Stenoza mitrală

definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Definitie
Stenoza mitrală (SM) este realizată de strâmtorarea orificiului mitral
sub suprafaţa sa normală de 4-6 cm2 .

1. dilatare AS
gradient presional diastolic AS-VS 2. HTP
3. IC dreaptă
Severitatea SM (aria orificiului mitral)
SOM cm2 severitatea SM gradient presional
diastolic AS-VS
4-6 normală
1,6 - 2 SM largă efort/tahicardie
1 -1,5 SM medie permanent
<1 SM strânsă critic
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Etiologie
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Morfopatologie
RAA → remanierea valvulelor şi aparatului subvalvular → valvulita reumatismală

aglomerarea, îngroşarea şi îngroşarea şi sudarea îngroşarea şi retractarea

scurtare ap. subvalvular comisurilor valvulare pânzei valvulare

PÂLNIE în 1-2 decade

depunere
gura de peşte de calciu

STENOZA MITRALĂ (reumatismală → insuficienţă)

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Fiziopatologie
Elemente:
1.Suprafata orificiului mitral (I baraj);
2.Presiunea AS;
3.Gradientul AS-VS;
4.Apariţia HTAP (al II lea baraj);
5.Debit cardiac de repaus si efort;
6.Funcţia VD (sistolo-diastolică).

Suprafaţa orificiului mitral (I baraj)

•SOM ≤ 2 cm2 => instalarea simptomatologiei.

Presiunea AS
•direct proporţională cu stenoza;
•↑ presiunii AS => apariţia gradientului AS-VS.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Fiziopatologie
Gradientul AS-VS – se poate masura neinvaziv/invaziv

SM SOM cm2 pAS medie Gradient mediu AV

Uşoară >1,5 < 30 5
Moderată 1 – 1,5 30 – 50 5 – 10
Severă <1 > 50 > 10
HTAP (al II- lea baraj)
Mecanismele de apariţie:
•transmiterea retrogradă a pAS prin venele pulmonare la capilarul pulmonar
(hipertensiune pasivă);
•vasoconstricţie arteriolară reflexă (mecanism reversibil);
•modificări organice ale arterelor şi arteriolelor pulmonare (mecanism ireversibil);
HVD (faza compensată) → dilatare VD (faza decompensată) → ↓dispnee
→↓ potenţial
de apariţie a EPA
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Fiziopatologie
Debit cardiac de repaus si efort
•în SM largă şi medie → în RS → normal
→ FA →DC↓ în repaus
→la efort apare cianoza (extracţie crescută a O2)

Functia VD (sistolo-diastolică)
•în SM largă şi medie → repaus – normală
•când apare HTAP
IVD de efort (disfuncţie sistolică) → IVD de repaus (disfuncţie sistolică) →
disfuncţie diastolică
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Fiziopatologie Stenoza mitrală

↓
Rata umplerii
distolice ↓
↓
DC ↓
↓
frecvenţa cardiacă ↓ presiune AS ↑ COMPENSARE
↓ ↓
volum bătaie ↑↑ hipertrofie AS

efort fizic, leziune AS presiune capilară pulmonară ↑

febra, sarcina ↓ ↓
frecvenţa cardiacă ↑ ← fibrilaţie atrială HTAP
↓ ↓
trombi atriali încărcare presională
cord drept

DC↓ Embolia arterială IC dreaptă Edem pulmonar

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tabloul clinic

mai frecventă la femei, putând rămâne asimptomatică mulţi ani

Simptome

1. Dispneea

2. Hemoptiziile

3. Emboliile arteriale
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tabloul clinic
Dispneea fatigabilitate
↑
-sarcină; ↓ DC > 25 mmHg → posibil EPA
-anemie; ↑ ↑
-stare febrilă; →↑ FC → ↓ diastola V → ↑ p AS → stază venocapilară pulmonară
-hipertiroidie; - ↓ complianţa pulmonară
-stress emotional; - ↑ LM muşchi respiratori
Dispnee ↓
-efort fizic intens;
← HTAP
-FA paroxistică. Hemoptizii ↓
HVD → dilatare VD → ICD
• clasificarea funcţională a dispneei: ↓

I. SM fără dispnee; hepatalgii

edem periferic
II. Dispnee la efort mare şi moderat;
III.Dispnee la efort obişnuit;
IV.SM cu dispnee de repaus.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tabloul clinic
Hemoptiziile
• prezente numai în SM cu HTAP semnificativă;
• apar la 10 – 20% din pacienţi
• ca primă manifestare trebuie diferenţiată de: tuberculoza pulmonară,
bronşiectazia şi neoplasmul bronho-pulmonar;
• forme de manifestare (clasificarea Wood):
forma clinică mecanism fiziopatologic
• hemoptizii mari, instalate brusc; • ruptura venelor bronşice dilatate
• se răresc şi dispar odată cu îngrosarea
pereţilor bronşici (ani)
• sputa striată sanguinolentă • asociată dispneei paroxistice nocturne
• complicatie a bronsitei cronice
• sputa spumoasă rozată, în EPA • ruptura capilarelor alveolare

• infarctul pulmonar • complicaţie tardivă

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tabloul clinic
Emboliile arteriale
• apar în 20% din cazurile de SM neoperată, grevate de o mortalitate de 10 – 15%;
• factori favorizanţi: fibrilaţia atrială, vârsta înaintată, dilatarea importantă AS;
80% dintre pacienţii cu embolii sistemice sunt în fibrilaţie atrială
• desi dau gravitate bolii, nu sunt condiţionate de severitatea anatomică a SM
• pun indicaţia de intervenţie chirurgicală
• după o prima embolie sistemică, 25% dintre pacienti vor prezenta reembolizare;
• Clinic dezvoltă brusc:
- tulburări neurologice (embolii arteriale cerebrale);
- dureri abdominale / lombare (embolii arteriale mezenterice);
- sindrom de ischemie periferică acută;
- dureri retrosternale (embolie arterială coronariană – mai rar).
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tabloul clinic
Alte simptome:
• Tusea: frecventă şi exacerbată de efort.
• Palpitaţiile: expresia aritmiilor.
• Disfagie: compresie esofagiană determinată de AS mult dilatat.
• Junghi interscapular: compresie esofagiană determinată de dilatarea AS.
• Disfonie (sindrom Ortner):
- paralizia corzilor vocale secundară leziunilor nervului recurent laringian
stâng comprimat între artera pulmonară stângă dilatată şi ligamentul aortic.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tabloul clinic – examenul fizic

Facies mitral
•aspect vineţiu al pomeţilor, buzelor şi nasului;
•se întâlneşte numai în SM strânsă, cu DC↓.

Turgescenţa venelor jugulare

•apar secundar HTAP şi IV drepte.

Pulsaţii ale VD
•parasternal drept / în epigastru.

Edeme ale membrelor inferioare

•pot apărea tardiv.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Examenul fizic - palparea

pulsatii parasternale stângi

ale infundibulului a. pulmonare proprii SM severe cu
HTAP importantă şi
semnul Hartzer permanentă

freamăt diastolic
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Examenul fizic - auscultaţia

normal
faza de constituire a SM suflu presistolic + Zg I întărit

SM usoară
E
CDM + uruitura diastolică
V
O SM strânsă
L
U
Suflu insuficienţă tricuspidiană
Ţ instalarea HTAP P2 întărit + suflu Graham Steel
I
E
instalarea IV drepte galop protodiastolic

aparat valvular imobil SM mută

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Examenul fizic - auscultaţia

Falsa ascultaţie de stenoză mitrală:

-Mixom atrial stâng
-Tromb atrial stâng
-Cord triatriatum
-Colmatarea unei proteze valvulare
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Evaluare paraclinică

Fonocardiograma
• valoarea acestei tehnici a scazut secundar aparitiei ecocardiografiei;
• Zg I amplu, format din vibratii înalte;
• Zg II dedublat, întărit, prin prelungirea ejectiei VD;
• CDM format din vibraţii înalte:
• intervalul Q – M1 (Q-unda Q de pe EKG; M1-componenta cea mai mare a Zg I)
- 0,13 – 0,14 → SM strânsă;
- 0,08 – 0,10 → SM largă.
• intervalul A2 – CDM (A2-componenta aortică a Zg II; CDM-clacment
deschidere mitrală)
- 0,04 – 0,08 → SM strânsă;
- 0,08 – 0,12 → SM largă.
• indicele Wells: (Q-M1) - (A2-CDM) - valoare pozitivă = SM strânsă;
- 0 = SM medie;
- valoare negativă = SM largă/absentă.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Evaluare paraclinică
Electrocardiograma
• elemente de evaluare a severităţii SM: 1. aspectul undei P;
2. axa QRS;
3. prezenţa semnelor de HVD.
HVD:
-A QRS≥110;
-R/S în V1 ≥1;
P mitral :
-R/S în V6 ≤1
-aspect crestat, >0,12s;
-QRS 0,08-0,12sec.
-axa P +30- -30;
-deflexiunea negativă
în V1 ≥0,04 mm. rară la psVD < 70 mmHg
50% la psVD 70-100 mmHg
≈cst la psVD > 100 mmHg

Axa QRS:
0-60 - SOM>1,3cm2
>80 - SOM≤ 1 cm2
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Evaluare paraclinică
Radiografia toracică (I)
• dilatare AS – dublu contur AID;
- AID festonat;
- inversat (AID dat de AS).
• Unghiul de bifurcare al traheei (N=60) – 69 – 70;
• Dilatarea infundibulului a. pulmonare – AMS convex;
• Dilatarea VD – încadreaza conturul VS;

• Elemente de HTP de tip venos:

- hiluri pulmonare de stază ;
- edem interstiţial - linii Kerley B - la bază
- linii Kerley A – de la hil
↓
apar la 70% din cazurile cu pAS > 20 mmHg
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Evaluare paraclinică
Radiografia toracică (II)
• Elemente de HTP de tip arterial:
- clarificare a câmpurilor pulmonare periferice;
- dilatarea trunchiului arterei pulmonare;

• normal → circulaţie lobi sup / circulatie lobi inf = 1/3

• în SM → circulaţie lobi sup / circulaţie lobi inf = 1

Alte semne radiologice:

• calcificări în aria de proiecţie a valvei mitrale;
• calcificări în aria de proiecţie a AS ( coaja de ou ).
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Radiografie cord pulmon la o pacienta cu SM reumatismala stransa. a) incidenta posteroanterioara: bombarea AD cu dublu contur,
dilatarea trunchiului arterei pulmonare, desen perialveolar accentuat, linii Kerley B si noduli hemosiderotici. b) lateral stang cu bariu:
amprenta esofagului (E) de catre atriul stang (AS) dilatat, dilatare de VD, care umple spatiul retrosternal.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Evaluare paraclinică - Ecocardiografia

• este metoda cea mai sensibilă, simplă şi neinvazivă de evaluare a severităţii SM;

Algoritm ecocardiografic de evaluare a SM:

•morfologia valvei, a aparatului subvalvular mitral;
•severitatea SM
-gradientul mediu;
-aria mitrala.
•regurgitarea mitrală asociată;
•dilatarea AS (aria);
•PAP (presiunea în artera pulmonară);
•ETE pentru evaluarea trombozei;
•severitatea leziunilor valvulare asociate.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia 2D

Morfologia VM
•ingrosari, calcificari valvulare, de inel mitral,
•fuziuni comisurale;
•mobilitate redusa;
•doming diastolic VM, crosa de hochei al VMA;
•deschiderea in gura de peste ;
•modificari ale aparatului subvalvular: calcificari, retractii, mobilitate redusa.

ETT – parasternal ax lung. Deschidere in

dom a VM, mai evidenta VMA
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia 2D
Determinarea directa a ariei VM (planimetrie)
• determina aria anatomica a VM;
• corelatie buna cu cateterismul;
• nu este influentata de RM.

Evaluarea consecintelor SM:

• dilatarea AS, a cavitatilor drepte;
• contrast spontan/trombi in AS,US.

ETT parasternal ax scurt la ETT parasternal ax scurt la

nivelul VM - normal nivelul VM - SM
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia 2D – scoruri de morfologie

Scorul Wilkins-Boston*

*se acorda fiecarei componente

un scor de la 1 la 4, dupa care
< 8 pct – valvulotomie sau valvuloplastie se determina scorul total (4-16)
≥ 8 pct – protezare valvulara
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia mod M

• metoda este folosita in mod

complementar, fiind nespecifica;
• se vizualizeaza:
-ingrosari/calcificari VM, inel mitral;
-miscare sincrona a VM;
-reducerea pantei diastolice EF
(<15 cm/s indica SM severa).
• deplasarea anterioara VMP
(etiologie reumatismala)
• dimensiuni cavitati;
• in caz de fibrilatie atriala asociata:
absenta undei A; e
distanta

d f c d
DE - deschiderea brusca VM in diastola
EF - inchiderea precoce VM
diastola Sistola timp
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia Doppler color

• evidenţiază fluxul la nivelul VM aspect de flacăra de lumânare ;
• permite vizualizarea zonei de convergenţă a fluxului diastolic mitral pe faţa atrială a VM.
vena contractă
Ecocardiografia Doppler spectral
esenţial pentru cuantificarea severităţii SM

• se poate determina gradientul transmitral şi calcula aria orificiului mitral prin:

- ecuaţia Bernoulli simplificată;

- metodă bazată pe timpul de înjumătăţire a presiunii (PHT-pressure half time);

- ecuaţia de continuitate;
- metoda PISA (proximal isovelocity surface area).
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia Doppler spectral

• PHT – Pressure Half Time – timpul în care presiunea din AS

scade la jumătate;
• SOM(Doppler)= 220/PHT;
• Velocitate = viteza de scurgere a sângelui prin orificiul stenozat;
• Gradientul presional AV: ΔP = 4 x Velocitate2(Ecuaţia Bernoulli).
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia Doppler spectral

Calcularea gradientului transmitral

Ecuatia Bernoulli simplificata

ΔP max = 4 X Vmax2
Vmax - velocitatea maxima a fluxului transmitral

ETT, apical 4 camere, Doppler pulsat flux transmitral normal ETT, apical 4 camere, Doppler pulsat flux transmitral SM
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia Doppler spectral

Calcularea ariei orificiului mitral – metoda bazata pe PHT
• reprezintă intervalul de timp în care gradientul transmitral scade de la valoarea
maximă la jumatatea acesteia;
• se determină aria funcţională a valvei mitrale;

SOM (cm2) = 220 / PHT Ecografie Doppler continuu transmitral - SM

Criterii ecocardiografice pentru

definirea SM strânse:
-`gradient transmitral mediu de repaus
≥10mmHg;
- PHT > 220ms;
- SOM ≤ 1 cm2 .
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Ecocardiografia
Evaluarea consecinţelor SM

Dilatarea AS
• se recomandă măsurători ale ariei
sau a volumului AS

ETT apical 4 camere – aria AS 31,4 cm2

Tromboza AS
•contrastul spontan → precursor al trombozei;
•localizare trombi: US, AS sau SIA;
•ETE sensibilitate de 99%, fiind metoda
preferată pentru determinarea trombozei.

ETE tromboza AS
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Cateterismul cardiac
• măsoara: - gradientul presional diastolic AS-VS;
- aria stenozei;
- PAP;
- rezistenţa pulmonară.
• Cateterismul cardiac stâng este indicat în;
- neconcordanţa testelor neinvazive;
- discrepanţe între gradientul Doppler transvalvular şi aria măsurată a VM;
• Cateterismul cardiac drept este indicat în:
- HTP disproporţională faţă de severitatea SM evaluată neinvaziv;
- evaluarea răspunsului presiunii pulmonare la efort cand exista discordanţe
între simptomatologie si gradienţii transvalvulari de repaus.

Aria valvei mitrale aria valvei mitrale = F/ 37,7√ΔP

- formula Gorlin
variatiile debitului prin valvă modifică
F-debitul transmitral ml/s
gradientul presional si aria valvulară
P-gradient mediu mmHg
37,7-constanta empirica
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Cateterismul cardiac
Presiunea în artera pulmonară
•normala – 25/10 mmHg (medie – 18-20mmHg);
•> 80 mmHg → HTP ireversibila.

Rezistenţa pulmonară
•normala – 130 dyne/s/cm-5;
•prezinta 2 componente: - capilara → prognostic mai bun dupa ridicarea barajului
- arteriala
•masuratorile pot fi facute in repaus, la efort sau dupa administrarea de oxigen;
↓
diminuarea presiunii pulmonare indica
prezenta componentei functionale spastice

Evaluarea prin cateterism cardiac şi coronarografie:

-dureri precordiale de tip anginos;
-leziuni aortice asociate;
-varsta > 45 de ani.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Diagnostic diferenţial Ecocardiografia este concludentă

1. Mixomul atrial stâng
•sincope si dispnee aparute brusc la schimbarea pozitiei;
•auscultatie: Zg diastolic apexian, uneori uruitura diastolica;
•paraclinic: sindrom inflamator;
•pot fi prezente embolii arteriale.

2. Stenoza tricuspidiană
•auscultatie: - uruitura diastolică accentuată în inspir (semnul Rivero-Carvalho)
- se poate asculta şi la apex;
•AS normal;
•circulatie pulmonară săracă (radiologic);
•asocierea SM este frecventă.

3. Defect septal atrial

•dedublarea fixă a Zg 2
•BRD incomplet (EKG);
•hiluri pulmonare mari (radiologic).
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Istoria naturală
progresie in general lenta pe o lunga perioada de timp – 10-20 ani
Studiu prospectiv:
•Intervalul mediu de la RAA la aparitia simptomatologiei = 16,3 5,2 ani;
•Dupa 20 de ani de evolutie: - 9% clasa functionala II NYHA;
- 33% clasa functionala III NYHA;
- 50 % clasa functionala IV NYHA.
•Supravietuirea sub tratament medical: - 44% dupa 5 ani;
- 32% dupa 10 ani;
- 19% dupa 15 ani.
pacientii cu gradient transmitral > 10 mmHG si scor eco > 8
au evolutie mai rapida: 0,05 cm2 / an
Complicatiile cele mai frecvente:
•Fibrilatia atriala – la 60-70% daca AS > 45 mm
•Emboliile arteriale - cel mai frecvent cerebrale
- 80% sunt in fibrilatie atriala
•Endocardita infectioasa – mai frecventa in IM

Profilaxia cu ATB se face in orice imprejurare care produce bacteriemie

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tratament

1. Tratament non-farmacologic;
2. Tratament medicamentos;
3. Valvulotomia percutana cu balon;
4. Tratamentul chirurgical.

Tratament non-farmacologic: SM moderată şi strânsă

• evitarea efortului fizic intens si a sporturilor competitionale;

• sarcina trebuie amânată, in special la pacientele cu HTP
• existenta congestiei pulmonara impune dieta hiposodată.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tratament medical (I)

• pacienti asimptomatici, cu SM larga, in RS → nu este recomandat
• pacienti simptomatici : - preventia si controlul aritmiilor;
- preventia primara si secundara a emboliilor;
- tratamentul insuficientei cardiace.

1. Profilaxia secundara a RAA si endocarditei infectioase.

2. Controlul factorilor precipitanti: anemie, infectii, stari febrile intermitente.
3. Tratamentul anticoagulant → INR=2-3, ideal 2,5-3.
• indicat la pacientii cu risc embolic:
-fibrilatie atriala paroxistica sau permanenta;
- in RS - existenta istoricului de embolie/tromboza AS (I C);
- contrast spontant dens in AS (II C);
- AS > 50 mm (II C).
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tratament medical (II)

4. Medicatia cronotrop negativa – beta-blocantele, blocante canale de

calciu
•↓FC → ↑ diastola → cresterea tolerantei la efort.

5. Cardioversia
•indicata dupa inlaturarea obstacolului valvular la pacientii cu fibrilatie atriala
instalata recent si cu dilatare moderata de AS;
•contraindicata preinterventional in SM stransa datorita recidivei pe termen mediu
si lung.

6. Medicatie antiaritmica de clasa IC sau III

•pentru mentinerea ritmului sinusal la pacientii cu fibrilatie atriala paroxistica.

7. Diureticele sau nitratii retard

•ameliorarea dispneei.
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Valvulotomia percutană cu balon

• introducerea prin punctie transseptala sau retrograd prin VS, a unuia sau mai multor
baloane speciale, care pot fi umflate la nivelul valvei mitrale.
↓
fracturarea comisurilor mitrale fuzionate
• tehnici: - tehnica Inoue;
- tehnica cu valvotom metalic reutilizabil (rezultate similare, cost mai redus)

• mortalitate (0,5-4%) complicatii: - hemopericard (0,5-10%);

- embolii (0,5-5%);
• rata de esec (1-15%) - RM severa(2-10%)
- DSA (<5%)
• restenozare (22% la 10 ani) - conversie catre chirurgie cardiaca de urgenta

Valvulotomie percutanata cu balon, tehnica Inoue

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Valvulotomia percutana cu balon

Indicatiile pentru comisurotomie mitrala percutana cu balon cu arie < 1,5cm2

* Excluderea caracteristicilor nefavorabile pentru valvulotomia percutana cu balon

 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Tratamentul chirurgical
• singura optiune terapeutica pentru pacientii care au indicatie de ridicare a
obstacolului valvular si contraindicatii pentru valvulotomia percutana cu balon

• Metode:
Chirurgia conservatoare → pe cord închis
→ pe cord deschis
Protezarea mitrală
 definitie → etiologie → anatomie patologica → fiziopatologie → criterii de evaluare a severitatii → istorie naturala → tratament

Indicaţii de protezare valvulară

Indicaţii curente:
-SOM < 1cm2/m2 suprafaţă corporală
-ICC clasa III – IV NYHA
-Embolii recurente, trombi atriali sau ecouri
spontane de contrast în AS

Indicaţii speciale:
-Femeie tânără cu SM care doreşte o sarcină
-Persoane tinere cu activitate fizică intensă la care nu
pot să renunţe, chiar şi in clasa II NYHA