Digitally signed by

Library TUM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

of this document

Economia construcţiilor

Argumentarea eficienţei economice a

proiectului investiţional
de construcţii
Îndrumar metodic
privind elaborarea compartimentului economic
al proiectului de licenţă

Chişinău
2016
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA INGINERIE ECONOMICĂ ŞI BUSINESS

CATEDRA ECONOMIE ŞI MANAGEMENT ÎN CONSTRUCŢII

Economia construcţiilor

Argumentarea eficienţei economice a

proiectului investiţional
de construcţii
Îndrumar metodic
privind elaborarea compartimentului economic
al proiectului de licenţă

Chişinău
Editura”Tehnica-UTM”
2016

1
 Indicaţiile metodice sunt consacrate însuşirii aspectelor
practice privind argumentarea eficienţei economice a proiectului
investiţional de construcţii în cadrul compartimentului economic al
proiectului de licenţă.
Lucrarea cuprinde recomandările privind conţinutul şi
structura compartimentului, consecutivitatea calculelor, precum şi
cerinţele faţă de oformarea şi prezentarea compartimentului. În
anexe sunt prezentate informaţiile necesare argumentării eficienţei
economice a proiectului.
Îndrumarul metodic este destinat studenţilor facultăţii UA,
specialităţilor 581.1 Arhitectură şi 581.2 Urbanism şi Amenajarea
Teritoriului pentru elaborarea compartimentului economic al
proiectului de licenţă.

Autori: conf.univ.,dr. L.Novicov

conf.univ., dr. A.Stratila
lector univ. L.Usturoi

Redactor responsabil: lector univ. L.Usturoi

Recenzent: conf.univ., dr. N.Ţurcanu

© UTM, 2016

2
 CUPRINS

1. Generalităţi ……………………………………................... 4
2. Conţinutul compartimentului economic al proiectului de
licenţă…………………………………................................ 5
3. Cerinţele privind perfectarea lucrării………………............ 12
Bibliografie.………………………………………...…....... 14
Anexe……………….…………………………………........ 15

3
 1. GENERALITĂŢI

Indicaţiile metodice conţin recomandările privind

argumentarea eficienţei economice a proiectului investiţional real în
cadrul proiectului de licenţă.
Practica modernă de evaluare a eficienţei economice a
proiectelor investiţionale se bazează pe rezultatele investigaţiilor
Centrului Internaţional de Cercetări Industriale UNIDO (United
Nations Industrial Development Organization, UNIDO),
principalele concepte ale căruia sunt: conceptul fluxului de
numerar şi conceptul valorii banilor sub influenţa factorului timp.
Metodica evaluării eficienţei proiectelor investiţionale reale
presupune utilizarea tehnicii de actualizare (discontare) a fluxurilor
de numerar.
Esenţa discontării constă în comensurarea cheltuielilor şi
rezultatelor din diferite intervale de timp. Valoarea cheltuielilor şi
veniturilor trebuie readusă la o anumită perioadă de timp, adică să
fie actualizată.
Evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale se efectuează cu
ajutorul următorilor indicatori:
- valoarea netă actualizată totală a proiectului (Net Present
Value, NPV);
- indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI);
- rata internă de rentabilitate (Internal Rate of Return, IRR);
- perioada actualizată de recuperare a investiţiei
(Discounted Payback Period, DPP).

Pentru luarea deciziei privind oportunitatea investirii

capitalului, valoarea de calcul a indicilor trebuie să corespundă
cerinţelor eficienţei.

4
 2. CONŢINUTUL COMPARTIMENTULUI ECONOMIC
AL PROIECTULUI DE LICENŢĂ

Compartimentul ”Economia construcţiilor” este partea

componentă a proiectului de licenţă şi cuprinde următoarele
capitole:
1. Aspectele teoretice ale eficienţei proiectului investiţional.
2. Calculul-argumentare a cheltuielilor investiţionale.
3. Calculul-argumentare a fluxurilor nete de numerar viitoare.
4. Evaluarea eficienţei economice a proiectului investiţional.
5. Concluzii.

În cadrul primului capitol este necesar a descrie aspectele

teoretice ale activităţii investiţionale; a expune noţiunile şi
clasificările investiţiilor, proiectelor investiţionale, precum şi rolul
acestora în dezvoltarea economiei naţionale a statului.
În acest capitol studentul expune principiile de bază de
evaluare a eficienţei proiectelor investiţionale, precum şi metodele
de calcul al indicilor de bază ai eficienţei proiectului investiţional.
La utilizarea desenelor, formulelor, textului şi tabelelor din
literatura de specialitate, în mod obligatoriu, se face trimitere la
această sursă de informaţie în corespundere cu [1].
În cadrul capitolului doi studentul descrie esenţa proiectului
investiţional şi anume: denumirea obiectului şi scopul investirii
capitalului, amplasarea obiectului, capacitatea de producţie a
întreprinderii, sortimentul produselor (serviciilor prestate), efectul
aşteptat de la exploatarea obiectului, sursele de finanţare a
investiţiilor etc.
Specificaţiile proiectului după zonele funcţionale sunt
prezentate în formă tabelară cu indicarea suprafeţelor şi volumului
constructiv al fiecărei zone indicate.1

1
Dacă proiectul este multifuncţional şi elementele sale componente pot funcţiona
independent, atunci pentru simplificarea calculelor, după coordonarea cu consultantul, se
admite evaluarea eficienţei proiectului investiţional doar pentru un element component
separat din cadrul complexului (zonei).
5
 Această informaţie este necesară pentru determinarea
volumului cheltuielilor investiţionale care se determină în
corespundere cu recomandările expuse în Regulamentul privind
fundamentarea proiectelor investiţionale în construcţii [2].
În corespundere cu acest document pot fi aplicate următoarele
metode de determinare a cheltuielilor investiţionale:
- pe baza întocmirii documentaţiei de deviz;
- prin utilizarea obiectelor reprezentante (a analogilor);
- utilizând indicatorii comasaţi ai valorii de bază a
construcţiei.
Calculul cheltuielilor investiţionale se efectuează în valută
naţională cu excepţia cazurilor, când realizarea proiectului este
prevăzută peste hotare. Cursul mediu al valutei naţionale faţă de
valuta străină se stabileşte în corespundere cu [3] pentru perioada
(anul), stabilită de către consultant (în continuare – perioada
respectivă).
Pentru determinarea volumului cheltuielilor investiţionale în
cadrul compartimentului economic se recomandă a aplica metoda
care se bazează pe utilizarea indicatorilor comasaţi ai valorii de
bază şi anume, utilizarea normativelor investiţiilor capitale specifice
(ICS).
Valoarea acestor normative se eliberează de către consultant
sau se determină în baza altor surse de informaţii [4]. 2
În cazul realizării proiectului investiţional de reconstrucţie a
obiectului existent, valoarea ICS trebuie corectată în dependenţă de
starea obiectului (de exemplu, 20-30 % de la costul construcţiei noi
(conform recomandaţiilor consultantului).
Dacă proiectul investiţional nu poate fi realizat fără a demola
nişte obiecte existente, atunci cheltuielile privind demolarea
(demontarea) lor trebuie incluse în suma totală a cheltuielilor
investiţionale.

2
ICS poartă un caracter orientativ şi reflectă cheltuielile după obiectele de construcţie de
bază.
6
 La proiectele investiţionale ce prevăd cheltuieli pentru
amenajarea teritoriilor, acestea sunt incluse în suma totală a
cheltuielilor investiţionale.
După determinarea cheltuielilor investiţionale totale, în cadrul
capitolului doi se efectuează calculul amortizării activelor
imobilizate (activelor materiale pe termen lung) pentru fiecare
perioada de calcul (anul) şi se determină valoarea reziduală a
proiectului investiţional – ca elemente componente ale fluxului net
de numerar.
Pentru calculul amortizării activelor imobilizate cu diferite
perioade de utilizare, în suma totală a cheltuielilor investiţionale se
evidenţiază cheltuieli pentru (structura tehnologică a investiţiilor):
- lucrări de construcţii-montaj (execuţia clădirilor şi
edificiilor);
- utilaj, unelte, inventar, mijloace de transport;
- alte lucrări şi cheltuieli capitale.
Cota fiecărui element component al structurii tehnologice a
investiţiilor se adoptă la nivelul mediu pe economia naţională
pentru perioada respectivă [5]. Informaţia privind structura
tehnologică a investiţiilor pentru perioada anilor 2012-2014 este
prezentată în anexa 1.
Amortizarea activelor imobilizate se determină prin metoda
liniară, care presupune repartizarea uniformă a valorii amortizabile
în decursul perioadei de utilizare a obiectului [6]. Suma amortizării
pentru fiecare perioadă de calcul (amortizarea anuală) se determină
ca produsul dintre valoarea amortizabilă a activului imobilizat cu
norma de amortizare:

А = (VА · Nа) : 100 %, (1)

unde: А – suma amortizării anuale a activului imobilizat;

VА – valoarea amortizabilă a activului imobilizat;
Nа – norma de amortizare.

7
 Norma de amortizare este o mărime fixă în decursul întregii
perioade de utilizare a activului şi se calculează cu formula:

Nа = 100 % : Tu , (2)

unde: Nа – norma de amortizare;

Tn – perioada de utilizare.

Norma de amortizare a activelor imobilizate se calculează

pornind de la durata de utilizare a acestor active. La rândul său,
durata de utilizare este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe şi
activelor nemateriale [7].
În cadrul proiectului de licenţă norma de amortizare a clădirii
(LCM) se admite la nivelul 2,0-5,0 %, iar pentru utilaj, unelte,
inventar, mijloace de transport – 10,0-20,0 %.
Valoarea reziduală a proiectului investiţional se determină cu
formula:

VR = I – (А · n), (3)

unde: VR – valoarea reziduală a proiectului investiţional;

I – suma totală a cheltuielilor investiţionale;
А – amortizarea anuală a activelor imobilizate;
n – perioada de calcul de funcţionare a proiectului
investiţional.

Valoarea reziduală la fel, ca şi fluxurile de numerar, trebuie

actualizată.

În capitolul trei se efectuează prognozarea fluxurilor nete de

numerar, provenite de la exploatarea previzibilă a proiectului,
precum şi actualizarea ulterioară a acestora.
Principalele elemente ce formează fluxul net de numerar sunt:
- profitul net;
- amortizarea activelor imobilizate;

8
 - valoarea reziduală a proiectului, prognozată la finele
perioadei de exploatare a proiectului.
Profitul net se determină prin parcurgerea consecutivă a
următoarelor etape:
- determinarea venitului brut potenţial;
- calculul venitului brut efectiv;
- determinarea profitului până la impozitare;
- calculul profitului net.

Determinarea profitului net se efectuează în următoarea

ordine [8]:
a) Venitul brut potenţial se determină reieşind din
capacitatea potenţială de producţie a obiectului (volumul producţiei,
lucrărilor, serviciilor) şi preţul de piaţă al unităţii de produs la
momentul elaborării proiectului de licenţă:

VBP = ∑(О · Pun), (4)

unde: VBP – venitul brut potenţial;

О – volumul producţiei, lucrărilor, serviciilor;
Pun – preţul de piaţă al unităţii de produs.

b) Venitul brut efectiv consideră neuniformitatea utilizării

utilajelor (obiectului) după capacitatea de producţie în decursul
perioadei de calcul de utilizare:

VBE = VBP · Кn, (5)

unde: VBE – venitul brut efectiv;

Кn – coeficientul de neuniformitate al utilizării capacităţii
de producţie a obiectului (se admite în limitele 0,700-0,950).

c) Profitul până la impozitare se determină reieşind din

nivelul mediu de rentabilitate a vânzărilor pe tipuri de activităţi
pentru perioada respectivă (anexa 2).

9
 Profitul până la impozitare se determină prin următoarea
relaţie:

Ppi = VBE · Rmed, (6)

unde: Ppi – profitul până la impozitare;

Rmed – rentabilitatea vânzărilor pe tipuri de activităţi (index).

d) Profitul net se determină ca diferenţa dintre profitul până

la impozitare şi suma impozitului pe venit, determinat conform
legislaţiei în vigoare:
Pn = Ppi · (1 – Tiv), (7)

unde: Pn – profitul net;

Tiv – taxa impozitului pe venit (index).

Determinarea amortizării activelor imobilizate şi a valorii

reziduale a fost prezentată în cadrul capitolului doi al
compartimentului economic al proiectului de licenţă.
Pentru comensurarea fluxurilor de numerar prognozate, cu
cheltuielile investiţionale, este necesar a readuce toate fluxurile de
numerar (pozitive şi negative) la o anumită perioadă de timp (de
regulă, la începutul procesului de investire a capitalului)3.
Actualizarea fluxurilor de numerar se efectuează cu ajutorul
coeficientului de discontare, valoarea căruia depinde de rata de
scont şi numărul de perioade.

Kd = 1 / (1 + r)n, (8)

unde: Kd – coeficientul de discontare;

r – rata de scont, index;
n – numărul intervalului de timp.

3
Pentru a facilita calculele convenţional se acceptă că investiţiile capitale au loc la
începutul intervalului de timp, iar fluxurile viitoare de numerar apar doar la finele
perioadelor respective.
10
 Esenţa ratei de scont constă în măsurarea ritmului de
descreştere a valorii mijloacelor băneşti sub influenţa factorului
timp. Rata de scont reflectă nivelul profitabilităţii minimal
acceptabil pentru investitor [2].
Valoarea ratei de scont se recomandă a fi acceptată la nivelul
ratei medii ponderate a dobânzilor la creditele noi acordate şi (sau)
ale depozitelor noi atrase în bază la [9]. Valoarea ratei de scont
rămâne neschimbată în decursul perioadei de calcul.
Calculul şi actualizarea fluxurilor nete de numerar se
recomandă a se efectua în formă tabelară (tabelul 1).

Tabelul 1. Calculul fluxului net de numerar actualizat

anul anul anul
Indici …
1 2 n
1. VBP, mii lei
2. Кn
3. VBE, mii lei (1х2)
4. Nivelul mediu de rentabilitate a
vânzărilor pe tipul de activitate, %
5.Profitul până la impozitare, mii lei (3х4)
6. Impozitul pe venit, mii lei
7. Profitul net, mii lei (5-6)
8. Amortizare, mii lei
9. Valoarea reziduală, mii lei
10. Fluxul net de numerar, mii lei (7+8+9)
11. Кd, la r = … %
12. Fluxul net de numerar actualizat, mii lei
(10х11)
Sursa: elaborat de autor.

În cadrul capitolului patru al compartimentului economic

studentul apreciază eficienţa economică a proiectului investiţional
propus. Pentru aceasta este necesar a calcula şi a analiza următorii
indici:

11
 1. Valoarea netă actualizată totală a proiectului (Net Present
Value, NPV);
2. Indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI);
3. Rata internă de rentabilitate (Internal Rate of Return, IRR);
4. Perioada actualizată de recuperare a investiţiei (Discounted
Payback Period, DPP).
Modalitatea de calcul a indicilor sus-numiţi este prezentată în
anexa 3.
Dacă rezultatele obţinute confirmă nivelul insuficient de
profitabilitate a proiectului, atunci se recomandă a revizui condiţiile
de realizare a proiectului cu scopul sporirii eficienţei acestuia.

În cadrul capitolului cinci sunt prezentate concluziile privind

oportunitatea economică a investiţiilor, precum şi indicii economici
de bază ai proiectului investiţional (anexa 4).
Concluziile privind eficienţa economică a proiectului servesc
drept bază pentru raportul studentului la susţinerea tezei. Valoarea
de calcul a indicilor economici de bază se recomandă a fi prezentată
în forma tabelară.

3. CERINŢELE FAŢĂ DE PERFECTAREA LUCRĂRII

Cerinţele privind perfectarea compartimentului economic al

proiectului de licenţă corespund regulilor de redactare a proiectului /
tezei de licenţă, reflectate în [1].
Proiectul de licenţă se redactează în limba română.
Tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (faţă)
a fiecărei foi.
Se recomandă ca lucrările să fie scrise/tehnoredactate cu
caractere „Times New Roman”, 12 pt, la 1,5 linii.
Titlurile capitolelor şi paragrafelor pot fi scrise cu caractere
mai mari (13 ÷ 14 pt.) şi, după necesitate, cu caractere aldine (bold).
Denumirile figurilor, pozelor, schemelor se scriu sub acestea
(centrate) fiind numerotate.

12
 Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate
la dreapta şi numerotate.
Ecuaţiile / formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora
se va plasa la sfârşitul rândului.
Toate formulele (ecuaţiile), tabelele şi elementele grafice
(figuri, poze, scheme) vor fi numerotate în ordine crescătoare pentru
fiecare capitol: prima cifră va indica numărul capitolului, iar a doua
– numărul de ordine al elementului în respectivul capitol (anexa 5).
Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele
preluate din literatura de specialitate în format electronic (copiere,
scanare), este obligatoriu să se facă trimiterea la literatura de
specialitate folosită, în locul în care apar în lucrare.
Raportul va fi scris în stil impersonal, cu utilizarea unui limbaj
simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă
şi inteligibilă, într-o structurare logică şi coerentă.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor / proiectelor de

licenţă. Coordonator: Ion Bostan. – Chişinău. UTM. 2010.
2. NCM L.01.07-2005. Regulamentul privind fundamentarea
proiectelor investiţionale în construcţii. Ediţie oficială, Chişinău,
2005.
3. Banca Naţională a Moldovei, Baza de date interactive, Cursul
oficial de schimb. http://bnm.md
4. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Proiectul
Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Indicatorilor de cost
pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice.
http://mdrc.gov.md
5. Biroul naţional de statistică al Republicii Moldova, Banca de date
«StatBank», Investiţii în active materiale pe termen lung,
Structura tehnologică a investiţiilor în active materiale pe termen
lung, 2000-2014. http://statistica.md
6. Standardul naţional de contabilitate «Imobilizări necorporale şi
corporale», Monitorul Oficial Nr. 233-237 din 22.10.2013.
7. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Aprobat prin
HG R.M. nr.338 din 21 martie 2003. Monitorul Oficial Nr. 62-
66 din 04.04.2003.
8. Usturoi L., Vascan G. Economia întreprinderii. Curs universitar.
– Chişinău, U.T.M., 2006. – 163 p.
9. Banca Naţională a Moldovei, Baza de date interactive, Ratele
medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate şi ale
depozitelor noi atrase. http://bnm.md
10. Biroul naţional de statistică al Republicii Moldova, Statistici pe
domenii, Antreprenoriat, Unii indicatori ce caracterizează
rentabilitatea agenţilor economici, pe tipuri de activităţi (2010-
2014). http://statistica.md

14
 ANEXE

Anexa 1

Structura tehnologică a investiţiilor în active materiale pe

termen lung (procente)
Elementele structurii 2012 2013 2014
Investiţii în active materiale pe
100,0 100,0 100,0
termen lung - total
Lucrări de construcţii-montaj 51,2 51,6 52,3
Utilaj, unelte, inventar, mijloace
43,4 42,3 43,1
de transport
Alte lucrări şi cheltuieli capitale 5,4 6,1 4,6
Sursa: [5].

15
 Anexa 2

Rentabilitatea vânzărilor agenţiloreconomici, pe tipuri de

activităţi4 (procente)
Tipuri de activităţi 2012 2013 2014
Agricultură, economia vânatului
15,9 18,6 21,6
şi silvicultură
Pescuit, piscicultură 27,1 27,8 27,4
Industrie extractivă 30,7 33,5 35,7
Industrie prelucrătoare 19,7 20,3 20,6
Energie electrică şi termică, gaze
8,5 7,5 4,3
şi apă
Construcţii 17,4 17,1 17,5
Comerţ cu ridicata şi cu
14,1 14,4 14,4
amănuntul1
Hoteluri şi restaurante 45,9 44,5 41,5
Transporturi şi comunicaţii 22,1 23,0 20,8
Activităţi financiare 9,3 10,1 11,0
Tranzacţii imobiliare, închirieri
şi activităţi de servicii prestate 39,9 38,5 38,7
întreprinderilor
Învăţământ 48,9 22,8 23,3
Sănătate şi asistenţă socială 10,3 10,4 11,2
Alte activităţi de servicii
26,9 29,5 33,8
colective, sociale şi personale
1
Inclusiv repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice şi
personale.
Sursa: [10].

4
Rentabilitatea vânzărilor este calculată în baza profitului brut.
16
 Anexa 3

Indicii de bază ai eficienţei economice a proiectelor

investiţionale
Semne
Denumirea Condiţia
conven- Formula de calcul
indicelui eficienţei
ţionale5
1. Valoarea netă Net Present n NPV ≥ 0
actualizată Value – NPV = ∑ NCFa - ICa
totală a NPV i=1
proiectului unde: ICа – cheltuielile
investiţionale totale actualizate;
ƩNCFа – fluxul net de numerar;
i – numărul de ordine al
intervalului de timp;
n – cantitatea intervalelor de
timp.
2. Indicele de Profitabili- n PI ≥ 1
profitabilitate ty Index - PI = ∑ NCFa / ICa
PI i=1
3. Rata internă Internal IRR = r1 + (NPV(r1) / (NPV(r1) - IRR ≥ r1
de rentabilitate Rate of NPV(r2) )) · (r2 – r1)
Return - unde: r1 – rata de scont, la care
IRR NPV(r1)>0;
r2 – rata de scont, la care
NPV(r2)<0;
NPV(r1), NPV(r2) – respectiv,
valoarea pozitivă şi negativă a
NPV.
4. Perioada Discoun- Se determină în forma tabelară. DPP ≥
actualizată de ted perioada de
recuperare a Payback recuperare a
investiţiilor Period - investiţiilor,
DPP preferabilă
pentru
investitor
Sursa: tabelul elaborat de autor.

5
Pornind de la aplicarea vastă în practica internaţională a metodelor de discontare la
evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale, denumirea indicilor de bază ai eficienţei
economice a proiectului se recomandă a fi prezentaţi în limba engleză.
17
 Anexa 4

Indicii economici de bază ai proiectului investiţional

Denumirea indicelui Valoarea
1. Investiţie, mii lei
2. Valoarea reziduală, mii lei
3. Amortizarea, mii lei
4. Valoarea medie anuală a profitului, mii lei
5. Rata de scont, %
6. Valoarea netă actualizată totală a proiectului (NPV),
mii lei
7. Indicele de profitabilitate a investiţiei (PI)
8. Rata internă de rentabilitate (IRR), %
9. Perioada actualizată de recuperare a investiţiilor (PP),
ani
Sursa: tabelul elaborat de autor.

18
 Anexa 5

Reguli de perfectare a elementelor grafice, formulelor

(ecuaţiilor) şi tabelelor

NPV, mii lei

IRR, %

NPV(r1)
r, %

r1 r2
NPV(r2)

Figura 5.2 Determinarea IRR prin metoda grafică

Sursa: [8, p. 146].

Norma de amortizare se calculează cu formula:

Nа = 100 % : Tu , (5.8)

unde: Nа – norma de amortizare;

Tn – perioada de utilizare.

Tabelul 5.5 Calculul termenului actualizat de recuperare a

investiţiilor
Indicatori 0 1 2 3 4 5 6 7
NCFa,
-11360 +1894 +1774 +1553 +1549 +1441 +1492 +4099
mii lei
Datorii,
-11360 -9466 -7692 -6139 -4590 -3149 -1657 +2442
mii lei
PP, ani - 1 1 1 1 1 1 0,4
Sursa: elaborat de autor.

19
 Economia construcţiilor

Argumentarea eficienţei
proiectului investiţional de construcţii

Îndrumar metodic
privind elaborarea compartimentului economic
al proiectului de licenţă

Autori: Liudmila Novicov

Alina Stratila
Liubov Usturoi

Redactor: E. Gheorghişteanu
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 18.04. 16 Formatul 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,25 Comanda nr. 35
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
2004, UTM, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168
Editura „Tehnica-UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

20