Extractia dintilor arcadei superioare

Pregatiri preextractionale
Pregatirea pacientului: La pacientii care prezinta
deficiente organice, cu tulburari ce pot fi agravate de
extractia dentara, se impune tratamentul in prealabil al
acestor afectiuni. Pacientii trebuie pregatiti si din punct de
vedere psihic, explicandu-le in acest scop necesitatea
exctractiei dentare, precum increderea pe care trebuie sa o
aiba in manevrele efectuate de medical stomatolog.

Pregatirea cavitatii bucale: Se va clati cavitatea orala cu

ajutorul unei solutii slab antiseptice, se va efectua
indepartarea depozitelor moi de pe dinti si de pe mucoase cu
ajutorul tampoanelor imbibate in apa oxigenata, precum si
efectuarea tehnicii de detartraj supragingival, fie prin
metoda manuala, fie ultrasonica sau sonica.

Pozitia pacientului: Daca extractia dentara va fi efectuata

la nivelul arcadei superioare, atunci fotoliul dentar va fi
ridicat cat mai sus, cu spatarul si tetiera inclinata inapoi,
astfel capul pacientului va fi intr-o usoara extensie.
Daca extractia dentara va fi efectuata la nivelul arcadei
dentare inferioare, fotoliul se va cobori, astfel capul
pacientului ajungand la nivelul umarului operatorului.

Pregatirea si pozitia operatorului: Avand in vedere ca

operatiunea este una sangeranda, mainile medicului
stomatolog vor trebui spalate foarte minutios. Protectia
operatorului se va efectua prin purtarea halatului, mastii si
manusilor sterile. Pozitia medicului va fi una care sa se
apropie cat mai mult de natural, trupul fiind intr-o pozitie cat
mai dreapta, greutatea corpului fiind distribuita in mod egal
pe ambele picioare. Operatorul va ocupa intotdeauna o
pozitie in fata si dreapta pacientului.
Pregatirea instrumentarului necesar
- Instrumentar destinat examenului cavitatii orale: pensa,
oglinda, sonda dentara;
- Instrumentar utilizat pentru anestezie: seriga si ace de
marimi potrivite;
- Instrumentar pentru extractie: clesti si elevatoare
adecvate dintilor sau radacinilor ce vor urma sa fie
extrase.

Alegerea anesteziei: Cea mai frecventa este

folosita anestezia loco-regionala. Aceasta are
avantajul ca se poate folosi fara riscuri si aparatura
speciala in conditiile de ambulator ale cabinetului
stomatologic.
Extractia incisivilor centrali superiori
Radacina incisivului central superior este dreapta si are
forma conica rotunjita. Se realizeaza anestezie plexala prin
infiltratie submucoasa. Ca si instrumente vor fi folosite
sindemotoame sau elevatoare drepte „in jgheab” sau „in
flacara”. Pentru etapa de extractie propriu-zisa se va utiliza
un cleste drept cu falci de dimensiuni convenabile, care se
vor adapta perfect axial si circular la coletul dintelui.
Cu ajutorul indexului de la mana stanga, se va indeparta
buza superioara, fixand totodata vestibular, creasta
alveolara la nivelul dintelui ce urmeaza a fi extras. Se
realizeaza decolarea gingiei si sectionarea ligamentului
circular cu ajutorul sindesmotomului sau elevatorului. Are loc
adaptarea clestelui. Extractia lui se realizeaza dupa ce s-au
efectuat miscari de basculare vestibulo-palatinale si
miscarea de tractiune finala.
Extractia incisivilor laterali superiori
In acest caz este indicata anestezia plexala sau tronculara
periferica, efectuata la gaura infraorbitara sau incisiva. Sunt
utilizate elevatoarele drepte sau sindesmotoamele, dar nu
trebuie uitat si clestele drept cu falcile mai subtiri, care
permite o adaptare perfecta la coletul dintelui.
Cu ajutorul elevatorului sau al sindesmotomului se va realiza
decolarea gingiei, iar apoi prin aplicarea clestelui pe
suprafata dintelui, acesta se va luxa prin miscari de
basculare vestibulo- palatinale.

Extractia caninilor superiori

Acest dinte prezinta cea mai lunga radacina si are o pozitie
verticala, apexul avand frecvent o curbura orientata distal
sau vestibular.
Tehnici de anestezie locală:
• anestezie plexală şi anestezie la gaura incisivă;
• anestezie la gaura infraorbitară şi la nivelul
găurii incisive.
Gingia este decolata cat mai profund cu ajutorul
sindesmotomului sau elevatorului, iar apoi se aplica falcile
clestelui, urmarindu-se in acelasi timp o insinuare cat mai
profunda a acestuia. Luxatia se realizeaza prin efectuarea
unor miscari de basculare in sens vestibulo-palatinal, urmata
apoi de extractia dintelui printr-o miscare de tractiune.

Extractia primilor premolarilor superiori

Acest dinte prezinta doua radacini in mod frecvent, orientate
una spre vestibular, iar cealalta spre palatinal, avand o
directie divergenta spre apex.
Se realizeaza decolarea gingiei cu ajutorul sindesmotoamelor
sau elevatoarelor, urmata apoi de aplicarea clestelui si
efectuarea de miscari de basculare in sens vestibulo-
palatinal.
Anestezia locală se poate obţine prin:
• anestezie plexală + infiltraţie palatinală;
• anestezie plexală + gaură incisivă şi palatină
mare.

Extractia premolarilor doi superiori

Acest dinte prezinta o singura radacina.
Decolarea gingiei trebuie sa se efectueze cat mai profund, ca
mai apoi falcile clestilor sa fie aplicate pe suprafata dintelui
in vederea luxatiei dintelui prin miscari de basculare in sens
vestibulo-palatinal.

Extractia molarilor unu si doi superiori

Acest dinte se numara printre cei mai voluminosi si prezinta
trei radacini dintre care una este palatinala si doua
vestibulare. Anestezia se realizeaza la nivelul tuberozitatii,
completata apoi de o infiltratie vestibulara.
Instrumentele utilizate sunt reprezentate de elevatoare
drepte „in jgheab”, „in baioneta”, si sindesmotoame, precum
si clesti pentru molari care sunt indoiti pe lat, avand falcile
foarte voluminoase. Clestii sunt pereche, se pozitioneaza cu
pintenul prezent la varful falcii pe fata vestibulara a dintelui
intre cele doua radacini vestibulare.
Decolarea gingiei este realizata cu ajutorul elevatorului sau
sindesmotomului drept.
Creasta alveolara se fixeaza intre index si police, iar
decolarea gingiei se realizeaza cu ajutorul elevatoarelor sau
sindesmotoamelor drepte.
Luxatia dintelui se face prin miscari de basculare vestibulo-
palatinale, crescand progresiv amplitudinea miscarilor.

Extractia molarilor de minte superiori

Acest dinte prezinta o mare varietate de forme atat in ceea
ce priveste forma coroanei cat si numarul de radacini.
Instrumentarul utilizat in extractia acestui dinte este
reprezentat de elevatoare „in baioneta” si cleste cu dubla
curbura si falci rotunjite.
Cu ajutorul elevatorului se va decola gingia de pe suprafata
dintelui, iar apoi cleste se va aplica in axul dintelui realizand
luxatia lui prin miscari de basculare in sens vestibulo-
palatinal. Extractia este insotita de miscari de tractiune lente
evitand astfel fracturarea varfurilor efilate ale radacinilor.

Extractia incisivilor centrali si laterali inferiori

Acestia reprezinta dintii cei mai mici din cavitatea orala.
Instrumentele utilizate sunt elevatoarele curbe cu cioc lateral
sau sindesmotoame curbe si clesti pentru incisivii inferiori.
Se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului, urmata apoi de
aplicarea falcilor clestelui pe suprafata dintelui in scopul
realizarii luxatiei dintelui prin miscari de basculare in sens
vestibulo-lingual.

Extractia caninilor inferiori

Caninul inferior este un dinte foarte puternic si prezinta o
radacina robusta si lunga.
Pacientul trebuie sa ocupe o pozitie care sa-i favorizeze
operatorului accesul facil la acest dinte: cu capul drept si
gura larg deschisa. Anestezia este realizata troncular
periferic la spina lui Spix.
Instrumentele utilizate sunt elevatoarele cu cioc lung pentru
mandibula, cleste indoit pe muchie.
Gingia este decolata cu ajutorul sindesmotoamelor sau
elevatoarelor apoi falcile clestilor se vor insinua cat mai
profund adaptandu-se perfect la coletul dintelui. Urmeaza
apoi luxarea dintelui prin efectuarea miscarilor de basculare
in sens vestibulo-lingual.

Extractia premolarilor inferiori

Acesti dinti au o singura radacina ce este puternica si foarte
lunga. Instrumentarul utilizat este acelasi ca si in cazul
caninilor, anestezia realizandu-se tot la spina Spix. Tehnica
de extractie este intocmai ca si la canini, urmand aceeasi
pasi.

Extractia molarilor 1 si 2 inferiori

Sunt dinti pluriradiculari, prezentad o radacina situata mezial
si una distal. Pacientul va avea o pozitie ce ii confera
operatorului un acces cat mai facil la dinte: capul va fi
sprijinit in tetiera, iar in functie de hemiarcada la care se
lucreaza, capul va fi rotat spre dreapta sau spre stanga.
Anestezia se va realize la spina lui Spix a nervului lingual si
al nervului alveolar inferior. Instrumentarul utilizat va fi
reprezentat de: sindesmotoame curbe, elevatoare curbe
mandibulare cu cioc lateral, cleste cu falcile indoite pe
muchie.
Se initiaza decolarea gingiei cu ajutorul elevatoarelor, apoi
falcile clestelui se vor insinua cat mai profund, mai intai cea
linguala urmata apoi de cea vestibulara. Se luxeaza dintele
efectuandu-se miscari de basculare in sens vestibulo-
lingual.

Estractia molarilor 3 inferiori (de minte)

Acest dinte poate prezenta o varietate de forme atat
coronare car si radiculare, astfel ca poate prezenta una,
doua, trei sau chiar patru radacini.
Pentru extractia acestui dinte, pacientul va ocupa o pozitie
relaxata, cu capul usor in extensie si gura larg deschisa.
Instrumentarul necesar acestei manopere este: elevator
Lecluse, „limba de crap”, cleste indoit pe lat, a carui falci pot
prezenta sau nu pinteni.
Se decoleaza gingia cu ajutorul elevatorului, apoi se insera
falcile clestelui cat mai profund, fiind in contact strans cu
suprafata dintelui. Se luxeaza apoi prin efectuarea de miscari
in sens vestibulo-lingual. Extractia trebuie sa se realizeze
prin tractiune in ax insotita de o usoara inclinatie in ax.