TEMA II Psihologie educațională

Craus Denisa LRE I

Teoria condiționării operante și a instrurii programate

A) inci cuvinte cheie: comportament operator, consolidare, stimul, consecință, întărire

B) Skinner privește comportamentul ca mecanism pentru regularizarea consecințelor
ambientale. Această consecință denumită “consolidare” servește la ridicarea probabilității și a
frecvenței ocurenței unui anumit mod de comportare. Dacă o consecință consolidatoare face
necesară inițierea sau întărirea unui stimul, atunci este vorba despre “consolidare pozitivă”.
Dar, dacă stimulul este aversiv sau negativ astfel încât consecința consolidării este una de
evitare a stimulului, este denumită “consolidare negativă”. Probabilitatea apariției unui tip dat
de comportament este redusă în prezența stimulilor negativi. Aceasta a dat naștere teoriei
skinneriene a “triplei interacțiuni”.
Skinner pune în lumină trei condiții de interacțiune între organism și mediul lui
înconjurător:
 Momentul de apariție a răspunsului
 Răspunsul propriu- zis
 Consecințele consolidatoare
Probabilitățile de consolidare apar prin interrelațiile stabilite între acestea trei. Un
stimul care joacă un rol neînsemnat în probabilitatea dominantă are un efect mai mic sau
chiar nici un efect asupra organismului. Interacțiunea dintre organism și mediu este posibilă
între “întăritorii” pozitivi și negativi. Un întăritor care devine posibil la un răspuns este
numit operator. Comportamentul operator este comportamentul emis în timp ce
comportamentul de răspuns este unul evocat din relfex ca o reacție la stimuli, primuș fiind
condiționat instrumental, iar ultimul, clasic.
Prima lege a condiționării operatorii susține că “dacă apariția unui operator este urmată
de prezentarea unui stimul de întărire, atunci puterea e crescută, urmează stingerea, iar
puterea este diminuată când stimulul de întărire eșuează în a succeda un operator care deja
primise putere.”
Skinner vorbește despre pedeapsă ca fiind inversul întăririi. Pedeapsa presupune
furnizarea unui stimul neplăcut sau nedorit după producerea unui anumit comportament,
ceea ce va duce la scăderea frecvenței comportamentului în cauză. Skinner susține că
pedeapsa nu este o tehnică potrivită pentru controlul comportamentului, deoarece suprimă
comportamentul nedorit, fără întărirea comportamentului dezirabil. Efectele pedepsei nu
sunt la fel de informative ca ale recompensei. Recompensa spune “repetă ceea ce ai făcut”,
în timp ce pedeapsa spune “oprește-te!”, însă nu oferă o alternativă.
C) Puncte forte:
 Predarea este văzută ca aranjare a probabilităților de întărire care mediază cel
mai bine învățarea-cu sau fără profesor.
 Tehnicile de întărire se dovedesc eficiente atât în formarea unor noi
comportamente, cât și în consolidarea celor deja existente.
 Aplicarea cu succes în școli, spitale, închisori.
 Scăderea absentivismului și creșterea productivității.
 Folosirea cu preponderență a întăririlor pozitive în raport cu întăririle negative.
 Parcurgerea secvențială a materiei de învățat.
 Motivația duce la întărirea învățării, influențând pozitiv rata de învățare.
 Instruirea asistată la calculator oferă jocuri educative și servește la testarea
cunoștințelor.
D) Puncte slabe:
 Este o abordare intenționat nenuanțată, obsedată de generalizări naturalist-
behavioriste care ignoră în totalitate specificul fenomenelor umane.
 Folosirea cercetării pe animale privind condiționarea operantului ridică
problema extrapolării constatărilor.
 Oamenii pot fi maniulați de către cei care posedă întăritorii potriviți.
 Skinner preconiza moartea școlii și dispariția profesorilor. Dar calculatorul nu
este o mașină de învățare, ci de informare. Există doar mașini de educație și de
învățare umane.