Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6. Scoarta cerebeloasa
Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la
orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime.
1) Stratul molecular – cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate,
celule nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii.
Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor
granulare din stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine
fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase).
Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.
Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.
Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza
membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas.
2) Stratul intermediar – are rol efector si este format din celule Purkinje
(aproximativ 15 milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si
sunt asezate cu baza spre stratul granular.
Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele,
cu fibre agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.
3) Stratul granular – are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii.
Componenta celulara este alcatuita din:
A. Celule Golgi – sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung
in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu
fibrele agatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare.
B. Celule granulare – sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt
aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se
ramifica in "T", formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu
cosulete, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor
Golgi, cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase.
Componenta fibrilara este alcatuita din :
A. Fibre agatatoare
B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra
muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele
celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este
lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul
cerebelos.
Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale
Bergman si nevroglii multipenate Fananas.
Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii
de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului
ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.
8. Nucleii cerebelosi
Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care
intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb.
Acesti nuclei se impart in 3 grupe:
1) Nucleii fastigiali – se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4,
si apartin arhicerebelului.
2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) – se gasesc la limita
dintre vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.
3) Nucleul dintat – are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero-
medial, si apartine neocerebelului.
Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei
pleaca toate eferentele.
9. Aferentele cerebelului
Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre
agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.
Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre
stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.
Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand
efect inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor
Purkinje.
Aferentele sunt de 2 tipuri:
1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin
pedunculii cerebelosi inferiori)
-> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre
paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)
-> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin
pedunculii cerebelosi inferiori)
-> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului
mezencefalic al nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi
superiori si valul medular superior)
-> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la
coliculii cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul
medular superior)
2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel
-> ibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel
Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibrele
agatatoare