Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plexuri Din Curs
Plexuri Din Curs
Date anatomo-funcţionale:
I) Nervi senzitivi:
- pericarion în ganglionul spinal
- dendritele culeg informaţia periferică funcţie de forma de sensibilitate
- axonii formează rădăcina posterioară a nervilor spinali
Cele două rădăcini se unesc la ieşirea din gaura de conjugare şi formează nervul radicular, care se
împarte în două ramuri:
1. Anterior: mai voluminos, reprezintă nervul intercostal sau intră în constituţia plexurilor.
2. Posterior: mai mic, se distribuie musculaturii regiunii paravertebrale şi tegumentelor regiunii
dorsale.
Pentru a părăsi canalul rahidian, rădăcinile iau o direcţie din ce în ce mai oblică, de sus în jos;deoarece
măduva se termină la L2, dedesubtul acestei limite rădăcinile se înmănunchează formând
coada de cal.
Din plexurile nervoase iau naştere o serie de colaterale şi ramuri terminale, care constituie nervii
periferici. Din aceleaşi rădăcini pot lua naştere mai mulţi nervi periferici, iar un nerv periferic poate lua
naştere din mai multe rădăcini.
Dermatoamele sunt porţiuni cutanate inervate de două rădăcini senzitive, bilateral şi simetric, fiind
dispuse sub formă de benzi, orizontal la nivelul trunchiului şi longitudinal la membre.
III) Fibre vegetative simpatice şi parasimpatice
Date anatomo-funcţionale:
Se formează prin anastomozarea rădăcinilor anterioare cervicale C1-C4.
Teritoriul motor: muşchii profunzi ai regiunii cervicale:
- pre- şi paravertebrali
- trapez
- scaleni şi sternocleidomastoidian (SCM)
Teritoriul senzitiv: tegumentele regiunii anterolaterale a gâtului, regiunea mastoidiană, auriculară şi
unghiul mandibulei.
- Plexul brahial –
Date anatomo-funcţionale:
Format din ultimele 4 rădăcini cervicale (C5-C8) şi rădăcina D1. Din aceste rădăcini iau naştere
trunchiurile primare:
1. superior: C5+C6
2. mijlociu: C7
3. inferior: C8+D1
Fiecare trunchi primar se împarte într-o ramură anterioară şi una posterioară, prin anastomozarea
cărora rezultă trunchiurile secundare.
Din trunchiurile secundare se desprind ramurile terminale:
1. Nervul circumflex (axilar)
2. Nervul musculocutanat
3. Nervul radial
4. Nervul median
5. Nervul ulnar (cubital)
Manifestări clinice:
I) Paralizia de plex brahial de tip superior Duchenne-Erb (C5+C6):
A) Atitudine particulară: braţul atârnă inert de-a lungul corpului în rotaţie internă şi pronaţie.
B) Deficite motorii:
- abolirea tuturor mişcărilor din articulaţia umărului prin paralizia muşchilor centurii scapulare
- imposibilitatea flexiei antebraţului prin paralizia muşchilor lojii anterioare a braţului (mai
ales a bicepsului brahial).
C) Abolirea ROT: bicipital şi stiloradial.
D) Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezia tegumentelor marginii laterale (externe) a
braţului şi antebraţului, până la nivelul policelui.
E) Tulburări trofice: atrofia muşchilor centurii scapulare cu apariţia umărului în epolet şi atrofia
musculaturii lojii anterioare a braţului şi a lungului supinator
II) Paralizia de plex brahial de tip mijlociu Remak (C7):
A) Atitudine particulară: mâna şi antebraţul în flexie.
B) Deficite motorii:
- imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului
- imposibilitatea extensiei mâinii şi degetelor prin paralizia muşchilor lojii posterioare a
antebraţului.
C) Abolirea ROT: tricipital.
D) Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezie la nivelul primului spaţiu interosos dorsal.
E) Tulburări trofice: atrofia tricepsului şi muşchilor lojii posterioare a antebraţului.
III) Paralizia de plex brahial de tip inferior Dejérine-Klümpke (C8+D1):
A) Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifă medio-cubitală tip Aran-Duchenne, cu
policele în planul celorlalte degete, iar degetele II-V prezintă hiperextensia primei falange şi
flexia ultimelor două.
B) Deficite motorii:
- imposibilitatea flexiei mâinii prin paralizia muşchilor lojii anterioare a antebraţului
- imposibilitatea adducţiei, abducţiei, flexiei şi opoziţiei policelui prin paralizia muşchilor
eminenţei tenare
- imposibilitatea adducţiei şi abducţiei degetelor, flexiei primelor falange şi extensiei celorlalte
două ale degetelor II-V, prin paralizia muşchilor interosoşi şi lombricali.
C) Abolirea ROT: cubitopronator.
D) Tulburări de sensibilitate: pe marginea internă a celor 2/3 inferioare ale braţului, a
antebraţului şi a mâinii.
E) Tulburări trofice: atrofia musculaturii regiunii anterioare a antebraţului şi a muşchilor mici ai
mâinii.
F) Tulburări vegetative: prin interesarea fibrelor simpatice care însoţesc rădăcinile C8 şi D1, cu
sdr. Claude Bernard-Horner.
IV) Paralizia totală: apar manifestările din toate situaţiile anterioare. Membrul superior atârnă
flasc, imobil şi amiotrofiat, cu areflexie osteotendinoasă, hipoestezie pe întreg membrul,
tulburări vegetative (cianoză,hipersudoraţie,piele subţiată)
Originea plexului lombar: primele 4 rădăcini lombare care se unesc cu un ram anastomotic
provenind din D12.
Etiologia paraliziilor: traumatisme, infiltrare neoplazică, procese inflamatorii (mai rar).
Clinic:
Deficite motorii la nivelul muşchilor psoas şi cvadriceps, cu limitarea flexiei şi adducţiei coapsei
şi a extensiei gambei.
Abolirea ROT rotulian.
Hipo-, anestezie pe faţa anteroexternă şi internă a coapsei şi pe faţa anterointernă a gambei.
Atrofia şi hipotonia muşchilor psoas şi cvadriceps.
- Plexul sacrat –
Origine: din anastomozarea unei ramuri din L4 cu rădăcina L5 şi cu primele trei rădăcini sacrate
(S1-S3). Ramura terminală este nervul sciatic.
Nervul sciatic: ia naştere din rădăcinile L5, S1, S2 laolaltă cu anastomoze din L4 şi S3. Traiect între
marele trohanter şi ischion, pe sub gluteusul mare, pe faţa posterioară a coapsei, până în fosa poplitee, unde
se scindează în ramurile terminale:
1. Nervul sciatic popliteu extern: se distribuie la muşchii lojii anteroexterne a gambei.
2. Nervul sciatic popliteu intern: se distribuie la muşchii lojii posterioare a gambei.