AMG II-B S 1 Hematologie

SEMNE Si SIMPTOME PREZENTE IN BOLILE

HEMATOLOGICE
Introducere - Hematologia este ramura medicinei interne care se ocupa cu studiul sangelui
organelor care il produc si bolile acestuia. Hematologia include studiul etiologiei,diagnosticarii,
tratarii, identificarii posibilelor complicatii si profilaxiei bolilorsangvine.
Bolile sangvine afecteaza producerea sangelui si/sau a componentelor acestuia,cum ar fi celulele
sangvine (hematii, tromobocite si leucocite), hemoglobina, proteine sangvine, mecanismele
coagularii etc.
Sangele este un tesut lichid ce confine elemente figurate: eritrocite (globule rosii sau hematiile);
leucocite sau globule albe care pot fi glanulocite (neutrofile, euzinofile si bazofile), limfocitele si
monocitele si trombocitele. Elementele figurate se formeaza Tn organele hematopoietice,
reprezentate la adultul normal de:
• maduva rosie a oaselor late si diafiza oaselor lungi care produc granulocitele si trombocitele;
• sistemul limfatic (ganglioni limfatici, amigdale, splina, ficat) care elaboreaza limfocite;
• sistemul reticulohistiocitar care elaboreaza monocitele.

Sangele reprezinta mediul intern de legatura Tntre mediul extern si totalitatea celulelor
organismului. El este format Tn proportie de 90% din apa, restul sunt substante organice si
anorganice.
Plasma este ceea ce se obtine prin Tndepartarea elementelor figurate (prin centrifugare).
Serul este plasma defibrinata. Substantele organice sunt reprezentate de proteine,lipide, glucide
(glucoza), hormoni, substante rezultate din metabolism, vitamine,enzime.
Rolui sangelui
- transporta oxigenul necesar respiratiei si metabolismului celular;
- transporta toate substantele nutritive catre celule;
- transporta deseurile rezultate din metabolism spre caile de eliminare;
- transporta elementele de autoaparare si factorii coagularii;
- asigura pH normal si contribuie la mentinerea constantelor normale ale unor umori
(lichid interstitial, LCR etc.);
-asigura presiunea coloido-osmotica si hidrostatica necesara bunei functionari a organismului.

1. DUREREA
- dureri osteo-articulare in anemii hemolitice, leucemii acute, mielom multiplu
- dureri osoase difuze la nivelul membrelor si coloanei vertebrale ce se
generalizează in mielomul multiplu
- sciatică in mielomul multiplu
- dureri in hipocondrul stang in leucemia limfoidă cronică

2. HEMORAGIA TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR

HEMORAGII CUTANATE
- Petesiile sunt pete rosii de mici dimensiuni (1-3 mm) produse prin ruperea unor
capilare din derm, ce nu dispar la presiune. Pot conflua formand purpura.
- Echimoza este o hemoragie produsă prin ruperea vaselor subcutanate. IniŃial e
rosie-violacee apoi, prin degradarea hemoglobinei, devine verzuie, galbenă si dispare.
- Hematomul este o acumulare de sange in hipoderm. Apare ca o formaŃiune
dureroasă si fluctuientă.
HEMORAGII MUCOASE
- Epistaxisul este sangerarea de la nivelul foselor nazale.
- Gingivoragiile sunt sangerari de la nivelul gingiilor.
- Hemoptizia este sangerarea de la nivelul căilor respiratorii.
- Hemoragia digestivă este sangerarea de la nivelul tubului digestiv, manifestată
prin hematemeză si melenă.

3. ADENOPATIILE
ADENOPATIILE DIN LEUCEMII
Sunt localizate la mai multe grupe ganglionare. Au dimensiuni diferite si sunt
simetrice. Pot conflua formand blocuri ganglionars voluminoase in regiunea cervicală si pot
determina compresiuni mediastinale si abdominale.
Ganglionii au consistenŃă fermă, sunt nedurerosi si mobili pe piele si Ńesuturile
profunde.

ADENOPATIILE DIN LIMFOMUL HODGKIN

Adenopatiile sunt voluminoase, asimetrice, localizate supraclavicular, cervical, axilar,
inghinal, mediastinal si abdominal. Au dimensiuni moderate, variabile si cresc rapid in volum.
Ganglionii sunt nedurerosi, de consistenŃă fermă.

4. SPLENOMEGALIA reprezintă cresterea in dimensiuni a splinei. Aceasta

devine palpabilă, cu margini crenelate, dimensiuni si consistenŃă variabilă. Apare in anemii
hemolitice, leucemii cronice si limfoame.

5. INAPETENłA -lipsa poftei de mancare- este globală, pentru toate grupele de

alimente. Apare in anemii si leucemii.

6. DISFAGIA
- disfagia sideropenică apare in anemia feriprivă
- disfagia prin compresiune mediastinală a esofagului apare in leucemii si limfoame.

7. DISPNEEA
- dispneea cu polipnee superficială, percepută ca foame de aer, la efort fizic, rar in
repaus apare in anemii severe si anemia posthemoragică
- dispneea inspiratorie cu bradipnee e produsă prin compresiunea mediastinală a
traheei de către adenopatiile mediastinale mari si apare in leucemii si limfoame.

8. MODIFICĂRILE FANERELOR
- platonichia-unghiile plate, fără curburi normale-apare in anemia feriprivă
- koilonichia-unghiile concave- apar in anemia feriprivă
- unghiile friabile, increŃite, cu aspect de frunză vestedă, apar in anemia feriprivă
- incărunŃirea precoce a părului apare in anemia feriprivă
- părul este friabil, fără luciu, subŃire si apare in anemia feriprivă si anemia Biermer
9. PALOAREA este coloraŃia deschisă a tegumentelor si mucoaselor.
Are tentă
- verzuie, albastruie in anemia feriprivă
- albă ca varul in anemia posthemoragică
- gălbuie, subicterică in anemiile Biermer si parabiermeriene
- aurie, icterică in anemiile hemolitice.
Paloarea apare si in leucemii.

10. ICTERUL – coloraŃia galbenă a tegumentelor si mucoaselor, datorată cresterii

valorilor bilirubinei serice peste 20 mg%, apare in:
- anemii hemolitice: icter moderat, palid, asociat cu splenomegalie, urină clară, scaun
pleiocrom si bilirubină indirectă crescută
- leucemii cronice si limfoame, in cadrul sindromului de compresiune abdominală,
apare icterul mecanic, cu nuanŃă intensă, asociat cu prurit, hepatomegalie, scaun decolorat,
urină pigmentată si bilirubină directă crescută.