Sunteți pe pagina 1din 12

Recuperarea in cardiopatia ischemică

Cardiopatia ischemica este o tulburare miocardica datorata unui


dezechilibru intre fluxul coronarian, (aportul sanguin de substante nutritive si
oxigen necesare pentru o buna functionare a inimii), ce este scazut prin afectarea
arterelor inimii si necesitatile miocardice.

Cauzele afectarii vaselor inimii, numite si coronare, pot fi organice, adica


structurale, (cea mai frecventa cauza fiind ateroscleroza, depunerea colesterolului
in peretii vaselor), functionale (de exemplu spasmul coronarian) si mixte.

Cardiopatia ischemică poate fi clasificată în mai multe forme, în funcţie de


severitatea afecţiunii:

1. Angina stabilă
a.este declansata de efort
b.dispare in cateva minute de la oprirea efortului sau la administarea de
c.nitroglicerina sublingual
d.sediul durerii este deobicei pe linia mediana (retrosternal)

Fata de aceste date generale exista insa numeroase exceptii ( de exemplu


durere cu sediul la nivelul epigastrului, adica in portiunea superioara a
abdomenului, care este confundata cu ulcerul sau durere in maxilar, care este
confundata cu durerea de dinti)

Cardioatia sau boala arteriala coronariana poate duce la durere in piept


(angina). Atunci cand arterele coronare ale pacientului se ingusteaza, inima poate
sa nu mai primeasca o cantitate suficienta de sange atunci cand "cererea" este
cea mai mare, indeosebi in timpul unei activitati fizice, care solicita inima. Acest
lucru poate cauza angina (durere in piept) ori dificultati de respiratie. Poate ca ai
auzit termenul "angina pectoris" sau pe cel de "angina stabila" in cabinetul
medicului tau, asa ca este important sa intelegi ce inseamna acesta, de fapt.

Angina pectoris este termenul medical pentru durere in piept sau


disconfort datorat unei cardiopatii ischemice (boala arteriala coronariana). Angina
stabila apare atunci cand muschiul inimii nu primeste atat de mult sange pe cat ar
avea nevoie. Acest lucru se intampla, de obicei, deoarece una sau mai multe
dintre arterele inimii este ingustata sau blocata, lucru ce se mai numeste si
ischemie. Angina stabila este cel mai comun tip de angina. Ea este un model sau
tipar previzibil de durere in piept. De obicei, pacientul poate sa isi monitorizeze
acest tipar bazandu-se pe ceea ce facea atunci cand a simtit durerea in piept.
Angina (durerea in piept) rezulta dintr-un volum redus de sange catre inima. Asta
inseamna ca inima nu primeste suficient oxigen. Durerea este adesea declansata
de activitate fizica sau de un stres emotional.

2. Angina instabilă : are riscul de a se transforma în infarct miocardic , de


aceea necesită spitalizare de urgenţă. Angina instabilă se poate diagnostica daca
durerea “ca o gheară” localizată toracic anterior apare: în repaus; la eforturi din
ce în ce mai mici, mai prelungită,

Exista doua tipuri de angina: stabila si instabila. Angina stabila apare intr-un
mod previzibil. Ea apare atunci cand persoana face un efort fizic considerabil sau
cand se simte extrem de stresata. Angina pectorala stabila, nu isi schimba, de
regula, frecventa si nu se agraveaza in timp. Pe de alta parte, angina instabila
(preinfarct) este acea durere in piept care se intampla cand persoana este in
repaus sau care apare cu efortul fizic sau stresul.

Durerea se inrautateste in ceea ce priveste frecventa si severitatea. Angina


instabila (preinfarct) inseamna ca blocajele din arterele care alimenteaza inima
pacientului cu sange si oxigen au ajuns la un nivel critic. Un atac de angina
instabila reprezinta o urgenta medicala si ar trebui sa primesti tratament imediat.
Daca este lasata netratata, angina instabila poate duce la un atac de cord, la
insuficienta cardiaca sau la aritmii (ritm neregulat al inimii).
3. Infarctul miocardic : caracterizat prin durere intensă toaracică anterioară,
constrictivă” ca o gheară” , insoţită de transpiraţii, greaţa , varsatură si care
dureaza peste 20 de minute.

Un atac de cord (sau infarct miocardic) are loc atunci cand fluxul de sange
catre inima este blocat, cel mai adesea de o depunere de grasime, colesterol sau
alte substante, care formeaza o placa in interiorul arterelor care alimenteaza
inima cu sange (artere coronare). Fluxul de sange intrerupt poate deteriora sau
distruge o parte a muschiului inimii. Un atac de cord, numit si infarct miocardic,
poate fi fatal, dar tratamentul s-a imbunatatit dramatic in ultimii ani. Este extrem
de important sa suni la 112 pentru a cere ajutor medical, daca crezi ca este posibil
sa suferi un atac de cord.

Cardiopatia ischemica poate fi dureroasa (asta include angina pectorala


stabila si instabila, infarctul miocardic) si nedureroasa (ce cuprinde moartea
subita coronariana, tulburarile de ritm si de conducere, insufucienta cardiaca de
cauza ischemica).

Cardiopatia ischemică dureroasă sau angina pectorala stabilă (cronică) se


manifestă prin crize de durere (cuvântul angina înseamna durere), aparute
periodic, iniţial la eforturi mari, intense, prelungite, apoi la eforturi din ce în ce
mai mici, până când în ultima instanţa apar şi în repaus.

Cardiopatia ischemică nedureroasă reprezintă prezenţa leziunilor


coronariene, dar fără apariţia de durere toracică. Se manifestă prin sufocare la
efort sau repaus şi apare mai frecventă la pacienţii diabetici.

Principalele clase de medicamente utilizate in tratamentul din ambulator al


pacientilor cu cardiopatie ischemica sunt:

Antiagregante plachetare: aspirina, plavix, ticlopidina. Acestea au rolul de


a impiedica formarea cheagurilor de sange (trombi), care se depun pe placa de
aterom si blocheaza arterele coronare.
Beta blocante: metoprolol, bisoprolol. Acestea au rolul de a scadea
nevoia de oxigen a miocardului, care nu primeste sange oxigenat suficient prin
arterele coronare ingustate.

Blocantele de calciu: diltiazem. Au acelasi rol ca si beta blocantele, sunt


mai putin eficiente in scaderea consumului de oxigen, dar au un rol special atunci
cand angina este produsa prin spasmul (constrictia) arterelor coronare

Nitratii: nitroglicerina, nitromint. Produc dilatarea arterelor coronare si


combat durerea

Inhibitorii enzimei de conversie: enalapril, prestarium, etc. Sunt


medicamente cu actiune complexa: produc dilatarea tuturor arterelor favorizand
alimentarea cu oxigen, scad tensiunea arteriala la pacientii hipertensivi, au un
efect de protectie a miocardului, dar si a altor organe.

Trimetadizina: preductal. Medicament adjuvant cu rol de protectie


miocardica. Exista si alte clase de medicamente, cu rol foarte important, care se
administreaza numai la pacientii spitalizati. Anticoagulante: heparina, clexane,
etc. Au rolul de a impiedica formarea trombului de sange in arterele coronare.

Trombolitice: se administreaza numai in infarctul miocardic acut si au o


actiune unica de a dizolva (de a liza) trombul care deja s-a format si blocheaza
artera coronara. Aceste medicamente pot micsora substantial suprafata unui
infarct, pot salva viata pacientilor cu conditia sa fie administrate cat mai devreme
(de preferat in primele 3 ore de la debutul infarctului si daca se poate in primele
minute).

Factorii de risc sunt acele caracteristici ce se gasesc la populatia sanatoasa


si care sunt asociate statistic cu posibilitatea aparitiei bolii cardiace ischemice
(BCI).Factorii de risc pentru ateroscleroza (ATS), care este principala cauza a
ischemiei miocardice, pot fi clasificati in :
nemodificabili : varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara
(BCV) (adica prezenta manifestarilor aterosclerotice la rudele de gr I, la femei < 65
ani si barbati < 55 ani)

modificabili : fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, hipertensiune


arteriala (HTA), diabet zaharat etc.

Factori nemodificabili

Varsta ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica:

Bolile cardio-vasculare, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta


cardiaca, cresc ca incidenta si gravitate cu varsta. Desi leziunile aterosclerotice
incep sa se constituie inca din copilarie (deci, atentie, ce fel de alimentatie oferim
copiilor nostri si cu ce deprinderi alimentare ii obisnuim), ele incep sa se
manifeste clinic dupa 40 de ani la barbati si dupa 50 de ani la femei.

Sexul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica:

In general, barbatii au probabiliate mai mare de a dezvolta boala cardiaca


ischemica decat femeile aflate inainte de menopauza, (aceste fiind protejate
hormonal), insa dupa menopauza, riscul devine egal.

Istoricul familial ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica:

Exista numeroase date ce indica o componenta genetica in aparitia


diabetului zaharat tip II si a dislipidemiilor. Se apreciaza ca istoricul familial de
boala cardio-vasculara la tineri (aparuta la barbati < 55 si la femei < 65 de ani)
reprezinta un factor de risc important.

Incidenta mai mare a bolii coronariene in unele familii trebuie explicata insa
atat prin factorii genetici, cat si prin factorii comportamentali si prin stil de viata

FACTORI MODIFICABILI

Hipertensiunea arteriala (HTA) ca factor de risc pentru cardiopatia


ischemica
Hipertensiunea arteriala (HTA) este factor de risc major pentru boala
cardiaca ischemica si accident vascular ischemic (AVC). Prezenta unei tensiuni
arteriale (TA) > 140 / 90 mmHg, creste riscul de boala cardiaca ischemica de 2 - 4
ori si de 3 ori mai mult pentru accident vascular ischemic.

Masurile igieno - dietetice ce duc la scaderea hipertensiunii arteriale (HTA) -


dieta saraca in sare, mentinerea unei greutati ideale, exercitiile fizice regulate,
precum si tratamentul antihipertensiv, scad complicatiile cardio-vasculare.

Fumatul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Fumatul este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate aspectele
ei : accident vascular ischemic, boala cardiaca ischemica, boala arteriala periferica
(arterita).

Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara este de


2 - 4 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori, iar riscul este direct
proportional cu numarul de tigari / zi si durata fumatului. Infarctul miocardic acut
la tineri, are ca principala cauza fumatul.

Mecanismele prin care fumatul favorizeaza ateroscleroza sunt :

cresterea numarului de trigliceride (TGL) si scaderea colesterolului HDL

favorizarea spasmul coronarian ("strangularea" tranzitorie a vasului)

favorizarea trombozei (formarea cheagurilor de sange)

stimularea activitatii sistemului nervos simpatic, ce determina cresterea


pulsului si a tensiunii arteriale, scazand pragul aritmiilor.
Dislipidemia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Colesterolul circula sub mai multe forme : LDL (colesterolul "rau", HDL
(colesterolul bun), IDL.

Evaluarea profilului lipidic (screening) se recomanda, in principal, la barbati


cu varsta >40 de ani si femei cu varsta >50 ani, mai ales daca au factori de risc,
precum si la cei ce au ateroscleroza dovedita sau diabet zaharat sau istoric familial
de boala cardiaca ischemica prematura (indiferent de varsta lor). Aportul exogen
se datoreaza dietei bogate in grasimi animale : carnea, oua, lactate. LDL este
colesterolul "rau" ce se depune in vasele de sange si determina ateroscleroza si
implicit complicatiile acesteia : boala cardiaca ischemica, accident vascular
ischemic, arterita. Nivelele tinta recomandabile pentru colesterol LDL sunt diferite
in functie de riscul pe care-l are fiecare individ de a dezvolta o boala cardio-
vasculara, iar acest risc este mai mare sau mai mic in functie de numarul de
factori de risc prezenti.

Persoanele cu risc cardio-vascular foarte crescut (si pentru care nivelul tinta
de LDL trebuie sa fie <70mmHg) sunt :

persoanele cu boala cardio-vasculara dovedita

pacientii cu diabet zaharat tip II si cei cu diabet zaharat tip I cu afectare


de organe tinta

cei cu boala renala moderat - severa

cei ce asociaza mai multi factori de risc

Persoanele cu risc cardio-vascular crescut, sunt cele care au fie un singur


factor de risc dar foarte crescut, fie care asociaza mai multi factori de risc, dar nu
au afectate organele tinta. Pentru acestia nivelul de LDL trebuie sa fie < 100 mg%.

Persoanele cu risc moderat au drept tinta colesterol LDL < 115 mg%.
Scaderea colesterolului LDL se poate face initial prin masuri igieno-dietetice, iar
daca acestea se dovedesc ineficiente se administreaza medicatie specifica.
HDL colesterol este colesterolul "bun", ce ofera protectie cardio-vasculara.
S-a dovedit ca fiecare crestere cu 1 mg% a HDL se asociaza cu o scadere a riscului
coronarian cu 2 - 3 %. Riscul cardio-vascular apare la HDL < 35 mg%. Relatia
inversa intre HDL si trigliceride (adica cresterea trigliceride si scaderea HDL) se
gaseste in 2 conditii patologice cu potential aterogen, si anume, diabet zaharat si
sindromul de rezistenta la insulina.Alte cauze de scadere a colesterolului HDL sunt
fumatul, obezitatea, sedentarismul, insuficienta renala cronica.

Diabetul zaharat ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Diabetul zaharat este unul din cei mai puternici factori de risc pentru
ateroscleroza, in toate teritoriile vasculare, implicit coronare. Prezenta diabetului
zaharat e echivalent cu boala cardiaca ischemica dovedita. Riscul de a prezenta un
eveniment cardio-vascular (IMA, accident vascular ischemic) este de 2 - 4 ori mai
mare la diabetici fata de nediabetici si acest lucru se datoreaza faptului ca
diabeticii asociaza mai multi factori de risc - de obicei sunt si obezi si hipertensivi,
iar diabetul zaharat dezechilibrat determina si dislipidemie. Diabetul zaharat se
asociaza si cu o stare protrombotica (de a forma cheaguri), ce complica de obicei
ateroscleroza, determinand aterotromboza ce duce la evenimente cardio-
vasculare acute, uneori fatale, ca infarctul de miocard sau accidentul vascular.

Obezitatea ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

In aprecierea obezitatii se foloseste indicele de masa corporala (IMC). Se


poate astfel calsifica in functie de IMC :

18,5 - 24,99 = greutatea normala

25 - 29,99 = supraponderal

30 - 34,99 = obezitate gr I

35 - 39,99 = obezitate gr II

> 40 = obezitate morbida


Obezitatea de tip abdominal (android) se asociaza cu risc crescut de boala
cardiaca ischemica, hipertensiune arteriala si sindrom de rezistenta la insulina. O
crestere cu 10 % a greutatii (fata de greutatea ideala) creste riscul aparitiei bolii
cardiace ischemice cu 8 - 13 %. Exista deasemeni o interrelatie intre hipertensiune
arteriala si obezitate (acest lucru se observa in principal la tinerii obezi ce au
hipertensiune arteriala si la care nu se descopera o alta cauza de hipertensiune
arteriala secundara, iar scaderea in greutate duce la normalizarea tensiunii
arteriale). Persoanele obeze au si metabolismul lipidic alterat (prezinta exact
triada aterogena) precum si pe cel glucidic, prezentand rezistenta la insulina si
chiar diabet zaharat.

Alimentatia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Alimentatia de origine animala (ce are continut crescut de grasimi) si


dulciurile rafinate cresc decesul prin boala cardiaca ischemica, in timp ce
alimentele de origine vegetala, pestele, scade mortalitatea cardio-vasculara. Tipul
de alimentatie influenteaza nu numai metabolismul lipidic, ci si greutatea si prin
prezenta obezitatii creste riscul de a dezvolta diabet zaharat.

Se recomanda scaderea aportului de grasimi (acestea sa reprezinte maxim


30 % din aportul caloric, iar din acest procent doar 1/3 sa fie de origine animala),
cresterea aportului de fructe si legume proaspete, cereale, scaderea aportului
caloric la cei supraponderali sau obezi.

Alcoolul in cantitati mari creste riscul de aparitie a bolii cardiace ischemice,


mortii subite, accidentului vascular cerebral.

Tratamentul cardiopatiei ischemice se bazează pe kinetoterapie, adică


exerciţii de respiraţie, exerciţii cu mingi, exerciţii de crestere a forţei şi rezistenţei
musculare, stepper, bicicletă, exerciţii cu bastoane, electroterapie şi masaj
terapeutic.

Masajul este relaxant, destresant şi decontracturant, electroterapia


stimulează musculatura, reduce durerea şi inflamaţia. Laserterapia acţionează în
profunzime, are efect sedativ, vasculotrofic şi antalgic, iar kinetoterapia cuprinde
exerciţii de recuperare a deficitului şi îmbunătăţesc forţa şi rezistenţa musculară.
Terapia combinată îmbunătăţeşte rezultatele recuperării în cardiopatia ischemică
şi aduce un plus calităţii vieţii pacientului.

Tratamentul cardiopatiei ischemice constă în corecţia factorilor de risc:

• se interzice fumatul

• se tratează corect hipertensiunea arteriala

• hipercolesterolemia

• obezitatea

• se modifică obiceiurile alimentare

Mijloace de tratament:

• kinetoterapia medicală

• ape carbogazoase

• mers

• cicloergometru

• alergare

• covorul rulant

• urcat - coborat pe scări

• înot terapeutic în piscină

Şedinţa de antrenament este compusă din 3 perioade:

• Perioada de incalzire 3 – 5 minute (mişcări articulare simple, întinderi


musculare – streatching – din clinostatism, şezând sau stând şi eventual mers

• Perioada de antrenare propriu-zisă 10 – 20 minute


• Perioada de revenire (răcire) lentă 5 – 10 minute

Plan de recuperare cardiovasculară:

La internare – kinetoterapie zilnic; La externare – kinetoterapie de 3


ori/săpt; Durata unei şedinţe este de 30-40 min maxim 1 h; Fiecare exerciţiu se
repetă de 8-10 ori cu pauze între ele, corectându-se permanent respiraţia; Se
monitorizează TA, FC la începutul şi la sfârşitul şedinţei de kinetoterapie dar şi în
timpul şedinţei în funcţie de starea pacientului şi de tipul exerciţiului (ex:
cicloergometru, bandă rulantă). Scala Borg.

Exerciţii respiratorii: respiraţie globală; educarea respiraţiei abdominale şi


controlul fazelor respiratorii (inspir-pauză-expir-pauză). Exerciţiile respiratorii
trebuie controlate la fiecare mobilizare.

Mişcări active de flexie, extensie şi rotaţie la nivelul coloanei CDL şi la


nivelul articulaţiilor membrelor superioare şi inferioare (+abducţie, adducţie).

Exerciţii active şi cu rezistenţă (greutăţi) pe grupe musculare. Tonifierea


muşchilor abdominali. Exerciţiile se execută progresiv, mai întâi din poziţia
culcat, apoi din şezînd şi după aceea în ortostatism, cu un număr de repetări ce
creşte şi el progresiv de la 5 la 10.

Testul de efort

În cadrul acestui examen, bolnavul este supus unui efort standardizat şi


supravegheat, timp în care se înregistrează un EKG. În timpul unei activităţi fizice
inima bate rapid şi are nevoie de mai mult sânge şi oxigen. Dacă persoana testată
nu poate exercita efortul considerat normal pentru cineva de vârsta respectivă,
înseamnă că la inimă nu ajunge suficient sânge oxigenat.
Testul de efort poate arată posibile semne şi simptome de cardiopatie
ischemică, cum ar fi:

• modificări anormale ale tensiunii arteriale;

• dificultăti respiratorii sau dureri toracice;

• modificări anormale ale ritmului cardiac sau activitatea electrică a inimii.