PROIECT DE LUNGĂ DURATĂ LA GEOGRAFIA CONTINENTELOR ŞI OCEANELOR, CLASA A VII-A

CONŢINUTURI VIZATE
UNITĂŢI COMPETENŢE SPECIFICE UNITĂȚI DE COMPETENȚE NR.DE ORE NOTE
DE UNITĂŢI DE CONŢINUT NOŢIUNI-CHEIE DENUMIRI GEOGRAFICE ALOCATE
DATA
ÎNVĂŢARE
NORD.

I. CARACTERIZAREA
CONTINENTELOR.
1. Utilizarea 1. Comunicarea a) AMERICA DE NORD.
DE

termenilor specifici corectă în limba 1. Poziţia fizico- EXTREMITĂŢI:

în prezentarea şi maternă cu utilizarea geografică a Americii c.Murchison, c.Mariato, 1
OREI. AMERICA

explicarea adecvată a termenilor de Nord. Evoluţia c.Prinţului de Wales, c.Saint

informaţiei geografici. cunoaşterii Charles.
geografice. continentului. STRÎMTORI:
2. Examinarea hărţii la Bering.
7. Raportarea caracterizarea poziţiei PENINSULE:
conţinuturilor fizico-geografice a Florida, California, Labrador.
10

geografice la un continentelor. EVALUARE INIȚIALĂ VULCANI:

suport cartografic şi 2. Unităţile structurale Popocatépetl.
grafic. Citirea şi 3. Utilizarea ale scoarţei terestre. 1
interpretarea hărţii posterului, proiectului Substanţele minerale
geografice. şi a altor metode utile.
complexe la
9. Obţinerea unor caracterizarea MUNŢI:
tehnici şi deprinderi particularităţilor 3. Relieful Americii de Estuar, deltă, Appalaşi, Coastei, .
de învăţare pentru componentelor naturii Nord. fiord, morene. Cascadelor, Stîncoşi,
pregătirea continentelor. Mackenzie, Brooks, Sierra 1
sistematică, pentru Nevada.
autoformare. 4.Argumentarea PODIŞURI:
relaţiilor dintre Laurenţian, Preriilor,
componentele naturii; Colorado, Marelui Bazin.
CÎMPII:
5. Aprecierea gradului Marile Cîmpii, Cîmpiile
de asigurare cu resurse Centrale.

1
5. Identificarea naturale pentru fiecare 4. Lucrarea practică 1
relaţiilor dintre continent. nr.1.
componente, Descrierea unei unităţi
fenomene şi procese 6. Rezolvarea de relief.
naturale. Formarea problemelor, a
comportamentului situaţiilor probleme, ce 5. Clima Americii de Factori 1
în raport cu natura ţin de explicarea Nord. Factorii de climatogeni, .
pe baza cunoaşterii fenomenelor şi formare a climei. regiune climatică,
relaţiei cauză – proceselor naturii Zonele climatice. alizee, tornade.
efect. continentelor. 6. Apele continentale Regim hidrologic, RÎURI: 1
ale Americii de Nord. căderea rîului, Mississippi cu Missouri,
cumpăna apelor, Colorado, Mackenzie,
lac natural, lac de Yukon.
acumulare, LACURI:
7 . Respectarea culturii mlaştină. Marile Lacuri, Marele Lac
popoarelor lumii. Sărat, Marele Lac al Ursului.
7-8. Zonele naturale Zonalitate de 2
altitudine, parc
natural, rezervaţie
naturală.
9. Populaţia Americii Mulatru, metis,
8. Aprecierea de Nord. Statele. zambos. 1
aspectelor sociale,
civice şi culturale
ale spaţiului
geografic la nivel
local, regional şi
mondial.

5. Identificarea relaţiilor dintre componente,

fenomene şi procese naturale. Formarea
comportamentului în raport cu natura pe baza 10. EVALUARE SUMATIVĂ A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1
cunoaşterii relaţiei cauză – efect. „AMERICA DE NORD”.

7. Raportarea conţinuturilor geografice la un

suport cartografic şi grafic. Citirea şi
interpretarea hărţii geografice.

2
 .
EURASIA. COMPONENTE NATURALE.

b) EURASIA.
11. Poziţia fizico- EXTREMITĂŢI: 1
2. Formarea 1. Comunicarea geografică a Eurasiei. c. Roca, c. Celiuskin, c. Piai,
abilităţilor de corectă în limba c. Dejnev.
comunicare corectă, maternă cu INSULE:
constructivă în utilizarea adecvată Novaia Zemlea, Islanda,
limba maternă. a termenilor Sahalin.
geografici. PENINSULE:
7. Raportarea Kola, Iberică, Apenină,
conţinuturilor Crimeea, India, Indochina.
geografice la un 2. Examinarea STRÎMTORI:
suport cartografic şi hărţii la Gibraltar, Bosfor, Dardanele.
grafic. Citirea şi caracterizarea 12. Evoluţia cunoaşterii 1
interpretarea hărţii poziţiei fizico- continentului.
geografice. geografice a 13. Unităţile structurale VULCANI: 1
II.

continentelor. ale scoarţei terestre. Kliucev, Fuji, Apo, Krakatau.

Substanţele minerale utile

3
11 ORE 5. Identificarea 14-15. Relieful Eurasiei. Estuar, deltă, MUNŢI: 2
relaţiilor dintre 3. Utilizarea fiord, morene. Alpi, Apenini, Dinarici,
componente, posterului, Carpaţi, Caucaz, Zagros,
fenomene şi procese proiectului şi a altor Pamir, Himalaya cu
naturale. Formarea metode complexe vf.Everest, Verhoiansk, Tian-
comportamentului la caracterizarea Shan.
în raport cu natura particularităţilor PODIŞURI:
pe baza cunoaşterii componentelor Transilvaniei, Volînic,
relaţiei cauză – naturii Podolic, Masivul Central,
efect. continentelor. Central Rus, Valdai, Siberiei
Centrale, Deccan.
4. Explicarea CÎMPII:
fenomenelor şi 4.Argumentarea Română, Padului, Europei de
proceselor specifice relaţiilor dintre Est, Niprului, Germano-
mediului la nivel componentele Polonă, Bazinul Londrei,
local, regional şi naturii; Bazinul Parisului,
global. Mesopotamiei, Indo-
5. Aprecierea Gangetică, Marea Cîmpie
10. Accesarea gradului de Chineză, Siberiei de Vest.
informaţiilor cu asigurare cu resurse
caracter geografic naturale pentru
prin intermediul fiecare continent. 16. Clima Eurasiei. Factori . .
serviciilor Particularităţi generale. climatogeni, 1
electronice de bază. muson.
6. Rezolvarea 17. Zonele climatice. Regiune 1
problemelor, a climatică.
situaţiilor 18. Lucrarea practică nr.2 1
probleme, ce ţin de Descrierea unei zone
explicarea climatice.
fenomenelor şi 19-20. Apele continentale Regim hidrologic, RÎURI: 2
proceselor naturii ale Eurasiei. căderea rîului, Volga, Dunărea, Ural, Nipru,
continentelor. cumpăna apelor, Peciora, Nistru, Rin, Enisei
lac natural, lac de (cu Angara), Obi (cu Irtîş),
acumulare, Lena, Huang He, Mekong,
mlaştină. Amur.
LACURI:
Balaton, Sf. Ana, Ladoga,
Onega, Marea Caspică, Aral,
Baikal, Balhaş, Issîk-Kul,
Marea Moartă.
4
8 OREIII. EURASIA. POPULAŢIA ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA LUMII ORGANICE 5. Identificarea 4.Argumentarea 21-22-23. Zonele naturale. Zonalitate de
relaţiilor dintre relaţiilor dintre altitudine, parc 3
componente, componentele natural, rezervaţie
fenomene şi procese naturii; naturală.
naturale. Formarea
comportamentului
în raport cu natura 1
pe baza cunoaşterii 24. Populaţia Eurasiei.
relaţiei cauză – 1
efect. 25. Statele.
8. Aprecierea
aspectelor sociale, 26-27. Regionarea fizico-
civice şi culturale geografică a Eurasiei. 2
ale spaţiului
geografic la nivel 7 . Respectarea
local, regional şi culturii popoarelor
mondial. lumii
3. Utilizarea corectă a termenilor
geografici, a numelor proprii geografice în
limbi străine. 1
5. Identificarea relaţiilor dintre 28. EVALUARE SUMATIVĂ A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
componente, fenomene şi procese naturale. „EURASIA. POPULAŢIA ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA LUMII ORGANICE”.
Formarea comportamentului în raport cu
natura pe baza cunoaşterii relaţiei cauză –
efect.

5
OCEANELOR.

1. Utilizarea 1. Comunicarea 29. Oceanul Arctic. Poziţia MĂRI:

termenilor specifici corectă în limba fizico-geografică. Relieful Groenlandei, Norvegiei, 1
în prezentarea şi maternă cu bazinului oceanic. Clima. Barents, Albă, Kara, Laptev,
explicarea utilizarea adecvată Curenţii oceanici. Lumea Siberiei de Est.
informaţiei a termenilor organică. Importanţa INSULE:
geografice. geografici. economică a oceanului. Groenlanda, Novaia Zemlea.
Problemele ecologice. FOSA:
5 OREIV. CARACTERIZAREA

Groenlandei.
7. Raportarea 8. Citirea şi
conţinuturilor interpretarea hărţii
30-31. Oceanul Atlantic. MĂRI:
geografice la un la caracterizarea
Poziţia fizico-geografică. Nordului, Norvegiei, Caraibilor.
suport cartografic şi oceanelor.
Relieful bazinului oceanic. GOLFURI: 2
grafic. Citirea şi
Clima. Curenţii oceanici. Mexic, Biscaya.
interpretarea hărţii
Lumea organică. STRÎMTORI:
geografice.
Importanţa economică a Davis.
oceanului. Problemele INSULE:
ecologice. Antile Mari.
4. Explicarea
FOSE:
fenomenelor şi
Puerto Rico.
proceselor specifice
mediului la nivel
local, regional şi 32-33.Oceanul Pacific. MĂRI:

global. Poziţia fizico-geografică. Ohotsk, Japoniei, Chinei de Est, 2

Relieful bazinului oceanic. Chinei de Sud.
Clima. Curenţii oceanici. STRÎMTORI:

10. Accesarea Lumea organică. Bering, Drake.

informaţiilor cu Importanţa economică a INSULE:

caracter geografic oceanului. Problemele Arhipelagul Indonezian,

prin intermediul ecologice. Filipine.
FOSE:
serviciilor
electronice de bază. Marianelor, Filipinelor.
DORSALE:
Pacificului.

7. Raportarea conţinuturilor geografice la

un suport cartografic şi grafic. Citirea şi 34. EVALUARE SUMATIVĂ A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1
interpretarea hărţii geografice. „CARACTERIZAREA OCEANELOR”.

6
 1
35. LECȚIE DE GENERALIZARE

Bibliografie:
1. Standarde de eficienţă a învăţării geografiei., C. Lungu, V. Sochircă, S. Axînti., Chişinau 2012
2. Geografia. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V - IX)., Chişinau 2010
3. Geografia continentelor şi oceanelor, manual pentru clasa a VII-a., P. Prunici, S. Axînti.
4. Geografia. Ghidul de implementare a curriculumui modernizat pentru treapta gimnazială de învăţămînt. N. Odoleanu., A. Cara, Chişinau 2011
5. Referenţialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor. N. Bucur, L. Pogolşa, Chişinau 2014
6. Harti contur cl.7 cu sarcini practice la geografie. 2012. Iulian
7. Atlas clasele 6-7. Geografia contenentelor si oceanelor, N. Boboc, I. Mironov