile §i pe pacturile Inchiate. Se mai Interne-
iazg pe faptul, ca din populatiunea Transilvaniei, constatatg la
1787, in un milion 300 mil suflete, un milion o face natiunea
suplicantg, care dg mai departe 2 Intregi regimente de granitg,
1/8 diri regimentele de camp- §i 2/3 din regimentul sacuiesc de
cglgrell; in proporliunea numarului sau mai mare supoartg In
masura mai mare sarcinele publice decal toate celelalte natiuni
impreung. in baza acestora se increde in bungvointa pgrinteascg
a Maj. Sale, fiindcg numai dela auforitatea sa atarna restituirea

www.dacoromanica.ro
 295

drepturilor sale, din cari nu prin- lege, ci prin trista fatalitate a

lost scoasg. Dacg Maj. Sa ar trimife papa dielei, ca dreptatea
celor cuprinse In ea sa fie apgratg falg de dumanti nafiunel
romane, sg se Incuviinteze a se alege Infect conferinfg nalionalg
cativa deputali, cari on unde ar fi d?. lips sg represente si sg
apere causa -naftunet, iar dacg acestei cause i s'ar pune pedeci
sg arete Coate gravaminele In scris §1 sg le propung spre vin-
decare Maj. Sale.
Asemenea grape §i manggiere s'a dat nu numai nafiunei
romane din Banat *1 din comitatele vecine, ci si Intregei natiuni
ilirice §i tuturor neamurilor din monarhie, cari In adungri publice
§i-au espus_ cererile. Asemenea manggiere sperg §i nafiunea su-
plicantg, -numgrand un Intreg tuition de oameni si a§ezatg la
granifele cele mai depgrtate ale Monarhiei.

§. 88. Organizatia Bucovinei sub Austried.

Colful nord-vestic at Moldovei a lost cedat de Turcia, prin
incglcarea capitulatiunilor, Austriei cu tratatul din 7 Maiu 1775.
Acest coif, numit de atunci Bucovina, este astfel determinat In
actul de cesiune: ogmanturile- confinute de-o parte intre Nistru,
marginile Poculiei, Ungariei §1 a Transilvaniei, de altg parte prin
limitele Incepand dela hotarele Transilvaniei, la pgrgul numit
Tepa tmpufitg, §i cuprinzand succesiv satele Cgndreni, Stulpicani,
Caput Codrului, Suceava, Sirefiul §i Cerngufii, si dincolo de Prut
trecand pe dinaintea Cerngucgi, loc din finutul Cerngufului, $i
care va rgmanea in confiniile imperiale, pang la teritorul Hoti-
nului". La delimilarea liniei In teren Domnul Moldovei a Incer-
cat sg salveze Suceava, vethe -capitalg a fgrii, dar zadarnic,
cgci delegatul Portii, mituit de Austria, a cedat In teren cu 46
sate mai mutt, decal era hotgrat.In linia de trasare din tratat 9
Pgmantul, rapit de Austria din frupul Moldovei, a fa-cut parte
din vechime- din teritoriul principatului Moldovei, avand aceea0
soarte ca §l aceasta. Coltul nord-vestic al Moldovei fgcea parte
din finutul Cerngufului, din ocolul- Campulungului $i din linutul
Sucevel (a cgrei denumire ca judef a rgmas si dupg anexare,.
trecand capitala din Suceava la Fglticeni). Teritorul Bucovinei
are o lungime de 168 km. si lglime de 97 km.
9 V. Xenopol, Istoria Rom. ed. $araga vol. IX. pag. 171-174.

www.dacoromanica.ro
 296

in corpul tinutului CernNufului, ca limit de frontiers, art! va-

zut cg era carmuitor stwostele de Cernduti.
Dupg anexare, Bucovina a ajuns sub administratie militara.
Genera lul comandant al armatei de ocupalie, subordonat genera-
lului comandant din Lemberg, era $i administratorul civil al pro-
vinciei. Cprtierul lui era la Cern Nuji. Administrafia militarg a jinut
pans la finul 1786.
Fiind teritoriatul INrii mic, Austria a impreunat-o Ink%) uni-
fate de guvernare cu Galijia, Bucovina -1ormand un cerc (Kreis),
cu o diregNtorie cercualg (Kreisamt) In CernNuf. Guvernarea pro-
vinciei, In aceastg organizare, se fAcea dela Lemberg. Aceasta
nu a putut sA castige 'muljumirea populaliurtei, care a Inaintat
proteste In contra acestei InglobNri a pNmantului Moldovenesc,
cu populajiune de alt5 origine, alt graiu, alte obiceiuri $i altA
confesiune, la provincia Galijiei, locuita de Poloni $i Ruteni.
La anul 1790 ImpNratul Leopold 11-a decretat deslipirea Bu-
covinei de cNtre Galifia $i organizarea el ca provincie autonomy.
Dar de o cam data a ramas inc In legAtura administrativA pi
judecNtoreasca cu Galijia.
In privinia judecatoreascN Bucovina a Post impNrfitN dela.
Inceput In 3 judectorii civile asezate In CernNuji, Sirete $i Su-
ceava, tar judecatorie criminals a lost organizatg la Sirete nu-
mai. Pentru afacerile speciale ale boierilor s'a organizaf dupa
sistemul austrac un forum nobilium, cu resedinja la Lemberg. -
Dar boierii s'au declarat nemuljumiji cu functionarea aces-
tui forum nobilium, astfel cN In urma numgroaselor reclamatii,
la 1804 s'a Infiinjat forum nobilium separaf, numai pentru boierii
din Bucovina cu resedinja la CernNuji. Acesta a functional pang
la 1817, cand a lost unit din nou cu forum nobilium din Galijia,
cu tendinja de a dosnafionaliza boerimea romans a-o contopi
cu cea galiliang. MNsura de uniticare a provocat noui nemulju-
miri,- can s'au manifestat In direcjia de a elupta o situalie auto-
nomN pentru provincie.
La 1849 prin constitufia imperialg s'a declarat si Bucovina
de jail de coroang (Kronland) autonomy, ereditarg, In sirul ce-
lorlalte fart ale coroanei de Habsburg. in aceast6 situalie de
drept public Bucovina a objinut titlul de ducat avand In frunte
un guvernator, dar fiind sobordonata de-a dreptul guvernului cen-
tral din Viena.

www.dacoromanica.ro
 297

in privinfa juridicg, Bucovina pe Ince Jul a intrat In orga-

nizafia judiciarg austriacg. in locul vechilor legiuiri moldovenesti
ale lui Vasile Lupu au lost Introduse legiuirile austriace. Codul
civil austriac, treat la Inceputul veacultn al XIX., a fosi Introdus
si In Bucovina, Inlocmai ca In teritoriul Intregului imperiu aus-
triac, cu ziva de 1 lanuarie 1812.
Codul civil austriac a lost mai tarziu luat de bazg la elabo-
rarea legiuirei lui Scar lat Calimah, cum am vgzut la capitolul
relatio la studiul acestei legiuiri. Prin Introducerea acestuia In
Moldova unitatea de crept in materie de drept civil a lost men-
finutg Mire Bucovina $i Moldova, pang is Introducerea In terito-
riul Romanel a actualului Cod civil roman.

§. 89. Organizatia Basarabiei sub Ru§i.

Prin tratatul dela Bucuresti dintre Turcia si Rusia, semnat

la 26 Maiu 1812, Turcia, prin o noun IncgIcare a capitulafiunilor,
a cedat teritorul Moldovei dintre Pruf $i Nistru Impargfiei rusesti,
avand In viitor a fi granifa Mire Moldova $i Rusia raul Pruf,
dela Intrarea sa In Moldova pang la revgrsarea lui In Dungre.
De atunci aceastg parte a principatului moldovenesc a lost nu-
mitg din partea Rusilor Basarabia", numele vechiu al /aril Ro-
manesti pang In veacul al XV, iar dupg aceea numele parlii
sud-ostice a Moldovei, numite si Bugeac. Acest nume a lost
menfinut pang In zilele noastre, desi judefele din nord: Hotin,
Soroca, Orheiu si Bg Ili n'au lost privite nici odatg ca fart a
Basarabilor.
Desvoltarea instituflunilor de stat Si juridice ale acestei parti
de fare, pans la anexarea ei cgtre Rusia, e ceea a statului Mel-
dovei. In momentul anexgrei Basarabia avea institufiunile ce ant
vgzut, cg avea principatul Moldovenesc.
Dupg anexare In capul provinciei Basarabia a ajuns ca
administrator comandantul oastei de ocupalie. Dupg aceea a lost
nurnit un.gabernator administrativ.
Teritoriul Basarabiei avea 9 finuturi (judefe); cari sunt $i
azi; Hotin, Sorea, Orheiu, Bgltf, Chisingu, Bender (Tighina), Ce-
tatea albg (Akerman), Ismail si Cahul.

www.dacoromanica.ro
 298

judejele erau administrate de ispravnici, alqi de proprietarii

din judej.i)
Prin un manifest din 1812 §i prin 2 ucaze din 1813 s'a
asigurat pentru organizajia provinciei Basarabia limba Moldove-
neascg, cu menjinerea legiuirilor In vigoare la anexare *i a obi-.
ceiului pgmantului moldovenesc. Dar la 4 ani dupg anexare a
ajuns In capul provinciei un gubernator, care a cerut Inlocuirea
funclionarilor romani cu fungionari ru*i §i Introducerea limbei
ruse§ti In serviclile publice. Aceste mgsuri au provocat rezistenjg
din parfea Basarabenilor.
La 1818 jarul a dat un regulament pentru organizarea pro -
-vinciei numit l*zgmantul pentru organizarea provinciei Basa-
rabene". Principiile acestuia sunt urmgtoarele:
Administratia centrals a provinciei are In capul sgu ca
reprezentant at jarului un vicerege. Algturea de vicerege este in-
stituit un Consiliu superior, ales de boierii pamanteni..Pre§edintele
consiliului este viceregele.
Consiliul superior are afribufiuni de putere legislativa, exe-
cutivg §i judecgtoreasca. Toate puterile sunt unite Inteun singur
organ, fgrg Insg a putea lucra independent. fn baza puterii legis-
lative consiliul superior are dreptul de a legifera pentru provincie,
aducAnd legi §i regulamente, cari trebuiau sg fie confirmate de
puterea imperiului, wzatg In sfatul impdrdtesc. In baza puterii
executive consiliul superior se Ingrijia de guvernarea §i adminis-
trarea provinciei, lugnd mgsurile necesare pentru a asigura ordi-
nea publicg, se ?ngrijia de adunarea mijloacelor materiale nece-
sare pentru retribuirea serviciilor publice. In baza puterii judecci-
tore§ti era instanla judiciarg cea mai Inaltg pentru provincie, In
materie civilg §1 penalg, dar nu ultima instanjg. in contra jude-
cglilor aduse de consiliul superior, ca instal-4g judecgtoreascg, se
putea Inainta recurs la Impgratul. Acest recurs se Inainta prin
mijlocirea sfatului Imperial.
Administratia teriloriald era Intemeiatg pe impgrlirea pro-
vinciei In jinuturi (judge), limiturile In ocoale, iar aceste consti-
tulle din sale. Tinutul avea In frunte un ispravnic *i 4 comisari,
ocolul (plasa) un ocola ,c, iar satul un vornic. Tali funclionarii
erau ale§i, §1 anume membrit consiliului superior §i funclionarii
') V. pentru chestiunile tratate aici Virgil lonescu Darzeu, Organizarea
Adm. a Basarabiei, Istoric p. 1-4 Chi§inau 1820.

www.dacoromanica.ro
 299

jinutului numai de boieri, ocolavii vi vornicii de toti locuitorii din

circumscriplie.
Fiecare linut avea un tribunal pentru judecarea proceselor
civile vi penale, fiind compus din un judecgtor vi 2 boieri ca
membri, toti alevi.
Limba moldoveneascg a fost ;Tienlinutg in serviciile publice.
Avezgrnantul" a -menfinut legiuirile vechi vi obiceiul pg-
mantului.
Pentru a- se preggli legi speciale pentru trebuinjele provin-
cid, In 1817 s'a instituit o comisiune de codificare. Aceastg
comisiune a tradus pe rusevte Codicele lui Andronache Donici
din 1814, Codul Scarlat Calimah, vase carli din manualul lui
Armenopulos din veacul at XIV.
Comisiunea de codificare a lucrat In permanenla pang
la 1830.
Organizajia data de Avezgmant" a fost menjinuta Ong la
1826, cand, dupg moartea Impgratului Alexandru I, ea a fost
desfiinjatg Impreung cu avezgmantul" vi Inlocuitg cu o noun
organizare. In aceasia puterile de organizare, guvernare vi admi-
nistrare au fast Intrunite in mana gubernatorului.

§. 90. Continuitatea Romanilor In Dacia Traianadstoricul.

Argumetrtele contrarilor. Combaterea for. Stadiul actual.
V ederile principalilor apArAtori ai continuitAtii.
I. Isto- ricul chestiunei. Chestiunea continuitglir Romanilor in
Dada Traiang ajunge a fi tratatg in mod critic numai in jumg-
tatea a doua a veacului al XVIII. Chestiunea orientului Europei,
In urma respingerii puterii turcevti din Europa centralg, protecto-
ratul Rusiei asupra principatelor romane vi antagonismul dintre
Rusia vi Austria, privitor la pgmantul neamului romanesc dela
Dungre, au devteptat interesul bgrbalilor de vtiinjg vi pentru istoria
Romanilor. Intre alte chestiuni privitoare la Romani, ajunge in
discujia bgrbajilor de vtiinje strgini, a lost vi cea a originei po-
porului roman vi In leggturg chestiunea continuitgjii Romanilor
in Dacia Traiang.
Nouele feorii, ce au fost desvoltate la finea veacului al XVIII.,
erau potrivite pentru a contesta Romanilor din Ardeal dreptul
istoric asupra pgmantului locuit de ei, putandu-i arata, ca yen*

www.dacoromanica.ro
 300

In f aril mai tarziu decal celelalte neamuri conlocuitoare, Ungarii

si Sasii. De aceea aceste teorii au fost utilizate in Ardeal ca
arms politicg In contra Romani lor, spre a-i combate In chestiu-
nea dreptului istoric, susfinut In Supplex libellus Valachorum",
Inaintat Impgratului Leopold I., In numele naliunei romane de
episcopii Bob si Adamoviciu.
Chestiunea e de mare importanla si pentru istoria dreptului
roman si in special viitorii juristi trebue sg cunoascg esenfa
chestiunilor privitoare la dreptul istoric al Romanilor asupra pg-
mantului locuit de ei. De aceea credem, cg la acest loc, dupgce
am tratat o mare parte din materialul, din care se scot argumen-
tele pentru susfinerea teoriei noastre, ne putem ocupa cu ches-
tiunea continuitglii.
Pang In jumgtatea a doua a veacului al XVIII., s'a susfinut
In istoriografie pgrerea lui Bonfin, Invglat italian din epoca uma-
nismului, istoriograf la curtea regelui Mafia, desvoltatg tot in acea
epocg si de Enea Silvio de Piccolomini (ca papa Pius II., mort
la 1464). Originea Romani lor e dedusg de Bonfin din coloniile
romane, aduse de Traian la cucerirea si colonizarea Daciei. in
Ungaria se conservase aceastg tradifiune In cronicile lui Anony-
mus, Kdzai, Thurocz si In cronica de Buda. Ea era cunoscuta
si dela scriitorul bizantin Kinnamos.
Cele dintai cronice ale istoriografiei romanesti au numai o
amintire vagg cg Romanii au venit dela Ram" (Roma). Miron
Costin (mort 1692) pentru Intaia oars a precisat pe baza scrie-
rilor lui Bonfin aceastg tradifiune, dand o tratare istorica a ches-
tiunei cucerirei si colonizgrii Daciei prin Traian. Istorigrafii ro-
mani urmgtori an desvoltat espunerea lui Miron Costin. Aceste
scrieri confineau deducerea directg a Romanilor dela coloniile
romane din Dacia, fgrg a trata pgrgsirea provinciei prin Aurelian,
iar continuitatea elementului roman In Dacia era privitg ca un
lucru de sine Infeles.
Johann Thunmann, profesor la universitatea din Halle, s'a
ocupat cu istoria Romanilor si Albanezilor cu aparat stienlific si
In mod critic In jumgtatea a doua a veacului XVIII., relevand
importanla for pentru istoria Europei, ca cele mai vechi popoare,
dupgce a invglat limba romang cu ajutorul unui student mace-
donean, In studiul sgu: Untersuchungen fiber die Geschichte der
ostichen europaischen Volker", Leipzig 1774. El se abate dela

www.dacoromanica.ro
 301

tradillunea istoricg de pang atunci, susline, CI Daco-Romanii

surd urmacii Dacilor romanizali In timpul stgpanirei romane in
Dacia, iar Macedo-Romanii sunt urmaA Traci lor romanizati In
peninsula balcanicg. Prin studiile lui Thunmann se desteaptg
interesul invglatilor 'pentru istoria Romanilor si se pune in dis-
cutie chestiunea originei tor. Franz Joseph Sulzer, (nasc. in
Helvetia, cgpitan austriac, adus ca profesor in Tara Romaneascg
de Al. Ipsilante, mort la Pitesti in 1791) In lucrarea sa Ge-
schichte des Transalpinischen Daciens", Wien 1781-82, stabileste
ca poporul roman s'a format ca popor omogen in peninsula baka-
nica, de unde a venit la nordul Dungrii. abia in veacul al X11,
si XIII. Johann Engel (ngsc. in Locse, Ungaria, la 1770, mort
1814, functionar la cancelaria autilcg transilvang din Viena) In
lucigrile Commentatio de expeditionibus Traiani ad Danubium
et origine Valachorum", Viena 1795 si Geschichte de Moldau
und Valachei nebst der historischen und statistischen Literatur
beyder Lander", Halle 1804 acceptg pgrerea lui 'Sulzer privitoare
la formarea poporului roman', dar epoca imigrgrii la nordul Du-
ngrii o pune in veacul al IX. inainte de venirea Lingurilor, in
timpul tend ambii tgrmurii ai Dungrii erau in stgpanirea Bulga-
rilor. Dupg aceste lucrgri de valoare stiintifica a urmat Josh
Eder, profesor in Sibiiu (nasc. 1760, mort 1810) care in lucrarea
sa Supplex libellus Valachorum Transilvaniae cum ,notis histo-
rico-criticis", Cluj 1791, bagateliseazg modestele postulate inain-
tate in numele natiunei romane.
Nouile torii sunt combgtute de Petru Maior (ngsc. 1760,
paroch-protopop in Reghinul-Sgs. canonic, la urmg censor pentru
artile rom. pe langg tipografia univ. ung. in Buda, mort 1821)
in Istoria pentru inceputul Romanilor in Dachia" Buda 1812 $i
In alte multe scrieri latinesti, algturea de George Sincal si Sa-
muil Clain. Ei sustin, fatg de Peoria lui Sulzer si Engel, conti-
1) G. Baritiu ne da urmatoarea caracteristica despre Eder: Pe cand
a sarit acel om in capul Romanilor, era tocmai trecut de 30 ani, adeci in
etatea cea mai supusa la vanitate si pedanterie de carturar procopsit; din
notele lui !ma iese ca om de o rautate si ura neinfranata care poporul ro-
man..., In fine ca venetic in aceasta Ora (fiul .unui auditor din Tirol, asezat
in Brasov), de un oaspete nerusinat. Asa om a fost Eder, InvZtatura mare,
Ina Mutate si mai mare. Samuil Clain a spulberat sofismele lui Eder, insa
nu le-a putut publica, si operatul se afla numai In manuscript. Patti
alese din ist. Trans. vol. 1. p. 543.

www.dacoromanica.ro
 302

nuitatea poporului roman In Dada §i puritatea elementului roman.

Istorigralii din principate dela Inceputul veacului at XIX., diferg
Incatva de vederile istoriografilor Ardeleni... F ratii Tunusli,
interpretand tradijia Cronicei romane§ti despre originea banatului
oltean at Basarabilor, ca descglecat de Romani veniji dela sudul
Dungrii multg vreme" inainte de Intemeierea principatelor, admit
o imigrare, rentorcandu-se Romanii rama§i In Dada Aureliang,
dupg anul 600. F °lino Philippide admite romanizarea Dacilor.
Murgu dupg vederile lui P. Major. Cogalniceanu In Histoire dela
Valachie of dela Moldovie", Berlin 1837, acceptg interpretarea
tradiliei din Cronica rom. ca §i- fraiii Tunusli, dar epoca imigrarii
o pune la finea veacului VII.
Confinuifatea Romanilor In-Dacia, sustinutg §i In monurnen-
tala opera a lui Gibbon asupra Istoriei imperiului roman din 1776,
a lost menlinuta §i In istorigrafia strains.
Chestiunea romans a ajuns din nou In discujia istorigrafiel
dupg mijlocul veacului al XIX., cand situajia statelor romane a
lost normatg de Europa in congresul dela Paris.
In aceastg noun epocg de disculie a chestiunei continuitgjii
se ocupg slavistul Franz von Miklosich (1813-1890, profesor
de limbile slavice la universitafea din Viena, In lucrarea sa die
slavischen Elemente im Rumunischen", Wien 1862. in deosebire
de Sulzer §i Engel, el pune trecerea Romanilor din sud la nor-
dul Dungrii ca urmare a gezgrii In Dacia Aurelian a Slavilor,
care Taiping pe Romani pane la nord (Daco-Romanii), parte la
sud (Macedo-Romanii). Teoria migrajiunei a lost desvoltatg cu
aparaful istoriografiei moderne de Robert Rosier (1840-1881 mort
In Konigsberg), scriitor german §i ziarist, in studiul Romanische
Studien, Untersuchungen zur alteren Geschicte Rumaniens", Leip-
zig 1871. De§1 a lucrat cu un mare aparat, improspgfand o Vies-
tiune istoricg, scrierile lui Sulzer §i Engel hind trecute In uitare,
Rosier aratg cg urmgre§te scopuri politice, strgine de §tiinjg. El
susjine teoria lui Sulzer, complectatg i desvoltatg In forma mai
§tiinlificg, avand meriful de a-o fi rgspandit In cercuri cu mull
mai largi, decal Inainte cu un secol. Teoria, atribuitg pe nedrep-
tul lui Rdsler, a desvoltat interes In cecurile filologilor §i isto-
riografiloWfar In Ungaria, a lost admisg cu axioms a istorigrafiei
ungure§ti, Imbrgli§ata de scriitorii Maghiari §i Sa§i §i intrebuin-
fata ca arms politica. Cu Coate acesfe, dintre Invglalii strain', a

www.dacoromanica.ro
 303

lost admisg nemai de Wilhelm Tomaschek, profesor la univ. din

Graz, la Inceput adversar, la urmg adereni in lucrarea Zur Kunde
der Haemus-Halbinsel", Wien 1882.
Apargtori ai continuitglii sunt : Julius lung, prof. la univ.
germang din Praga (Die Anfange der Rumaneti, Wien 1876, Ro-
mer_und Romanen in der Donaulandern, Innsbruk 1877), losif
Pic, profesor la univ. din Praga (Ober die Abstammung der Ru-
manen, Leipzig 1880, der nationale Kampf gegen das ungarische
Staatsrecht, Leipzig 1882, Zur rumanisch-ungarischen Streitfrage
1886), Traugott Tamm, scriitor german, lost secretar al actua-
lului rege Ferdinand al Romaniei (Ober der Ursprung der Ruma-
nen, Bonn 1891), marli istorici Ranke (Weltgeschichte III. Leipzig
1883) si Mommsen (Romische Geschichte V., Berlin 1885), geo-
graful istoric Kiepert (Alte Geographie, Berlin, 1878), etnograful
Diefenbach (Volker-Kunde Ost-Europas, Darmstadt 1880).
In istoriografia romaneascg s'au ocupat cu chestiunea in tim-
pul mai nou : B. P. Hacdeu (Istoria critics a Romanilor. Strat
si substaf, Genealogia popoarelor balcanice, Romanii bangieni),
Hurmuzaki (Fragmente zur Geschichte der Romanen, 1878). A.
D. Xenopol (Teoria lui Rosier, Iasi 1884. Une enigme historique,
Les Romains au moyen-age, Paris 1885), D. Onciul (Teoria lui
Rdsler, In Convorbiri literare, 1885; Zur rurnanischen Streitfrage,
in Mitteilungen des Inst. fiir astern Geschichtsforschung, 1887,
Originile princ. rom. Buc. 1899, Enciclopedia rom. de Dr. Diaco-
novich III., Sibiiu 1894), Ovid Densucianu (Historie dela langue
ronmaine, Paris 1901).
II. Argumentele in contra continuiteitii Romanilor In Dacia
Traiang, dupg gruparea dlui Onciul, sunt urmgtoarele:
1. Scriitorii antici mgrturisesc, a la retragerea legiunilor si
oficialilor statului roman din Dacia, prin Impgratul Aurelian
(270-274), a lost retrasg si populaliunea civilg a provinciei. Prin
urmare In provincia romans, nemai rgmanand elemente romane,
poporul daco-roman de mai tarziu nu poate sg aibg continuitate
cu elementele poporaliunei din timpul provinciei romane. (Lipsa
elementului roman in Dacia).
2. Inainte de veacul al XII lipsesc mgriurii sigure penfru
existents Romanilor In feritoriul dela nordul Dungrii, pe cand In
sudul Dungrii Romanii sunt numgrosi si rgspandili (argument
numit a silentio").

www.dacoromanica.ro
 304

3. Limn Daco-Romanilor aratg cea mai desgvarsitg unitate

cu limba Macedo-Romanilor, aceastg unitate a limbii presupune
si o unitate anterioarg a teritoriului pe care ea s'a desvoltat.
Acest teritoriu n'a putut fi decat la sudul Dungrii. (Unitatea limber).
4. Romanii au fruit In religiunea rgsgriteang si au rgmas
credinciosi ei In tot timpul evolutiunei for istorice. Religiunea
rgsgriteang s'a desvoltat numai la sudul Dungrii, ea nu s'a putut
desvolta in Dacia, nici In epoca stgpanirilor barbare, cand n'a
existat acolo a organizalie bisericeascg, nici In epoca de mai
tarziu dupg Increstinarea Ungurilor, and a predominat biserica
catolicg. (Religiunea rdsdriteand).
5. Romanii din Ardeal s'au ggsit intro stare politicg Injositg,
fiind lipsili de drepturi politice fatg de natiunile conlocuitoare:
Ungurii, Sgcuii si Sasii. Dacg Romanii erau populatiunea autoh-
tong a tgrii, ei nu puteau s'ajungg in aceastg stare politicg.
(Lipsa de drepturi politice).
III. Combaterea argumentelor 'in contra continuitdlii. Argu-
mentele aduse pentru combaterea ipotezei contrare continuitglii
formeazg o Intreagg literaturg. In cadrul studiului nostru ne res-
trangem la cele mai principals, cunoscand din cele tratate pang
acum, aproape Intreg materialul din care se pot combate argu-
mentele contrarilor.
1. Pentru argumentul Intemeiat pe lipsa poporaliunei in
Dacia marforul principal invocat este istoricul Flavius Vopiscus,
biograful Impgratulut Aurelian. Acesta scrie pe la Inceputul vea-
cului at IV, cam 25 ani dupg moartea impgratului : ... (Aurelian)
vgzand iliricul devastat si Moesia perdutg, a pgrNsit provincia
Intemeiatg de Traian dincolo de Dungre, ridicand din ea armata
si pe provinciali (sublato elexcifu et provincialibus reliquit), des-
perand a o mai putea mentinea, si popoarele luate de acolo le-a
asezat In Moesia, pe care o numi Dacia sa si care desparte
acum cele doug Moesii (Xenopol I. 291). Eutropius si Sextus
Rufus scriu In secolul IV, repetand aproape aceleasi cuvinfe,
dovadg cg acestia au copiaf pe Vopiscus.
Vopiscus mgrturiseste, cg a scris istoria lui Aurelian Indem-
nat de stgruintele unei rudenii a Impgratului, lunius Tiberianus,
care se tangueste, cg ar fi pgcat, ca viala unui principe atat de
lnsemnat sg ramang necunoscutN, iar scriind nu trebue sg spung
tot adevgrul, cgci ar avea tovargsi In minciung pe niste autori,

www.dacoromanica.ro
 305

a cgror elocvenig istoricg este admiratg (lhabiturus mendaciorum

comites, quos historiae eloquenjiae miramur auctores"). Prin ur-
mare scrisele lui. Vopiscus trebue luate cu reservg, fiind autorul
Indemnat a nu spune adevgrul, nefavorabil pentru stabilirea glo-
riel lui Aurelian.
0 contrazicere evidentg se ggse§te in pasagiul citat. Moesia
perdutg" si totu§i Aurelian duce provincialii retra0 In ea. Vopis-
cus mai spune, a el a scris pe baza jurnalului lui Aurelian. In
acest jurnal oficial impgratul trebuia sg treacg o scuzg pentru
un pas atat de gray in viaja statului, perderea unei provincii.
Rusinea aceasta trebuia sg fie infrumuselatg prin anunjarea unor
mgsuri de salvare a populajiune,i romane din provincie, dand
altceva in locul celei pgrgsite.'
Pgrgsirea Daciei nu putea fi primitg cu indiferenja de Ro-
mani. Tot Eutropiu ne spune, cN Hadrian avuse de gand a pg-
rgsl Dacia, dar pridenii 1-au Intors punandu-i In vedere, cg prin
aceasta o muljime de Romani s'ar lgsa in prada barbarilor.
Dovadg, cg nu credea nimenea la Roma, cg prin retragerea ofi-
cialitglii e posibilg si retragerea populajiunii. Rusinea aceasta
totu0 o lua Aurelian asupra sa. In faja poporului roman ea tre-
buia scuzatg. Iata de ce si stgruinjele unei rude, de a descrie
istoria, dar a nu spune adevgrul.
Nu romane Indoialg, cg cu oficialitatea s'au refras pale
Dungre elementele bogate, can 41 cautg pafria acolo unde e bine,
dar au rgmas acolo cei Legg de pgmantul jgrii, In care 41 aveau
wzarea, In care 4i aflau asiguratg existenja mai bine, decal In
nesiguranja jgrii necunoscute, de asemenea prgdate de barbari.
Dar mai sunt alte argumente logice In contra pgrNsirei
integrate a Orli.
no populajie bgOina0, de plugari, dar §1 de ciobani, nu
se strgmutg u§or". (lorga 1st. Rom. din Ardeal 1 17). Ca omul
sg se strgmute dintr'o a§ezare veche din motive politice, trebuie
sa fi ajuns o viajg culturalg foarte inaintatg. Plugarii §i ciobanii
din Dacia erau ob4nuiti cu barbarii, cu prgdgciunile, cu greul
viejii. Din cel 150 ani ai stapanirei romane, cel pujin jumgtate tim-
pul 1-au petrecut in neli§i§te $i in rgsboaie. Viitorul nesigur din
Moesia lui Aurelian, prgdatg §i ea de barbari, nu-i putea atrage.
Populajiunea romans, venitg In Dada, n'a venit ca funcjio-
ngrimea de-odatg cu Tralan, ei au venit dintr'o expansiune piing

V. Onion Istoria dreptului roman. 20

www.dacoromanica.ro
 306

de vials (lorga 1. c. 21). Prin urmare acum and stgpanirea imperiu-

lui se retrggea, acea populaliune nu putea fi retrasa printeun decret.
Imperiul roman a mai pgrgsit provincii ocupate. Nicgiri nu
se pomeneste, ca cu retragerea armatei si oficialilor sg se H
retras si populaliunea.
Din organizaliunea orastior din Dada am vgzut, cg toatg
funcliongrimea din orase si sate nu era a imperiului, ci era aleasg
de poporul acestor asezgri. Acesti funclionari Incg n'au putut ft
retrasi, cgci ei nu aveau nici o leggturg cu imperiul. Ei erau
legafi de poporul rgmas aici.
Argumentul a silentio e Intemeiat pe lipsa de stirs istorice
despre poporul roman in veacurile mai vechi ale evului mediu.
Toate stirile istorice din acest Limp derivg dela scriitorii bizantini.
Nu este nici o mirare, cg acesti scriitori nu amintesc nimic des -
pre Romani' dela nordul Dungrii, cand ei -nu Conlin nici o stire,
nici despre Romanii din imperiu, cari ajungeau cu locuinfa pang
mai in apropierea capitalei. Romanii sunt amintifi ca popor deo-
sebit sub denumirea de Vlahi pentru prima oars la 976. Catg
vreme Romanii n'au luat parte la faptete politice, ei nu puteau
fi menlionali de istorici. Romanii dela nordul Dungrii, asupra
cgrora scriitorii bizantini an avut atat de puline cunostinfe, au
fost confundali cu alte popoare cari stgpaniau Dacia, sau sunt
amintifi sub denumiri arhaice.
De alts parte Balcanicii neagg existenfa elementului roma-
nesc in aceste timpuri In Balcani.
Nici nu e adevgrat, cg Romanii nu sunt menlionali la nor-
dul Dungrii Inainte de veacul al XII. Cunoastem datele cronica-
rului Anonymus, care aminteste nu numai despre existenla Ro-
manilor, ci aratg si statele for nalionale, cu numele principilor.
Cronicarul Nestor confirms pe Anonymus. Anonimus azi nu mai
este respins de-o parte din istoricii unguri. $tim si despre cer-
carile archeologice, fgcute pe drumul indicat de Anonymus, ca
drumul de venire In fail a Maghiarilor, cari confirms Intru Coate
datele acelui cronicar. Asemenea e confirmatg aflarea Romanilor
si de cronicarul Kdzai (pe la 1285), care are si tradifiunea despre
originea Romanilor din coloniile romane, Impreung cu continui-
tatea for In Dada.
tirea despre aflarea Romanilor la nordul Dungrii o cunoaste
si cronicarul bizantin Kinnamos din veacul al XII., amintind pe

www.dacoromanica.ro
 307

Vlahii de pe t rniul slang al Dungrii la 1167, In rgsboaiele trrt-

plratului Manoil In contra Ungariei, ca vechi coloni din Italia.
Tot asemenea §tire are §i Nechita Choniates, contimporanul lui
Kinnamos, argtand la 1164 pe Vlachii din stanga Dungrii ca
locuind pang in vecingtatea Galitiei.
3. Unitatea limbei, omogenitatea intre dialectul daco-roman
§i cel macedo-roman, se esplicg prin unitatea elementului roman
In decurs de cinci secole dela cucerirea Daciei, pe ambit larmuri
ai Dungrii. Pang la inceputul veacului al VII., and Slavii se
aseazg in mass in peninsula balcanicg, ambii jgrmuri ai Dungrii
erau locuiti de populajiune romang, iar circulajia !titre popula-
liunea dela nordul §i sudul Dungrii era neintrerupig §i neturbu-
rats. Imperiul roman T§i intindia ocrotirea §i asupra populajiunii
sale dela nordul Dungrii, menjinand raportul sgu de federaii" cu
popoareli barbare, care au venit dupg anul 274. Golii, Hunii si
Gepizii sunt federaji ai imperiului roman.
Pang in veacul al VII., cand se a§eazg Slavii la sudul Du-
ngrii §i tau locul populajiunei romane, in decursul celor cinci
veacuri, limba romaneascg era deplin formatg, diferenliata ca
limbg deosebitg fajg de limbile surori neo-latine. A §a cg unitatea
limbei este naturalg In dialectul daco §i macedo-roman. Despgr-
jirea Mire Romanii dela nordul Dungrii §i_ Mire Macedo-Romani
se incepe numai in veacul al VII., cand Slavii ocupand teritorul
dela sudul Dungrii In masse; elementul roman a lost constrans
a se retrage spre sud, in provinciile Macedonia, Epir §i Tesalia,
dand na§tere xamului macedo-roman, a cgrui limbg, pang atunci
unitary cu a Romani lor dela nordul Dungrii, sub influinja popu-
laliunii grece§ti §i albaneze, a ajuns sg se desvolte deosebit. 0
parte din populajiunea roman s'a retras spre apus, dand na§-
fere ramului istro-roman, a cgrui limbs s'a diferenliat din acest
limp ca dialect deosebit. 0 parte s'a retras la frajii dela nordul
Dungrii, ducand cu sine particularitgji limbistice dela sud.
4. Religiunea rcisdriteana a poporului romanesc incontestabil
s'a desvoltat la sudul Dungrii, cum am vgzut §i in studiul nostru
de pang scum. Elementul romanesc dela nordul Dungrii, cum a
trait in cele dintai cinci secole dupg cucerirea Daciei, in unitate
teritorialg cu kalif sgi dela sudul Dungrii, in organizalia biseri-
ceascg a religiunii rgsgritene a rains §i dupg a§ezarea Slavilor
la sudul Dungrii §i dupg intemelarea statului bulgar §i incre§-

20
www.dacoromanica.ro
 308

tinarea acestora. LegNturile religioase dintre biserica rNsAriteanl

§i organizaliile Romani lor dela nordul Dungrii sunt dovedite !Ana
la Intemeiarea ierarhiei nalionale dupa Intemeiarea principatelor.
RNmanerea statornica a Romanilor In credit* bisericei ra-
saritene, pe langl Coate IncercNrile de a fi c3§tiga1i pentru biserica
occidental, nu dovede§te a Romanii au trebuit A trNiascN la
sudul Dungrii.
5. Nefemeinicia argumentului Intemeiat pe lipsa de drepturi
politice a Romanilor din Transilvania am Ozut-o In studiul nostru
de pang acurm Lipsa de drepturi politice a putut fi constat6 numai
pentru veacurile din urmN. Pentru primele veacurl ale cuceririi
ungure0 am vgzut, c Romanii §i-au mentinut situalia for deo-
sebit3, cu proprietatea, nobilimea, organizalia nalionalN, drepful
valachic cu feranii ca apNratori ai Orli, fiind Romanii factori de
drept public ai statului ungar pang In veacul al XVI. Privaiiunea
de drepturi politice a Romanilor ardeleni s'a Inceput numai In
veacul al XVII.
IV. Chestiunea continuitiiiii in studiul actual, este cum am
tractat-o in studiul nostru. In scurt se poate-resuma In urmAtoarele:
Dacia ocupata de Romani a lost organizatA ca provincie a
imperiului. In scopul romaniskii ea a lost colonisata cu elemete
din deosebite Orli ale imperiului, Romanii adu§i aici vorbiau
limba Wink Un element Insemnat a putut fi o colonie Insem-
nat6 de lerani din Italia, aflgtori de cateva vreme la sudul Du-
ngrii, cari trecand indata dupS cucerire in Dacia, cu puterea for
expansiya au lost temelia elementului roman. Romanii coloni0i
§i cu Oath autohtoni, rgma§i In nurnAr destul de insemnat in
urma rNsboaielor, s'au amestecat, au intrat In legNturi de cgsN-
torie §i In urma influienlei covar§itoare a elementului nou cele
2 elemente componente s'au romanizat, rezultand un popor nou,
cu o limb5 noun.
La retragerea legiunilor §i oficialit51ii statului roman, elemen-
tal legal de a§ezarea din Dacia, a rNmas In locuintele sale, sta-
ruind in aceast5 rNmanere In tot timpul trecerii popoarelor barbare.
Infiinlandu-se la sudul Dungrii Dacia AurelianN, locuith ca
§i IntreagN regiunea dintre Dunare §i marea Adriaticg tot de ele-
mente romanizate, legatura dintre populaliunea dela nordul §i
sudul Dungrii a rNmas vie §i efectiva, mai ales ca relalii econo-
mice §I religioase, p3nN la a§ezarea Slavilor in masse la sudul

www.dacoromanica.ro
 309

Dungrii la Incepuful veacului al VII. Elementul roman a avut

dar Intro duratg de cinci veacuri unterioriu unifar §i continuu,
In care s'a desvoltat limba romans ca o unitate.
Prin wzarea Slavilor elentul roman a fost despgrjit, conti-
nuitatea lui teritorialg Intreruptg. Populaliunea romans dela sudul
Dungrii a fost constransg sg cedeze populaliilor slave, superioare,
ca numgr, teritoriul jinut pang la Inceputul veacului al VII., §i a
lost constransg sg se retragg parte spre sud In Macedonia, Epir
§i Tesalia, In mijlocul unei populajii grece0i §i albaneze, rezul-
land ramul macedo-roman, parte spre vest cg1re Adriaticg, rezul-
land ramul istro-roman, parte trecand Dungrea §i a§ezandu-se In
teritoriul fralilor din Dacia Traiang, Intgrindu-se prin aceastg ad-
migrare la nordul Dungrii elementul vechiu roman, care a ca§ti-
gat dela noii venni §i unele particularitgli, mai ales de limbg,
de ale Romanilor trandasnubienl.
V. Vederile principalilor apardiori ai continuitdtii.
Sg vedem pe scurf §i care sunt principalele vederi ale apg-
rgiorilor continuitglii. Citgm dupg dl Onciul:
lung, plecand dela colonisallunea §i romanizarea Dacigi
Traiane, pentru a cgror intensitate aduse probe din inscripliuni
§I alte mgrturii antice, aratg imposibilitatea unei strgmutgri com-
plete a numgroasei populajiuni, ce vorbia limba romans; cei
rgma§i pe loc, mai ales poporul de jos §i elementul autohton
romanisat, sunt strgbunii Daco-Romanilor, iar Macedo-Romanii
sunt urma§ii elementului roman §i romanizat din dreapta Dungrii".
Pie invocg In sprijinul continuitglii pe langg mgrturiile
cronicarilor despre vechimea Romanilor In Dacia, mai ales starea
for politica din evul mediu In regatul ungar unde ei se bucurau
de oarecare autonomie nalionalg, cu drept propriu romanesc (jus
valachicum), recunoscut din Nechime, iar nu acordat prin privi-
legii, precum II au nationalitglile imigrate. Pe teritoriul colonisa-
liunii romane mai intense, In partea sud-vesticg a teritoriului
daco-roman, el constatg la Romani existenja tipului roman (ob-
servat Si de alli scriitori), o probg mai mull pentru continuitatea
elementului roman In aceastg parte".
Tatum cumpgnind argumentele pro §i contra, se declarg
pentru continuitate, In sprijinul cgreia mai pune §i faptul istoric
al expansiunii romtne§ti din pgrjile muntoase §i centrale ale
Daciei In campia din rgsgrit de Carpali".

www.dacoromanica.ro
 310

Xenopol stg mai ales pe baza rezultatelor lui lung $i PiP,

la care mai adaugg In sprijinul continuitglii doug argumente noue :
1. din foponimie, argtand cg in munlii Daciei predoming nomen-
clatura romaneascg, probg pentru vechimea Romanilor In pgrfile
muntoase; 2 din elemeniele unguresti ale limbei romane, cari
sunt aceleasi aproape la toll Daco-Romanii, probg cg In cgmpia
rgsgriteang ei au venit din regatul ungar, de unde au adus aceste
elemente".
Onciul, suslinand continuitatea pe teriforiul colonisafiunii
romane (Oltenia cu partea rgsgriteang a Banatului si Transilva-
nia), admife o admigrare din sudul Dungrii, dupg asezarea Sla-
vilor $i Bulgarilor in pgrfile de miazgnoapte ale Peninsulei Bal-
canice In seclul at VII., pang atunci locuite de populaltune roma-
nicg. In unitate teritorialg pe ambele maluri ale Dungrii s'a for-
mat pang atunci limba romans cu cele Frei dialecte principale,
separate apoi prin invasiunea slavg, de cgtrg care vechea popu-
laliune romanicg s'a retras mai ales spre miazg-zi, dar parte Si
spre miazg noapte. Prin admigrarea din miazg-zi se esplicg dife-
ritele elemente de incontestabilg origine transdanubiang, cum $i
amestecul celor 8 dialecte ce se constafg pe pgmantul Daciei,
ornesfec urmat In asa mod, cg pe teritoriul colonisaliunei romane
mai intense s'a 'Astral mai curat dialectul daco-roman, pe cand
In celelalte pgrfi se aflg unele particularitgfi caracterisfice de ale
dialectelor transdanubiane (macedo-roman $i istro-roman").
Dar nu aceastg imigrare a dat fiinfa poporului roman In
Dacia Traiang, a cgrui existenfg din timpul dominaliunii romane
o dovedeste toatg fradilia istoricg, ca $i asezarea lui geograficg.
tin popor imigrat pe nesimfite, care de-a dreptul sd ocupe exact
acela$ teritoriu, pe care Inainte cu un mileniu it pcirdsiserd strd-
bunii sdi; care indatd sd fie recunoscut, de cdtre vecinii aft*
ca popor vechiu in lard, mei vechiu decal chiat ei in$i$i ; care.
abia venit, sd absoarbci pe un intins teritoriu pi Ina intr'un scat
organisat ca statul ungar neamuri de mull a$ezate, "pad atunci
nedesnationalizate de stdpanii for ti dintrodata sci se ridice la o
state socials $i politics precum cea a Romanilor din Dacia; acel
popor al minunilor, istoria nu-I cunoacte, mintea noastrd nu-I
cuprinde". ')
e-E'§g80.0

') Diaconovich, Enciclopedia Rom. vol. 111. D. Onciul, Romanii din

Dada TraianA 014 la Intemeierea principatelor p. 796, 797, 801, 802.
AfarA de acest studio am utilizat Inca la acest capitol studiul dlui Onciul
din Cony. Liter, 1885; pArtile relative din Istoria Rom. de Xenopol vol. 1., Ili
Istoria Rom. din Ardeal de N. Iorga vol. I.

www.dacoromanica.ro
 C) Epoca a treia.
Dela revolufia din 1821 'Ana la inchegarea unirei
Principatelor la 1866.

§. 91. Privire istoricA. Revolutia Eteriei grece§ti. Revolutia

romaneasca. Tudor Vladimirescu. Nouii domni pamAnteni.
Conventia dela Akerman. Pacea dela Adrionopol.
Idea conducgtoare a mintilor luminate din cele 2 tgri romane
la Inceputul acestei epoce era de a scoate lam din decade*,
In care a dus-o domnia Fanariotilor. Bgrbalii conducgtori In tot
timpul acestor domnii au Inaintat repelite reclamatiuni la Poartg,
cerand inlgturarea instituirii Domnilor prin Poartg, care instituire
era o uzurpare a drepturilor de autonomie intern, garantafe prin
capitulaliunile Inchiate cu Turcia. Cereri de interventie au lost
inaintate §1 la cabinetele din Viena si Petersburg. DeVeptarea
simtului national, prin miscarea llterarg, Inceputg la finea vea-
cului at XVIII. In Transilvania, prin Samuil Clain (t 1806), George
$incai (t 1816) *I Petru Maior (t 1821), ideile rgspandite de re-
voluliunea francezg, apgsarea ne mai auzitg a pgturei lergne§ti,
creiazg la un loc o atmosferg penfru Introducerea unei lumi noue,
care se schimbe fata lucrurilor de pang atunci.
tncepuful m*grii de prefacere s'a fgcuf prin revolutia a§a
numitei eterii" grece§ti. Greci ajunV la situalii matte, In Cons-
tantinopol §i Tgrile Romane, inspirali de ideile timpului, visau
reintemeiarea impargliei bizantine, desfiinlate de turd la 1453,
prin cucerirea Tarigradului. lntru realisarea acestui scop Irifiintarg
la 1816 o societate nalionalg Eteria". Membrii acestei societgli,
In cap cu maiorul rus Alexandru 1psilanti, ridicarg In primgvara
anului 1821 in Basarabia steagul revoluliei, cu gandul de a pune
mana pe tgrile romane, iar de aici a duce rgsboiul de eliberare
contra, Turcilor, In Inlelegere cu Bulgarli, Sarbii §i Grecii.
Eteri0ii trecurg la Iasi. Domnul Mihail Sulu se uni cu ei,
De aid Inaintarg In Tara-Romaneascg, unde domnul Alex. Sulu
murise. Miscarea aceasta. era streing de interesele romane§11, dar
In afarg de aceasta se manifestase cu mijloacele bowie josnice

www.dacoromanica.ro
 312

Jail de INENnime. Ca on ce actiune si aceasfa a provocat reac-

liunea elementului romanesc, In forma unei contra revolutiuni.
Contrarevolutia Incepu ca miscare OrNneascN In ambele
principate deodatN. In Moldova caliva boieri nationalisti rNscularN
1Sranii In contra Grecilor, Domnul Mihaiu Sulu fugl in Rusia, iar
o locotenenta domneasa (cNimiNcNmie) lua guvernul larii sub
presedinta mitropolitului Veniamin Costache. In Tara Romaneasdi
se puse in capul miscarii Olteanul Tudor Vladimirescu, mosnean
din Gorj, lost comandant de jandarmi (panduri). Acesta In Inte-
legere cu mai multi boieri patrioti a rNsculat teranii din Oltenia
si, cu o oaste de 5000 de oameni, a Infra! in Bucuresti, si a luat
guvernul (Martie 1821) Ipsilanti, capul eteristilor, a vrut sN-1
atraga In partea revolutiei grecesfi, dar Tudor i-a trimis rgs-
punsul: In Grecia e locul Grecilor, iar In Tara-RomaneascN, al
Romanilor". Revolutia inceputa ca miscare 1NrNneascN, avea de
scop, pe lang6 Indreptarea sortii 1Nranului, In1Nturarea Grecilor
dela conducerea tArilor romane.
Turcii au Intrat In principate pentru a restabilii ordinea. Ip-
silanti se refrase cu °stile sale spre Targoviste, iar Tudor spre
Piles li. Ipsilanti doria sa scape cu on ce pret de Tudor, care ii
Ikea aspre ImputSri pentru amestecul In conducerea Prii. Se
folosi de nemullumirea pandurilor lui Tudor, pe cari Ii pedepsia
aspru pentru jafurile ce fAceau, si folosindu-se de Inselaciune,
il prinse, tl aduse Intro noapte la Targoviste si it ucise. (27 Maiu
3821). Ipsilanti InsN e urmgrit de Turci, bNiut, iar restul oame-
nilor lui Imp'. 504. Principatele ajunsera sub ocupaliune tur-
ceascN. Turcii sharsirN cele mai neauzite jafuri si mgceluri (Mai
1821 lunie 1822).
Boierii reformisti din Moldova In frunte cu Mitropolitul Ve-
niamin Costachi au inaintat la PoartA petiliuni, prin care cereau:
1. Inoirea drepturilor acordate prin vechile capitulatiuni;
2. tn1Nturarea Greci lor din functiile Orli;
3. scoaterea mNnNstirilor-din manile Grecilor si Inapoiarea
for In mana clerul national;
4. regularea darilor;
5. alegerea unui domn pgmantean.
Dori* din urma se Implini fNra greutate. Sultanul chema
la sine cafe o deputatie de boieri din fiecare tars si le ceru s6
recomande cafe un candidat dintre boierii pamanteni. Asa au

www.dacoromanica.ro
 313

lost numiti de domni: In Tara-Romaneascg Grigore Dim. Ghica

(urma§ at fo§tilor domni Ghica dinainte de Fanarioli), in Moldova
Ion Al. Sturza, cei dintai domni pamanteni dupg opoca Fana-
riotilor. De§1 au luptat cu marl greutNti, noii domni pNmanteni
au Indepartat pe Greci din dregNtorii §i din rrignAstiri, au confi§cat
venitele mangstirilor grece§ti, au desfiintat §colile grece§ti §i au
organizat InvN1Nmantul romanesc. in Moldova s'a Incercat redac-
tarea unui proiect de constitulie, zis cele 70 de ponturi, cu redu-
cerea privilegiilor boiere§ti.
Dar amestecul Rusiei a zNolgrnicit Coate Mold le In baza
drepturilor sale de protectorat, admise prin tratatul dela Cucluc-
Cainargi §i cel dela Bucure§ti. Prin Converthra dela Akerman (1826),
esplicgtoare a tratatului dela Bucure§ti, Poarta s'a Indatorat a
pgzi privilegiile acordate principatelor prin tratatele §i hati$erifunite
anterioare, a admis ca Domnii sA fie ale§i dintre pgmanteni de
dire Adunarea ob§teasca §i Investiti de Poartg pe limp de 7 ani,
Inainte de acest termin nu puteau fi destituiti decat cu consim-
INmantuIusiei. S'a mai prevazut ca Domnii Impreuna cu diva-
nurile respective sN is mNsuri grabnice pentru a face Imbunl-
tAtirile necesare, frecandu-le Intr'un Regulament pentru fiecare
larN, care sN fie aplicat numai decat.
Dar nu s'a executat nimic, cNci In 1828 a izbucnit un nou
rNsboiu Mire Ru§i Turd. Domnii au lost alungati, Turcii au Post
bStuli §i constran§i a Inchia pacea dela Adrianopol (Sept. 1829).

§. 92. Evolufia organizatiei principatelor.

Regulamentul organic. Domniile regulamentare.
Conventia dela Balta Liman (1849). Suprimarea
dreptului de alegere a Domnilor §i a Adunarii.
Tratatul de pace dela Adrianopol (1829) este de mare im-
portantN pentru desvoltarea institutiunilor de slat In cele doug
principate.
in acest fratat se prevedeau Mire allele:
1) alegerea domnilor pe vial ;
2) dNramarea cetNtilor turce§ti din stanga DunNrii §1 Ina-
poierea teritoriului for ti#rii ;
3) fixarea tributului cNtra PoartS §i prohibirea de a impune
alte sarcini In folosul Turciei;

www.dacoromanica.ro
 314

4) recunoasterea protectoratului rusesc asupra celor doug

fad romane;
5) recunoasterea regulamentelor de organizalie ce Ru§ii vor
face pe timpul ocupgrii militare a principatelor pang ce Turcia
va putea achita contribulia de rgsboiu.
Ocupalia ruseascg linu dela inceputul rasboiului inceput In
anul 1828 pang la anul 1834, and Turcii au plgtit intreagg des-
pggubirea de rgsboiu. In timpul ocupatiei principatele an lost
guvernate de generalul Kisselef numit Presedinte deplin Impu-
ternicit al divanurilor Moldovei $t Tgrii-Romanesti". Era un M-
imi luminat, cu vederi inaintate.
In timpul acestei .ocupalli s'a intocmit Regulamentul orga-
nic, deosebit pentru fiecare principal.
In baza dispozifillor din convenlia dela Akerman (1826), In-
tregite prin pacea dela Adrianopol (1829) s'a intrunit o comisiune
pentru intocmirea regulamentului menit a infgptul noua organi-
zare de stat, dupg .intenflunile puterii protectoare $i a celei su-
verane. Prolectul pentru acest regulament a lost dat din parfea
puferii protectoare, care IV realiza intenliunile ei in intocmirea
proiectului.
Comisiunea era compusg din boleri moldoveni $i munteni
sub presedintia consilierului de slat Minciaky. Era ImpOrlitg in
doug secliuni, una a Munteniei, cealaltg a Moldovei. Lucrarea
comisiunei terminatg, ea a lost pusg spre desbatere obstestifor
Adungri, convocafe In acest scop..
Regulamentul a lost pus in aplicare In Muntenia In luna
Julie 1831, in Moldova In lanuarie 1832.
Regulamentul organic e prima constitulie scrisa, pus5 la
baza organizgrii principatelor romane. A ramas in vigoare pang_
la introducerea statutului constitutional, dat de Congresul de Pa
ris din 1858, tar dispoziliunile, cari nu sunt de ordine constitu-
lionalg, au rgmas in vialg pang la 1865, cand s'au introdus
nouile legi dela 1864. Unele dispoziiii de ordin administrativ, ca
cele privitoare laaliniarea $i Infrumselarea strOzilor, se aplicg
$i azi.
Cu instituliile de stat, desvoltate de Regulamentul organic,
ne vom ocupa deosebit.
In Regulamentul organic se stabileste libertatea comerciului
ca principiu conducgtor in circulalia interne, cu escepliunea ar-

www.dacoromanica.ro
 315

ticolelor de prima necesitate In_ caz de foamete. Se reguleazg

cgile de comunicatie. Se iau mdsuri sanitare pentru a Impedeca
intrarea si rgspandirea In lag a boalelor infectioase (colerg, ciumg).
Se dau regule pentru numirea si Inaintarea functionarilor In ser-
viciile publice. Un capitol deosebit e consacrat pentru organiza-
tia armatei.
Apreciind regulamentul organic di Dissescu spune: Regu-
lamentul organic e primul pas spre regimul constitutional parla-
mentar de azi ; in el ggsim, negresit cu restrictiuni, mai toate
principiile din Constitutiunea actualg : separatiunea puterilor, re-
prezintatiunea nationals cu dreptul de a vofa impozitele si bud-
getul, inceputuri de descentralizare, independenta magistraturii si
altele." (Drept const. ed. III pag. 360).
De fapt regulamentul organic esfe una dintre cele mai In-
semnate lucrgri juridice de organizare a statului, cuprinzand In-
tr'un singur codice normele privitoare la administratie, guvernare,
organizalie judecgtoreascg si procedurg.1)

Dupg evacuarea principatelor din partea ostilor ruses% am-

bele cull" se Invoirg a numi numai pentru astg datg" pe
domni pe 7 ani. In scaunul Prii-Romanesti ajunse Domn Ale-
xandru D. Ghica (Irate cu precedenful domn), far In Moldova in-
vglatul boieriu Mihail Sturza. Dupg expirarea .terminului de 7 ani
au Post aleci pentru prima oars, dela epoca domniei Fanariotilor,
In Tara-Romaneascg George Bibescu, unui dintre cei mai culti
boieri, iar In Moldova tot fostul domn Mihail Sturza. Aceste domnii,
sub puterea Regulamentului organic se numesc domnii regu-
lamentare.
Sub acesti Domni s'a fgcut tin pas spre unire prin desliin-
tarea vdmilor /rare cele 2 principate (1846). Ambii domiiitori, oa-
meni Invglati si spirite luminate, au Introdus reforme folosiloare,
Intre altele: desrobirea liganilor de pe mosiile episcopiilor si mg-
ngstirilor, Imbungtgliri economice si administrative, Inffintarea de
scoale primare, secundare si speciale.
in timpul acesfor Domni s'au Infiintat cele rlintai scoale su-
perioare, din care s'au desvoltat universAile de azi. La Bucu-
resit pe langg colegiul national dela Sf. Sava s'au Introdus cursuri
1) Dispozitiile Regulamentului org., relative la organizatia judecato-
reasci §i procedura, sunt publicate in Hamangiu op. cit. pag. 244-288.

www.dacoromanica.ro
 316

superioare de drept, filosofie si literaturg, matematici si sill*.

La Iasi s'a Infiintat penfru Invglgturije Mahe" Academia Mi-
hgileana (1835), numitg astfel dupg numele Domnului Mihail
Sfurza. Aici s'au tinut cele dintal cursuri superioare.
Reformele, dorife In ambe principatele de oamenii condu-
cgtorii pentru desvoltarea asezgmintelor t rii, Intimpinau pledeci
la ,puterea protectoare, cape exercita ingerente In sens reactionar.
Astfel s'a desvoltaf un curent puternic in contra protectoratului
rusesc si In contra Regulamentului organic in baza cgruia Rusia
punea piedeci la desvoltarea constitutionalg a principatelor. Pro-
tecliunea ruseascg ajunsese mai apgsgtoare decal suzeranitatea
turceascg.
Revo lutia anului 1848 a produs o mi§care revolutionarg §1
In principate.
in Moldova miscarea Incepu la 27 Martie cu o adunare
publica linufg la Iasi, care Inainta Domnului un memoriu cu ce-
rerile nationale de. reforme. Domnul Mihail Sfurza le refuzg si
arestg pe capii mi§cgrii. in Tara-Romaneascg un comitet revolu-
tionar intocml un project de constitutiune, dupg ideile republicane
din Francia, pe care le inainta prin o deputatiune Domnului, In
ziva de 11 lunie, spre semnare. Bibescu o semng, dar dupg 2 zile
abdicg, neavand curajul a se Impotrivi nici Rusiei, nici revolutiel.
Rusia ceru intervenfia Portii, ale cgrel o§tiri Intrarg In Bu-
cure§ti spre a face ordine. Romftnii s'au apgrat, dar a intervenif
§i Rusia. Armatele ambelor puteri Ingbusirg revolulia. Capii mis-
carii revolutionare se refugiarg In Apus.
Rusia si Turcia Inchlarg acum conventia dela Balta-Liman
(1 Mai 1849) si iniroduc schinibgri In organizarea principatelor.
in locul alegerii domnului pe viajg se Introduce din nou numirea
pe 7 ani, domnii Inalli funcjionari" sg nu mai fie alesi
de tarp, ci numiji de ambele Puteri. Obsteasca adunare e Infoc-
mitg In mod provizoriu prin un divan compus din boierii cei
mai vrednici de incredere" si din membrii Inaltului cler, numiji
de Domni, cu atribujiunile de a vota impozitele si a examina
budgetul.
Tgrile au fost ocupate de trupe In egal numgr rusesti si
turcesti, avand a se micsora pe mgsurg ce linistea se va resta-
bill deplin. Doi comisari extraordinari, un Rus si un Turc, au
fost pusi sg supravegheze pe Domni.

www.dacoromanica.ro
 317 --
Pentru ultima data cele 2 Puled au numit Domnii, In Mol-
dova pe Grigore Ghica, In Tara-Romaneasca pe Barbu Stirbei.
Ocupaliunea comung a celor 2 Puterf a linut pang la 1851,
cand armata a lost retrasg, luAnd Domnii rgspunderea pentru
ordine.
Dar la 1853 Rusia ocupg din nou principatele, izbucnind
rasboiul Crimeii, pe chestiunea locurilor sfinte §i a mo§tenirei In
Turcia europeang. Domnii alungali se refugiazg la Viena. In 1854
Ru0 se retrag din principate, hind atacali la Sevastopol, iar In
locul for intrg ostirile Austriei, care ramase neutra. Cu intrarea
Austriei In principate se ?Mort §i Domnii. Ru*ii perz3nd rasboiul,
se Inchele tratatul de Paris (Martie 1856).

§. 93. Tratatul de Paris. Divanurile ad-hoc.

Dorintele privitoare 1a organizarea principatelor.
Conventia de Paris.
Tratatul de Paris (1856) confine privitor la Odle romane
urmatoarele dispozilii :
1. Protectoratul rusesc se desfiinfeazg, principatele se pun
sub garanfia colectivg a celor 7 puteri Intrunite In Congres: An-
glia, Austria, Francia, Prusia, Rusia, Sardinia Si Turcia ;
2. Autononiia principatelor se va respecta, menfinandu-se
suzeranitatea Turciei ;
3. Se deslipe§te dela Basarabia rusascg parfea sudicg, ju-
defele Bolgrad, Ismail §i Cahul §i se restifuie Moldovei:
4. Se admite libertatea navigaliunei pe Dungre sub supra-
veghiarea unei comisiuni europene ;
5. Privitor la orgazarea definitivg a principatelor sg se con-
voace In fiecare principal un divan ad hoc, care sa se pronunfe
asupra dorinfei principatelor.
Expirand terminul de domnie al celor 2 domni numifi In
1849, In locul for se numirg caimacami (Alexandru D. Ghica,
fostul domn, In Tara Romaneascg §i Teodor 'Bal§, apoi Nic.
Vogoride in Moldova). Sub guvernarea caimacamilor s'au fgcut
alegerile pentru divanuri.
Divanurile ad-hoc se deschiserg In Sept. 1857. Ele au votat
ca cele dint& dorinte nationale (7 Oct. Moldova, 9 Oct. Tara Ro-
maneascg) urmgtoarele 4 puncte

www.dacoromanica.ro
 318

1. Respectarea autonomiel principatelor conform capitulatiu-

nilor ?ncheiete cu Turcia si neutralitatea terltoriulul lor ;
2. Unirea Tariff-Romanesti cu Moldova Intr'un singur slat
sub numele de Romania" ;
3. Principe. strain, cu mostenirea tronului, ales dintr'o dinas-
tie domnitoare europeang, mostenitorii principelui sa fie cresculi
In religia tarsi ;
4. Guvern constitutional cu o adunare obsteascg, in care sg
fie reprezentate interesele generale ale naliunei.
Dupg rostirea divanurilor, congresul dela Paris se ?ntruni
din nou. Dupg lungi disculii se Incheia Conventia dela Paris,
(7/19 Aug. 1858), prin care se norma organizalia noun a Prin-
cipatelor romane, admitandu-se urmgtoarele
1. Tgrile romane vor purta titlul de Principatele-Unite ale
Moldovei si Valachiei", fiecare cu guvernul si Adunarea sa pro-
prie (aleasg dupg normele electorale ale conventiei pe cafe 7 ani).
2. Ca insiiiutiuni comune s'au admis : a) o Comisiune centrald
cu resedinla in Focsani, compusg din 9 Moldoveni si 9 Mun-
teni, care va preggti legile de interes comun ; b) Curie de casalie
tot la Focsani ; c) uniunea monetard cu unifatea de mgsuri ; d)
uniunea vamald ; e) uniunea posiald si telegralicci ; f) organizarea
identica a militiilor.
3. Pentru organizalia interng se admise constitutionalismul
liberal, desfiintarea privilegiilor, egalitafea complectg a Romanilor,
libertatea individual& desfiintarea clgcii si revizuirea legilor pri-
vitoare la raportul dintre proprietari si terani.
4. Domnitorul avea sa fie ales pe viata de adunarea fled-
rui principat, Insg numai dintre pgmanteni, filnd eligibil un fiu
de un tats ngscut Moldovan sau Muntean.
Conventia nu a prevgzut, ca domnul ales sa fie altul pentru
fiecare principat, asa cg alegerea uneia si aceleiasi persoane, fie
moldovean, fie muntean, in amandoug prhicipatele, nu era esclusg,
expressis verbis".
Beneficiind de .pcest echivoc, Adungrile pentru alegerea dom-
persoang, alegand de Domn la
nilor, au convenit intr'o singur
5 lanuarie 1859 Adunarea Moldovei, la 24 lanuarie adunarea
Tariff-Romanesti pe colonelul Alexandru Ion Cuza.
Prin aceastg indoita alegere s'a infgptuit unul dintre vechile
postulate ale Tgrilor romane, ear istoria for infra ?We noun fasg.

www.dacoromanica.ro
 319

§. 94 Alegerea Domnului. Puterile lui.

Separatiunea puterilor.
Am vazut, a in timpul domniilor fanariote statele romane
Ivi perdurA dreptul de a alege Domnii, fiind acest drept at su-
veranitalii interne confivcat de puterea suzerang. Convenflunea
dela Akerman (1826) a obligat pe puterea suzerana de a respecta
drepturile principatelor determinate In capitulajiuni, Mire aceste
vi dreptul de a-vi alege Domnul.
Regulamentul organic in cap. I. fixeazA normele pentru ale-
gerea Domnului. El decreteazN, c. avezArnantul dela Akerman
Int grind dritul ce au boerii dinpreura cu ob$teasca voinfd a IA-
cuitorilor" de- a alege pe Domni, alegerile se vor face de obcteasca
adunare extraordinary care se va Intruni la capitala fiecarui
principal.
Aceasta adunare e compusA in Muntenia din 190, In Moldova
din 132 electori, din cari fac pane Mitropolitul ca prevedinte, epis-
copii, boierii de rangul Infgiu, boieri de rangul at doilea (Invirajf
dupA categorii) vi deputafi alevi de judefe vi de ai corporafiunilor
oravenevti, (art. 2-47) Domnul trebuia sa fie ales dintre boierii
(aril si sN alba 40 ani Implinifi.
Varsta membrilor obvtevtei adunAri electoare e fixata In 30
ani: Boierii de Intaiul rang, ca sA poatA fi membri, trebuie sA fie
nascufi Romani vi avezafi In fail, boierii de at doilea rang, pe
langa aceasta trebuie sa fie stApani de o movie cu locuitori.
Asemenea vi deputafii judefelor trebuie sA fie boieri vi stApani de
o movie. Deputafii corporafiilor trebuie sA fie Romani, nesupu§i
la nici o profeclie strAinA, vi stApani in oravul unde se vor alege
de inmobile In pref de 5000 Lei.
Dupl Regul. org. Domnul se oranduievfe pentrus toatA viala
lui ; el trebuie sA alba varstA de 40 de ani deplin, sA fie din fa-
milie, a theta nobilitafe sA se suie cel pufin la mogul sau, vi
a druia naturalizafie, potrivilA cu obiceiurile fArii, sA Inceapa
dela fatal sAu. El se va alege numai dintre boierii cei mai des-
toinici, vi cad vor avea rangurile (in Tara RomaneascS) de Ban,
de Vornic de Tara de sus, sau de Tara de jos, de at 3 lea sau
at 4 lea vornic, de LogofAt de Tara de sus sau Tara de jos, sau
carii (dupA punerea In lucrare a Regul.) vor avea rangurile
devl nu se vor afla In slujbA. CAtre aceasta feciorul cel

www.dacoromanica.ro
 320

mai mare al Domnului, care, pe vremeatnorlii, lepgdgril sau

scoaterii din domnie a tatglui sgu, se va afla In legluitg varstg
dupg coprindgrea pravilei pgmantului, va fi primit In numgrul
candidalilor pentru domnie, pgzandu-se insg §i cgtrg dansul pi
celelalte formalitgli, care se cer pentru adeverirea celor mai multe
glasuri gl pentru a se face alegerea sa dupg lege."
Prezidentul adungrii e Metropolitul, secretari marele vornic
§1 marele logofgt. Impreung vor cerceta mandatelt, pe care aflan-
du-le in ordine le verificg §i compun "catastihula membrilor.
Mitropolitul cu toll membri infra In bisericg, sluje0e liturgia
pi is dela membri urmgtorul jurgmant jur, cg la alegerea ce
voiu face nu voiu fi amggit de cgtre vr'un interes In parte, sau
de vre-o Imbuizire streing, nici de vre-o altg cugefare, ci binele
pi fericirea ob0ei tmi va fi cel dintaiu scopos."
Alegerea se face grin votare cu bile, deosebit pentru fiecare
candidat. Cel ce a Intrunit majoritatea se declarg ales. Membrii
adungrii setnneazg hartia (Arz-Mahzarul) cgtre Poartg, prin care
se cere Intgrirea, cum §i o not of icialg prin care se In0iinleaza
Curlii ocrotitoare, alegerea Domnului.
Domnul iii ocupg scaunul numai dupg Tntgrire. Ceremo-
nialul suirii In scaun §i a ungerii Domnului se face dupg ve-
chiul obiceiu din condicele divanului, in bisericg. Domnul depune
urmgtorul jurgmant: jur in numele sfintei Troile sg pgzesc In-
tocmai §i nestrgmutat pravilile §i legiuirile Principatului (Valahia,
Moldova) dupg regulamentul cel intocmit, pi sg lac a se pgzi §i
a se'linea Intru Coate virtutea lor."
In timpul vacanjei de domnie se Insgrcineazg cu vremel-
nica ocarmuire" 3 caimacami, cari dupg lege sunt: prezidentul
Inaltului divan, Ministrul trebilor din lgunfru §i marele Logofgt
sau Ministrul dreptgjii.
La suirea In scaun a domnului Intgrit, caimacamii dau samg
despre ocarmuirea lor.

Puterile Statului, Intrunite in mona Domnului, cum am vgzut

In primele veacuri de existenjg a statelor romane (vezi § 48) se
separg prin dispoziliile Regulamentului organic, luand de bug
constitufille moderne, intemeiate pe doctrina separajiunii puterilor
In stat. De0 trecerea dela puterea absolutistg, concentratg In mana
Domnului, nu e decretatg in termini destul de preci0, totu0 im-

www.dacoromanica.ro
 321

pgrtirea puterii suverane a statului cu adunarea generalg a bole-

rilor, se face prin Regul. org. Asemenea se face §i separallunea
puterii judecgtore0,-trecand In mana instal-01°r judecgtore§ti ln-
fiintate, cum vom vedea mai tarziu, ocupandu-ne de organizalia
Justine'. Tot prin Regul. org. se face *i separaliunea puled' le-
giuitoare de puterea executivg.-
Toate isvoadele de Pravile §i Regulamenturi noue" (nor-
mele generale: ,legi ;i regulamente) trebuiesc intaiu sg se dea
in cercetarea obicinuitei olWe§ti Adungri" (art. 55) Chibsuirile
obicinuitei obste§ti Adungri numai atunci vor avea putere de
pravilg, cand se vor Intgri de Domn, care slobod este de a nu
le Intgri fgrg sg-i dea cuvantul pentru ce nu le Intgre§te; dar
§i Domnul nu va avea cgdere sg facg de sine -$i sehimbgri -de
asemenea chibsuiri" (art. 49).1) latg cele dintai norme consti-
tununale, care Impgrtesc Puterea legiuitoare Mire Domn §i Adu-
nare, dand Domnului puterea de sanclionare, cu drept de res-
pingere (veto), fgrg a putea schimba hotgarile, ci numai ale
trimite unei noui chibsuiri.
Domnului ti rgmane dreptul de a executa legile §i regula-
mentele poruncile domnefti, care se dau sere a se pune in
lucrare cele In fiinta pravili." Asemenea dreptul de a guverna §i
administra staiul stcipanitoarea putere, data Domnului dupg
vechile intocmiri §i obiceiuri ale Orli, §i care putere prive§te la
pazirea bunei oranduieli §i la lin4tea publicului."
Domnul are dreptul de a convoca Adunarea i a-o disolva.
Domnul este Indatorat sg-o strangg pe fie§care an la intaiu
Decemvrie." Cgtre aceasta el o poate stfange §i peste obici-
nuita vreme la intamplare de foarfe marl trebuinte." Intam-
plandu-se rascoala sau vre-o mare turburare i neoranduialg Mire
mgdularile obicinuitei ob§te§ti Adungri, Domnul va putea sg pre-
curmeze strangerea ei."
Puterea judecgtoreasca se separg de puterea Domnului, dar
totodatg §i de puterea legiuitoare §i cea executive. Domnul nu-
me§te judecgtorii §i supraveghiazg prin mijlocirea ministrului drep-
ttii activitatea lor. Obicinuita ob§feascg Adunare nu va fi
Insgrcinata de acum inainte- §i cuviinte judecatore§ti; fiindcg
acestea, pentru vremea viitoare, se vor da asupra unui osebit
Divan, sau asupra unei 'Mahe Curti."
1) Citarea acestor texte e dupi Reg. org. at Tarii Romane§ti.

V. Onlfors Istoria dreptului roman. 21

www.dacoromanica.ro
 322

§. 95. Adunarea legiuitoare (obicinuita ob§teasca Adunare).

Afarn de Adunarea electoare a Domnului, care avea o sin-
gurn atributiune, dupg a carei terminare era disolvatn, Regul.
org. Introduce obicinuita o4teascn Adunare, del cu mqlt mai
testransn ca numnr al boierilor ce o constituiau, dar cu atribu-
liuni de legislatiune. Atributiile el se estind §i la oarecari afaceri
mai importante de guvernare, cum se va vedea mai jos, dar
Intro definiliune generals e fscutn §i supraveghetoare a burins-
tnrii Intregului organism social, constituit In stat. Cu un cuvant,
aceastn Adunare va urma a II, ca §i mai Inainte, si dupn pra-
vilile cele temeinice ale pamantului, pdzitor dreptdtilor pi prici-
nuitoi fericirii compatriotilor sal"
Adunarea generaki ordinard e compusn din 34 membri in
Moldova, cari sub preedintia Mitropolitului sunt: cei 2 episcopi,
16 boieri marl (cu rang Incepand dela mare logof at pang la ban),
domiciliali In 14, 16 deputali din provincie, alesi cafe unul de
fiecare Jude', dintre proprietarii de Omani, boieri, fii de boier, cu
purtare bung, din acela judel.
Adunarea din Muntenia era compusn din 42 membri, tot
dupn acelea0 principii.
Mitropolitul §i episcopii sunt membri de drept ai adunnril,
ceialalti sunt ale§i pe 5 ani, dupa regulele stabilite. Cel ale0 nu
pot fi §i funcjionari ai statului.
Hotdririle adundrii sunt supuse domnului spre Intnrire, ele
au putere de lege numai dacn (Min aceastn Intnrire (sancliune).
Domnul are- drept tie a le sanctiona, sau a refuza sanctionarea.
Nu le poate modifica, ci le poate trimife adunnrii spre o noun
deliberare.
*edintele se pot fine numai dad sunt prezenti cel pujin
2/3 din membri. Hotnarile se aduc cu majoritate de voturi *i se
trec In proces _verbal.
Adunnrile generale ordinare ( obicinuita ob§teascn Adunare)
se convoacn In fiecare an la 1 Decemvrie In sesiunea de 2 luni,
care poate fi prelungita de Domn. Acesta poate convoca §i adu-
nare extraordinarn.
Atributiunile adunnrii sunt:
a) controlul socotelilor asupra cheltuielelor pi venitelor sta-
tului, cum §i a wamintelor de utilitate publicl §i binefacere;

www.dacoromanica.ro
 323

b) incuviinlarea de impozite asupra contribuabililor pentru

acoperirea cheltuielelor statului, dupg normele fixate pentru ad-
ministrarea finanjelor..
c) de a espune, prin anafore adresate Domnului, plangerile
si dorinjele j rii, si In caz de lipsg a le aduce is cunostinja celor
2 cull, indicand mijloacele de remediare;
d) disculiunea tuturor proiectelor de lege sau regulamente
noui, cari frec peste limitele unei simple ordonanje de executare
a Domnului pentru executarea legilor existente ;
e) de a judeca utilitatea tuturor mgsurilor referitoare la si-
guranla statului, cari reclaIng cheltuiele sau dispozijii legislative ;
f) a lua Coate dispozijiile pentru Inaintarea economics a
Igrii si pentru Ingrijirea generals a ei, fiind adunarea in Injelesul
legilor fundamentale pgzitorul drepturilor si promovgtorul bung-
sigrii concetgjenilor.
Modificgri in dispozijiile Regulamentului organic si impozite,
extraordinare se pot face numai cu asentimentul prealabil al celor
doug Puteri (suzerang si protectoare).
Ori ce acte si decisiuni ale adungrii sau ale Domnului,
contrare cu privilegiile principatelor si cu hatiserifurife, stipulate
In favoarea sa sau a celor 2 Puteri, sunt privite de nule si nea-
venite.
Domnul poate proroga adunarea in caz de Impotrivire si
raportand celor 2 Curti a cere autorizalie de a convoca o altg
adunare.
Atribujiunile adungrii nu pot Impedeca exercillul puterii Dom-
nului pentru administratia jgrii si conservarea ordinei $i lini$lei
publice, puterea executivg stgpanitoarea putere data Domnului."

§. 96. Diregatoriile statului. infiintarea departamentelor.

Sfatul administrativ. Marele sf at al ministrilor.
in epoca urmgtoare Infiinfgrii principatelor, toatg puterea
jgrii fiind concentrate In manile Domnului, stgpan a loatg luau,
el Intrupa statul, a cgrui concepliune nu se desvoltase In Tile-
lesul de azi. Domnul ca stgpan a boat tam era stapan si a vis-
teriei publice, care era identicg ..cu a Domnului, si al tuturor di-
regi torilor. In cursul veacurilor concepliunea situaliei Mahe a Dom-

21
www.dacoromanica.ro
 324

nului, Intocmai ca si concepliunea statului evoluase, apropiindu-se

de concepliunea moderns. in Regul. organic aflam fixatg aceastg
evolullune in conformitate cu concepliunea veacului al XIX. ,
Statul nu mai este Intrupaf prin Domn, stgpAn a Coat g fara,
ci staful este organizajia cea mai Ina lig a neamului romanesc
din cele 2 principate, organizat In 2 state. Regul. org. are pre-
vederi pentru cheltuielele statului. Se face deosebire Intre gos-
podgria Domnului si a Statului. Domnul are cel mai Ina lt post"
In stat, fiind Ingrijit de cheltuielele lui prin lista civilg. Lista
civill a Domnului, adicg banii ce i se dau pe an pentru Wale
cheltuielile postului de Domn, a familiei sale *I a toatei Curiii
Sale, ne mai putand Domnul de acum Inainte sg is pe samg-i
vre-o ramurg de venituri, nici sg cearg dela nimenea vre-o dare
In bani sau In naturg subf on ce fel de numire va fr.')
Direggtorii Domnului din epocele anterioare sunt acum di-
reggtorii Statului. Lefile tuturor dreggtorilor §i slujitorilor sunt plg-
tite de stat. Fiind funclionarii statului, salarizaji de stat nu mai
pot sg aibg beneficii dela particularii, pe cari ii servesc. Se deo-
sebesc slujitorii Domnului de slujitorii statului.
Pentru a se pune o ordine in funcjionarea direggtoriilor se
Infiinfeazg, In locul direggtorilor de mai nainte ai Domnului, de-
partamente minisferiale ale statului. Afacerile publice nu mai au
sg le resolve funcjionarii domne§ti, ci dreggtorii si slujitorii statului.
Departamentele Infiinfate de Regul. org. sunt:
I. Departamentul trebilor din lguntru,
2. If finanjelor,
3. justiliei,
4. al Marei Postelnicil.
In fruntea fiecgrui departament este direggtorul numit mi-
nistru.
Ministrul trebilor din Muntru este Insgrcinat cu toatg car-
muirea cea din lguntru a principatului." Carrnuitorii de fad* sunt
a§ezali sub poruncile sale. Vor priml porunci §i dela ceialalji
ministri pentru toate cafe privesc departamentul lor.
Ministrul de interne are: carmuirea polijiilor (liniste, sigu-
ranig), municipalitgjilor, privigherea bungstgrii drumurilor, a pri-
vighia pentru hrana locuitorilor, de sgngtatea publicg In lguntru
9 Suma listei civile a fost statorita in Reg. org. in Tara Romaneasca
in 1,200.000 Lel.

www.dacoromanica.ro
 325

jgrii §i de carantine, a Ingriji ca cei Insgrcinali cu po§tele sg Im-

plineascg obligamentele. ingrijqte a§ezarea impozitelor (facerea
catagrafiilor). La Incetarea domniei e membru al vremelnicei
carmuiri" (guvernul provizoriu).
Departamentul finantelor are In cap pe vistierul Cgderile
vistierului nu se vor ?ntinde de acum Inainte peste ceea-ce privqte
la carmuirea vistieriei §i la desvoltarea comerciului. El va ingrill
§i va asigura, ca Coate veniturile statului sg Intre In vistierie, §i
va plgti banii, pentru care va avea pravilnicg voe i slobozenie."
Toji same§ii (direggfori financiari In judefe) s'au gezat sub
poruncile vistierului.
Departamentul justitiei are In cap pe marele logofat ca mi-
nistru al dreptcitii. Prin mijiocirea ministrului sau al dreptgjii
Domnul va priveghia strajnic asupra judecgtorilor... ca buna
randuialg In pricinile ce se cautg intransele, urmarea intru ale
Judea:11°r, precum §i hotgrarile lor, sg fie intocmai dupg coprin-
derea regulamenturilor §i a pravililor celor oranduite. Marele Logofgt
va ingriji a aduna Coate trebuincioasele §tlinle, va merge Insu§i
spre cercetare pe la Coate judecgtorille, cum §i la Innaltul Divan,
§i va putea a se afla falg, de va fi trebuinjg, la adungrile lor."
Departamentul Marei Postelnicii are In cap pe marele pos-
telnic. El este §eful cancelariei Domnului, atat pentru trebile din
lguntru, cat §i pentru cele din afarg; a§adar prin mijlocirea lui
se vor face cunoscute dire deosebitele departamenturi, cum *1
cgtre obicinuita ob§teasca Adunare, Coate decreturile Domnului."
Sfatul administrativ era compus din : ministrul de interne,
de finanle §1 marele postelnic. Pre§edinte ministrul de- interne
(tot °data mare dvornic). Toate pricinile de trebuinjg, ce vor
privl la trebile curggtoare din Minim, la finanje §i la comerciu,
se vor cerceta de cgtre acest slat, §i hotgririle ce vor face dupg
temdiurile acestui regulament, ?ntgrindu-se de domn, se vor pune
In lucrare, dacg va fi neunire. la socotinja sfatului, atunci se va
adresa cu al sau raport cgtre Domn, §i Domnul va hotgrl pricina,
(land poruna In scris."
Membrii se adung de 2 on pe sgptgmang, In cazuri ur-
gente *1 de altg data.
Fiecare membru pentru departamentul sau va aduna te-
rneinice tiinte asupra stgrii satelor §i a pricinilor norocirii sau
ticgloOei lor. Dacg vr'un proprietar sau arenda va *btu' pe

www.dacoromanica.ro
 326

sgteni, sfatul administrativ va MOH* pe Domn spre a lua la

asemenea 1ntamplgri mgsuri de proprire".
Mamie slat al Ministrilor era compus, afarg de cei 3 membri
at sfatului administrativ, *i din logolgtul dreptglii, log-ofgtul pri-
cinilor biserice§ti, spatgrul §i postelnicul. Se sfatuia sub prev-
dintia Domnului, de cafe on Domnul socotia de trebuintg a se
sfgtui cu ministrii sgi asupra vre-unei folositoare mgsuri admi-
nistrative, asupra vre-unei intocmiri ce ar trebul sg se facg."
Se organizeazg departamentele celor 3 §efi al administra-
lief, a ministrului de interne §i de firm* cafe cu. 3 secjiuni, Jar
a marelui postelnic cu 2.
Pentru ministrul de interne s'a Infiintat o tipografie, care sg
publice un buletin, pentru a se aduce la cunoOnla publics ac-
tele guvernului, Inainfarea, numirea funcjionarilor, atat ale des-
pgrtgmintelor ministeriale, cat §i a instantelor de justitie.

§. 97. Evolutia organizatiei teritoriale.

Tinuturi, judefe, ocoale, pla'§i. Sate. Ora§e.
in organizajia teritorialg a tgrilor rornane nu ggsim schim-
burl mars falg de trecut. Circumscripjiile teritoriale Yn epoca Re-
gulamentului organic au tot aceleai denumiri. rn Tara Roma-
neascg judetele, In Moldova tinuturile, divizate In ocoale.
Funcjionarul din capul judejelor *i a jinuturilor (ciirmuitorii
de judeje, jinniuri) e tot ispravnicul, dar numai cafe unul. Ei sunt
numili de Domnul, la cererea ministrului trebilor din lguntru. in
urma separatiunei puterii judecgtore§ti de puferea executivg, atri-
butiunile judecgtore0 ale ispravnicilor au trecut asupra instante-
lor nou infiinfate. Ei rgman numai organe administrative, subor-
donate ministrului de interne, dar avand a implini §i poruncile
celorlalli conducgtori de departamente.
Dela aplicarea Regul. org. se Introduc arhivele pe langg
isprgvnicii pentru pgstrarea hartiilor oficiale.
Pentru incassarea impozitelor s'au mentinut In judeje §i
jinuturi same ,cii, subordonaji de-a dreptul vistierului.
Denumirea de ispravnic s'a menjinut pang la 1864, cand
el is numele de prefect, in urma nouii legi pentru organizarea
judefelor, acele4 pentru Intreagg Romania, unitg din cele doug
principate.

www.dacoromanica.ro
 327

In capul ocolului in Moldova, plasei In Tara Romaneascg,

se ggse§te funclionarul numit privighetor In Moldova, subtcarmui-
tor de plasd In Tara Romaneascg (mai tarziu subprefect), ales
de ob§tia ocolului, dintre notabili pe 3 ani §i /ntgrit de ministrul
de interne. El trebuia sa locuiascg In teritorul ocolului. Era sub
ordinele directe ale ispravnicului.
in capul satului e funclionarul cunoscut dupg veacul XVII.
vornic, ntimit §i vornicel. Regul. org. dpi drept ob§tiei satului de
a alege pe vornic (primarul de mai tarziu). Drept de alegere
aveau locuitorii satului, lrecuti In cislg ca plgtitori de bir. Atribu-
liunile judecgtore§ti trec asupra judejului sgtesc nou Infiinjat.
Ora§ele Incg au trecut prin schimbgri In urma Regul. org.
Ca principiu de organizare se pune tot autonomia. StApani-
rea socotind, cg Ingrijirea pentru Coate eele ce privesc la buna
fericire a unui ora§ nu poate fi mai bine Incredifilatg decat ace-
lora, care mai cu osebire se folosesc din transa, ...au socolit sg
be dgruiascg drepturi de a-§i chivernisi ale for interesuri prin sfa-
turi ordsenesti, alcgtuite de mgdulari alese de &lire insuci ldcui-
torii acestor orate, rgmaind Intru a stgpanirii Ingrijire, ca mgdu-
lariile fiecgrui slat sg-§i pgzeascg datoriile for ".
Administralia org§eneasca s'a divizat In secjia gospoddreascd
sub Ingrijirea sfatului org§enesc, §i secjia polilieneascd sub ordi-
nele politmaistrului, subordonat de-a dreptul ispravnicului Jude-
Van (pe jinut.)
in Regul. org. se prevgd norme pentru venite, cheltuiele,
socotele §i o administralie pe baze moderne, In urma cgrora ora-
§ele din principate au dovedit un ?nsemnat progres fajg de trecut,
Vechile denumiri ale funcjionarilor vechi coltuz §i pargari
dispar dupg Regul. org.

§. 98. Evolufia organizatiei financiare.

Vistieria statului. Danl. Vami §i alte venituri.
Vistierul nu mai este funcjionarul Domnului, ci al statului.
El are carmuirea vistieriei statului. El ingrije§te §i asigurg, ca
Coate veniturile statului se intre In vistierie, de unde plgte§te chel-
tuelile Incuviinfate ale statului.
Regul. org. Introduce in administrarea financiarg budgetul

www.dacoromanica.ro
 328

§I socoteala anuald, care se incuviinteazg de obsteasca Adunare,

reformeazg sisten.iul ddrilor §i Introduce contabilitatea publicd.
Organizatia financiarg are In cap pe vistierul, cgruia Ti sunt
subordonali same >cii, cafe unul In fiecare judet (tinut), acestia aju-
tali la strangerea contribuliilor de functionarii de plasg (ocol),
subtacrmuitori (privighetori), can strang dgrile incassate dela lo-
cuitorii satelor de vornici (In orase dela casier), ajutali de dal-
died, §i le varsg samesului. Acesta le varsg In vistieria Igrii.
Plgtitori ai contributiilor cgtre slat au rgmas si mai departe
clasele sociale neprivilegiate (care nu vor avea vre-un drept de
apgrare de dajdie"): plugarii, muncitorii, °ref fenii, meseriasii si
negustorii, tiganii statului, mazcilii.
S'au desliintat tot felul de impozite gi prestatiuni vechi, fie
In bani, fie In naturg, atat cgtre stat, cat si cgfre singuraticii di-
reggtori. Vdmile ce se luau dela vanzgrile fgcute In lard (dijmg-
ritul, tutungritul, vingriciul si oieritul pgmantenilor, dgrile ce se
fgceau pe seama mgngstirilor, spitalurilot, orfanotrofiel, casei po-
durilor, precum si a cutiei obstiilor, milile de tot felul, cheltuielile
satelor penfru poposirile slujbasilor stgpanirii).
S'au desfiinlat scutirile de dajde ale scutelnicilor si poslus-
nicilor, iar Domnul in viitor nu are dreptul a mai da nici o scu-
tire de .impozite. lirisoavele, prjn care se da drept unor familii,
de a lua vamd pe moaile lor, sau pe ale altora, s'au desfiintat
pentru totdeauna. -
in locul impozitelor vechi s'a Inirodus dajdia personald (ca-
pitalie) de 30 Lei la an pe fiecare familie (din categoritle celor
supusi la dare), iar pentru meseriasii si negustorii asezali In
corporatii patenta (meseriasii cl. I. 90 Lei, cl. II. 50 Lei, negus-
torii cl. 1. 240, II. 120, 111. 60 Lei anual).
Alte venituri ale statului sunt din: ocne (date In exploatare
prin contract), vdmi (externe, incassarea data In arendg, sau in-
cassale de ocarmuire), domeniile sta falai.
0 mgsurg interesantg confine Regul. org. privitor la mgri-
mea capitatiei de 30 Lei, fiind luat dreptul Domnului si at Ob-
stestel Adungri sg adaoge sau sg scazg hotgrltul prel al acestei
cantitgli pentru on ce pricing va fi."
Conscrierea si asezarea impozitelor se fgcea pe 7 ani. Toli
locuitorii unui sat erau rgspunzgtori solidar penfru totalul impo-
zitului asezat pe sat.

www.dacoromanica.ro
 329

§. 99. Evolutia organiza(iei Judecatore§ti.

Am vazut cg prin Regul. org. s'a fgcut separarea puterii
judecgtore§ti de puterea executivg, §i de cea legiuiloare. Domnul
are puterea de a numl judecgtorii §i a priveghia stra§nic asupra
judecgtoriilor".1)
in capul organizajiei judecgtore§ti e pus marele logolgt, ca
ministru at dreptgjii, dar fgrg a face parte din sfatul administrativ,
avand de a se ocupa exclusiv cu organizajia judecgtoreascg, fa-
candu-i-se de datorie a inspecjiona in persoang instanjele
va merge Insu§i spre cercetare pe la bate judecgtoriile, cum Si
la Mani Divan". El va in§tiinja pe Domn pentru cinovnicii ce
se vor depgrta de datoriile dreggtoriei lor, §i ii va recomanda pe
cei ce se vor arata mai cu deosebire printrio bung §i Igudata
purtare".
Hotgririle Inaltului divan se aduc prin logofat la cuno§tinja
Domnului care dg poruncg a se pune In lucrare. in pricini cri-
minale on ce hotarire a Inaltului divan se supune Intaririi
Domnului.
Prin Regul. org. se sistemiseazg instanfele judecgtore§ti gi
se preciseazg procedura. Se Introduce autoritatea lucrului judecat
(rex judicata) judecglile... se vor socoti sgvar§ite pentru tot-
deauna, fgrg sg poatg vr'una din prigonitoarele pgrji In nici intro
vreme, nici In domnia Domnului, ce se aflg in scaun, nici Intru
a mo§tenitorilor sal, sa ceara a se judeca sau a se cerceta ju-
Ilecata sa de isnoava ".
Organizajia judecgtoreascg este :
istanja I :
a) judeceitoriile judetelor (tribunate pe la linuturi in Moldova),
care judecg Coate pricinile civile, comerciale si penale ;
b) judecdtoriile (judejele) scitefti pentru sateni in fiecare parohie
(sat In Molvova).
instanja a II:
of divanuri judecatorefti, (divanul de apelalie In Moldova); sari
judecg cu apelatie pricinile civile §i penale (re§edinla la Bu-
1) In Moldova prezideaza pI inaltul divan. Mai au si dreptul de a prim!
recursuri de revizie In anumite casuri de nelnielegere tithe judecitorli celei
mai nalte instance, trimittndu -le din nett spre judecatA, dar fara a ayes drep-
tul de a judeca singur.

www.dacoromanica.ro
 330

cure§ti §i Craiova, In Moldova e Divanul de Tara de sus

*i Divanul de Tara de jos).
b) judecciiorii de corned, (tribunalul de comer In Moldova), cars
judecg cu apelalie pricinile de negol, (re§edinja e la Bucu-
re§ti §1 Craiova, In Moldova la Gala li).
instanja III.
Inaltul Divan sau curie de apelalie (Divanul domnesc In
Moldova), care judecg toate pricinile desgvar§it fgrg a avea ju-
decata lui apelalie.
Judecaioriile de instanja I dela judele (linuturi) (de intaia
cercetare) se constitue din un prezident i 2 membri. judecgtoriile
sgte§ti din preot §i 3 jurali ale§i de locuitorii satului pe cafe un an.
Divanurile judecgtorqti de instanja II judecg apelajiile ce
se dau Impotriva hotgarilor judecgtoriilor de Nib cercetare (In
Moldova numai dacg obiectul procesului e peste 1500 Lei). Nu-
marul membrilor acestor divanuri nu e egal In ambe principatele.
Inaltul Divan e compus In Tara Romaneasca din marele
Ban §i 6 judecgtori, in Moldova din 4 persoane alese de Domn
§i 3 alese de ob§teasca Adunare, tar prezident e Domnul; cand
e Impedecat prezideazg un president numit de Domn din cele 4
persoane.
' Judecgtorii se numesc pe cafe 3 ani de cgtre Domn, afarg
de judecgtorii tribunalelor de comer-citi, cart se aleg de negus-
torii cei mai marl. Ei judecg In numele Domnului. Dintre dan§ii
cei vrednici 1 cu bung purtare se vor lgsa In slujba for al doilea
§i at treilea curs de 3 ani, pang ce se va ajunge la neschim-
barea judecgtorilor.
La judecgtorii mai. sunt procuratori, logofeji, condicari, scrii-
tori, vechili §i aprozi.1) Procuratorul va priveghia a se pgzi cu
9 Grefieral alcAtuieote anaforalele of toate acturile, ceteote inainfea,
judecAtorilor jalbele of documentele; condicarul pAstreazA condicile of toate
hartiile de judecatA, scrillorti se aleg de grefier, fiind rAspunzAtor pentru ei,
zapciul judecdtoresc InfAtioeaza lnaintea judecatii pe prigonitoarele pArti In
zilele of ceasurile hotArIte, aprozii cheama la judecatA of fac cunoscute ho-
tArlrile judecatoreoti, Vechili sunt Incredintatii (plenipotentiatii).
Advocaft sunt primiti cei ce au- oarecare otiinta de pravilA of care sunt
cunoscuti de oameni cinstiti. Inainte de a Infra In slujba loi trec numele In
condica cancelariei marelui logofAt of primesc carte de slobozenie In scris
Purtarea procesulul prin advocat nu e obligAtoare. Advocatul trebuie sii arete
adeverintA (procuri) dela client.

www.dacoromanica.ro
 331

scumpatate pravila 0 regulamenturile, potrivindu-se numal la In-

tamplarile la care se aduc; a se savar0 Intocmai hotartrile ju-
decalii."
Toate Impiezi§atele venituri ale judecgtorilor §i a celorlalli.
cinovnici de pe la judecgtorii, cum §i zecivala ce se lua sub
numire de implinealg din Coate sumele de bani §i alte cereri ce
se afla In prigonire, se stricg §i se desputernicesc pentru tot-
deauna."
Regul. org. Introduce pentru prima oars jurdmeintul funclio-
narilor publici.

§. 100. Situatia de drept international fatii de Turcia

Incalcarea capitulatiunilor.
Unul dintre desideratele esprimate de divanul-ad-hoc at ce-
lor 2 principate a fost respectarea autonomiei (Suveranitglii interne)
Si a capitulatiunilor Incheiate Cu puterea suzerang. Situalia de
drept international dintre principate i Ina lta Poartg se stricase
atat de mult in decursul timpurilor, In cat to anul 1857 ele linura
de necesar, de a cere ca congresul dela Paris sg iee masurile
cuvenite pentru /nlgturarea abusurilor, can au turburat starea de
drept, fixatg In capitulatiunile- dintre Poartg 0 principate.
Cum am vgzuf, la Inchierea capitulatiunilor, raportul de drept
international a fost bine precizat. Suveranitatea externs a princi-
patelor era jertfitg prin punerea sub suzeranitatea Turciei, dar in
schimbul Inchingrii" §i a tributului suveranitatea interns era
mentinufg 0 prin ea salvatg Intreaga organizatia de stat a celor
2 tars romane0i.
Turcia In primele veacuri, urmate dupl. actele de inchinare
(lara Romaneascg 1402 Moldova 1512), a respectat dispozitiunile
acelora.
In baza prevederilor cuprinse in actele de inchinare §i fixate
In ha4erifurile date de Poartg, in primele veacuri principatele au
In lguntru independentg complecig. Afributiunile suveranitglii in-
terne nu sufgr nici o delimitare.
Singurele delimitari, ce sufere suveranitatea principatelor,
sunt de naturg externs. Acestea sunt: 1) la suirea for pe Iron
Domnii trebuiau sa oblina investifura dela sultanul ; 2) principa-
tele trebulau sM plateascg un tribut fix anual.

www.dacoromanica.ro
 332

in baza condifiunilor dirt capitulajiuni Turcii au si respectat

pang la sfarsitul veacului at XVII., Coate drepturile principatelor
isvorite din suveranitatea interns Si anurne :
1. Domnitorii erau ale0 de principate prin reprezenjanlii for
legali, ei uzau de formula suveranitglii, numindu-se t Domn cu
mila lni Dzeu", ei erau numai investiji de sultan.
2. Domnitorii aveau dreptul de a Incheia pace Si a declara
rgsboiu, pang to mijlocut veacului al XVII. au si uzat de acest
drept, purtand rgsboiu si Incheind pace cu vecinii, sau intrand
In alianje cu ei.
3. Domnitorii principatelor aveau dreptul de jurisdictiune,
dreptul de vials $i de moarfe, judecglile se dau de-adreptul de
Domn sau de judecgtorii instituili de el, nici °data ins Sultanul
nu s'a amestecat in justilia jgrii, judecgjile nu erau aduse In nu-
mele lui. Chiar supusii otomani, asezaji In principate erau supusi
justiliei indigene.
4. Domnitorii exercitau puterea legiuitoare, fgrg nici un ames-
t0c al Turcilor, Mg a fi nevoie de a cere vr'o autorizalie In vr'o
chestiune-. Chiar $i In timpul domniei fanariolllorToarta n'a avut
nici un cuvant de spus in materie de legiferare, (codurile !psi-
lante, Caragea, Calimah).
5. Domnii avea dreptul de a bate monedg, de care drept
au si uzat Domnli principatelor limp Indelungat.
6. Cu semn at suveranitglii externe nici °data In biserici
nu s'a pomenit sultanul, ci totdeauna Domnul
Fajg ca aceastg situalie limpede de drept international, cu
timpul a urmat uzurpaliunea de drepturi garantafe In capitulaiiuni.
La aceastg uzurpajiune au dat Indemn luptele interne dintre pre-
tendenlii tronului, can mergeau la Turci, cereauajuforul falg de
alt pretendent, fgcand promisiuni, cari mergeau In socoteala drep-
turilor jgrii. Aceste chemari in ajutor, luptele dintre partidele pre-
tendenjilor, necredinta In promisiunile Mute, nerespectarea obli-
gamentelor luate, In mod fatal au dus pe Turd la uzurparea
drepturilor garantate de ei, iar principatele, In aceastg stare de
neInjelegeri interne, n'au putut sg se Impotriveasca incalcgrilor
de drepturi. Astfel constatgm, dela finea veacului al XVII. Ince-
pand, urmatoarele uzurpatiuni:
a) Domnii sunt nu numai investiti, ci numiti si destituiji de
Poartg, iar dreptul de alegere al principatelor suprimat. Domnia

www.dacoromanica.ro
 333

In cele 2 principate ajunse a fi un object de specul la Constar',

tinopol. Ostigurite materiale, de care beneficiau Matti' funcjionari
ai Turciei la fiecare schimbare de Iron, au fgcut, ca aceste schim-
bgri sg fie cat mai dese, asifel cg domniile n'au ajuns s fie
mai lungi de 2-3 ani;
b) dreptul de judecatg al Domnilor a fost uzurpat prin con-
cesiunea facutg de Poartg unor Puteri, de a Mil* judecgtorfi
consulare In teritorut principatelor pentru supusii acelor Puteri;
c) dreptul de a dispune asupra teritorului celor 2 principate
de-asemettea a fost uzurpat prin Poartg, Wand cesiuni din teri-
toriul (cedarea Bucovinei cgtre Austria si a Basarabiei cgtre Ru-
sia) acelor fgri, a cgror integritate teritorialg a garantal -o;
d) a fost confiscat dreptul de a bate monedg, jar In ches-
tlunile de vamp au lost aplicate tarife turcesti la hotarele prin-
cipatelor.
Tn tot decursul veacurilor condifiunile fixate In capitulaliuni
de jure au rgmas neschimbate, nici o modificare n'a intervenit
In acele condiliuni, asa cg continuitatea de drept (continuitas ju-
ris) a rgmas nealteratg. Violarea drepturilor fixate In capitulaliuni
$i uzurparea tor, exercitate de Poartg, nu sunt attceva decNt abu-
zul de putere a celui mai tare falg de cel mai slab. Deft acest
abuz a schimbat In mod temporal stares fapticg, exercilarea drep-
turilor, dar dreptul insusi a rgmas neatins. Astfel cand in urma
situaliel externe mai favorabile, In urma interventiel Mute de
Rusia In tratatul dela Adrianopol din 1829 $i de puterite occi-
dentate In tratatul dela Paris din 1856, uzurparea exercitatg de
Turcia a lost Inlgturatg $i Poarta a rgmas numai In drepturile
originate, de a invest' Domnul si a prim! fribuf, cele 2 princi-
pate au revenit far la situalia internationala creatg prin capitu-
laliuni. Ele n'au.oblinut drepturi noui din partea puterilor garante,
ci, Inlgturandu-se o stare fapticg contrarg dreptului, a rgmas sta-
rea de drept anterioarg.
Prin urmare Implinirea celui dintai desiderat at divanurilor
ad-hoc n'a lost un dar din partea congresului tie Paris, ci a fost
restituirea stgrii de drept fixate prin capitulaliuni.
Cu totul alta a lost sifualia de drept in jgrite vecine, Bul-
garia, Sarbia, Grecia si chiar In Ungaria (dela 1529-1685), cart
jgri au fost desfiinfate ca organizajii de scat nalionale $i prefg-
cute In provincii turcesti, guvernate $i administrate de -paple

www.dacoromanica.ro
 334

turcesti, justilla exercitata de funclionarii turd, armata desflinfatg

§i Inlocuitg cu armata turceascg...
Prin convenfia dela Paris s'a clgdit mai departe opera de
refacere a statelor romanesti, dupg abuzurile turcesti, dar mai
erau Inca lanfurile, care acordau puterii suzerane dreptul de a
se amesteca In chestiunile marl de organizafie, cum vom vedea
In studiul acestel convent ii, cars lanfuri au fost rupte In decursul
deceniilor urmatoare.

§. 101. Constitutia principatelor data

de Conventia dela Paris din 1858.
Convenfia dela Paris din 7/19 August 1858, Incheiatg Intre
Turcia Si puterile gerante occidentale (Austria, Anglia, Francia,
Sardinia, Prusia, Rusia), dupg ascultarea dorinfelor esprimate de
divanurile ad-hoc, a fixat Infelegerea finalg asupra organizaliei
definitive a principatelor.
Din desideratul referitor la unire Convenfia a admis numai
cg principatele Moldovei §i Valahiei, constituite de acum inainte
sub numirea de Principatele unite Moldova si Valahia (in loc
de Romania", cum cerusera divanurile) raman puse sub suze-
ranitatea Maj. Sale Sultanului" (art. 1).
Privitor la suveranitatea interns convenfia dispune, cg in
temeiul capitulafiilor, (emanate dela Sultanii Baiazet I., Mohamet
II., Selim I. si Soliman II.), can formeazg a for autonomie, Prin-
cipatele vor continua a se bucura sub garanfia colectivg a Pu-
terilor contractante, de privilegiurile §i imunitdtile ce be au, prin
urmare se vor administra libei $i in afard de on ce ingerintd
a Poll'.
Forma de stat e menfinutg, monawhia, In cap cu un Domn
(hospodar) In fiecare principal, care Imparfeste puterile publice
Cu o adunare electicd, ajutafi fiind de o comisiune centrald co-
mund ambelor principate. (art. 3).
Separafiunea puterilor, Introdusg prin regulamentul organic,
e menfinutg. Puterea legiuitoare se exerciteazg colectiv de Domn,
adunare pi comisiunea centralg, cea executivd de Domn, jar cea
judecatoreasca in numele Domnului de magistrafi numifi de el,
Ears ca cineva sa fie lipsit de judecatorii sgi natural' (art. 4, 5, 7).

www.dacoromanica.ro
 335

Domnul va fi ales pe viafd de adunare, Hind eligibil on

care flu din tats ngscut moldovean sau valach In varstg de 35
ani, cu venit funciar de 3000 galbini care va fi ocupat funcliuni
publice In Limp de 10 ani, sau sg fi fgcut parte din adungri. Ale-
gerea se va face, In caz de vacantg a tronului, In 8 zile; dacg
adunarea nu e strAnsg, se va convoca In termin de 10 zile. In
timpul vacantei afacerile vor fi espediaie" de consiliul de mi-
nistri. Investitura va fi cerutg si data de Sultan in termin de o lung.
Domnul va fi reprezentat pe langg curtea suverana prin
agenti, ngscuti moldoveni sau munteni, agreati de Poartg. Dom -
put guverneazg cu concursul ministrilor. Lista civil e votatg de
adunare pentru tufa durata domniei, la suirea pe Iron.
Prerogative le Domnului sunt urmatoarele:
1. Intgreste si promulgg legile (poate refuza sancliunea);
2. iniliazg legile, budgetul, le preggteste si supune adungrii;
3. face regulamentele necesare pentru executarea legilor;
4. numeste ministrii -si pe toll funclionarii publici;_
5. are dreptul de graliare si de a micsora pedepsele In ma-
terie criminalg, 'gra a putea interveni altcum in administratia
justitiel.
Se Introduce responsabilitatea ministeriald. Ori ce act at Dom-
nului trebuie sa fie contrasemnat de ministrul competent. Mi-
nistrii sunt rgspunzgtori de violarea legilor $i mai ales de oil ce
risipg a banilor publici. Sunt justiliabili Inaintea tnaltei Curti de
justitie si casalie.
Adunarea legiuitoare va fi aleasg pe 7 ani. Normele elec-
torale au fost stabilite exact. Va fi convocata In fiecare an pe
prima Duminecg a lunii Decemvrie, In sesiune de 3 luni. Dom-
nul poate prelungi sesiunea, poate convoca sesiune extraordinary,
poate disolva adunarea, dar e dator a convoca o noun adunare
In termin de 3 luni.
Mitropolitul si episcopii eparhioli sunt membri de drept ai
adungrii.
Mitropolitul e presedintele adungrti, vicepresedintii si secre-
tarii se aleg. Din adunare se face proces verbal sumar sub In-
grijirea presedintelui. Procesul verbal se publicg In Gazeta oficialg.
Regulamentul inferior it hotgreste adunarea.
Legile de interes special pentru fiecare principal se preggiesc
de Domn, cele de interes comun pentru ambe principatele de co-

www.dacoromanica.ro
 336

misiunea centrald. Prolectele se prezenteazg de Domn, adunarea

le poate primi neschimbate sau cu amendamente. Budgetul ye-
nitelor sl cheltuielelor va 11 prezentat anual prin Ingrijirea Dom -
nulul. Socotelele vor fi prezentate cel mai tarziu in 2 ani dela
Inchiarea exerciliului (aunt budgetary.
Impozite pot fi Infiinjate sau adunate numai cu consimig-
manful adungrii.
Legi le *1 regulamentele de executare se publics In Gazeta
dicta.
Comisiunea centrald, cu atribuliunea de a .preggti legile de
interes general pentru ambe principatele *i a pdzi ca sd se observe
constitutia data de conventia de Paris, se compune din 16 membri,
8 Moldoveni, 8 Munteni. Re*edinja el e Foc*ani.
jumgtate sunt alesi de Domn, jumgtate de adunare, dintre
membrii adungrii .-sau persoanele, care au ocupat funcjii Mahe In
stat. Durata mandatului e ca *i a adungrii legiuitoare.
Legi de interes general sunt care au de object unitatea le-
gislatiunii, uniunea vgmilor, postelor, telegrafului, fixarea valoarei
monetare *1 deosebitele materii de folos public, comun ambelor
principate.
Comisiunea a avut de a pune in armonie legile In !IWO
cu noua organizajie, de a revizul regulamentele organice, codi-
cile civile, penale, de comerciu *1 de procedurg.
in organizarea justiliei se va Infiinja o Malta Curie de jus-
title ci casatiune, comund ambelor principate, cu re*edinja tot la
Foc*ani. Membril ei sunt inamovibili. Curtea are drept de census
si discipling asupra curtilor pi tribunalelor.
Pentru Apararea pdmantului principatelor In caz de atac
din afarg, masurile necesare se vor combina de principate *1
curfea suverana, se vor putea provoca, In infelegere cu Curlile
garante, masurile trebuincioase pentru restabilirea ordinei.
Tratatele internationale, In tot ce nu atinge inmunitglile prin.
cipatelor, Inchiate de Turcia, cu puferile straine, vor fi aplicabile
*i In principate.
In caz de cdlcare a inmunitd filor date principatelor, domnil
vor reclama la puterea suzerana. Dacg nu se face dreptafe, pot
Indrepta reclamaliile prin agenjil for catre reprezentanlii Puterilor
garante la Constantinopol.

www.dacoromanica.ro
 X37

Tributul anual cgtre Turcia a rgmas hotarit pentru Moldova

11/, milion, pentru Muntenia 21/, milioane Lei.
S'au decretat prin conventie normele de : egalitate cetate-
neascci, inaintea legii, la impozite §i egalitate la admisibilitatea
In funcliile publice, libertatea individuald, expropriarea legalg
pentru causg de utilitate publics §i prin despggubire, egalitatea
drepturilor politice,pentru Moldoveni §i Munteni de on ce rit creVifi,
desfiintarea privilegiilor de clase, revizuirea legit care reguleazg
raporturile dintre proprietarii de parnant ci cultivdtori, avand In
vedere Imbungtglirea stgrii teranilor.
Legislatiunea in vigoare In principate este mentinutd In dis-
pozitiunile, care nu sunt contrarii stipulatiunilor din conventie,
pang la revizuirea §i unificarea codicelor §i legilor {art. 47).
Aceste sunt normele organice, cari au dus cu un pas mai
departe clgdirea organizatiei principatelor romane, cari prin marele
act al unirii tor, au Inchegat mai bine opera de consfituire a
statului roman.

§. 102. Privire istorica asupra domniei lui Cuza-Voda.

Unirea principatelor este legatg de zilele de 5 §i 24 lanuarie
1859, cand cele 2 adungri ob0e§ti, a Moldovei §i a Tgrii Roma-
neVi, In baza constitutiunei, fixate in conventia dela Paris din
7/29 August 1858, au ales aceea§i persoang de Domnitor, atat
la la§i, cat §i la Bucure§ti.
Unirea celor 2 state romane, cum am vgzut, n'a fost admisg
de congresul marilor puled, In baza cererii formulate de divanu-
rile ad-hoc. Nici nu pufea Ins sg fie interzisg. Prin marele act
dela 5-24 Ian. 1859 s'a Inceput seria de actiuni, pentru Infgp-
tuirea acestui mare posfulat al neamului romanesc Inchegat In
cele 2 state. Ea a fost continuatg cu stgruintg, Domnitorul ales
Insu0 s'a argtat vrednic de increderea pusg In el. In timpul scur-
fel sale domnfi, pang la 11 Febr. 1866, el a exoperat dela pu-
terea suzerang §i dela puterile garanfe aprobarea seriei de acte,
cari au dus sere desgvar§ire opera de Inchegare a principatelor
romane, punand temelii, ca urma§ul sgu, principele Carol 1., sl
sg poatg Inchia lupta pentru independentg, eluptarea suverani-
tglii externe §f astlel noul stat Romania sg intre In societatea
statelor neatarngtoare §1 libere de on ce putere din afarg.

V. OnIfor ; btoria dreptulul roman. 22

www.dacoromanica.ro
 338

Prin alegerea aceluiasL_Domn la Iasi si la Bucuresti, adu-

ngrile celor 2 state romane au lucrat de-a dreptul In potriva
voiniel si intentiunei diplomafiei europene In general, dar mai
ales In contra voinlei statului suzeran. Lucrarea cea grea era
acum, de a scoate aprobarea acestui act. Alegerea 'Eldon& a lost
folosirea de o stipulalie nehotgrIta a convenliel.
In 17 Aprilie 1859 se Intruni conferinf a puterilor la Paris
spre a lua In cercetare ?ndoita alegere. Turcia a protestat In con-
tra alegerii, Austria a cerut mgsuri de siluire In contra principa-
telor. Celelalte puler' au cgzut de acord ca sa rgmang Cuza, In
mod esceptional, de Domn, pe cat Limp va kg? el. Conferinla se
disolvg fara resullat definitiv. Se Incepu rgsboiul Mire Austria si
Francia. Esind Francia invinggtoare, prin protocolul din 24 Sept.
1859 Turcia $i Austria au recunoscut ?ndoita alegere a lui Cuza,
cu obligaliunea, ca sg nu mai aducg o noun atingere a conven-
fie' de Paris.
Astfel prima etapg In unirea celor 2 state surori, alegerea
unui singur Domn, a lost recunoscutg.

Tn baza principiilor constituliei date de convenlie, Cuza 41

onstitul In fiecare tarn cafe un guvern, In Iasi din elemente pro-
gresiste, In Bucuresti un minister de fuziune. Adunarea Moldovei
era aleasg de 1724 aleggtori, din o populafiune de 2 milioane,
a Tgrii-Romanesti de 2072 alegatori din o populaliune de 21/4
milioane.
Pentru organizarea statuluir adunarea Moldovei votg o dare
de 5 milioane lei, adunarea Tgrii Romanesti un imprumut de 8
milioane Lei, care trebuia sa fie acoperit de Ora. Cele dintal
sarcini, impuse pe boieri, ca proprietari al pgmantului, In baza
egalitglii is sarcini decretate de convenfia de Paris. Au lost vo-
tate Insg cu unanimitate, dell mai tarziu o parte a deputatilor
a regretat acest vot.
Conlucrarea guvernelor cu adungrile nu a lost rodnicg. Dupg
ce Domnul a mai schimbat 2 guverne, In 6 Dec. 1859 (la 11
luni dupg alegerea sa) Cuza disolvg adungrile pe motiv, cg ele
au avut menirea de a alege pe Domn, tar nu de a organiza Ora.
Din nouile alegeri les adtingri de- acelas colorit politic. In
Mu 1860 In Moldova se constiful un guvern sub presidentia
lui Mihail Cogglniceanu, care In programul sgu fixa mai ales 3

www.dacoromanica.ro
 339

reforme de resolvit; legea electorala, cliestiunea faraneascl st se-

cularizarea averilor manastirilor Inchinate. Un minister progresist
se constitul si la Bucuresti sub president is lui Costache Epureanu.
Nouile guverne, compuse dirt oameni progresisti, ca comisia cen-
tralg, de asemenea din elemente progresiste, au lost relativ de o
durat5 destul de lung, pang la Inceputul anulul 1861, cand In
Tara Romaneasca s'au facut alegeri noui.
In acest limp Domnul a pus Coate stlruinfele pentru a argta
si el boierilor ti3rii o fapta, care sN-1 ridice In ochii for st sj faca
dovad5 a cualitafilor lui de Domnitor. Dui:4 staruinfe Indelungate
de mai bine de un an si jumatate, ajutat de cei mai bunt bar-
ball de stat at 1Nri lor romane, calNtorind Insusi la Constantinopol,
In vizitg la Sultanul, la sfarsitul lunii Noemvrie 1861, dupa ce
conferinfa ambasadorilor din Constantinopol Inch si-a dat Invol-
rea, Poarta a dat firmanul, prin care recunoaste unirea celor 2
principate pe timpul vielii lui Cuza, cu suspendarea comislei cen-
Ira le pe acest Limp.
In 11 Dec. 1861 Cuza anunfa Inlet) proclamafiune : Unirea
este IndeplinitM, nalionalitatea romans este IntemeiatM. Acest fapt
mNref, dorit de generafiile trecute ...s'a recunoscut de Poarta si
de puterile garanle si s'a Inscris in datinile nafiunilor. Dumnezeul
pNrinfilor nostri a lost cu Para, a lost cu not. El a Intgrit silinfele
noastre, prin Infelepclunea poporului si a condus naliunea cake
un falnic viitor. In zilele de 5 si 24 Ian. aft depus tufa a voastrl
Incredere In alesul naliunii, all Intrunit speranfele voastre Intr'un
singur Domn; alesul vostru v d6 astazi o singura Romanie."
Adungrile ambelor principate au lost convocate intro sin-
gurd adunare pe 24 Ian. 1862 la Bucurecti.
In cel dintat 3 ant ai domniei Cuza a schimbat In Tara
Romaneasca 9 ministerit, tar In Moldova 6. In adunarea comund
intrunitN la Bucuresti era In majoritate partidul contrar at refor-
melor reclamate de generalia dela 1848. Ministerul comun se
constitute sub presidenlia lui Barbu Catargiu.
La ordinea zilei era marea chestiune a ImproprietNririi fe-
ranilor. In adunare s'a prezentat in Inceputul lunii lunie 1862 un
protect, prin care feranilor li se liberau bratele, dar li se lua pa-
manful muncit de et sute de ant, afara de casele de locuit si
pufin izlaz. Proiectul a lost combatut de progresisti. Barbu Ca-
targiu e ucis de o mans ramasd necunoscutd. Doug zile mai

www.dacoromanica.ro
2
 340

tarziu (la 11 Iunie 1862, aniversarea revoluliel din 1848) aduna-

rea indignatk drept r5sbunare fala de jerani, cart nu erau vino-
vali pentru aspsinat, prime§te proiectul. Dar cele 2 guverrtt, ce
au urmat n'au cutezat sa-1 prezente spre sanctionare Domnului.
Sesiunea 1862-63 infructuoasN, membrii adungrii nu se puteau
Injelege In chestitmed mare dela ordinea zilei.
La 12 Oct. 1863 Domnul cheamA iar la guvern pe Coal-
niceanu, care compune ministerul din bArbali Marl de parlament.
Adunarea convocatg, del nemullumitg cu guvernul, a votat mai
multe proiecte importante, lar In 11 Dec. 1863 a votat cu mare
Insuflelire §i cu 97 bile din 100 proiectul de lege pentru seculari-
zarea averilor mcindstirilor inchinate. S'au mai votat In decursul
sesiunei 1863-64 o mullime de legi importante pentru organi-
zarea Orli, (legea curiii de conturi, legea pentru organizarea ar-
matei, legea consiliului de stat, a contabilitNiii, comunalS, a dru-
murilor de fer, a cumulului, organizgrii judecatore§ti, codul penal).
CNtre sfar§itul sesiunei CogNIniceanu aduse In discutia adungril
§.i proiectul pentru Improprietgrirea 1 eranilor, care ajunge In dis-
cujia adunNrii In ziva de 13 Aprilie 1864.
In raportul dat de comitetul delegajilor se respinge princi-
piul proiectului, improprietdtrirea sdtenilor pe intreagd intinderea
de pcimant cultivate de ei, dupA legile In fiinIS §i se admite prin-
cipiul, ca ImproprietNrirea sä se faces numai pentru locul de cases
gi grddinci gi pentru minimul fix al pcimeintului cultivat de cel ce
ar avea p vacs; pentru p5mAntul, de lipsa la finerea mai multor
vice, ramanea, ca sä se InteleagN sNteanul cu proprietarul.
Guvernul declarN, ca In privinja principiului face chestiune
ministerialg, la celelalte chestiuni poate sä discute. In urma unei
mcniuni de blam, guvernul I§i dä dimisia. Domnul Insa nu i-o
prime§te §i In mesajul cNirS adunare spune cä nu a putut primi
acea demisiune, fiindc adunarea nu intrase macar in disculiunea
chestiunei celei importante a ImbunatAlirii soartei munciforilor,
pe care lara intreagd o agteaptci cu o legiuitd nerabdare, in insult
interesul asigurdrii proprietdtii fonciare. De aceea Insarcineaza
ministerul a prezenta adunArii legea electoraM, care e singurul
mijloc, ca Romania sd,dobcindeascd o adunare, in care interesele
tuturor claselor societcitii sci fie pe deplin reprezentate.
Fiind aproape sNrbgtorile Pa§tilor adunarea se proroagN pe

www.dacoromanica.ro
 341

2 Ma lu 1864, cand este convocatg in sesiunea extraordinarg, spre

a discuta pi vota proiectul de lege electoralci.
Cuza punea adunarea NW() (Mica pozilie. Sg aducg sin-
gurg o lege, care sg-i dee lovitura de moarte, ca apoi adunarea,_
aleasa pe baza nouii legi electorate sg aducg o reforms, cgreia
adunarea actuate se Impotrivea din toate puterile.
in 2 Maiu 1864, dupg cetirea mesajului, scurf si poruncitor,
se Inainteazg In adunare o moliune, care intemeindu-se pe ne/n-
crederea majoritglii In guvern, refuzg de a lua In desbatere legea
electoralg, iar pang la rezolvarea conflictului adunarea declarg,
ca va lucra In sectiuni si va da rgspuns la mesaj. Cogglniceanu
susfine cg Domnul are drept sg facg apel la fug, Ins la tam
reprezentatg dupg o noun lege electorala si precum adunarea
declarg, cg nu mai poate discufa cu actualul minister, asa mi-
nistrii nu mai discutg cu adunarea decal asupra legii electorate.
Urgenta asupra motiunii este primitg, dar Inainte de a se pune
moliunea la vot, Cogalniceanu citeste mesajul, prin care Domnul
declarg adunarea de disolvatg.
Domnul dg o proclamafie cgtre jars, in care aratg, cg clo-
d* lui de a duce Romania pe calea progresului e cu neputinta,
din pricina unei oligarhii turburgtoare, face apel la tug $i It su-
pune spre votare o noua constituf tune pi o noua lege electoralg,
avand a se pronunta poporul prin plebiscif.
Cuza trece peste constitujia fgrii, data de convenjia de Paris,
dg o noun constitufie $i lege electoralg $i le supune poporulul
sa se pronunte. Aceasta e lovitura de stat din 2 Maiu 1864, pen-
fru care Cuza avea de model pe impgratul proteguitor Napoleon
III., at Francezilor. Se dau decretele de lipsg pentru efectfiarea
plebiscitului, se Lau masurite de sigurantg, ordin de zi catra ar-
malg, circulare catra prefecii, se suspendeazg libertatea preset-
In 21 Maiu, se proclamg rezultatul plebiscitului care este
683'928 voturi pentru, 1307 voturi contra, 50232 abjineri saw
absent'.
Pentru a °Nine recunoasterea loviturei de stat din partea
Europe!, Cuza intervine la puterile garante numai cleat. Francia
a lost cea dintai, care a aprobat-o, iar ministrul ei a sfgtuit pe
Domn, ce demersuri sa facg la celetalte puler!. in 25 Maiu 1864
Cuza pleacg la Constantinopol. Prinfirea, ce i se face, este iargsi
din cele mai alese, atat din partea Sultanului, cat $i din partea

www.dacoromanica.ro
 342

ambasadorilor. Desi la ?nceput a ggsit opozitie la reprezentanlii

puterilor, prin tinufa lui hotgrita si impungtoare, Cuza a stors
dela puteri, cu mici modificgri, recunoastetea statului constitutional
si a legii electorale, primite de plebiscit. Lovitura de stat din 2
Maiu 1864 a trecut In domeniul legalitglii de drept international.
Domnul a oblinut ins un drept cu mult mat mare, decum
s'ar fi asteptat, drepful de a-si legifera Romania singurg afacerile
de organizare interns, fgra recunoasterea si invoirea puterilor.
Aces!, drept s'a acordat de puteri prin urmgtoarea clausg de mo-
dificare a statululi Principatele unite poi in viitor a schimba
legile, care privesc administratiunea for din leiuntru, cu concursul
legal al tuturor puterilor stabilite $i fcird nici o interventiune",
exceptandu-se bine inteles legaturile ce unesc Principatele cu- im-
periul otoman.
Prin acest drept se completa alegerea Indoitg, unirea de
tapt si recunoasterea ei de puteri, se elupta autonomia tdrilor
romane, eliminandu-se amestecul puterilor in chestiuni interne.
Dar lui Cuza ii trebuia lovitura de stat, sf ca sg poatg Im-
proprietgri tgranii. indatg ce oblinu sancliunea Europei la lovitura
de stat, fgrg a mai amana reforma pang la Intrunirea nouii adu-
ngri In baza art. 18 at statutului, dupg care decretele ce pang
la convocarea nouii adungri se vor da de Domn dupg propunerea
Consiliului de ministri si a consiliului de slat ascultat, vor avea
putere de lege, decreta si prom- ulgg legea ruralg In 15 Aug. 1864.
Aceastg lege declarg pe sgtean de proprietar fort fi actual
at loturilor supuse stgpanirii lui, In intinderea hotgrItg de legile
In- fiintg. Se desfiinteazg claca, dijmele si Coate servitutile dire
proprietari, In schimbul unei despggubiri.
Legea Insolitg de o proclamatiune In 24 ore a lost Imprgs-
Hata In Coate satele Romaniei, cetitg In sunetele clopotelor si
binecuvantatg In biserici.
Pentru desavarsirea organizatiei t rii Domnul, Impreung cu
consiliul de slat s'au apucat de lucru si astfel pang la Intrunirea.
nouilor adun4r1 legiuitoare s'au promulgat legi importante, ?titre
cari stint : Codul de procedurd penala si Codul civil roman (dupg
Codul Napoleon), legile pentru expropriare pentru causg de utili-
tate publicg, introducerea juriului, de instructiune publicg, a sino-
dului, impozitului beuturilor pirtuoase.
Nouile adungri s'au Intrunit In 6 Dec. 1864. Ministerul Co-

www.dacoromanica.ro
 343

gglniceanu se retrage In 26 Ian. 1865. Sesiunea nouilor adungri

din 1864-65 e putin rodifoare in lucrgrl.
in luna Aug. 1865, Cuza-Voda plecand la o bale in strgingtate,
ca Ss -$i caute de sangtate, In lipsa lui se provoacg o revolulle
In Bucure§ti, care a fost suprimatg.
La deschiderea nouii sesiuni a adungrilor legiuitoare In 4
Dec. 1865 Cuza-Vodg i §i aratg intenliunea de a abdica de iron.
iniCo scrisoare din 1 Oct. 1865, adresaig impgratului Napoleon III.,
argta intenlia hotgritg de a abdica §i intervenia pentru o Infelegere
asupra unui principe menit a domnl asupra Romaniei.
In ziva de 11 Febr. 1866, silit de o conjuratie, Cuza-Vodg
semna decretul de abdicare §l pgrgsl lava. Carma I grii ajunse In
mans unei locotenenle Domne0i pang la intrarea in Bucure§ti
la 10 Maiu 1866 a prinfulul ales, dintr'o dinastie europeang.

§. 103. Statul desvoltator Conventiunei dela Paris.

(Reforma constitutionalA a lui Cuza-VOdit).
Dintre reformele, car/ au dus cu un pas mai departe, evo-
luliunea organizatiel principatelor romane unite In Romania", de
Insemnatate este reforma constitutionals, decretatg pupa rezul-
tatul plebiscitului din luna Maiu 1864, §l dupg recunoa§terea Pu-
terilor, In 2 Wile 1864.
Reforma aceasta nu e o constituliune noun complectg, ci
dupg cum a fost numita §i de autorul ei : Staiut desvoltator Con-
ventiunei dela Paris (7 Aug. 1858). Convenfiunea din 7/19 Aug.
1858, Incheiata /titre Curtea Suzerang §i Mire Puterile garante
autonomies Principatelor-Unite, este si ramane legea fundamentalg
a Romaniel, cu modificgrile survenite prin Indoita alegere, prin
sgvar§irea unirei si prin desfilnlarea comisiunei centrale. Noul
statut este un act adijional at Convenliunel.
Principiile reformei constitulionale a lui Cuza-Vodg sunt
urmgtoarele:
In puferea legiultoare se Introduce pe fangs adunarea de-
putajilor, un at doilea corp numit Corpul ponderator." Comisiunea
centralg, In urma unirei efectuite, s'a desfiintaf. Ne mai existand
Comisiunea centralg, infliativa legilor rgmAne exclusiv Domnului,
care le preggie§te cu concursul unui nou organ numit Consillul
de slat."

www.dacoromanica.ro
 344

Pentru alegerea deputatilor s'a dat o noun lege, cu un drept

electoral cu mull mai larg.
Pre§edintele adungrii dupg Conventie era Mitropolitul. Dupg
reformg Mitropolitul primal e presedintele Corpului ponderator.
Pre§edintele adungrii elective se nume§te in fiecare an de Domn,
iar vicdre§edintii, secretarii §i chestorii se aleg de adunare.
Proiectele se vor sustinea In adunare de ministri sau de
membril Consiliului de stat delegati de Domn. Ei vor fi ascultali
on cand vor cere cuvantul.
Budgetul venitelor si a cheltuielilor e votat numai de Mu-
narea electivg.
Membrii corpului ponderator sunt de drept: Mitropolitil, Epis-
copii eparhiilor, Primul pre§edinte al Cur lii de casatie, cel mai
vechiu dintre generalii armafei In activitate, §i numili de Domn
in numdr de 64, jumgfate din persoane distinse prin meritul §i
experienta for care au esercitat cele mai Mahe functil in stat,
sau care pot justifica un venit anual de 800 galbeni, §1 jumgtate
din membrii Consiliilor judetene, cafe unul de fiecare judel. Membrii
numiti s lnoesc tot la 3 ani cate jumgtate.
Dispoziliile constitutive ale nouei organizatii sunt sub ocro-
tirea Corpului ponderator, care poate propune Domnului la finea
fiecgrei sesiuni Imbungtglirile ce ar crede necesare.
Once project votat de Adunarea electivg, afarg de budget,
se supune Corpului ponderator spre apreciare, dacg e compaLbil
cu dispozipile constitutive ale nouei organizatii. Corpul adopta
proiectul ap cum s'a votat de adunare, sau 11 amendeazg, sau
II respinge. Proiectul cu amendamente se trimite din nou adungril
elective. Dacg adunarea Incuviinteazg amendamentele, proiectul
se supune spre sanctionare Domnului. Asemenea §i proiectul
adoptat !gra modificare.
Regulamentul interior al adungrii elective §i al Corpului
ponderator se preggtesc prin Ingrijirea guvernului.
Toll functionarii publici la Intrarea In funcliune sunt datori
a Jura supunere Constituliunel §i legilor Igrii i credintg Domnului.
in cazul cand guvernul ar fi nevoit a lua mgsuri de urgenta
care cer concursul Adungrii elective §i a corpului ponderator, In
timpul cand aceste nu sunt deschise, ministrul va fi dator a le
supune la cea dintdiu convocare motivele §i resultatul acestor
mgsuri.

www.dacoromanica.ro
 345

Decretele, ce pang la convocarea nouei adungri (adecg pang

la 6 Decemvrie 1864)- s'au dat de Domn dupg propunerea Con-
siliului de mini§tri §i a Consiliului de stat ascultat, au avut pu-
fere de lege.
Pentru emanciparea statului roman de sub garanla Puterilor
§i a Porfii e de importanig preambulul statutului, avand urmg-
toarea dispozilie:
Principatele unite pot in viitor a schimba legile, care pri-
vesc administratiunea for din lguntru, cu concursul legal al tu-
turor puterilor stabilite, §1 Ears nici o intervenliune; se Inlelege,
cg aceastg facultate nu se poate Intinde la leggturile, care unesc
principatele cu imperiul otoman, nici la tratatele Mire beta Poartg
§i celelalte Puteri, care sunt §i rgman obligatorii pentru aceste
principate."

§. 104. Secularizarea averilor manastiresti.

Emanciparea bisericei romane, declararea de biserici
independent&
Mgngstirile inchinate" erau mangstiri Intemeiate pe vre-
muri de Romani pio§1, pe teritoriul principatelor romane, Inzes-
Irate cu mo§ii, sate, odoare sfinte, etc., puse sub ocrotirea unor
organizalii ale bisericilor grece0 din orient.') in baza acestor
acte de Inchinare, bisericile grece§ti trimetiau cgluggrii lor, cart
luau In stgpanire mangstirile, cu toate averile, le exploatau ve-
nitele, din care se sustineau, iar prisosurile be trimeteau biseri-
celor grece§ti ocrotitoare din orient, cgrora erau Inchinate.2) !n
1) Doamna Safta, sotia lui $Iefan Voevod prin un hrisov la 1663 a
Inchinat manAstirea Bistrita cu toate podoabele qi toate veniturlle el, sd fie
pomand vecinicd la mormantul lui Hristos".
Un document dela Constantin Brancovanu, din 1692, Inchina schitul
Stitiegtii patriarhului din Alexandria: ...a adunat tot venitul din dijmele tA-
ranilor gi Odle Tiganilor, ace' asupra vinului, gi punand la o parte ceea ce
ar crede trebultor pentru hrana pi Intretinerea cl lugdrilor gi a slugilor ca
de obicei, sit &Nita ramdfifa Sf. patriarhat, spre a lul trebulnie.
Hrisovul de Inchinare al manistirei Cotroceni cAtre muntele Athos
harAzegte lavrei sfinte numai ceea-ce va prisosi pesfe trebuinfele manastirii.
V. Xenopol, Domnia lui Cuza-VodA I. pag. 337-339.
9 Grecii sustineau, ca Inchinarea" e identica cu dAruirea, traducAnd
cuvantul In frantuzegte cu donne in loc de dedie, Romani' sustineau, ca In-
chinarea e punere sub protectie spiritualA, un fel de suzeranitate religioasa.

www.dacoromanica.ro
 346

epoca, sand chestiunea instrginNrii mosiilor f srii cstrs organizalli

biserice0 din orient, &line de interesul grit, ba chiar du§ml-
noase, a ajuns a preocupa pe lArbalii de slat ai statelor romane,
teritorul allAtor In proprietatea acelor mangstiri Ikea a cincia
park din pdmeiniul
CMluggrii greci §i pafronii for se puneau pe puncful de ye-
dere, ca ei sunt inmuni pe teritoriul nAngsfirei §1 nu recunoViau
nici un drept de supraveghiare §1 control at statului, vrand sN fie
considerate teriforul nAngsfirilor, de slat eclesfasfic In slat.
Importanla chestiunei se poate aprecia §i din fapful, de a
avea 'I din pdmanturile jarii, cele mai frumoase si mai mSnoase
mo$ii, In proprietatea sirSinilor, cars nu recuno§teau nici auto-
ritafea statulul.
Chestiunea a preocupat Odle romane dela Inceputul yea-
cului al XIX. De odatS cu restituirea domnilor pgmanteni, Turcia
s'a invoit sg fie sco§i §1 cglugSrli greci. Dar mai farziu a revenit
asupra hotgririi, Grecii s'au rentors. lid le romane au trebuif ss
cedeze. In limpul domniei lui Cuza chestiunea ajunsese acuta.
Puterile du§mane prilor romane, faceau greutgli principatelor §i
prin proteclionarea bisericilor din Orient, stapane a mangstirilor
Inchinate. Orice Incercgri de solujionare a chestiunei prin MN-
egere n'au dus la rezultat.
Puterile cereau rezolvarea chestiunei prin arbitraj, Sfatul
roman InsN a rezolvat-o prinfr'un act de autoritate, considerand-o
de afacere interns, care prive§te exclusiv amantul fsrfi. Rezol-
varea a (scut -o prin legea votatS, aproape cu unanimitate, pro-
mulgate In 17 Dec. 1863.
Principiile acestei legi sunt :
Toate averile mandstireg din Romania aunt ci roman averi
ale Statului.
Locurile Ante. &ira erau Inchinate unele din mangsfiri,
primesc o despSgubire de 82 milioane Lei, far pentru fondarea
la Constantinopol a unel _§coale laice V a unui spital, In care se
vor priml cre§finii de bate rifurile, s'au dal Inca 10 milioane Lei.
Suma tots ca despNgubire romane ca capital neatacabil
penfru Intrelinerea bisericei ortodoxe din orient §l'a stabilimentelor
de binefacere lipife de ea, putand a se Intrebuinla numai vent-
turile capitalului.
Ouvernul va lua inapoi dela egumenII grecl: ornamentele,

www.dacoromanica.ro
 347

carfile *1 vasele sacre, cu cars piefatea stramo*ilor nostri Inzes-

!rase aceste a*ezaminte, precum si documentele ce le-au lost In-
credinjate, *1 aceasta dupa inventarele aflatoare In arhivele laril.
Diplomatia europeans *1 In special Puterile dumane Ro-
manilor au !Nut areal' imense. A trebuit o munca staruitoare
Inca de un an *1 jumatate, pang *1 acelea au lost Inlaturate.
Rusla a ramas aparaoarea cea mai neimpacata a calugarilor
greci. Suma despagubirilor a lost urcala Ins la 150 milioane Lei.')
Tot de domnia lui Cuza-Voda este legata gi marea fapta a
emanciparil bisericei rasaritene romane*ti de supremajia patrlar-
hului din Constantinopol.
Prin un decret organic din 6 Dec. 1864 biserica romans se
declare independerzfri de on ce autoritate bisericeasca straing, Intru
tot ce prive*te organizarea *1 disciplina.
Unitatea dogmatics; cu biserica mare a rNsNrifului o menjine
sinodul general at bisericei romane, prin consultajiuni cu bise-
rica ecumenics din Constantinopol.
Prin -acest decret se organiseaza si sinodul general al bise-
ricei romane.

§. 105. Reforma pentru regularea proprietatil rurate.

Una dintre chestiunile cele mai grele de rezolvat, In decur-
sul scurtel domnfi alui Cuza-Voda, a Post a*a numita reforms
rural sau Improprietarirea feranilor. Toate Incercarile, Mute In
cei dintai 5 ani ai domniei, ca chestiunea sa fie regulata printro
legiferare normala, au lost zadarnice. Astfel Domnul, care *1-a
pus de scop al domniei sale *i rezolvirea acestel chestiuni, va-
zand, ca nu va pufea scoate o deslegare buns prin legiferarea
legiuitorilor, cars erau parte interesata, s'a decis sa fad apel la un
mijloc extraordinar. Acesta a lost lovitura de stat din 2 Maiu 1864.
Am vazut, care era raportul intre Omani *1 satean Yn pri-
mele veacuri ale statelor romane, cum *1 cele 4 categorli de sate:
libere, domne*ti, boiere*I1 si manastire*ti, care Isi aveau originea
In raportul ?titre satean si stapanul pamantului. In timpurile vechi
jeranii erau liberi, avand fiecare jireabia sa, cu loc In faring, In
camp *1 In padure. Cnezul, ca stapanul satului, pentru slujba de_
V. Xenopol op. cit. vol. U. p. 16-21.

www.dacoromanica.ro
 348

carmuitor si judecgtor, primia a zecea parte din roadele pgman-

tului si 3 zile de slujbg. La intemeiarea statelor romane dreptul
cnezului e Intgrit de Domn. intgrirea ca si daniile de loc pustiu,
unde sg se mai Intemeieze safe, se dau In scris, astfel dreptul
cnezului ajunge drept scris. Dreptul sgfeanului rgmane, des/ tot
cum a lost, drept nescris. Din /ntgriri si danii se naste credinta,
ca dreptul cnezului e mai tare decal at sgteanului. Credinta se
mai intgreste si prin aducerea de colonfi. Noll veniti vgd In cnez
un stapan cu drept superior asupra pgmantului. Denumirea de
cnez se uitg, el e numit stapan, mai apoi boier.
Cu intgrirea organizatiei statelor romane, se creeazg func-
jiile si cu ele boeriile. Din cnezii de odinioarg se fac boierii.
Clasa stgpanilor de sate se intgreste, se adung mai multe sate
intr'o mans, o parte din vechil stgpani at safelor cade la starea
de rdzdae (teran' cu mosie nesupusg unui stgpan), tar o parte
din teranii din sat sunf lipsili de partea de mosie si prefgcuti In
runzani (in Tara Romaneascg), vecini (In Moldova). Intgrindu-se
boierii, ajunsi latifundiari, slabesc sgtenii si se savarsesc abuzuri
in sarcina lor.
Slujba de 3 zile e sporitg : la 12 zile pe mosiile mgngsti-
resit, la 6 pe cele boieresti. Boierii cer si mai mult dela Domn.
Cu timpul el se cred stgpani nerngrginiti ai mosiilor, ei scurfeazg
dreptul de folosintg at sgtenilor. Pe la mijlocul veacului at XVII.
dreptul sgteanului e Inca In fiintg, cum dovedeste Legiuirea lui
Vasile Lupu. Dar In veacul at XVIII. boierii cer Domnilor spori-
rea muncilor, ce au sg facg sgtenii. Li se si Incuviinteazg. Spo-
rirea muncilor, decrelatg la 1805 Insg, n'a putut fi execulatg din
causa impotrivirei laranilor. Dar la alcgtuirea Regul. org. boierii
au reusit sg Introducg In legea tariff cu ajutorul protectorilor Rusi
scurtarea sgtenilor prin spor(ea muncii si Ingustarea locului de
folosintg. Prin Regul. org. s'a scgpat boierimea si de sarcini, cgci
dgrile indirecte le suporta si ea tnainte, admilandu-se numai dgri
directe, a ajuns sa fie suportate numai de clasa nescutitg. Dupg
regularea din 1805 In total avea sgteanul fruntas 16 Mid, mijlo-
casul 10, codasul 6 'Si cel din urmg 3, la mosiile din partea se-
sului ; In celelalte parti se reduced proportional. Avea boierul stg-
pan Inca obligatia de a da Omani insurateilor. Nu era dator sa
dee mai mult de 2/8 din mosia Intreagg. Aceasta regulg e Intgritg
si la 1828, avand sgteanul a muncl 47 zile pe an.

www.dacoromanica.ro
 349

Prin Regul. org. munca este ridicatN la 53 zile, tar pNman-

ful redus pentru frunta la Vs fglci, la eeialalli proportional mai
pulin, diferind dupg regiuni, adecg aproape la 'I, din ce a fost.
I se is §i dreptul de folosinIN la pSdure.1)
freaceasta situafie s'a gash sateanul din statele romane,
and Convenlia dela Paris a decretat In art. 46, ca Wale privi-
legiile, scutirile §i monopolurile, de can se bucurN Inca unele
clase, vor fi desfiinfate, §i se va proceda ill Intarziere la revi-
zuirea legii, care reguleaza raporful proprietarilor pgmantului cu
cultivatorii, In vederea de a ImbungtNII soartea acestora" Cuza-
Voda Insu0 prieten at satenilor cu tot dreptul putea sa se Inte-
meieze pe voinfa Europei, In pasul ce a Intreprins. El spunea
In mesajul din 6 Dec. 1859, ca aceasta chestiune trebuie sä fie
hotNritg §i va fi". Svarcolidle §i impotrivirile, puse In calea In-
fgptuirii reformei, fac pane din istorie. Cogglniceanu a combNtut
proiectul nefavorabil din 1862 Intro vorbire, care a luat 4 edinfe
ale adungrii.
Legea decretatg de Cuza-Voda la 15 Aug. 1864 declarN, ca
sNtenii claca§i sunt of raman deplin proprietari pe locurile supuse
st5panirei (posesiunei) lor, In Intinderea ce se hotarqte prin le-
gile In fiinfa, adecg prin Regul. org. Aceasta Intindere e: In afarg
de locul din vatra satului, pentru cash i grNdinN, In judelele din
Moldova: pentru sateanul cu 4 boi §i o vacs 5 fAlci 40 prgjini,
cu 2 boi §i o vacs 4 fNIci, cu o vacs sau pNlma 2 fNIci 40
prgjini; in judelele din Tara-RomAneascN tot dupa cele 3 cafe-
gorii de sgteni: 11 pogoane, 7 pogoane 19 prgjini, 4 pogoane
15 prNjini; In judelele din Basarabia: 6 falci 30 prgjini, 4 falci
30 prgjini, 2 Mc' 70 prNjini.
Legea menfine principiul, ca proprietarul nu e dator sa dee
mai mull de 24 din mo§ie. Se desfiinteaza claca, dijma §1 on
ce sarcini, daforite stApanului de movie, in bani sau In naturN,
In. contra unei despNgubiri de pINtit In 15 ant, §i anume dui:4
cele 3 categorii de sSteni, 133 Lei, 100 Lei 24 parale, 71 Lei
20 parale anual (sNtenii dela munte din Moldova mai pulin).
Dreptul le pgdure at sNtenilor se pAstreaza neatins.
Claca nu mai este permisg. Tnsurgieii nu pot face cu pro-
priefarii cleat invoieli temporale. Invoielile de munca Mire pro-
prietari gi slteni sunt slobode.
1) V. Xenopol op. cit. vol. I. p. 438-441. Rosetti, op. cit. p. 452-454.

www.dacoromanica.ro
 350

Din punct de vedere juridic raportul dintre stapani $i Weni

se clacificg, prin legea din 1864. Sgteanul e declarat proprietar,
atat pentru trecut, cat si pentru viitor pe pgmantul finut de el In
stgpanire. Stapanut (boieriul) de asemenea ajunge proprietar ne-
limilat pe pgmantul nestgpanit de sgteni. Raportul juridic de pang
acum, care nu era proprietate pentru stgpanul pgmantului, dar
nici uzufruct, nici emfiteusg pentru- sgtean, ci mai mull: se des-
fiinteazg.
Din punct de vedere economic refornia n'a lost suficientg.
Sateanul a lost ggsit In fasa celei mai marl reducjiuni a drep-
tului sgu asupra pgmantului, fiind redusg suprafaja de pgmant
stapanitg de el la V, din cat avea Inainte de Regul. org. Pentru
a Linea 4 bot si o vacs si pentru a produce cerealele pentru
hrana sa $l a familiei, cele 51/2 falct erau cu mull prea puline.
Mai avea de platit Inca $i suma de rgscumpgrare, In deajuns
de mare. Statul nu a luat asupra sa plata acestei rgscumpargri.
Dar evolulia istorica nu era inaintata In masura de a se
II putut da atunci o solujie mai bung. Genera lia actualg are- da-
toria de a infaptul dreptatea socials Intr'o masurg mai largg.

§. 106. Constitutia austriacA din 20 Octotnvrie 1860.

In timpul guverngrii absolutistice dela 1850-1860 Ardealul
a ajuns a fi una din Pile de coroand (Kronland) a dinasttei de
Habsburg. in constitujia din 4 Martie 1849 e cuprins cu denu-
mirea Marcie principat Transilvania Impreung cu pgmantul sg-
sesc pi cu de nou Incorporate le comitate Crasna, Solnocul de
mijloc $i Zarand, cu districtul Chiorului", Bucovina ca ducat, titlu
luat de Impgratul din nou. Asemenea Ora de coroang era si Un-
garia. Din comitatele Baciu-Bodrog, Toronfal, Timis si Cara s'a
infiintat In 1849 voivodina sub denumirea de Vojvodina sar-
beascg gi Banatul Timisan".
In timpul absolutismului, dupg ce Constitujia din 4 Marcie
1849, ca neexecutabilg, a lost desfiinlatg, prin patenta din 31
Decemvrie 1851, Coate puterile statului erau concentrate In mana
Domnitorului, care le exercita cu concursul ministrilor sal. Ema-
nallunile Domnitorului de natura legislativg se fgceau prin ordo-
nanle numite patente" (nyilt parancs). Printeo patenta din anul
1851 s'a organizat un sent imperial cu atributiunea de a da

www.dacoromanica.ro
 351

ajutor coroanei §I ministerului cu cunoVinfele Si esperientele sale,

pentru ca In legislature a se poata ajunge uniformitate privitor
la principiile fundamentale. Era organ consultativ. Dreptul de de-
cisiune it avea Domnitorul.
In epoca de 10 ani acest senat imperial a lost convocat
pentru prima oars la 5 Marge 1860, inmultit In mod exceptional
prin consilieri, extraordinari, reprezentand Coate Odle monarchiel.
Din Ardea a lost chemali 3, din Voivodina-sarbeasca §i Banatul-
timi§an 2, din Bucovina 1, din Ungaria 6, Romani au lost 3:
episcopul Saguna reprezentand poporul roman, din Ardeal, An-
dreiu Mocionyi reprezentand Banatul-timian §i Petrino reprezen-
land Bucovina. Senatul imperial Intrunit intro sesiune de 4 lunl
a esaminat budgetul monarhiei pe anul 1861 §I a esprimat de-
zideratele de reorganizare a aceleia. indreptglirea naliunei roma-
neVi §i a confesiunilor ei a venit de repetite on In disculie.
In 20 Oct. 1860 Imparattll a dat, luand de baza desbaterile
din senatul imperial, o noun constitutiune larifor de coroana din
imperiul austriac, prin diploma impth dteascd pentru regularea ra-
porturilor interne de drept public in monarchic. Noua constitu-
!lune admite ca principiu de reorgabizare a monarchiei recunog-
terea individualitdtii istorice-politice a tarilor, cars compun impgriul,
principiu admis de majoritatea senatului imperial.
Pe paza acestut principiu fiecare provincie, din care se corn-
pune imperiul, formeaza o individualitafe, o unitate politica de
guvernament §i administrare, ramanand In granitele evolutiunii
sale istorice, pastranduli legile §i a§ezamintele dupa cart s'a
desvoltaf. Ca atare formeaza o unitateln viitoarea orgariizatie de
stat a imperiului.
Principiul fundamental de organizare a monarchiei este
clausa cuprinsa in sanctiunea pragmaticd" a Imparatului Carol
VI. din 19 April 1713 (primita de staturile ardelene pi cele- un-
flare In dieta din 1722-1723) ...in aliis quoque suis regnis, et
provinciis haereditariis... indivisibiliter ac inseparabiliter, invicem
et insimue, ac una cum regno Hungariae, et partibus, regnis et
provinciis eidem adnexis, haereditarie possidendis..." (art. 11. din
1723 § 7). stdpanirea neimpdrtitd ci neseparatd a tdrilor cons-
titutive ale monarchiei, pe baza apararii Imprumutate §i comune
a acelora. imparatul admite ca lege fundamentals de stat §i ire-
vocabill urmatoarele:

www.dacoromanica.ro
 852

I. Dreptul de legislafiune 111ml:1640e Cu dietele provinciilor

resp. cu senatul imperial, compus din membri trimisi de dietele
provinciilor.
2. Afacerile comune tuturor Or' lor se vor resolva de senatul
imperial, cele privitoare la singhraticele 1Nri de dietele respecti-
velor lAri conform. legilor lor, In mod constitutional.
Prin alte autografe impArgtesti date tot la 20 Oct. 1860 s'au
luat urmNtoarele mNsuri de organizatie:
3. Senatul imperial inmultit avea 100 membri, fiind repre-
zentate Coate Odle dupg marimea teritorialS.
4. Cancelaria willed ardeleneasa si cea ungureasca (des-
fiintate In timpul erei absolutistice) s'au reinfiintat.
5. Privifor la reorganizatia Ardealului cancelarul sä deschidN
o conferintS, cu barbati de diferite nationalitgli, confesiuni si clase,
pentru a se Inainta proiecte pentru organizarea unei diete corns-
punzatoare) atat pretensiunilor confesiunilor, natiunilor si claselor
privilegiafe de mai nainte, cat si pretensiunilor nationalitNtilor,
confesiunilor, claselor cart mai nainte nu luau parte la drepturile
publice.
6. Privitor la Ungaria se reInfiinteaz5 locotenenta regeascd
pentru adminisfratia infera organizalia justitiard (avand sä 11-
mana In vigoare pans la dispozijie legislativN legiuirile de drept
civil si penal In vigoare) organisatia comitatensd, limba of iciald
ungureasca In administralie si justilie, ordonand ca comunelor,
atat urbane cat si rurale, sä le sfee liber alegerea limbel in
care sa-si poarte trebile, limba afacerilor comunale, bisericesti,
scolare, mai incolo, ca fiecgruia sN-1 rgmanN neoprit, sau liber,
dreptul de a se servi In adungrile de comitat, orNsenesti si co-
munale, de on care din limbile Indatinate In fears, si iii on care
din aceleasi sN-si poata asterne la direggtorii suplicele si peti-
jiunile, ale cNror resolvare va avea a se face in aceeasi limbs".
Conferinla pentru reorganizarea Ardealului s'a jinut la Alba-
lulia, chemaji fiind 24 Maghiari si Skui, 8 Sasi $i 8 Romani
Romanii au c,erut, autonomia Transilvaniei si drepturi pentru po-
porul roman, care formeaz5 majoritatea covarsitoare a popula-
liunii ardelene. Maghiarii n'au admis sa Imparts privilegiile cu
Romanii, acuzandu-1, a vreau prin cererile for sd Infiinteze o
Daco-Ronbinie.
Vorbirea metropolifului Sulutiu linutl In sedinta din 11 Febr.

www.dacoromanica.ro
 353

1861 e o adevSratS opera de apararea drepturilor poporului rom.

la acest Omani, utilizand tot materialul de istoria dreptului §i
juridic, ill aceastS chestiune. (V. PScSfianu, Carfea de Aur II. p.
228-246).
Pgrerea reprezentanfilor Unguri a lost a se menfinea legile
de unire din 1848 cu Ungaria, ne mai fiind nevoe de vr'o lege
electorala pe baza reprezentNrii infereselor, MS privire la raportul
populafiunii, Romanii au cerut lege electorala, pentru o reprezen-
tare dreaptS §1 a poporului romanesc.
La reorganizalia teritorialS, in contra protestelor Romani lor,
Banatul a lost incorporat la Ungaria, cele 4 comitate, cari for-
mau mar de cearta Mire Ungaria §i Ardeal, numite partes ad-
nexae" : Crasna, Solnocul-de-mijloc, Chioarul §i Zarandul au lost
declarate ca aparlinStoare la Ungaria. Astfel o mare parte a te-
ritorului locuit de Romani din Ungaria, a lost lipsit de dreptul
de a se putea organiza §i administra singur.
_ La organizalia comitatelor Romanii au fosf InINturafi pesfe
tot locul, abia In comitatele: Carat, Zarand, F cigcira; §i Ncisciud,
Romanii au reu0 s6 ajungS la conducere.
Pe baza propunerilor Mute de singuraticele ISri de coroanN
ale imperiului, ImpNratul in patenta din 26 F ebr. 1861 stabilqte
definitiv organizalia senatului imperial §i a adunNrilor legiulloare
provinciale a 15rilor imperiului, Mire care Si a Bucovinei.
Senatul imperial se compune din casa de sus (lierenhaus)
§i casa deputatilor. Casa de sus se compune din membrii de
drept §i din membri chemali de ImpSratul. Casa deputajilor consta
din 343 membri, fiecare tare avand a trimite un num& fixaf,
Ungaria 85, Bucovina 5, Ardealul 26. Fiecare tarn va trimite nu-
mArul de deputali din dicta respectivN, iar Intrevenind impreju-
rad escepfionale, ca vr'o jars se nu trimeata, ImpArutul poate
ordona alegerea nemijlocita in teritorul 1 Aril.
Senatul inmultit de 100 s'a desfiinfat, ca organ consultativ
a lost consfituit un consiliu de stat.
Aceste suns In linii generale dispozijiile constitujiei din 20 Oc-
tomvrie 1860. Cu normele date privitor la Ardeal ne vom ocupa
in alt capitol.

V. Ontfor; Istoria dreptului roman. 23

www.dacoromanica.ro
 354

§. 107. Constitutia noua a Ardealului.

Reorganizarea Ardealului in spiritul diplomei din 20 Oct.
1860 trebuia s6 se fad. In acest scop, de§1 2 ani mai tarziu,
dar imparatul a convocat dieta Ardealului prin rescriplul, din 21
Apr. 1863 pe ziva de 1 Julie 1863 la Sibiiu. Problemele acestei
adunNri legiuitoare sunt precizate in urmNtoarele cuvinte ale res-
criptului de convocare :
Insuflefit de dorinfa de-a vedea regulate toate afacerile
marelui nostru principat Transilvania prin dieta proprie, spre
mulf5mirea tuturor popoarelor locuitopre IntrInsul, far determina-
Inutile din 20 Oct. 1860 $i 26 Febr. 1861, despre relatiunile de
drept a acestuia cAtrN intreaga, monarchie, a le vedea duse la
indeplinire, dupg intenfiunea noastr6 de mai multe orl manifes-
tatN". Totodat5 ordoneazg a se prezenta dietei urmatoarele pro-
iecte de legi :
1. Despre efectuirea egalei indreptatiti a natiunei romilne §i
a confesiunilor ei.
2. Despre Intrebuinfarea celor 3 limbi usuate in taro In
afacerile publice oficiale.
3. Despre compunerea §i regularea dietei.
4. Despre definitiva regulare a modului de a trimite repre-
sentanfi In senatul imperial.
5. Despre modificgrile necesare In imp rfirea politicg a 15rii,
pentru mijlocirea unei administraliuni mai ware §i mai regulate,
chiar §1 cu privire la justifie.
6. Despre regularea administraliunil publice.
7. Despre regularea justifiei.
8. Despre organizarea judecgtoriilor §i in special despre crea-
rea unui for finiecAtoresc de a treia instants.
9. Despre intregirile §i esplicarile necesare cu privire la
patenta din 21 lunie 1854.
10. Despre introducerea arfilor funduare.
11. Despre ridicarea unei bAnci ipotecare.
Esaminand proiectele trimise In desbaterea dietei dela Sibiiu,
vedem ca acestea erau chemate a reforma Intreaga structura de
slat a marelui principat at Ardealului, prin urmare a-i da nouei
constilutie. Constitutia clNditl prin diplomele din 20 Oct. 1860 §i
26 Febr. 1861, impreunl cu legile, ce trebuiau sä se aducd In dieta

www.dacoromanica.ro
 355

dela Sibiiu aveau sa fie constitulia noun a Ardealului. Tn aceste

isvoare de drept afla regulare :
a) forma de stat, raportul de drept a statului catre intreaga
monarchia.
b) constituirea puterilor In stat, puterea legiuitoare fiind Itn-
Orfila ?titre Imparatul, senatul imperial *i dieta provincials; pu-
terea executivd. In mana imparatului, care o exerciteaza prin gu-
vernul sau transilvanean, prin curtea aulica transilvaneana din
Viena, §i prin organele teritoriale (corrtitate, scaune, districte, co-
mune, orate); puterea judecdtoreasth prin judecatorii independente,
ai caror judecatori sunt numiti de imparatul.
in proiectele prezentate se norma : 1) Compunerea puterii
legiuitoare, modul de a trimite reprezentanti In senatul imperial,
2) regularea administratiei cu o noun impartire teritoriala a larii,
dupace cea veche cu teritoriul celor 3 naliuni nu mai coraspundea
spiritului timpului, 3) reorganizarea judecatoriilor cu reformarea
justitiei §i crearea instanter a treia.
Celelalte chestiuni puse in program erau de nature economics.
Pentru ca sa se poata face alegerile §t ca sa fie reprezen-
tata Irareaga poporafiunea, de oarece legea electorala veche din
1791 §i 1848, adusa de dieta Ardealului, excludeau poporul roma-
nesc, s'a dat o noud lege electorald §i un regulament interior
pentru desbaterile adunarii.

§. 108. Legea electorala ardeleani din 1863.

Legea electorala, data de Imparatul §i publicata In gazeta
oficiala din Viena (Reichsgesefzblatt = Rgbl.), e provizora, menita
a servi la alegerea deputatilor, pans ce insa§i dieta ardeleana
va compune o lege electorala. Ea e o lucrare bine Intocmita,
linand cont de situatia specifica a tariff §i de raporturile locale.
E tot odata o lege dreapta, statornicind egalitatea pentru toti lo-
cuitorii tariff, fnra consideratie la nationalitate §i privilegii vechi.
Legea e intemeiata pe censul de avere, admiland Insa §i
un stramt tens intelectual.
Conditiile dreptului electoral sunt : a)generale: sexul bArbg-
tesc, elate de 24 ani, independenta in purtarea afacerilor ; b)
speciale: censul matetial: Contribujie directa de slat (platita de

23
www.dacoromanica.ro
 356

!apt) de 8 fl. val. ausir. sau tens intelectual: avand drept electo-
ral te aceast6 baza parochii, capelanii, doctorii, chirurgii, advo-
calif, inginerii, arti§tii academici, profesorii, farmaci§tii, notarii,
Invglatorii comunali. Mara de persoanele fisice au drept electoral
pi persoanele morale.
Eligibil (drept electoral pasiv) este on care alegNtor, trecut
de 30 ani.
IV' au drept electoral: Soldajii pi cei asemenea lor. Sant es-
clusi din treptul electoral : persoanele, can se afla sub sarcina
unei pedepse, sau sub o sancliune de drept civil sau penal.
Pentru conducerea §i efectuirea alegerilor se constitute In
fiecare comitat, scaun, district o comisiune centrald,.
Aleggtorii se conscriu In lisle electorale, cart se verifid,
admijandu-se procedura de reclamaliuni : AlegNtoril se provgd
cu bilete de legitimare, Inmanarea se face cu consemnare In 2
exemplare, care serveVe ca adeverinIN de primire, un exemplar
rNmane in comuna, al doilea merge la comitat.
Comisinea centrals nume§te pentru fiecare circumscriplie
cute o comisiune electorald din president, notar §i 5 membrl alegNtori.
Intrarea In sala de votare se face pe baza biletului 4e legi-
timare, care serve§te §i ca cloven a dreptului de alegNtori gi
pentru legitimarea persoanei. Votarea se face cu grain viu, votul
se trece Trite() listin 2 exemplare. Votul se face prin numirea in
mod exact a persoanei, pe care alegNtorul veie§te sa o aleagg
de deputat.
Alegere prin aclamare nu e admis5, ci numai prin votare.
Alegerea se terminN intro zi. Resultatul se slat ore§te pe
baza majoritAlii absolute. Dacg nu se ajunge majoritatea absolutN,
se face a doua alegere Intre 2 candidaji (balotaj).
Deputatul ales prime§te certificat de alegere.
Procesele verbale asupra alegerii se trimit comisiunei cen-
kale, l exemplar prin guvern pre§edintelui dietei.
Validarea alegerilor o face dieta.
Deputalii primesc diurng de 5 I la zi pe timpul cat sunt
de fall In dietN.
Dieta se compune din 125 deputati alesi §i .din 40 deputati
numifi (numili de impgratul).
Presidentul §i 2 vitepresidenli se numesc de /mparat dintre
6 persoane alese de dielN din sanul ei cu respectarea diferi-
lelor religiuni. Notarii se aleg de diets.
www.dacoromanica.ro
 357

Membrii dietei la intrarea for In dietg presteazg vot de cre-

dintd gi ascultare faig de Impgratul.
Drep de initiativd In dietg are guvernul §i fiecare membru.
in discutii se folose§te una din cele 3 limbi folosite In tare.
Proiectele de legi §i reprezentatiunile hotgrate prin dieta se corn-
pun In Coate cele 3 limbi ale patriei, se ?naiteazg prin comisarul
dietal al Impgratului.
Repartizarea celor 125 deputali asupra teritoriului s'a Mut
dupg proporlionala Impgrfire, bazatg atat pe drepturile politice
esercitate §i pang acum §i pe numgrul locuitorilor, cat §i pe ra-
porturile teritoriale §i ale economies de stat".
Trimet deputati: 13 orge cafe 2, 23 opide cate 1 = 49,
8 comitate din fostul teritoriu ungar 33, 2 districte (Ngsgud, Fa-
ggra§) 5, foastele scaune sacuie§ti 13, foastele scaune sase§ti 23,
scaunul Sg li§te §i Tglmaciu cu fostul teritoriu de granitg 2 depu-
tali la olaltg 125 deputall.
ftnpgriirea comunelor In cercurile electorale e determinatg
In lege, cu indicarea exacts a plaiurilor (plaselor) §i a comunelor.
Din aceastg In§irare a 10Calitglilor si a divisiunilor admi-
nistrative se vede, cg In aceastg epocg comitatele §1 scaunele
sgcuie§ti aveau subdivisiunea In plaiuri (plase) §i comune, tar
scaunele sgsesti In comune (fgrg plase).
Din alegerile, fgcute In cea mai depling ordine, au evil 46
deputall Romani, au lost numiti Inca 11 regali0 Romani, In total
dar 57 Romani, 54 Unguri §i Sgcui §i 43 Safi.
Deschiderea dietei s'a Mut la 15 Wile 1863. Deputatii un-
guri vi Sgcui, cu exceptiunea a for 3, au lipsit dela lucrgrile dietei.

§. 109. Legile aduse de dicta din Sibiiu.

Primul articol de lege adus de dieta din Sibiiu, cum pre-
vedea §i ordinea propunerilor prezentafe de Impgratul, e: despre
efecluirea egalei indrepteitiri a natiunei romane fi a confesiunilor eL
Natiunea romcind, religiunea gr.-catolica §i religiunea gr.-
orientald se recunosc prin lege, Intru intelesul constitutiunii Iran-
silvane, Intocmai ca §i celelalte 3 naliuni §i 4 confesiuni recu-
noscute ale Transilvaniei (§. 1.)

www.dacoromanica.ro
 358 --
Natiunile recunoscute prin lege, si adecg natiunea Maghia-
rilor, Sgcuilor, Sasilor si a Romani lor, fatg una cu alta, sunt pe
deplin egal Indreptcitite §i ca atari se folosesc In sensul consti-
tuliunei transilvane de asemenea drepturi politice. (§ 3). Numi-
rile diferite ale partitor tarn nu intemeiazg si nu dau nationati-
tglilor (sicl) singuratice nici un fel de drepturi politice (§ 4).
Biserica gr.-cat. si biserica gr.-or. au tot aceea positiune de
drept, de sine statatoare Iri slat, si tot aceea libertate de a se
organiza In afacerile interne, ca si celelalte biserici ale lath, re-
cunoscute prin lege si recepte dupg dreptul de slat, adecg bise-
rica romano-cat, evangelica-elveticg, evangelico-augsburgica si
unitarie. Toate aceste biserici sunt Indreptalite asadar a-si regula,
administra si conduce Coate afacerile lor eclasiastice, precum si
fundatiunile, fondurile sl institutele tor, In Intelesul asezamintelor
for canonice, independent de on si care influinta a vr'unel alte
biserici, pe langg rezervarea dreptului de suprainspectiune al
Coroanei. (§ 2).
Legile (privilegii, patente, rescripte, ordinaliuni si mgsuri
administrative) In contrazicere cu determinatiunile acestei legi
sunt destiintate st farg putere de lege (§ 6).
A doua lege adusg a fost cea privitoare la intiebuintarea
celor 3 limbi ale kirii In comunicaliune publics -oficioasg. Cele 3
limbi se declarg egal Indreptglite In comunicapunea publics ofi-
cialg (§ 1).
Partite au drept a Intrebuinta In scris on care din cele 3
limbi, In once acte si pertractari oficioase.
Limba ojiciald interns a oficiilor muncipale e aceea, care
e si limba muncipiului respectiv. asemenea si a judecgtoriitor
muncipale.
La judecellorie, dacg In proces sunt p&p de deosebite limbi,
hotadrea se va da In limba primei cereri. in proces criminal per-
tractarea finalg si hotgrirea se va da in limba acusatului.
in comune §i muncipii limba oficialg va fi determinatg de
reprezentanta.
Limba In Invatamant, In scoalele poporale si medii, cum
si In cele superioare, o determine sustingtorii (§ 18).
Afarg de aceste teal cardinale s'au Inarticulat diploma din
20 Oct. 1860 §i patenla din 26.Febr. 1861 (constitulia imperiului),
s'au adus legea pentru organizarea tribunalului suprem In Ardeal,

www.dacoromanica.ro
 359

despre sanctionarea a publicarea legilor, legea electorald, legea

pentru Introducerea unor schimbgri In patenta urbariald, s'au Mut
reprezentaliuni In chestiunea drumului de fer, a serviciului mi-
litar. S'au desbgtuf budgetele, deosebite propuneri §i petilluni.
Din dieta din Sibiiu z'a trimis Si deputatii in senatul imperial.
Dieta a linut 124 §edinte, ultima in 29 Oct. 1864, cand dieta
s'a prorogat pentru. sesiunea senatului imperial.

§, 110. Chestiunea unirei Ardealului cu Ungaria.

Prin rescriptul din 1 Sept. 1865 tmpgratul desfiinteazd dieta
dela Sibiiu §i convoacg o noun diets, luand In titlu formula
veche de mare principe at Transilvaniei §i comite at Sgcuilor",
pe 19 Noemvrie 1865 la Cluj, pe baza legii electorate din 1791
(art. XI), ordonand alegeri none. La ordinea zilei a fost pus ca
obiect unic: reviziunea articolului de lege I. din 1848 despre uni-
unea Ungariei si a Transilvaniei.
La dieta din Cluj s'au intrunit conform legii electorate din
1791 un numgr de 108 deputali ale§i (din cari 14 Romani) §i
190 regali0 (din cari 34 Romani). Marea majoritate era a Un-
gurilor. Contra voturilor Romanilor §i a Sailor dieta din Cluj
hotgrqte In 6 Dec. 1865, cg Domnitorul sg fie rugat a chema pe
reprezentantii Ardealului la dieta din Pesta, fiindca legea despre
uniune e lege perfecta ci numai dieta din Pesta o poate revisui.
impgratul prin rescriptul din 25 Dec. 1865 concede, ca la dieta
Ungariei sg se trimitg deputati din Ardeal dupg legea din 1848,
iar dieta dela Cluj o amang pang la -altg dispozijiune.
Prin { escriptul din 20 lunie 1867, semnat de F rancisc losif,
incoronat ca rege al Ungariei in ziva de 8 tunic 1867, §i de mi-
nistrul sgu conic Juliu Andrcissy restituindu-se dreptul constitu-
tional pentru Intregul teritor al imperiului"... dupgce relatiunea de
dreptul public a Igrilor coroanei noastre ungure§ti MI5 cu celelalte
jgri de sub domnirea noastrg s'a regulat definitiv... Coate cele-
lalte legi de directiune diversg, prin urmare §i conclusele dietei
provinciale transilvane, convocatg la Sibiiu pe 1 tulle 1863, care
se refer la posiliunea de drept public a Transilvaniei fall de
imperiul, au devenit fdra valoare."
Ca conclusiune Wife legile §i hotgririle aduse de dieta din
Sibiiu sunt puse afarg de vigoare".

www.dacoromanica.ro
 360

Drepturile Romani lor din Ardeal au Mims s6 fie legiferate

de adunarea legiuitoare a Ungariei. In baza continuitafii de drept,
trecand peste tot ce s'a fScut dela 1848 pans la 1866, Ardealul
s'a considerat unit cu Ungaria.
Legea 43 din 1868 a Ungariei, pentru regularea amSnunlitS
a unirii Ardealului cu Ungaria, decreteaza ca dupSce legea I. din
1848 a dietei din Cluj a declarat pe locuitorii Ardealului, WS
deosebire de nalionalitate, limbs §i religiune, cu asemenea drep-
turi; i Coate legile Ardealului contrare cu aceasta s'au desflinfat:
divisiunile teritoriale, denumirile existente pSng atunci dupg
nafiuni politice, §i Coate privilegiile impreunate cu acele, intro cat
vre'o nafionalitate le-ar fi avut cu excluderea altora, se suprimN;
§i se asigurg din nou egalitatea, in privinfa civilS §i politicS, a
tuturor cetSfenilor din Ardealul unit cu Ungaria.

Astfel Ardealul rSmane unit cu Ungaria pang la 18 Octom-

vrie 1918, dud deputatul Alexandru Vaida in dieta Ungariei de-
clarg, cS poporul Roman din teritoriile statului ungar, in baza
dreptului de autodeterminare at popoarelor", se rupe de Ungaria,
iar Marea Adunare nalionalS din 1 Decemvrie 1918 la Alba-fulia
a declarat unirea cu regatul RomSnia.

§. 111. Reformarea organizatiei in Bucovina.

Constitulia imperiului austriac, octroatS la 4 Marcie 1849 in
§-ul 1. in*irS ?titre Odle coroanei iluperiului austriac §i ducatul
Bucovinei, separat de regatul Oa lifiei §i Lodomeriei §i de archi-
ducatul Cracovia. in § 11 se decreteazri, cl impAratul prime0e
la titlurile sale de pang acum §i !Ulul niarelui duce de Cracovia
*1 at ducelui de Bucovina. Dupg principiile constifufiei, fgrile in-
*irate ale coroanei, Mire cart §i Bucovina, formeaza libera, in-
dependenta, nedespgrlita §i constitufionala monarchie ereditarS
Austria".
Pe seama singuraticelor Pr' ale coroanei se garanteazN au-
tonomia proprie.
Fiecare natiune are drepturi egale §i fiecare nafiune are
dreptul inviolabil de all pgstra si cultiva nafionalifatea §i limba.
Pentru Coate popoarele imperiului este numai un singer drept
general austriac at cetSfenilor imperiului. Nici o deosebire In

www.dacoromanica.ro
 361

dreptul civil sau criminal, in procedurg sau in impgrfirea dgrilor

publice, nu poate exista de acum inainte intre cetglenii singura-
ticelor fgri ale coroanei.
Ori ce raport de vecingtate, de iobggie $i de supunere ur-
barialg, se desfiinfeazg. Ori ce sclav, care calcg pe pgmantul sau
pe o corabie a Austriei, e liber.
Toll cetgfenii imperiului Austriei sunt egali inaintea legii gi
supusi unei egale jurisdiclii.
Puterea legislative se exerciteazg: pentru intreg imperiul de
impgratul impreung cu parlamentul central; pentru intereselepar-
ticulare ale fgrilor de coroang de impgratul cu dietele provinciale.
De interese ale tdrilor de coroand se declarg: chestiunile pri-
vitoare la cultura fgrii, laclgdirile publice construite cu cheltuiala
fgrii, la institutele de binefacere ale fgrii, la budget si socotele,
la impozitele speciale ale 1 grii, interesele comunale, ale bisericilor
$i scoalei, cum si chestiunile lgsate prin legi imperiale in com-
pete* fgrii.
Compunerea dielel provinciale are a se face cu respectarea
tuturor intereselor provinciei. Deputafii se aleg prin alegeri directe.
lnvoirea Impgratului si a dietei provinciale se cere pentru on ce
lege a provinciei.
Constitutia din 20 Oct. 1860 si 26 Febr. 1861 se intemeiazg
pe recunoasterea individualitglilor istorice-politice ale Igrilor din
monarchie. Pate* din 26 Febr. 1861 aproba pi pentru ducatul
Bucovina constitulia provincials pi ordinea de alegere, dandu-i
puterea de lege fundamentals de slat, in scopul de a desvolta
drepturile $i libertglile dupg Imprejurgrile pi necesitglile prezen-
tului gi spre a le transforma gi aduce in consonare cu interesele
intregei monarhii.
Dupg noua Constituliune dreptul de legislafie se exercitg de
impdrat cu conlucrarea dietelor resp. cu a senatului imperial, la
care dietele vor trimite numgrul de membri hotgrit.
Toate chestiunile privitoare la drepturi, datorii $i interese
comune tuturor jdrilor au sg fie decise In mod constitutional si
cu conlucrarea senatului imperial. Celelalte obiecte se vor resolva
In mod constitutional cu respectivele diete provinciale.
Senatul imperial constg din: casa de sus (Herrenhaus) si
casa deputatilor.
Membrii casei de sus sunt membri de drept §i membri che,

www.dacoromanica.ro
 362

mati de Impgratul. Casa deputaillor stg din 343 membri, din care
fiecare tarn trimite numgrul fixat. Pentru Bucovina erau fixaji 5.
Acestia se trimet dela dieta respectivei jgri, fiind alesi nemijlocit.
in baza nouei consfitulif dieta Bucovinei a fost conchematg,
de-odafg cu dietele celorlalte jgri, pe ziva de 6 Aprilie 1861, iar
senatul Imperial pe 29 Apri lie 1861.
Tot °data s'a Infiinlat si un consiliu de stat, cu menirea de
a ajuta cu consultgri pe impgratul, cu pgtrunderea injelepciunii,
cu cunostinjele- $i praxa membrilor lui.
Dieta provincialg a Bucovinei a fost compusg din 31 de-
putaji, 2 deputall de drept (mitropoliful $i rectorul universitglii),
10 alesi de proprietarii marl, 7 de orase si camera comercialg,
12 de comunele sgtesti.i)
Puterea executivd e reprezentatg prin guvernul local cu sediul
In Cernguji.
Teritond jgrii e Impgrlit In 9 cgpifgnate, cu resedinjg ?n :
Cernguj, Campulung, Colman, Gura-Humorului, Rgdguli, Sirete,
Storojinel, Suceava si Vijnija.
Ca organizajie judecgtoreascg lara e ?mpgrlitg In 2 tribunale,
al Cerngulului cu 9, at Sucevii cu 7 judecgtorii de ocol.
Pentru administrarea linanlelor este directiunea financiarg
din Cernguj.
La baza organizajiei comunelor $i oraselor este autonomia,
decretatg penfru prima oars In constitulia din 4 Martie 1849.
Modificgrile, facute ulterior In sfructura imperiului austriac
$i a ducafului Bucovinei, trec peste cadrele studiului nostru.

§. 112. Reformarea organizatiei In Basarabia.

Asezamantul pentru organizarea provinciei Basarabene"
din 1818, dupg care In capul provinciei era ca reprezentant at
Impgratului viceregele si consiliul superior cu puteri de legislaile,
executivg si judecgforesti, a fost Inlgfurat la 1826, dupg moartea
Impgratului Alexandru I. Consiliul superior a lost desfiinfat, lar
in locul viceregelui se instituie gubernorul, In mans cgruia se
1) Mai tarziu numarul membrilor a fosf ridicat la 63. V. Legea din
26 Maiu 1910 relativA la modificarea regulamentului Orli pentru ducatul Bu-
covinei (Foaia legilor tArii XXIII. nr. 26).

www.dacoromanica.ro
 363

Intrunesc Coate puterile, avand dreptul a hotgri singur In Coate

chestiunile de organizatie, guvernare si administrare in Basarabia.
In organizajia puterii judecgtoresti s'au introdus procedurile
rusesti cu organizajia judiciarg a Rusiei. Din legile moldovene§ti
s'a mentinut numai Codul civil al lui Calimah.
in organizajia teritorialg a provinciei, asemgngtoare In trg-
suri generale celei din Moldova, pe care o .cunoa§tem din epoca
anterioarg, de-ocamdatg nu s'au Mut schimbgri. S'au adus oa-
recari Imbungtgliri cerute de Imprejurgrile momentane.
Astfel s'a Infiintat In organismul linuturilor (judeje) la 1833
comisia drumurilor, pentru construirea si susjinerea liniilor de co-
municatiune ; la 1834 comisia pentru alimentarea populafiei, In
scopul a se aduce In anii rgi §i a se distribul alimentele nece-
sare ; la 1840 comisia cartiruirei, pentru a regula cartiruirea ar-
matei, dupgce In acel limp nefiind casarme, trupa era asezatg
la tgrani, ofijerii la boieri, ca aceastg sarcing se fie repartizatg
cu dreptate asupra populatiunel
Pentru regularea raportului dintre stgpanii de pgmant §i sg-
teni, In scopul de a se /nfrana abusurile stgpanilor, cari, invi-
diand situalia eluptatg de stgpanii de mo§ii din Moldova In Regul.
org., sporiau dijma si scgdeau pgmantul lgsat sgtenilor. In acest
scop s'a introdus la 1838 contractul normal, care a pus oarecare
ordine in mijlocul abusurilor !acute de stgpanii de mo§ii.
La 1851 s'a introdus legiuirea financiarg, prin care s'au sta-
bull pentru prima oarg norme de contributiuni.
Cele mai importante reforme In administratia Basarabiei s'au
introdus la 1869, cand s'a introdus reforms administrativg ru-
seascg din 1864, Intemeiatg pe descentralizarea administrativg si
introducerea principiului de autonomia cea mai largg In condu-
cerea provinciei. Aceasta este asa numita institujiune a zemstvelor.
Dupgce tinuturile (judejele) sudice ale Basarabiei In urma
tratatului de Paris dela 1856 au fost retrocedate Moldovei, §i
acestea In timpul Introducerii organizatiei administrative a zemst-
velor la 1869 nu fgceau parte din Basarabia anexatg Rusiei, li-
nuturile Ismail si Cahul an rgmas in ,organizajia administrativg
a legilor romane§ti, cu judeje si comune.
in noua organizajie -s'a modificat numai organizajia terito-
rialg. in capul provinciei a rgmas tot gubernatorul (dela 1823-1874
avea Inca 2 gubernii, dela 1874 numai Basarabia), ca reprentant

www.dacoromanica.ro
 364

al puterii cenfrale a statului, subordonat ministerului de interne,

$i ca sef al carmuirei provinciel. Algturea de el s'a Iniiinfat In
baza nouei reforme zemstva (adunarea) guberniald, compusg din
36 membri trimisi de adungrile finuturilor.
Zemstva" derivg dela cuvantul slay zemlea (pgmant, finut),
cunoscut $i In. Moldova prin veacul al XV, Insemnand denumirea
primei circumscripfii teriforiale, finutul. Ca notiune juridicg de-
nota organizatid locald dintr'un teritoriu, care lucreazd conform
intereselor locale. Zemstva ca organizalle teritorialg e aceea ce e
finutul, judeful, comitatul.
Organizafia teritorialg dupg sistemul regulamentului rusesc
pentru zemstve se Intemeiazg pe unitatea evolujiei istorice nu-
mite patochie (comma religioasg), parochiile se grupeazg In uni-
tafea administrativg numita volosta, iar aceste se grupeazg Trite°
unitate de pe un teritor $i mai estins, care e tinutul zis zemstva.
Organizafii cu personalitate juridicg sunt numal volosta si zemstva.
Fiecare dintre aceste organizaliuni locale Isi are organe delibe-
rative si organe lucrgtoare, alese de obstia populajiunei din teritoriu.
Aceastg organizafie de autonomie teritoriala a adus o mare
Inflorire In Ingrijirea intereselor economice si culturale ale popu-
lafiunei basarabene, desvoltand In masura largg constiinfa cetg-
feneascg de aulo-carmuire $i neatarnare fajg de organizafia cen-
tralg a siatulul.
Desvoltarea In amanunte a organisafiei Intemeiate pe zemstve
nu Intrg In cadrele studiului nostru.
Reforma dela 1869 a lost amelioratg in cateva randuri, astfel
cg provincia Basarabia serband, In 1919, un an dupg unirea cu
Ora muma, aniversarea de 50 de ani a zemstvelor, aratr cele
mai frumoase rezultate, ajunse In activitatea acestei institufiuni
Mir%) jumgtate de veac.

www.dacoromanica.ro
 Institutiuni juridice.
g. 113, Isvoarele dreptului vechiu roman.
in studiul nostru de pang aid ne-am ocupat, in afara de
studiul a§ezgmintelor de stat, cu istoria externs a dreptului ro-
man, tratand istoria isvoarelor (fontes juris), ca mijloacele mate-
riale, in care legiuitorii au fixat normele de drept §i In care s'au
conservat pang in zilele noastre. Astfel am thcut cunoscute le-
giuirile Domnilor Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Mateiu Basa-
rab, publicate In veacul al XVII., legiuirile Domnilor : Ipsilante din
veacul at XVIII., Caragea §i Calimah dela inceputul veacului at
XIX., manualul de drept al lui Donici tot de atunci. Am tratat
isvoarele de drept din Ungaria, Tripartitul lui Werboczy, Aproba-
tele §i Compilafele din Ardeal. Afarg de acesfea, care sunt mai
importante, se in§irg ?rare isvoarele de drept externe : hrisoavele
§i uricele Domnilor din statele romane, ca emanaliuni ale puterii
for legluitoare, anaforalele Divanurilor domne§ti, mai tarziu a ob-
§te§tilor adungri, in cari se cuprindiau declarafiuni asupra unor
norme de (helot.
Am vgzut In studiul nostru §i cart au fast factorii creatori
de drept In organizajia statelor romane, acele organe, cari avand
puterea cea mai ?natty in slat, aveau §i puterea de a crea norme,
regule de drept obligatorii pentru teritorul intregului stat. Ace§ti
factori sunt isvorul de drept Intr'al doilea sens, al acestei no-
liuni juridice.
Rgmane acum sg vedem, care sunt in vechiul drepf roman
isvoarele de drept §1 in at treilea sens, adedg forma externs, In
care factorul legiuitor toarng norma de drept. fn acest sens at
isvoarelor de drept, In zilele noastre cunoa§tem, dupg categoria
deosebijilor factori investiji cu puterea de a crea dreptul, legea
ca emanaliune a puterii legiuitoare, regulamentul, deciziunea, or-
dononta ca emanaliune a puterii executive, statutul ca emana-
pune a autoritgjilor teritoriale autonome: In dreptul vechiu roman

www.dacoromanica.ro
 366

nu sunt aceste distinclii, dupg cum nici puterea de a crea norme

nu era separatg si data atator factori, ci ea era numai In mana
capului statului, a Domnului.
Am vgzut In studiul nostru $i distinctia, ce s'a fgcut, In
evolutia organizatiel statelor romane, Mire dreptul nescris §i drep-
tul scris. De§1 isvoarele de drept scris, In dreptul vechiu roman,
ne sunt conservate numai Incepand din veacul al XV., cand apare
cele dintaiu monument national de legislatie, nu rgmane Indoialg,
cg yiala In organizatiile vechi de state ale poporului roman a
lost carmuitg de regule de drept In Coate raporfurile vielii. Aceste
n'au putut fi decat regulele scrise ale cgrtilor de drept Intrebuin-
late In acele veacuri, cgci tradiliunea leggturilor cu imperiul roman
§i cu organizaliile biserice§ti de pe vremuri n'a putut sg fie nici
odatg perdutg, de altg parte regulele de drept nescrise, conservate
din generaliune In generatiune ca obiceiu vechiu (mos majorum).
Tntru cat aceste regule de drept, fie scrise, fie nescrise, oglindeazg
creatiunile de drept ale geniului national, ca ceva particular a
poporului roman, deosebit de regulele de drept a altor neamuri,
ele sunt aceea-ce intelegem sub jus valachium ab antiquo.
Tn legiuirile lui Alexandru cel Bun, Vasile Lupu isvoarele de
drept sunt: pravila (lex) §i obiceiul, la Mateiu Basarab legea (lex)
§i obiceiull) In legiuirile urmgtoare in general ggsim tot denu-
mirea de pravild, identinca cu legea.
Se mai face la Vasile Lupu distinctia pravila mireneascd
(ius humanum), pravila dumnezeeascd (bisericeascg ius divi-
num) *i pravila firei omenefti (ius nafurale).
Denumirea lege" (leagia) se intrebuinteaza pentru religiune
d. e. ...pentrucg igt va fi lepgdat leagia lui Hristos", de ar
fi vraciul gi jidov sau de altg leagie" lucru ca acela In po-
triva legii §i a pravilei" ; dar se Intrebuinteazg $i in sensul de
lege" §i legalitate" d. e. vor face In potriva dumnezeie§tilor
pravile lucrure fgrg leage", giudeful (ce) giudecg pre leage
§i pre dzge§tile pravile".2)
Al doilea isvor de drept este obiceiul. La. V. Lupu : cum
au lost obiceiul de vac", sg cunoascg, care pravile §i obiceae
se socotesc la oblastiile creOne§ti in toatg lumea" acest
obiceaiu au lost legiuit de legiufforii bgtrani" dupg obiceaiul
1) V. Longinescu, Istoria dretului rom. p. 211 §i 346.
I) V. Longinescu, Legi vechi rom. pag. 390.

www.dacoromanica.ro
 367 --
locului".3) La Donici : Ca o pravilg se pgzeOe §i obiceiul vechiu
at unei jgri, Inca aprobaluit" (cap. 1. 11.) Multe dintre obiceiele
vechi au lost trecute In legiuirile scrise §i astfel au ajuns ius
scriptum". Alex. Ipsilante in prefaja condicei sale scrie : ...jar din
obiceie am ales cele mai adese urmate in lard, insemnd ndu-se oa-
recum ci cu pravilele".
Raportul dintre pravilg §1 obiceiu e determinat in Codul
Calimah : ,,Drept aceea dacg In codul acesta nu s'ar afla o lege
potrivitg la pricina Infgpatg, atunci se cuvine a se urma pgman-
tescului obiceiu, carele In curgere de multi ani, de ob§te pgzan-
du-se §i intre judecgtori cercandu-se, s'au Intgrit si cu chipul
acesf a a dobandif puterea legiuitg" (art. 13).

§. 114. Pamantitii. Streitti.

Concepliunea cetgleniei de slat (indigenatului) in sensul
cetgleniei romane, sau in cel at cetgleniel din zilele noastre nu
o ggsim In vechile- legiuiri romarre0. In primele veacuri dupg
intemeierea statelor romane, dar §i In veacurile de mai tarziu,
populajiunea jailor nu era ap de numgroasg, ca sg poatg ocupa
tot pgmantul fiber. Elementul uman, ca factor de muncg §i de
producjiune In organizajia economics a evului mediu era foarte
cgutat.
Am vgzut, cg orgele In mare parte au lost Intemeiate de
elemgnte de coloni0, venife de peste hotare. In primele fimpuri
ale statului moldovenesc s'a Mut o colonisatie de Ruteni. Mai
tarziu s'au a§ezat In ora§ele jgrilor romane ca element negusto-
resc Armenii. Organizajia ora§elor s'a desvoltat dupg modelul
orgelor sgse§ti din Ardeal §i a celor germane din Oalilia. Si In
jrile romane, ca §i in alte state, locuiforii ora§elor s'au bucurat
de privilegii, inmunitgji, acordate de Domni, iar organizajiile org-
§ene§ti aveau cu totul altg situafie fajg de Domn, decal cum
aveau safele. In timpul lui Stefan cel mare, dupg o biruinjg se-
cerafg asupra Polonilor, prisonieri poloni In mare numgr au lost
adu0 In jarg §i a§ezafi In locuri libere, Intemeind noui state §i
a§ezgri. Negustorii din Odle Invecinate veniau in j rile romane,
aducand mgrfuri de peste hotare, care le vindeau, de alfg parte
3) ldem pag. 400.

www.dacoromanica.ro
 368

cumpgrau productele tgrii, sau alte mgrfuri aduse mat ales de

peste mare. Insuvi elementul romanesc, din nordul Ungariei, a
trecut In Galicia vi In condiliuni favorabile, oferite de regii Polo-
niel, a Intemeiat sate vi avezgri romanevti pe teritorii estinse.
Din toate aceste rezultg, cg circulatia streinilor In Odle
!wane nu era intru nimic limitatg, ci chiar luase un avant destul
de mare. Nu rgmane Insg Indoialg, cg in privinta situatiei juridice
vi in veacurile trecute era deosebire bike pdmanteni §i intre
streini. Singur pcimasntenii se bucurau de deplimitatea drepturilor
Impreunate cu vietuirea pe teritorul statului.
Pentru ca streinii sg se poatg aveza in tug Si sg rgmang
locuitori statornici, era nevoe de Invoirea Domnului. Forma litgli
de impgmantenire nu existau. Avezarea in tall a vr'unui strein,
sau a unor colonii de streini, era In interesul tgrii, aducand me-
seriavi, negustori, cgrturari, can lipsiau In tars. Prin urmare
venirea acelor streini, fiind si in interesul tgrii, li se asigurau
anumite situalii, privilegii deosebite, care le acorda Domnul. Prin
acordarea acestor privilegii, acei streini nu numai iii asigurau
drepturi asemenea pgmantenilor, ci iii asigurau $i o situatie chiar
superioarg, cuprinsg in privilegii. Aceasta era in cele mai rhulte
cazuri formalitatea, prin care intrau streinii in tars.
Se ggsesc multe cazuri In istoria Igri lor romane, cand streini,
de religie catolica sau chiar protestantg, ocupg direggtorii pe
langg Domnii Prii-Romanevti si ai Moldovei. Natural, cg aceviia
se_ ridicau la aceste situalii Mahe tot prin invoirea Domnului.
Prin aceasta se ridicau streinii Mire boierii tgrii.
Alte cazuri sunt, cand streinul se cgsgtoria cu o femeie
pgmanteancg. Dacg soda avea movie, streinul ajungea stgpan
de movie. Streinul boierit putea sg cumpere movie In tarp, chiar
ca pi pgmanteanul.
In tratatul dintre D. Cantemir, Domnul Moldovei, gi Pefru-
cel -Mare, impgratul Ruvilor, se ggsevie privitor la streini clausa,
ca Ruvii sg nu se amestece la boieriile Moldovei, nici sg nu se
Intoarcg in tarp, nici movii sg nu cumpere.') Se ggsesc insg
cazuri, cg streini au cumpgrat case vi vii in or4e2). Armenii $i
1) V. Alexandrescu, Studiu asupra istoriei gen. a dreptului pag. 233.
Un document din 1669 aratA, ca Chirija, goltuzul armenesc din Su-
ceava, au vandut o falce de vie la Cotnar, Intre via lui Ion, protopopul
armenesc din jos gi via lui Marcu Armeanul din sus. Intr'un act din 1671,
lorga, fiiul rAposatului Isaia Jitnicerul vinde lui Gaspar Caille, ceasornicarul,
frantuzul, casele sale din Iagi, ulita mare, citate la Alexandrescu, op. cit.
pag. 233-134.

www.dacoromanica.ro
 369

jidovii n'au avut dreptul de a cumpgra mo§ii la Para, ci numai

casg §I dugheni la targuri. Armenii au avut dreptul de a cum-
pgra vii.3)
Streinii nu puteau transmite averea caOgatg in igrile romane
decal copiitor. Celelalte rude erau excluse dela mo§tenire. Aceasta
era o garantie pentru a nu se Instrgina pgmantul Orli cgtre
streini. in lipsg de copii, mo§tenia Domnul dupg streini.4)
Regule pentru naturalisarea streinilor §i pentru drepturile
for civile s'au Infrodus mai Intaiu prin Regul. org. Dupg aceste
regule, on ce strein de rit creftinesc va veni in lug §i va dori
sg dobandeascg drepturi politice§ti (in acel Limp insemna: civile)
de pgmantean, le va putea caOga numai prin un document dat
de Domn, dupg o chibzuire a obi§nuitei ob§te§ti adungri. Acest
document se da, argtand capitalul, veniturile, meseria ce cunoa§te,
§i prin cari se faggduia a fi folositor statului, apoi petrecand 10
ani In Ora, cu purtgri cinstite. Atunci 'Apnea documentul de im-
pgmantenire, dobandind drepturi ca *i adevgrajii pgmanteni, !titre-
buinfandu-se de domn §i In slujbele larii, pentru care era destoinic.
Dacg vr'un strein se va insura cu pamanteanca nobilg Si
va da dovezile argtate, anti de naturalizajie se reduc la 7. In
lipsa de dovezi, Insurarea cu pgmanteanca nu mai da drept de
naturalizajie.
Streinii, ce se ocupg numai cu negulgtorii §i industrii, dacg
doriau a dobandi numai drepturi obi§nuite de pgmantean (nu §i
politice§ti), numai decal ca§tigau drepturile negustorilor §1 idus-
tria§ilor pgmanteni, dacg se Inscriau In corporalia locului, se
supuneau la dgri §i cheltuielele org§ene§ti. b)

§. 115. Familia In dreptul vechiu roman.

Familia In vechiul drept roman este normatg In conformitate
cu conceptiunea schimbata a timpurilor. Ea nu mai este inte-
meiatg pe absolutismul puterii paterne, care a !recut prin o mare
evoluliune.
3) RAspunsul Divanului Moldovei. catre guvernul Bucovinei, din 1782
v. Alexandresu op. cit. p. 234.
4) Un hrlsov dela Mihaiu Racovita pentru Dracea Armasul, v.
Alexandrescu loc. cit.
5) V. Regul. org. art. 379 (Tara Rom.) p. 1.5.

V. Ongor : Istoria dreptului romAn. 24

www.dacoromanica.ro
 370

Casatoria e privity ca o tainS a bisericii ea e regulata prin

legile biserice§ti. Raporturile juridice §1 norinarea for ?rid s'au
potrivit acestei concepliuni. Casatoria e precedata de logodna.
Logoditi, sau Intr'alt chip legali cu cuvantul §i INculi tocmala
(V. Lupu gl. 42 § 9). Logodnica nu-i datoare si# urmeze pe lo-
godnic, el Insa poate reclama la giudef pedepsirea oricarei In-
jurii Mute logodnicei sale. La Inchiarea actului casatoriel se fine
seams de impedimentele provazute in legile bisericei. Survenind
impedimentele precrazute de pravila, acestea nunte se vor des-
si nu vor putea acele obraze dup'aceea sa se mai casa-
toreasca nici cu alte obraze streine".1) V. Lupu gl. 42. 7.
Femeia casatoritg iese de sub ascultarea pgrinfilor, sau de
sub puterea sa (dad a fost- vaduva sau majorN), §i infra sub
puterea barbatului. 2) Fala de barbat trebue sa fie cu credinfa,
altcum e pedepsita. E datoare sA urmeze pe sot, muierea cand
nu le va pleca, nici va asculta de biserica, candu-i va zice sä
mearg5 dupa bSrbatu'§i, carele o va cere §i o chiama sa vie
acasa §i sa locuiasca /mpreuna, de vreme ce au fugit §i cu vre-o
vine, barbatul s'a Intors despre aceea gre§ala, atunci barbatul
are putere sA meargA cu giudeful mirenesc §i o ia. §i fara de
voia ei, ce se zice cu de-a sila." 8) 13Arbatul are drept de corec-
fiune asupra sojiei. Poste sa indirepteze §i sa ciarte (pedep-
seascN) bgrbatul pe muiare §i... §i Inca sA o bats §i cand va fi
cu vine, §i atunce cu mNsura, sä nu o prea tread, cu bland*,
iar nu cu vr4mN§ie..."4) Soful poate reclama pedepsirea oricarei
injurii Matte soliei. Solul are obligaliunea de a da intretinere so-
liei sale. Cela ce nu va chema vraci la boala muierii lui, §i sa-i
cumpere de tot felul de vracevanii §i de alte de Coate bucatele
ce-i vor trebui, §i de va muri atunci dintr'aceea boala, perde-va
barbatul tot venitul, ce va avea de pe ocinile muierii, sau macar
de i-ar fi pt daruit ceva pi aceea vor lua, sau §i alt lucru, ce va
fi dupa obiceiul locului, cum s'ar zice, on ce ar avea." 5)
Copiii stau sub puterea parinfeasca sau sub ascultarea pd-
rintilor (amandoi au aceasta putere). Parintele are drept de co-
a) V. Longinescu, 1st. dreptului rom. p. 224.
1) V. Lupu gl. 32 §. 46.
') Idem gl. 25 §. 13.
4) Idem gl. 23 § 1.
4) Idem gl. 8 §. 28.

www.dacoromanica.ro
 371

rectiune (parr certare sau bgtaie cu mgsurg) asupra copillor si

nepotilor pang la a 8. spitg, In afar de judecatg, si Inainfea ju-
decgtii. In caz de abuz at pgrintelui, acesta e dator sg-si eman-
cipeze copiii, iar de va vrea, poate sg fad pe tats -sgu si fgrg
de voia lui sg-i dea ce-i va fi partea si sg se usubeascg de dans."
Zestrea e on ce avere a femeii mgritate. Zestrea poate fi
data de tatal femeii, de un strein cand se va afla nesting un
strein sg inzestreze pe vr'o muiere... cum de va muri muierea, sg
vie zestrele iargsi la mana lui." 7) Sofia ramane proprietarg a
zesfrei, sojul are veniturile ei.
Darurile infre bgrbat gi sotie (donationes infer virum et uxorem)
sunt valabile numai dupg moarte. Cand se va prileji un om
casariu In viaja lui sg-si dgruiascg avulia sa femeii sale, sau
femeia bgrbatului sau, acest dar se va adevgra dupg moarte, iar
nu In viatg ; insg si moarte sa fie din fire, iarg nu de vr'o nevoe." s)
Cgsgtoria se desface prin moarfea unuia din soil, sau prin
desparlenie, care poate fi pe calea judecgtoriei, sau in afarg de
judectorie. Despgrtenia poate fi provisorie si definitivg. Despgr-
lenia judecgtoreascg definitivg e legatg de formalitatea numita
darea mane!.
inrudirea e corgspunzgfoare dreptului roman. Nu prezent5
nici o particularitafe deosebitg Mire obraze ce vor sui st vor
pogori ", /nrudire lateralg cu obraze ce stau de-o parte". Cus-
crie (adfinitas) sunt rudele sojiei. Feciori si fete trupesti, nasculi
prin generatio, In opozitie cu cei de suflet. 9)
Privitor la varstg sunt: cuconii pang la al septelea an (in-
fantes), cuconi miccori (impuberes), bgietii pang la 14, fetele pang
la 12 ani, cei de viirstci (puberes) dela 12 resp. 14 pang la 50 ani ;
la 18 ani este plena pubertas, mai mici de 25 ani (minores), mai
marl de 25 de ani (maiores), beitranii cei dela-50 pang la 70 ani.
Tutela e definitg: Un om are un cucon micsor, la moartea
lui cunoscand, ca iaste micsor, lasg Coate bucafele lui pe mana
unui om bun sa le lie st sa se hrgneascg cu dense pang In cu-
fare vreme, pang va fi cuconul de varsta, afunci ca un mosnean
sa le is sg le lie el." 10)

9 Idem gl. 30. §. 1.

9 Idem gl. 16. §. 23.
8) Idem gl. 8. §. 27.
9) V. Longinescu Ist. drept. p. 217.
10) Idem gl. 15. §. 25.-

24*

www.dacoromanica.ro
 372

Tutorii se mai numesc pristavii, pe cari i-a 1Nsat bkbatul

a fie socotitori case -$i ", ispravnicii bkbatului sau femeii, sau a
vr'unui cocon micsor.

§. 116. Proprietatea. instrainarea el, dreptul de protimisis.

Legiuirile vechi, ale lui Vasile Lupu $i Mateiu Basarab, nu
conlin distinaliile dreptului roman In chestiunea proprietNtli. Denu-
mire de proprietate" nu se iveste decal in legiuirile cele mai
noi, asemenea $i cea de posesiune". Proprietarul e numit in
legiuirile vechi steipan, cu voia stdpiinului a cul va fi fost",
Ma de voia stdpanului acelui loc", stelpanului celuia cu
local nu se dA nimic". in textul latin al lui Prosper Farinaccius
notiunea de stgpan proprietar e redatA cu terminul technic
dominus direclus. F.* de acesta e cunoscutN tot din doctrina
acelor vremi noliunea: dominus utilis, pentru a denota pe pose-
sorul neproprietar, care are dreptul de a folosi lucrul $i a-i culege
fructele.
Ca proprietate inmobiliara sunt, argtate: mosiile, ocinele,
locul $i casa.
Posesiunea e cunoscuta sub denumirea de tinere, mai rar
biruintd, biruire. De vreme ce va fi tiind nestine neste ocine
streine §i se hrkieste cu danse, $i de va gAsi vre-o comoara
acolo, nu se va chema a stdpanului, WA a .celuia, ce au ggsit".1)
Tot omul poate sa -si is bucatele dela cela, ce i le tine §i-i
le socoteste, macarN de Si -ar fi pus si chizias".2)
Privitor la dobandirea proprietNlii legiuirile vechi conlin norme
pentru aflarea de comoard i pentru fructe.
Multe dinfre normele relative la proprietate erau regulate de
obiceiul parnantului. Asa este normatg Instrdinarea proprietdtii
inmobiliare.
Proprietarul pNmantului nu poate instreina mosia la on ce
ar vrea el. Divanul Moldovei dg, privitor la acest obiceiu al pg-
mantului, guvernului austriac din Bucovina la 1782 urmatoa-
rea regulgt
Cel ce va cNdea la datorie, sau pentru alts trebuintg va
avea sa -vanda mosia sa, are datoria sa Intrebe intaiu pe fiii AI
1) V. Lupu gI. 7 §. 8.
') Idem. gl. 12 §. 4.

www.dacoromanica.ro
 373

de vor fi In varst, s. i pe neamuri, §i pe rcizci a, §i cand nu vor

voi aceia sg o cumpere, atunci poate sd o vandci 0 la streini ;
iar cind nu va Instil* pe fiii sgi si pe neamuri si pe rgzgsi,
atunci ei vor putea, dupgce vor afla de vanzare, sg tragg In ju-
decatg pe on cine va cumpgra si sg o rgscumpere".3) Aceeasi
regulg a obiceiului vechiu romanesc o ggsim la Inceputul vea-
cului al XVI si In cele 8 districte romanesti din Banatul Seve-
rinului.9 Aceastg regulg pentru protimisis a obiceiului vechiu
romanesc, juxta ritum valachie", cum se numeste In documen-
tele unguresti, o ggsim codificatg In codul lui Ipsilanti.
in capitolul pentru protimisis se spune: Cand va vrea cineva
sg vanzg lucru nemiscgtor, sg aibg datorie a da In stire Intaiu
rudelor ce vor fi pgrtasi la aceea movie cu dansul, sau rgzorasi
si in urmg la rudele cele mai de-aproape, lima la cei din care
se trage el, si la frail si la nepoji de frail, la unchi si la copiii
unchilor, iar nu mai mull. Dupg aceasta sg dea de stire la cei
ce vor avea vre-un amestec si Impgrtgsire la acea movie, mgcar
sg nu fie nici rude: si In urmg la vecini si la locuitori, cu cari
Impreung Isi plgteste birul sau, on tot la acel sat, on tot la acea
mahala. $i In urmg tuturor acestora sg dea In stire celor ce se
vor algtura cu acea movie despre vre-o- parte. $i cand acesti
toll se vor lepgda de privilegiul de protimisis ce au, atunci stg-
panul sg-si vanzg mosia lui fgrg de fricg, la on ce fel de mu-
steriu se va Intampla; si cand in urrna cei ce au protimisis se
vor cgi si vor cere acest protimisis, sg nu li se mai dea ascultare".
Sorocul de protimisis, la cei ce sunt de falg si la cei ce
vgd si and vanzarea, este 30 -zile, iar la cei ce lipsesc, este
4 luni".3)

§. 117. Dreptul de mo9tenire.

Vechiul drept romanesc cunoaste formele de transmisie ale
proprietajii pentru cazul de moarte prin testament si ab intestat.
La Vasile Lupu se ggseste si legatul si substitujia fideicomisarg.
Mostenirea confine : ocinele ce pogor din batrani", mosia,
3) Alexandrescu, Istoria gen. a dreptului pag. 226.
4) Vezi la pag. 208 cazul unui nobil roman la 1503.
5) V. Studiul special : Dreptul de protimis in vechiul drept roman de
Paul Negulescu pag. 171-207 In Studii de istoria dreptului roman.

www.dacoromanica.ro
 374

$i avufia, care face mofnenia. Eredele, cel ce a0eapta

ocinele
sa mo§neneascg ocinele §I avufia cuiva, e mwean. 1)
In dreptul de mo§tenire ab intestat dreptul roman rgmane
credincios principiilor dreptului roman. Cop Ili de amandoug sexele
au drept egal de m4enire, nefgcandu-se deosebire Intre bgiefi
*i fete. 2) Prin testament se putea face distinclie intre bgiefi si
fete. Fiind fetele mgritate si Inzestrate de- mai nainfe, dupg regula
din obiceiul pgmantului, ele nu mai aveau dreptul de mo*tenire
algturea -de ficiori. Acesf obiceiu nu mai era In congruenfg cu
principiile dreptului roman, care dg fetei Inzestrate dreptul de a
aduce In mo§tenire zestrea primitg §i a primi si ea pane frgleascg.
in condica lui Ipsilante e codificatg regula din obiceiul Oman-
tului In capitolul pentru mostenire : Dupg ce se va Inzestra fata
de pgrinlii ei, s nu aibg nici de cum voe dupg moartea pgrin-
filor ei sg intre in mo§tenirea lor, cu cuvant ca sg puie §i zes-
trea ei la mijloc, ci sg fie mulfumitg pe zestrea ce va fi luat."
Regula aceasta nu se mai referg numai la moVenirea cu
testament, ci §i la cea ab intestat.
In codul Caragea se menfine regula din obiceiul pgmantului.
Cand (pgrinfii) au ficiori *i fete, numai ficiorii moVenesc de o
potrivg, pi pe fete, de nu vor fi Inzestrate, datori sunt sa le Inzes-
treze §i sg le cgsgtoreascg." In codul Calimah dispozifie de aceegi
naturg: Fiicele cele inzestrate de cafre pgrinfi nu pot cere sinis-
fora (colalle, punere la mijloc), dar nici stint silite sa puie la
mijloc zestrurile" (art. 1013).
La Vasile Lupu ggsim o interesantg definifie a testamentu-
lui : Lin om, la moartea sa, de-si va ldsa cu limbs de moarte
mult-putin ce va avea, acela poate singur cu voia sa, fgrg de
giudef sg-i fa acea ramg§i1g, !gra nicI.o smintealg gi fgrg nici
o certare." $) Regule precise pentru testament ggsim mai Intaiu
In codul Ipsilanti in capitolul pentru diatd :
Cei ce vor face dieji, sg fie cu minute Intregi L. fgrg de
vicle§ug, sg arate in diefile for tot adevgratul at averei §i at da-
toriei tor. Sg nu lapede din mo§tenire pe mo§tenitorii for cei
1) V. Longinescu, Istoria dreptultil rom. pag. 232-233.
') V. documentele dela Ilias-Voda din 1549, dela Bogdan din 1513
dela Stefan Gheorghe din 1657 si unul din 1747 reproduse la Alexandrescu,
Istoria gen. a dreptului pag. 229-230.
3) GI. 15 §. 212.

www.dacoromanica.ro
 375

adevarali, farg de a nu arata vina for. Nici sa lase cea mai multa
parte din averea for la vre-unui din rudele lor, pentru multa dra-
-goste ce va fi avand spre acela, napastuind pe ceialalli ce sunt
tot de o traptg impreung mo§tenitori, din care aceasta lass greu-
tate sufletului sau §i prigoniri intre rudele lui. $i mai In scurf
diefile sa-0 aibg cea cuviincioasa adeverire a martorilor celor
vrednici de credinjg i mai vartos a arhiereului locului sau a
altui mai de cinste bisericesc obraz, And nu se va afla aproape
scaun de archiereu."
Partea obligatg (porliunea legitima) fajg de testament este
pentru parinli §i copii li, parte. Copiii §i nepojii au drept de In-
taietate fajg de rudele cele de sus", acesfea au intaietate Ng
de rudele cele de algturea."
Cop Hi §1 pgrintii cand diata nu urmeazg pravilei, Ca sa
lase morlul inteansa cgzuta mo§fenire", pot strica aceasta diata.
Rude le de algturi au acest privilegiu numai dacg mortul a basal
mo§tenitori obraze de necinste §i de pravile neprimite."

§. 118. Procedura procesualA.

fit vechile legiuiri se menjioneaza giudetul In Moldova, ju-
decata in Tara Romaneascg, ca instanjele care slujiau dreptatea.
Giudejul e bisericesc *i mirenesc, iar instanja superioara giudet
mai mare. Funcjia de judecgtor in Moldova o face giudetul, In
Tara Romaneascg judeceitoria
Lucrul de cearta se ducea inaintea judecgtoriului cu ptird,
partite erau partig (nu va fi injeles ptira de ispravg amanduror
pdrti,Filor"). Procedura veche cuno§lia regula elementarg, de a
chema parfile in judecatg la un termen zis soroc. Citarea la ju-
decata se trimetea prin un boier (sorocire). Cel ce nu se infali§a
in ziva de judecatg, perdea para, dupg regula : cine fuge de ju-
decatg, nu are dreptate. Dacg paratul nu se putea infaji§a (little()
pricing binecuvantatg, giudejul amana cercetarea pricinei.
Dovada se fgcea cu : martori, scrisori, experti, jurdmcint §1
prin juratori.
Martorii trebuiau sa fie oameni de credinja, oameni buni §i
vestiji de credinja, ?ntregi §i la vedere, atata sa mate de adeva-
rat, cum este intru top credinja ca aceea cum lumina soarelui

www.dacoromanica.ro
 376

face ziva. Nu pot fi martori oamenii de ras si de batjocurg, pe,

care nu-i bags nimeni nici Inteo samg. Sunt incapabili de a li
martori pentru solie, cand se plange de vrgsmgsia sotului, rudele
sau oamenii muierii. !n unele cazuri un singur martor e de ajuns,
de altg data se cer doi ; la contraziceri e regula ca la Coate giu-
delete ; mai adevgrat sunt mgrturiile, care zic cg este asa, decat
cele ce zic, cg nu-i asa".9
Dovada cu scrisori e obligatoare si pentru giudet, dacg in-
vocg scrisoare dela Domnul jgrii. Cand va zice giudeful cu-
tare lucru 1-am fgcut, pentrucg mi-au dat Invglgturg domnul meu,
carele ieste mai mare pe o Orr ; nu-i vom crede acest cuvant,
numai trebue sg arate aceea Invglgturg a celui Domn, au cu
marturi, au cu scrisoare de mana Domnului jgrii".2)
Experfi sunt doftori (vraci) si moase. Cand va zice vraciul,
cg este rana de moarte, 11 vom crede; mai vartos cand se va
afla, cg vraciul este dascgl, cum le zic acestora doftori, atunci
se crede si mai bine, decal ar fi altul mai prost bgrbier sau
descantator". Ori ce va zice vraciul vom crede pentru rang,
mgcar de nu s'ar Jura, sau de ar fi vraciul si jidov, sau si de
altg lege, atunci vom crede mai mult". La contrazicere Mire
experli si martori, privitor la o rang, mai crede-se vraciul decat
mgrturiile.
Juramantul cafe odatg e de ajuns pentru a scgpa din pri-
cing (ode va giura, cum nu stie, c'au Post acei bani rgi, sg fie
In pace, nici o certare sg nu aiba"), uneori pe langg jurgmant
e necesarg si dovadg de martor sau presumpliune.8)
Giudejul apreciazg dovezile, dar in caz de Indoialg, apre-
ciazg favorabil. la in seams si presumpliuni, (prepusuri, semne,
Injelesuri).
Jurdtorii sunt o instituliune veche a vechiului drept roma-
nesc. Ea se ggseste In statele romane, ca si la Romanii din re-
gatul ungar. 0 cunoastem din studiul nostru asupra celor 8 di-
stride romanesti din Banatul Severinului. Martorii mgrturisesc
fapte despre cari au cunostinig. juratorii fgceau dovadg, cg una
din pgrji, careia judecgtorul i-a dat jurgmant pentru a Intgri fap-
tele, pe care Isi Intemeia para, merits sg fie crezutg de judecg-
1) V. Longinescu, Istoria dreptului rom. pag. 233-234.
2) V. Lupu gl. 58 §. 7.
') Longinescu, op. cit. p. 234-235.

www.dacoromanica.ro
 377

tor. lurgtoril dovedesc, cg pailea, pentru care jurg, e persoang

de omenie, cinstitg, vrednicg de credinjg. De regulg sunt de o
stare socialg mai Malta decal partea din proces. Numgrul for e
fixat In 6, 12, 24. lurgmantul se face pe evanghelie si cruce, ca
si al martorilor.')
Giudejul isprgveste procesul prin hold rire, lege sau ispravd.
?n contra holgririlor se poate da apel la all giudef mai Inca. Nu
Nu se poate apela In contra judecglilor aduse pentru rapire.
Execulia pentru datorie se face nu numai asupra averii, ci
$i asupra persoanei datornicului.
Institujia lucrului judecat (res judicata) nu era cunoscuta In
vechea procedurg. 0 judecatg isprgvitg sub un Domn putea fi
Inceputg din nou sub all Domn, $i judecatg chiar in sens con-
trar. Aceastg nestatornicie In judecarea proceselor era nu numai
In procesul civil, ci si- in cel criminal.
Pentru a Impedeca Inoirea unui procos judecat si a asigura
statornicia hotgarei aduse, se depunea de partea castiggtoare In
visteria domnului o sums de bani, fixatg de Domn. Aceastg in-
stitulie e cunoscutg sub denumirea de hieriiie.5) Acest mijloc Insg
cade In desobisnuinjg, In veacul al XVIII nu mai este cunoscut.

§. 119. Dreptul penal.

Dreptul penal In vechiul drept roman are aceleasi principii
fundamentale ca $i celelalte legiuiri penale conteniporane.
In conformitate cu concepjiunea timpului urmarirea faptelor
punibile nu era de interes public, ele nu erau considerate ca atin-
gand ordinea publicg, ci erau privite din punct de vedere wdau-
nelor causate celui vatamat. Prin urmare toate normele penale
pleacg din acest punct de vedere. Persoanele nu sunt egale Ina-
intea legii, facandu-se deosebire la aplicarea normelor dupg stares
socialg a persoanelor, dupg vazg, religiune, sex si profesiune.
in croirea pedepselor legiuirile vechi sunt conduse de legea asa
numitg a talionului : Dinte pentru dinte". Pedeapsa poate fi rgs-
cumpgratg, prin ierfare si Impgcare, chiar si pedeapsa de moarte
In unele cazuri.
4) V. Alexandrescu op, cit. p. 244 -248.
6) V. Idem, op. cit. peg. 238.

www.dacoromanica.ro
 378

Pedeapsa e numitg certare.infraciiunile, vini, greceli, se ceartg

(se pedepsesc). Certgrite sunt: cumplite, mai cumplite, mai marl,
mai rele, mai ware. Sunt certgri trupe§ti §i certhri cu bani. Fd-
cdtorii de rele (infractorii) savar§esc gre§eli de cap, gre§eli marl
§i mai marl. Se tine seams la judecarea pricinei de gandul (in-
tenjiunea), de persoana victimei, de locul, de vremea faptuirei §i
de persoana facgtorului de rele.
Pedepsele sunt multe §i variate, nu se line seams de gra-
dalia lor. Ca pedepse sunt : moartea, moartea cumplitg, arderea
In foc de viu, thierea capului, spanzurgtoarea, injaparea, vgrsarea
de plumb topit In gurg, purtarea de cozile tailor, tgierea manii,
a nasului, ocna (pe limp limitat $i pe viatg), surghiunul, purtarea
prin targ cu pielea goalg §i bgtaie pe toate ulijele, bgtaia, inchi-
soarea. Afar de aceste pedepse trupeO, mai erau pedepse de
avere : confi§carea bunurilor §i amenda. Pedepse aplicate de re-
gulg de judecgtoriile biserice§ti erau: neingroparea, afurisenia §i
oprirea dela bisericg.
Pedepse de degradare civics : perderea cinstei, chiar §i pen-
tru mo§tenitori. Cel ce va °tray' pe cineva, nu numai Il /or
pedepsi cu cumplita certare, ci Inca §i cuconii lui, ce vor rama-
nea pe urmg, vor fi neputernici, !gra nici de o cinste §i ru§inali
inaintea tuturor." (V. Lupu gl. 10 § 2).
Cause, cari iarta de pedeapsa sunt : nebunia, iertare a pra-
vilei (gre§alg de care iartg §i sloboze§te pravila"), varsta, legi-
lima apgrare, porunca mai marelui, obiceiul locului.
Cause, cari micpreaza pedeapsa, sunt : mania, befit], som-
nut, dragostea, varsta, iscusirea $i destoinicia faptaplui (e om
cu o meserie de folos pentru public), binele fgcut locului, boieria,
gre§ala_fgra In§elaciune, obiceiul locului.
Cause, cari Ingreuneazg pedeapsa, sunt : boieria, Inrudirea.
Denunjarea facatorului de rele in unele cazuri e obliggloare.
Infracliunile sunt determinate, potrivit desvoltgrii viejii sociale
§i etonomice de atunci.
Acjiunea publicg poate fi exercitata nu numai de persoana
vatamata, ci *i de a treia persoana, ca tata, barbat, stapan, vla-
dica, egumenul. 1)
Ar:

In textele citate din vechile legiuiri am Intrebuintat ortografia

actuald, in afarg de textele din anexe. Forma veche a cuvintelor
nu are importanla pentru jurist.
1) V. Longinescu, Istoria dreptului rem. pag. 236-258.

www.dacoromanica.ro
 Tabla de materii.
Pag.
I nfroducere.
§. 1. Definitiunea istoriei dreptului roman 3
§. 2. Tratarea istoriei dreptului roman 5
§. 3. Metode de tratare. Perioadele istoriei dreptului . . 7
§. 4. Necesitatea studiului istoriei dreptului 9
§. 5. Dreptul neamului romanesc asupra pamantuluilocuit de el 11
§. 6. Isvoarele de drept in general §i literatura istoriei drep-
tului roman 13
§. 7. Timpul preistoric £ 17

Perloada 1.
din cele mai vechi limpid pang la intemeierea
principafelor romane.
A) Epoca Dacci.
§. 8. Privire istorica. Agatir§ii. Scitii. Getii. Luptele cu Ro-
manii. Ocuparea Daciei 21
§. 9. Organizarea statului Dacia. Teritorul, populatiunea, tri-
burile, puterea suprema 24
§. 10. Puterea regala la Dad 25
§. 11. Organizatia socials : nobili, oameni de rand, sclavi 26
§. 12. Organizatia armatei : pedestra§i, calareti. Arme . . 27
§. 13. A§ezimintele vietii sociale. Familia. Casitoria. Mijloa-
cele de traiu, agricultura, comerciul 27

B) Epoca Romans.
§ 14. Privire asupra istoriei Romanilor in Dada, dela Traian
la Aurelian. Lupte cu Sarmatii, Roxolanii, Marco-
manii §i Gotii. Retragerea legiunilor 30
§ 15. Teritorul provinciei Dacia 32
§ 16. Populatiunea. Coloni§ti, autohtoni, armata, functionari 33
§ 17. Organizarea centrals. Impartirea provinciei. Guverna-
torul, legatii pretoriani, adunarea provinciei . . . 37

www.dacoromanica.ro
 380

Pag.
§. 18. Organizarea teritorialg. Colonii, municipii, sate. Ordo
decurionum, Augustalium, populus. Functionarii . . 39
§. 19. Organizatia financiarA. Impozite directe, indirecte.
VAmi. Mine 43
§. 20. Organizatia militara. Legiuni, cohorte, Me, Coman-
danti, functionari 45
§. 21. Organizatia religioassi 46
§. 22. Ora§e din Dacia. Linii de comunicatiune 47
C) Epoca popoarelor barbare.
§. 23. Privire istoricA. Gotii. Hunii. Gepizii. Avarii. Slavii
Bulgarii 51
§. 24. Formarea nationaliatii romane 59
§. 25. Poporatiunea daco-romans sub barbari. Dispozitia ora-
§elor. Rolul satelor. Organizatia primitive . . . . 60
§. 26. Date privitoare la organizarea popoarelor barbare . . 62
§. 27. Dovezi pentru aflarea Romanflor in Dacia, inainte de
venirea Ungurilor. (Toponimie, cronici, documente) . 64
§. 28. Biserica Romanilor din Dacia TraianA 69
Institujiuni juridice.
§. 29. Dreptul roman in Dacia 73
§. 30. CetAtenia romans. Cives Romani. Peregrini . . . 75
§. 31. Familia romans 76
§. 32. Proprietatea 78
§. 33. Dreptul peregrinilor in Dacia 80
§. 34. Tablele cerate 81
§. 35. Continuttil tablelor cerate 83
Perioada II.
dela cele dintai state nalionale 13Arta la Inchegarea principatelor
romane Intr'un stat (1866).
A) Epoca prima, pad la moartea lui Vasile Lupu
ci Matei Basarab (1654).
§. 36. Privire istoricA. Organizatii de state in Europa. Veni-
res Ungurilor, consolidarea for in stat. Raportul cu
Bizantinii. Pecenegii. Cumanii. 'Mull 91
§. 37. State romane in teritorul fostei provincii Dacia la fi-
nea veacului IX. 95

www.dacoromanica.ro
 381

Pag.
§. 38. Organizatia de state romane 1nainte de intemeierea
principatelor 99
§. 39. Venirea Ungurilor §i cucerirea for 104
§. 40. Cucerirea Ardealului de catra Unguri in veac. XIXIII 107
§. 41. Situatia Romani lor sub cucerirea ungureasel Proprie-
tatea, nobilimea, organizatia nationali, dreptul va-
lachic, soartea taranilor 109
§. 42. Organizatia statului ungar. Regele, prerogativele re-
gale §i limitarea lor. Legea consiliului. Dreptul de
rezistenta. Regele tanar 112
§. 43. Organizatia statului ungar. Clase sociale. Curtea re- '
gala. Organizatia teritoriala 115
§. 44. Intemeierea principatelor. Tara Romaneasca §i Moldova 117
§. 45. Privire istorica dela intemeiarea principatelor pans la
Vasile Lupu §i Mateiu Basarab 123
§. 46. Teritorul statelor romane 127
§. 47. Populatiunea. Clase sociale. Traiul material . . . 131
§. 48. Organizatia centrals a statului. Domnul §i puterile lui
Succesiunea la tron. Divanul tarii 134
§. 49. Diregatoriile. Boieriile. Principalii functionari ai
Domnului 137
§. 50. Organizatia teritoriala. Tinuturi. Judete. Ora§e. Sate 140
§. 51. Organizatia militara. Elementele oastei. Unitati. Feluri
de armata. Arme. Legatura intre mo§ie §i slujba militarit 147
§. 52. Organizatia financiara. Visteria Domnului. Birul. Zecimi
§1 prestatiuni. Mine. Vami 152
§. 53. Organizatia bisericeasca 155
§. 54. Raportul de drept international cu imperiul turcesc
Expansiunea puterii turee§ti. Inchinarea. Notiuni juri-
dice asupra inchinarii. Insemnatatea politica. Conti-
nutul inchinarii 158
§. 55. Voivodatul, originea, fazele lui. Situatia voivodatului
fata de cnezi. Voivozii din teritorul locuit de Romani 163
§. 56. Dreptul vechiu. Dreptul scris §i nescris. Pravile. Obi-
ceiul pamantului 168
§. 57. Legiuirea lui Alexandru cel Bun 170
§. 58. Legiuirea lui Vasile Lupu. (Carte Romaneasca de in-
vataturi dela pravilele imparate§ti) 174

www.dacoromanica.ro
 382

Pag.
§. 59. Legiuirile lui Matei Basarab. (Pravila dela Govora. in-
direptarea legiei) 178
Anexa' :
§. 60. Texte din Legiuirea lui Alexandrul cel Bun . . . . 179
§. 61. Texte din Cartes Romaneasca" a lui Vasile Lupu . 184
§. 62. Texte din Indireptarea legiei a lui Matei Basarab . . 190
§. 63. Organizatia voevodatului ardelenesc. Estinderea puterii
regelui ungar. Voevodul, autoritatea §i atributiunile lui 196
§. 64. Organizatia teritoriala in Ardeal. Situatia Romani lor.
Unio trium nationum. Desvoltarea voivodatului inde-
pendent. Dietele ardelene§ti. Armati. Finante . . . 198
§. 65. Organizatia Ungurilor, Sacuilor §i Sailor 201
§. 66. Organizatia Romanilor in cele 8 districte din Banatul
Severinului 205
§. 67. Organizatia Romanilor in districtul Tarii Fagaraplui 209
§. 68. Organizatia Romani lor din tinutul Hategului, Hune-
doarei §i Devei 213
§. 69. Situatia Romanilor din Va lea Rodnei . . . . . 215
§. 70. Organizatia Romani lor in Maramure§ 220
§. 71. sIzvoarele de drept in Ungaria. Primele codificari. De-
cretum majus al regilor Matia §i Vladislau II. Tripar-
titul lui WerbOczy. Corpus juris hungarici . . . . 223

B) Epoca II. dela Vasile Lupu a Mateiu Basarab

pad la revolutia din 1821.
§. 72. Privire istorica. Dinastiile. incalcarea suveranitatii in-
terne. Fanariotii. Protectoratul rusesc. Rivalitatea intre
Austria §i Rusia. Rapirea Bucovinei §i a Basarabiei 228
§. 73. Izvoare de drept in Tara Romaneasca §i in Moldova.
Codurile Ipsilante, Donici, Caragea §i Calimah. Ce-
lelalte legiuiri ale principatelor 233
Anexd.
§. 74. Texte din codul Alexandru Ipsilante 241
§. 75. n n a Andronache Donici 244
§. 76. ,,- loan Caragea 246
§. 77. a a ,, Scarlat Calimah 250

www.dacoromanica.ro
 383

Pag.
§. 78. Principatul ardelenesc independent pang la 1691. Pri-
vire istorica. Seria principilor ardeleni 256
§. 79. Principatul ardelenesc sub dinastia de Habsburg. Pri-
vire istorica. Rizboaiele cu Turcii. Reforme in orga-
nizatia tariff. Sanctiunea pragmatics. Regulamentul
urbarial. Reformele lui Iosif II. Unirea Ardealului cu
Ungaria 261
§. 80. Teritorul §i populatiunea principatului ardelenesc . 266
§. 81. Situatia juridica a populatiunii ardelene. Clase sociale
Natiuni. Religiuni 268
§. 82. Organizatia statului ardelean. Alegerea principelui
Staturi Si ordine. Consiliul intim. Guberniul §i cance-
laria aulica. Tab la justitiara. Inaugurarea principelui
Drepturile lui 271
§. 83. Diploma Leopoldinum" r . . 273
§. 84. Legile ardelene§ti. Approbatae Constitutiones. Compi-
latae Constitutiones. Adieu novellares 275
§. 85. Organizatia bisericeasca in Ardeal. lerarhia Romani lor 279
§. 86. Intemeiarea granitelor militare. Importanta elementului
romanesc pentru apararea tarii. Granita in Banat §i
in Ardeal. Organizatia granitei. Raporturi de drept 285
§. 87. Supplex libellus Valachorum 289
§. 88. Organizatia Bucovinei sub Austrieci 295
§. 89. Organizatia Basarabiei sub Ru§i 297
§. 90. Continuitatea Romani lor in Dacia. lstoricul. Argumen-
tele contrarilor. Combaterea lor. Stadiul actual. Ve-
derile principalilor aparatori ai continuitatii . . . 299
C) Epoca a treia. Dela revolutiunea din 1821 pand la
inchegarea unirei principatelor la 1866.
§. 91. Privire istorica. Revolutia Eteriei grece§ti. Revolutia
romaneasca. Tudor Vladimirescu. Nouii domni Oman-
teni. Conventia dela Akerman. Pacea dela Adrianopol 311
§. 92. Evolutia organizatiei principatelor. Regulamentul orga-
nic. Domniile regulamentare. Conventia dela Balta-
Liman (1849). Suprimarea dreptului de alegere a
Domnului §i Adunarii 313
§. 93. Tratatul de Paris. Divanurile ad-hoc. Dorintele privitoare
la organizarea principatelor. Conventia de Paris . . 317

www.dacoromanica.ro
 384

Pag.
§. 94. Alegerea Domnului. Puterile lui. Separatiunea puterilor 319
§. 95. Adunarea legiuitoare (obicinuita ob§teasca adunare) . 322
§. 96. Diregatoriile Statului. Infiintarea departamentelor. Sfatul
administrativ. Mare le slat al ministrilor 323
§. 97. Evolutia organizatiei teritoriale. Tinuturi, judete. Ocoale
Pla§i. Sate. Ora§e 326

§. 99. Evolutia organizatiei judecatore§ti

....
§. 98. Evolutia organizatiei financiare. Vistieria statului. Dari
Willi §i alte venituri 327
329
§. 100. Situatia de drept international Data de Turcia. incal-
carea capitulatiunilor 331
§. 101. Constitutia data principatelor de Conventia dela Paris
din 1858 - 334
§. 102. Privire istorica asupra domniei lui Cuza-Voda . . . 337
§. 103. Statutul desvoltator Conventiunei dela Paris (Reforma
constitutionals a lui Cuza-Voda) 343
§. 104. Secularizarea averilor manistire§ti. Emanciparea bise-
ricei romane, declararea de biserica independents . 345
§. 105, Reforma pentru regularea proprietatii rurale . . . 347
§. 106. Constitutia austriaci din 20 Octomvrie 1860 . . . 350
§. 107. Constitutia noua a Ardealului 354
1. 108. Legea electorala ardeleana din 1863 355
§. 109. Legile aduse de diets din Sibiiu 357
§. 110. Chestiunea unirei Ardealului cu Ungaria . . . 359
§. 111. Reforma organizatiei in Bucovina 360
§. 112. Reforms organizatiei in Basarabia 362

instif uliuni juridic e.

§. 113. Isvoarele dreptului vechiu roman 365
§. 114. Pamanteni. Streini 367
§. 115. Familia in dreptul vechiu roman 369
§. 116. Proprietatea. Instrainarea ei. Dreptul de protimisis 372
§. 117. Dreptul de mo§tenire 373
§. 118. Procedura procesuala 375
§. 119. Dreptul penal 377

LC(----T--%,--.-
14,___ .........).

www.dacoromanica.ro
 ERRATA
Lucrarea prezenti s'a tiparit in urma greutatilor de comuni-
catie a postei, lard revizuirea autorului. Revizuirea tiparului s'a
facut in tipografie.
In cele urmatoare se indreapti numai erorile de tipar mai
marl, cari intunecii intelesul.

Pagina: Alineatul: $irul: 1n loc de: SA se ceteascA:

10 5 3 2 Noemvrie 28
13 1 7 fratii poetii
13 1 8 Vopitcus Vopiscus
16 5 1 Estai Essay
16 5 2 susqu'a jusqu'a
17 1 2 serierea scrierea
19 2 5 romane romane
20 5 2 Ategs Atlas
21 2 5 Alpii Bastarini Alpii Bastarnici
23 -0 5 sustinti susfind
24 4 11 Strabs Strabo
25 0 4 Isigii Iasigii
25 2 4 drepturile puterile
30 in titlu Maxcomanii Marcomanii
34 6 4 vieus vices
34 8 2 ori§enilor orwlor
44 4 1 capiatio capitatio
45 6 2 apuseang Apulensis
69 4 2 das des
75 4 4 cives optimo cives non optimo
76 5 1 cotatenia cetatenia
77 3 2 adoptive adopfiune
79 5 1 vindieationem vindieationem
79 7 3 abie abil
86 2 2 pereginii peregrind
86 8 2 ei ci

www.dacoromanica.ro
Pagina: Alineatul: $irul: In loc de: SA se ceteasca:
93 3 4 Ateleuz Atelcuz
98 8 4 Bela III Bela II
101 5 3 Roschid Roschid
105 2 5 Rentorcandu-se Unguril retntorcdndu -se
106 0 3 885 895
109 9 4 valurilor vadurilor
112 2 8 adup apud
115 2 7 ci ei
121 2 1 legatului regatului
125 4 5 neintelegi neintelegeri
142 8 4 Ru§ii Ro$ii
161 0 6 Safi Lesi
170 1 3 de dl
181 3 6 secretarului seceratului
208 4 4 antiquem antiquam
209 3 4 Logi le Legile
210 2 3 pessessiones possessiones
216 1 14 inmomeriale inmemoriale
217 0 5 ie le
224 3 6 Ungarih Ungaria
226 3 5 statul statut
227 3 7 Canomici Canonici
236 1 2 unue unde
250 13 3 codului Caragea codului Calimah
260 0 1 Jilau Gildu
261 6 4 Tenta Zenta
262 4 14 din in
267 4 4 Schneer Schuler
268 6 6 Selopetari Sclopetari
271 4 3 ivestitura investitura
272 8 2 Katiserifului Hat4erifului
274 8 2 sesp. resp.
275 8 7 §i ci
276 1 2 P. Beth len G. Beth len
281 3 4 Bela Bak
283 1 4 confesiunea confesiunile
283 3 4 incepand anul incepiind cu anul
284 3 1 aunt suit
285 1 9 teritorii ocupate teritorii neocupate

www.dacoromanica.ro
Pagina: Alineatul: $irul: In Inc de: SA se ceteascA:
293 1 3 intemeiazi se Intemeiazd
296 1 1 corpul capul
297 2 3 relatio relativ
297 6 2 Sorea Soroca
300 0 5 Leopold I Leopold II
302 0 8 Fotino Philippide Fotino, Philippide
302 0 9 Murgu dupi Murgu apdra
302 3 19 admisa cu axioms admisd ca axioms
303 1 3 in der in den
303 1 8 fiber der fiber den
303 3 3 sustat substrat
303 3 6 moyen-age moyen age
303 3 10 Historie Histoire
304 5 7 elexcitu exercitu
305 5 7 neli§i§te nelin4te
307 1 6 romans romans
309 4 2 aduse aduce
310 2 12 8 dialecte 3 dialecte
314 5 4 suverane suzerane
316 5 5 intocmita inlocuitd
318 7 2 9 Moldoveni §i 9 8 Moldoveni $i
Munteni 8 Munteni
321 5 4 §i cuviinte si cu cuviinte
334 5 3 electica electivd
339 0 4 ca comisia cu comisia
351 3 1 paza baza
353 1 1 Herenhaus Herrenhaus
357 5 1 49 46

W-

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro