Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Titularizare Subiecte Rezolvate
Titularizare Subiecte Rezolvate
3.Procesul de invatamant
Procesul de invatamant reprezinta ansamblul de actiuni (predare-invatare-evaluare) constiente
organizate si sistematice desfasurate iin institutiile de invatamant pentru formarea si dezvoltarea
generatiilor.
Caract.:
actiuni constiente,planificate,organizate,sistematice
caracter informativ
caracter formativ
caracter cognitiv
caracter de relationare
Functiile:
fct instructiva(invatare dirijata)
fct.informativa(transmiterea de informatii)
fct.formativa(de dezvoltare a procesului de invatamant)
fct educativa(tin de formarea,dezvoltarea personalitatii umane)
Toate fct. pot fi structurate in functie de cunoastere si comunicare
Abordarea sistemica:
notiunea de sistem inseamna un ansamblu organizat de elemente si relatii care se
stabilesc intre elemente
notiunea de sistem este un intreg ca atare are parti componente precum si realtii intre
aceste parti.
este o metoda de interpretare stiintifica a fenomenelor, faptelor, proceselor.
se face strict pe componente numai din perspectiva didactica pentru a se intelege aceasta
relationare a partilor componente.
apar doua operatii majore:
analiza si interpretarea elementelor componente si a relatiilor dintre ele.
analiza si interpretarea procesului de invatamant ca subsistem.
componentele procesului de invatamant:
continuturi
finalitati
discipline
strategii
normativitatea(reguli,legi…)
intre aceste componente apar relatii de conditionare,functionare,ce asigura procesului de
invatamant calitatea de sistem dar in acelasi timp calitatea de subsistem din perspectiva
sistemului de invatamant.
Procesul de invatamant ca proces al cunoasterii:
esenta procesului de invatamant tine de calitatea de proces de cunoastere
in activitatea didactica trebuie sa facem distinctie intre procesul de cunoastere
didactica si procesul de cunoastere stiintifica
exista trei abordari din perspectiva procesuala:
senzatiile,perceptiile si reprezentarile formeaza cun senzoriala;aceasta fiind
prima treapta a cunoasterii deoarece reflecta aspectele exterioare ale
obiectelor si fenomenelor
gandirea si celelalte procese superioare conduc spre o cunoastere logica,adica
insusirea relatiilor esentiale;aceasta cunoastere logica conduce inevitabil la
intelegerea si formarea generalitatilor.Cele 2 cunoasteri trebuie sa asigure
latura practica a procesului,adica aplicarea cunoasterii in diferite activitati ale
elevilor
in activitatea de cunoastere trebuie sa avem in perspectiva abordarea graduala
progresiva in aflarea adevarului de catre elevi;descoperirea adevarului de catre
elevi reprezinta o noutate dar pentru omenire este veche.
specificacitatea procesului de cunoastere a procesului de invatamant,caracteristici:
o repeta drumul cunoasterii omenirii
o evita simozitatile,tatonarile,ezitarile si esecurile ce tin de cunoasterea umana
o creeaza toate conditiile favorabile descoperirii adevarurilor prin efort propriu
o aflarea adevarului respecta particularitatile de varsta si individuale ale copilului
procesul de invatamant este un proces de cunoastere deoarece specificul de invatare tine
de cunoastere.Sunt utilizate continuturi care duc la cunoastere si sunt respectate etapele
succesive si coerente ale procesului de cunoastere.
procesul de cunoastere ce tine de procesul de invatamant se realizeaza prin cadrul
didactic care transmite elevului care asimileaza avand ca rezultat formarea de abilitati,
atitudini si competente
Caracterul informativ-formativ:
decurge din caracterele specifice procesului de invatamant
in activitatea didactica fiecare elev trebuie vazut ca o fiinta umana ce simte (cunoastere
senzoriala),ce gandeste (cunoastere logica),ce aplica in conditiile oferite de procesul de
invatamant dar si ca o entitate vie ale carei raspunsuri sunt diferite in contexte
asemanatoare intrucat fiecare elev este unic,valoros si capabil de invatare in ritm propriu.
caracterul informativ-formativ tine de latura legata de cunostiinte,abilitati dar si de
implicarea acestora in dezvoltarea procesului de invatamant,in implicarea copilului in
procesul de devenire umana.
caracterul instructiv-educativ ne prezinta calitatea prcesului de invatamant ca act de
cunoastere prin invatarea dirijata,ceea ce conduce la schimbari de comportament,adica
formarea si dezvoltarea personalitatii umane.
5.Invatarea scolara
Invatarea este apanajul celui care isi insuseste/asimileaza cunostiinte,isi formeaza abilitati si isi
dezvolta competente.
Invatarea are doua forme:
spontana(nimeni nu o organizeaza,planifica,conduce)
dirijata(adica se realizeaza prin institutii abilitate)
Tipurile invatarii:
dupa analizatorul care participa la invatare:
vizuala
auditiva
olfactiva
gustativa
kinestezica
verbo-motorie
dupa eficienta:
receptiv-reproductiva
inteligibila
creativa
dupa modul de organizare a materialului de invatare:
programata
euristica
algoritmica
modelare si rezolvare de probleme
descoperire inductiva,deductiva si analogica
dupa operatiile gandirii:
invatare prin observare
imitare
conditionare reflexa
conditionare operanta
identificare
Niveluri de invatare:
de semnale
stimul-raspuns
inlantuire de miscari
asociatiile verbale
prin discriminare
invatarea conceptelor concrete ptr a utiliza cuvintele
Conditiile invatarii:
interne(tin de latura ereditara):
factori fiziologici
cognitivi
afectivi-motivationali
volitivi-caracteriali
instrumentali(aptitudinea scolara,priceperea elevului,abilitatile de a invata,
capacitatile de stapanire a cunostiintelor,de transfer a cunostiintelor si de
expresie)
externe(tin de mediu):
tin de disponibilitatea si profesionalismul cadrului didactic
tin de obligatiile scolii
tin de obligatiile familiei
tin de grupul de apartenenta
conditii igienico-sanitare
Invatarea scolara este o invatare dirijata ce rezulta ca o natura integrata a invatarii si predarii.
Conceptul de invatare are trei acceptiuni:
dobandirea de catre o vietate a unor noi forme de comportament(specific vietatilor si ne
prezinta un proces evolutiv)
invatarea specific umana (reprezinta insusirea experientei sociale de catre un individ sau
un grup uman;stabileste relatii de comunicare cu semenii sai;omul invata pentru
satisfacerea pentru nevoile sale speciale si pentru a raspunde trebuintelor
sociale;caracteristici:caracter constient,rational-se bazeaza pe gandire,caracter activ,
caracter selectiv,control si autocontrol)
invatarea scolara(este o forma tipica de invatare umana cu aspect psihologic si pedagogic
Caracteristici:
orice invatare scolara este dependenta de predare si apare ca rezultat al comunicarii dintre
cadru didactic si elev
caracter actional(elevul trebuie sa participe activ si constient)
caracter gradual(se pleaca de la simplu pentru a se ajunge la complex,adica de la concret
pentru a se ajunge la abstract)
caracter transformator(produce transformarea continuturilor prevazute in programa
scolarain achizitii psihice)
caracter procesual(trebuie vazut prin aspect dinamic prin implicare psihologica)
Se poate realiza :
individual
frontal
pe grupuri
In functie de gradul de organizare a influentelor educative putem delimita trei forme ale
educatiei:
educatie formala:
include ansamblul actiunilor pedagogice proiectate institutional prin structuri
organizate sistematic pe niveluri si trepte de studii,in cadrul unui proces de
instruire realizat cu rigurozitate in timp si spatiu.(planuri,programe,manuale..)
este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant sub indrumarea
cadrelor didactice de specialitate
obiectivul central este formarea persoanei
are ca obiectiv dobandirea cunostiintelor fundamentale
exersarea aptitudinilor si atitudinilor
aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de
integrare sociala
dureaza 10 -15 ani si reprezinta o introducere in sfera pregatirii initiale pentru
educatia permanenta
educatia nonformala:
completeaza educatia formala intr-un cadru institutional situat in afara sistemului
de invatamant si in interiorul acestuia,activat prin organisme scolare
conexe,extradidactice sau extrascolare
sprijina actiunile si influentele sistemului de invatamant pe doua circuite
pedagogice principale:
o circuit pedagogic situat in afara clasei(ansambluri sportive, artistice,
culturale, intreceri,concursuri,cercuri diverse,olimpiade)
o circuit pedagogic aflat in afara scolii(excursii,vizite,vizionari de
spectacole,expozitii,conferinte)
obiective generale:
o sprijinirea elevilor si a adultilor cu sanse reduse de acces la scolaritate
normala
o stimularea dezvoltarii socio-economice si culturale a personalitatii umane
si a comunitatii umane
obiective specifice:
o dezvoltarea unor sectoare socio-economice particulare
o valorificarea adecvata a resurselor locale
o formarea si perfectionarea profesionala
o educatia generatiilor pentru o existenta sanatoasa in plan intelectual,moral.
educatia informala:
include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan si continuu asupra
personalitatii umane de la nivelul familiei,localitatii,strazii,grupului
social,mediului social,a comunitatii,mass-media
precede si depaseste ca durata,continut si modalitati educatia formala
Invatarea pe tot parcursul vietii este un proces continuu de invatare ,are cele trei cadre ale
invatarii(formal,nonformal si informal) neintrerupta oriunde si oricand.Cele trei cadre ale
invatarii se completeaza reciproc,dar educatia informala este mult mai prezenta decat
celelalte,fiind cea mai usoara forma de invatare.
Invatarea centrata pe copil:
informatiile se obtin de regula prin schimburi,prin dialog cadru didactic-elev, elev-elev
accent pe gandirea critica/divergenta
abordari in contexte in functie de nevoi si interese
strategii de invatare din perspectiva situatiilor problema,rezolvari de probleme
accent pe intelegerea si generalizarea continuturilor
organizare flexibila a formei de desfasurare a lectiei
accent pe colaborare si cooperare
activitatile interactive
evaluari formative
munca independenta care sa corespunda dorintelor elevului
cadru didactic moderator al cunoasterii
cadre de acord intre cadre didactice si elev(nu se poate aplica deoarece suntem constransi
de programa,avem prea putine optionale)
6.Jocul in educatia timpurie
Relatia joc-invatare-dezvoltare.Jocul este o activitate specific umana dominanta in copilarie in
care omul isi satisface nevoile imediat dupa propriile dorinte actionand constient si liber in lumea
imaginara ce si-o creeaza.
Invatarea este indisolubil legata de joc,treptat elementele de joc incep sa cedeze tot mai mult
locul elementelor de invatare.La varsta prescolara,jocul este forma predominanta de activitate iar
la varsta scolara mica,jocul este o forma accesibila de invatare activa,participativa.
Dezvoltarea reprezinta un proces complex ce se realizeaza printr-o succesiune de stadii cu un
specific calitativ propriu.(biologic,psihic si social).Se considera ca motivele invatarii(varsta
prescolara mijlocie) se formeaza mai intai in procesul de efectuare a unor actiuni concrete
organizate cu copiii,activitatile din gradinita reprezentand o etapa necesara in constituirea
motivelor invatarii scolare.
O modalitate de invatare la varstele timpurii o constituie jocul pentru ca raspunde
particularitatilor de varsta ale prescolarilor si pentru ca stimuleaza interesul si curiozitatea
copiilor prin elementul distractiv.
Prin joc copiii invata elemente de vocabular nou,exprima dorinte,negociaza,impartasesc idei,
experiente,invata muzica,isi formeaza deprinderi matematice,construiesc,isi dezvolta abilitati
spatiale prin arte(desen,pictura,modelaj),alearga,se catara,atunca si prind mingea,constientizeaza
propriile sentimente,rezolva situatii problematice,dobandesc abilitati sociale indeplinind diferite
roluri…
Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modificari psihice ale copilului,sustine
dezvoltarea psihica a copilului,dezvolta increderea in sine,procesul de gandire, competentele,
imbunatateste memoria.
Jucaria ocupa un loc important ea fiind necesara pentru a face actiunile copiilor reale.(ex.soferul
are nevoie de un automobil) iar menirea ei fundamentala este de a oferi copilului posibilitatea sa
actioneze,exprimandu-si ideile si sentimentele.Rolul jucariei este de a antrena miscarile,exersa
organele de simt dar si de a-i dezvolta gandirea,operatiile matematice,relatiile cauzale sai spatiale
dintre obiecte si multe alte cunostiinte,deprinderi si capacitati.Jucariile se pot imparti in mai
multe categorii:distractive,muzicale,tehnice,teatrale si se pot clasifica astfel:jucarii care dezvolta
motricitatea,creativitatea si imaginatia,afectivitatea,imitatia(telefonul),capacitatea senzoriala si
intelectuala.
Jocul didactic reprezinta un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominanta de
joc la cea de invatare initiata numai de un adult cu scopul de a urmari atingerea unor obiective
educationale.
-Exemple :”Eu spun una,tu spui multe”,”Spune al cui este?”,”Unde a zburat randunica?”…
-Presupune:
Contribuie la realizarea unor obiective educationale variate si complexe
Este o activitate dirijata in gardinita dar si o metoda didactica daca este uilizata in
structura unei alte activitati obligatorii
Implica gandirea,memoria,atentia,spiritul de observatie,imaginatia,vointa,limbajul
Structura:
o Continutul jocului (reprezinta cunostiintele asimilate anterior-jocul are menirea de
a le consolida si verifica;sau asimilarea de noi cunostiinte)
o Sarcina didactica (problema intelectuala centrala pe care copiii trebuie sa o
rezolve si care se concretizeaza prin reguli de joc
o Regulile de joc (arata cum trebuie rezolvata problema,caile de organizare a
actiunii,indica actiunile de joc si succesiunea lor,reglementeaza distribuirea
rolurilor si relatiile dintre copii,stimuleaza manifestarile comportamentale ale
participantilor la joc
o Actiunile de joc-elemente sau procedee de joc (sunt mijloacele prin care jocul
devine o actiune placuta si care antreneaza copiii la activitate
Cerintele jocului sunt:rezolvarea corecta a sarcinilor,puterea de stapanire,spirit
disciplinat,respectarea partenerului,spirit critic si cooperant.
Selectarea jocului se face in functie de obiectivele propuse si de caracteristicile grupei
dar si de materialele didactice care trebuie alese in functie de: accesibilitate, simplitate,
atractivitate,vizibilitate,adecvat la continutul jocului.
Etapele:
o Organizarea jocului(asigurarea cadrului adecvat,pregatirea si antrenarea copiilor)
o Desfasurarea jocului
Introducerea in activitate(captarea atentiei copiilor-printr-un element
surpriza)
Familiarizarea copiilor cu jocul(trezirea interesului pentru joc-
motivatie;prezentarea si intuirea materialului didactic;prezentarea si
intelegerea sarcinilor didactice si a regulilor jocului-conditie de
baza;intelegerea succesiunii elementelor jocului)
Jocul de proba(insotit de explicatii si indicatii)
Desfasurarea jocului(pe parcursul jocului ,educatoarea va urmari:
indeplinirea actiunilor in succesiunea normala,respectarea regulilor,
rezolvarea rapida a sarcinilor,activizarea tuturor copiilor, imbinarea
elementelor de joc cu sarcinile didactice,stimularea spiritului de
independenta al copiilor,asigurarea unui ritm vioi si a unei atmosfere
relaxante.
o Incheierea jocului didactic (se rezolva sarcinile de sinteza,se reproduce sau se
audiaza un text,cantec,o poezie sau se pot indeplini actiuni legate de tema-
inchiderea magazinului,plecarea intr-o excursie,teatru de papusi..)
Poate fi eficientizat prin:introducerea unor noi elemente de joc,complicarea jocului,
prezentarea de materiale didactice suplimentare,introducerea de reguli noi,organizarea
unei intreceri,utilizarea fiselor de lucru independente.
Jocul de rol/dramatizarea presupune:
Pregatire prealabila(transpunerea subiectului care trebuie bine cunoscut de catre toti
partenerii,inteles si redat cu fidelitate)
Are ca sursa tematica lumea mijlocita a povestii,basmului,teatrului,filmului dar si
realitatea cotidiana.
Copiii au interventie personala
Copilul mic imbina elementele fantastice cu cele din viata cotidiana,din cauza ca nu are
discernamant si asimilare diferentiata;
Are loc un schimb viu si continuu de pareri ,fiecare fiind in acelasi timp si interpret si
regizor.
Preocuparile copiilor se indreapta spre tinuta vestimentara si catre procurarea de obiecte
care sa le permita sa actioneze conform rolului asumat.Pe ultimul plan sta grija pentru
decor.
Jocul senzorial:
reprezinta un set de jocuri ce stimuleaza atentia copiilor,spiritul de observatie si
inteligenta motorie si cel mai important aspect anticiparea.
este o modalitate prin care copilul isi exerseaza simturile,exploreaza dar in acelasi timp
dezvolta o personalitate sanatoasa,neconstransa intre anumite reguli care din acest punct
de vedere sunt absolut nejustificate.
conduc la dezvoltarea sensibilitatii auditive,tactile si chinestetice,vizuale si gustativ-
olfactive
Jocul de constructii:
este activitatea prin care copilul exerseaza multe deprinderi si abilitati care contribuie la
dezvolarea cognitiva si a musculaturii fine.
prin constructii,copilul sorteaza,grupeaza,asociaza,stabileste raporturi de
marime,culoare,lungime,greutate…,organizeaza sau pune in valoare spatiul.
construieste cu diferite materiale din natura:lut,piatra,nueile,lemn,cuburi
trece de la manipularea materialului de constructie ,3 ani,la realizarea unor constructii
sofisticate din cuburi,lego.Subiectele pot fi propuse de adulti sau sunt alese de copii in
functie de interese.
Uneori jocurile de constructii ofera si modele pe care copiii de 3-4 ani le ignora iar cei de
5-6 ani incearca sa le si depaseasca.
Jocurile de miscare:
au la baza actiuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli prin
care se consolideaza deprinderile motrice de baza (mers, alergare, aruncare, prindere,
saritura, catarare,echilibrul),se dezvolta calitatile motrice(viteza,forta,rezistenta) si stari
emtionale pozitive
este strans legat de specificul varstei si se pastreaza pana la varsta adulta imbracand alte
forme
miscarile incep sa fie incadrate intr-un anume context care reflecta fragmente din viata
reala in special din viata celor care nu cuvanta.
foarte raspandite sunt jocurile fara o tematica anume,jocuri cu reguli ce au scopul de a
exersa deprinderi motrice(sotron,elastic,coarda..)
Jocul muzical:
atractia copiilor pentru muzica este un lucru evident pentru ca inca din primii ani ai
copilariei,muzica face parte integranta din viata si preocuparile lor.
prin cantec se realizeaza educatia morala,intelectuala si estetica a copilului,se insusesc
cunostiinte si se formeaza deprinderi.
este activitate de o importanta covarsitoare deoarece produce satisfactii si placeri,ii
atrage si ii intereseaza si le prilejuieste copiilor trairi emotionale din cele mai puternice.
actiunea jocurilor reiese din continutul textului literar,din expresivitatea melodiilor cat si
din forta sugestiva a elementului muzical
aspectul senzorial este mult mai evident decat in celelalte tipuri de joc datorita melodiei
pe care se desfasoara actiunea.
cand ii invatam pe copii o melodie este bine sa evitam metoda vers dupa vers,pentru ca
intrerupe melodia iar copiii pierd bucuria cantecului cand acesta devine un exercitiu de
memorizare
deseori copiii invata un cantec ascultandu-l de mai multe ori,mai multe zile la rand mai
ales daca educatoarea are grija sa pronunte cuvintele foarte clar si rar
etape in insusirea jocului muzical:reactualizarea cantecului ales pentru joc,demonstrarea
si explicarea jocului,executarea in colectiv.
Jocul de masa:
nu se folosesc intotdeauna la masa
pot fi jocuri de puzzle,cartonase de cusut pe ele,margele de insirat,mici articole pe care le
place copiilor sa le adune
pot fi folosite de copii,pe masa sau pe podea,jucandu-se singuri sau impreuna cu alte
persoane.
se pune accentul pe cooperarea dintre copii si nu pe concurenta,competitie
exemple:domino,loto,jocuri de carti
le dezvolta copiilor muscultaura mcia,coordonarea ochi-mana,deprinderi de imbinare,
triere,asezare in ordine,…,sociabilitatea,sentimentul de bucurie la realizarea unei sarcini..
Jocul logic
constituie una dintre modalitatile de realizare a unui invatamant activ
are rol preponderent formativ,dezvolta gandirea,inteligenta si spiritul de observatie al
copiilor
prin manuirea materialelor copiii invata sa formeze multimi de obiecte,descopera
proprietatile lor caracteristice,stabileste relatiile dintre acestea si efectueaza operatii cu
ele
copiii sunt familiarizati cu unele notiuni despre multimi si relatii;cand rezolva exercitii de
gandire logica pe multimi de forme geometrice dobandesc pregatirea necesara pentru
intelegerea nr natural si a operatiilor cu nr naturale pe baza operatiilor cu multimi.
copilul are libertatea deplina in alegerea variantelor de rezolvare
in timpul jocului se pot face si unele greseli,acest lucru este perfect normal,copilul invata
din propriile greseli iar daca nu poate el,il vor ajuta colegii sau educatoarea care vine cu
sugestii.
7.Metodologia didactica
Metodologia instruirii reprezinta ansamblul metodelor,procedeelor si tehnicilor utilizate in
procesul de invatamant.
Metodologia didactica reprezinta latura actionara,executorie ce mobilizeaza ansamblul
componentelor Curriculumu-ului.
Metoda ne arata calea de organizare si desfasurare a predarii invatarii vederea realizarii
obiectivelor pedagogice propuse.Aceasta trebuie vazuta atat din perspectiva cadrului didactic cat
si din perspectiva elevului.Cele doua ar trebui sa se completeze prin raportari reciproce
Metodele sunt de 2 feluri:
didactice(transmit cunostiinte)
stiintifice(descopera cunostiinte)
Functiile metodelor:
cognitiva(asigura elevului posibilitatea de a afla,de a intelege;modul cum trebuie condus
un elev pentru a ajunge la cunoastere)
formativ-educativa(implicarea elevului sub toate aspectele:capacitati,comportament..)
instrumentala-operationala(metoda devine un instrument pentru a realiza obiectivele
propuse)
normativa(metoda ne arata ce si cum trebuie facut pentru a asigura reusita actiunii
didactice)
motivationala(capacitatea unei metode de a trezi curiozitatea,interesul privind invatarea)
Procedeul didactic:
reprezinta o secventa a metodei,un detaliu,o tehnica limitata de actiune.
metoda este un ansamblu de procedee inc are procedeele se axeaza pe o anumita situatie
de invatare
intre metoda si procedee exista o dinamica(adica metoda poate sa devina procedeu iar
procedeul sa devina metoda,totul in functie de ce obiective didactice avem de rezolvat.
Strategia didactica reprezinta unitatea si interdependenta dintre metode,mijloace de invatare si
modurile de organizare a invatarii(frontal,individual,pe grupuri).Acestea sunt :
o de predare-invatare
o evaluare
Metodele activ-participative:
se realizeaza in corelatie cu functiile tuturor metodelor didactice
se valorifica prin strategii euristice(invatare semi-dirijata),invatare nedirijata si strategii
mixte(semidirijata si nedirijata)
invatarea reprezinta o cucerire,deci nu este primita de-a gata.
reduce interventia cadrului didactic prin programare minimala
au un caracter explorator
Metodele folosite in invatamantul primar si prescolar:
povestirea didactica:
asigura transmiterea orala a materialului faptic si uneori teoretic
utilizeaza ca procedee descrierea si nararea
Ajuta la imbogatirea vietii psihice a copilului prin reprezentari,personaje,idei noi.
Dezvolta imaginatia si creativitatea.
Conduce la desprinderea unor concluzii intrucat se utilizeaza
povesti,basme,legende.
Cerinte de indeplinit pentru povestire:elementele de continut sa fie reprezentative,
folosirea unor mijloace stilistice care sa motiveze,introducerea elementului
motivational.
Studierea anterioara a textului si adaptarea lui la particularitaile de varsta ale
copiilor
Alcatuirea planului povestirii(succesiune episoade,identificare personaje si
trasaturile lor
Adaptata particularitatilor de varsta ale copiilor
Utilizarea materialului didactic (imagini,planse,figurine,jucarii etc)
Expunerea continutului sa fie clara si accesibila copiilor,expresiva (modularea
vocii, schimbarea ritmului vorbirii,respectarea pauzelor,mimica,gestica..) pentru
intelegrea informatiilor si trezirea interesului copiilor.
Explicatia:
metoda de expunere verbala bazata pe analiza si argumentare,logica rationala,
dezvaluie legaturile existente intre fapte
prin explicatie se dezvolta la copii posibilitatea de a intelege definitii,reguli,,idei
abstracte,intrucat se bazeaza pe cunostiintele anterioare si pe unele operatii logice.
in explicatie,de regula se utilizeaza analiza si sinteza,apoi demonstratia logica
in esenta,elevul este condus la deslusirea e ceea ce nu iese imediat in evidenta.
conversatia euristica:
Generic:aflu adevar,descopar.Denumita si convorbire sau discutie
Reprezinta un set de intrebari orale adresate de prof elevilor.Cea mai importanta
forma de conversatie-euristica intrucat aceasta ajuta pe elev sa descopere adevarul
plecand in general de la un material intutitiv.
stabilirea tematicii si a variantei de realizare in fct de particularitatile de varsta ale
copiilor
elaborarea planului
alegerea mijloacelor/procedeelor prin care sa participe toti copiii
Intrebarile utilizate sunt multiple:-de denumire a ceva,factuale,de
interpretare,comparare
Conditii pentru intrebari:sa fie precise,sa nu ceara raspunsuri monosilabice,sa fie
prezentate intr-o succesiune logica,sa nu fie viclene.
Copiii trebuie obisnuiti sa raspunda individual,pe rand,nu in cor
demonstratia:
consta in a prezenta un material didactic cu scopul de a facilita intelegerea
,insusirea temeinica a noilor cunostiinte
sa nu se confunde demonstratia de la invatamantul primar si prescolar cu
demonstratia logica de tip rotund care este un procedeu in cadrul explicatiei.
variante:
o privind finalitati verbale si procese
o cu ajutorul experientelor
o cu ajutorul reprezentarii grafice
o prin intermediul 3D
jocul didactic
observarea
lucrul cu manualul
exercitiul
problematizarea
jocul de rol(dramatizarea)
Mijloace de invatamant:
reprezinta totalitatea materialelor,dispozitivelor si operatiilor cu ajutorul carora se
realizeaza transmiterea cunostiintelor si asimilarea informatiei didactice,inregistrarea si
evaluarea rezulatelor obtinute.
functiile sunt:
stimulativa
de comunicare
de evaluare
estetica
ergonomica
ilustrativ-demonstrativa
demonstrativ-educativa
8.Moduri si forme de organizare a procesului instructiv-educativ in invatamantul primar
Lectia ca forma de organizare a activitatii ca forma de instruire din procesul de invatamant este
cadrul de desfasurare a procesului de predare-invatare-evaluare precum si a legaturilor dintre
acestea.
Lectia trebuie vazuta la modul de a gandi o activitate didactica din perspectiva binomului cadru
didactic-elev.
Pentru a vedea lectia in plenitudinea sa ca forma fundamentala a activitatii intr-o clasa este
necesar sa o definim din perspectiva:
organizatorica(forma fundamentala de predare-invatare-evaluare sub conducerea cadrului
didactic)
structural-sistemica(vazuta unitar ca o entitate,ca un microsistem format din obiective
operationale ,continuturi,strategii didactice,forme de evaluare)
operationala(actiunea didactica de prelevare,transmitere si asimilare a cunostiintelor
prestabilite)
pe raporturi de continut(vizeaza logica stiintifica,logica didactica,strategii pertinente in
raport cu varsta si individualitatea dupa caz a elevului)
sociologic(vine si precizeaza ca o clasa de elevi este un grup social care solicita o
invatare specifica grupului si ca demersul trebuie sa aiba obiective comune si sa contina
valori si reguli comune)
Momentele lectiei:
moment organizatoric
reactualizarea cunstiintelor anterioare
captarea atentiei
prezentarea obiectivelor operationale si titlului lectiei
dirijarea invatarii
realizarea feedback-ului
evaluarea si aprecierea
Tipuri de lectie:
lectie de transmitere de cunostiinte
lectia mixta,are urmat etape:
organizarea clasei ptr lectie(moment organizatoric si captarea atentiei)
verificarea temei(control cantitativ si calitativ)
anuntarea subiectului lectiei noi si a obiectivelor operationale
transmiterea noilor cunostiinte(dirijarea invatarii)
fixarea cunostiintelor si retentia/asigurarea transferului->tema
lectia de comunicare propriu zisa
lectia introductiva(prima din capitol nou)
lectia privind consolidarea si sistematizarea cunostiintelor
lectia privind verificarea si aprecierea cunostiintelor si abilitatilor
lectia privind recapitularea cunostiintelor (plan de idei)
lectia privind formarea abilitatilor (deprinderi si priceperi)
Activitatile integrate in gradinita:
la nivel prescolar integrarea poate ingloba toate activitatile care se desfasoara pe
parcursul unei zile de gradinita (ALA si ADE)
continuturilor ADE nu au caracter impus ci selectat de cadrul didactic dupa cele doua
criterii esentiale:
particularitatile de varsta si individuale ale copilului
trebuintele de moment ale copilului
orientari tematice ptr ADE:
activ. de educarea limbajului
activ matematice
activ de cunoasterea mediului
activ de educatie pentru societate
activ practice
activ artistico-plastice
activ muzicale
educatie fizica
metodologia specifica in gradinita:
jocul ca joc functional,de constructie,de reguli
metode intuitive(observatia,demnstratia)
metode preponderent verbale(povestirea,repovestirea,conversatia)
metode de exersare(exercitiul,metode de stimulare)
Forme de organizare a activitatii didactice:
In sens larg reprezinta orice tip de activitate in care copilul se afla in situatia de a se
dezvolta
In sens restrans se inlocuieste termenul de actiune comuna intrucat nu au un caracter
exclusiv frontal
categorii de activitatii:
Activitati de dezvoltare(de invatare):
ADE
activitati integrate
jocul si ALA
ADP
ADE:
sunt conduse de cadrul didactic
se realizeaza prin antrenarea tuturor copiilor
se desfasoara intre 9.30-11.00
subiectul este stabilit de cadrul didactic prin planificarea saptamanala
domenii experientiale:
domeniul limba si comunicare(DLC)-activ de ed.limbajului
domeniul stiinte(DS) format din activ matematica si cun mediului
domeniul om si societate(DOS):activ de ed ptr societate si activ practica
domeniul estetic creativ(DEC):ed muzicala si activ artistico-plastica
domeniul psihomotric(DPM):ed fizica
ALA:
se face in functie de varsta,de ADE propuse ,tema abordata si resursele materiale
au loc trei etape(inainte de inceperea activ integrate,inainte de masa de pranz si
inainte de plecarea copiilor acasa dupa masa)
materialele trebuie sa fie corelate cu tema saptamanii/proiectului
organizarea salii poate cuprinde toate centrele sau cel putin doua dintre ele.
se creeaza zonele/ariile/centrele:
biblioteca
stiinta
constructii
arta
joc de rol
jocuri de masa
nisip si apa
ADP:
rutinele(actiune ce se repeta zilnic),acestea sunt:sosirea copilului,intalnirea de
dimineata,micul dejun,igiena-spalatul si toaleta,masa de pranz, somnul, gustarea,
plecarea)
tranzitiile(trecere de la o activitate la alta)sunt:activitati de scurta durata-mers
ritmic pe muzica,numaratoare,joc cu text si cant)
optionalele(activ alese de parinti din oferta educationala a gradinitei)
recuperatoriile(ADP,de dezvoltare individualizate)
Forme de organizare a activitatii didactice:
frontala:
se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate
profesorul are rolul principal pentru ca organizeaza,conduce si dirijeaza activ.
predominanta este activitatea profesorului,bazata pe expunere,transmitere de
cunostiinte unei clase intregi de elevi
elevii executa in acelasi timp aceleeasi sarcini,individual
individuala
cuprind:studiul individual,teme,proiecte,desene,proiecte practice
pun accent pe munca independenta fara supraveghere directa din partea prof
variante:sarcini comune pentru toti elevii,sarcini diferentiate pentru fiecare nivel
sau sarcini diferentiate pentru fiecare elev
prof organizeaza activitatea astfel incat sansele de reusita a atingerii obiectivelor
propuse sa fie mari
pe grupuri:
cuprind cercuri,meditatii,vizite,intalniri cu specialisti,concursuri,dezbateri
profesorul indruma activitatea unor grupe care urmaresc anumite obiective
identice sau diferite de la o grupa la alta
pot fi omogene(copii cu acelasi nivel de pregatire,aceleasi nevoi,interese) sau
neomogene(initiative spontane,dupa preferintele elevilor)
organizare in perechi(alcatuite de profesor sau de elevi aleatoriu,dupa anumite
preferinte sau criterii bine precizate
organizare combinata(imbinarea organizarii in perechi,in functie de obiectivele
operationale urmarite si caracteristicile concrete ale contextelor educationale)
9.Proiectarea activitatii didactice
Proiectarea didactica reprezinta procesul de anticipare a operatiilor de planificare,organizare si
desfasurare a procesului de invatamant in conditiile cunoasterii si stapanirii variabilelor sau
factorilor necesari activitatii didactice.
Proiectarea este punctul de plecare dar si de sprijin pentru demersul didactic.Proiectarea
didactica este anticipata ,procesuala ce tine de planificarea,organizarea si desfasurarea
predarii,invatarii,evaluarii ,cu luarea in calcul a variabilelor ,a factorilor ce influenteaza direct
procesul de invatamant.
Functiile proiectarii didactice:
fct de anticipare(ad operatiile nu anticipeaza desfasurarea procesului de invatamant
fct de orientare(ad obiectivele operationale sunt criterii de referinta ce vor orienta
activitatea)
fct de organizare(orice proiectare trebuie sa descrie situatii optime)
fct de dirijare(prin proiectare se ghideaza demersul didactic)
fct de reglare(autoreglare,ad permanent apar forme de control si autocontrol)
fct de decizie(prin proiectare se pot elimina distorsiunile care ar putea aparea in procesul
de invatamant)
fct de inovare(prin proiectare pot aprea schimbari de conceptie)
Principalele etape ale unei proiectari didactice:
ce voi face?(care sunt rezultatele la care voi ajunge;ob operationale)
cu ce voi face?(analiza resurselor si restrictiilor;poti avea resurse materiale,umane iar
restrictii-copiii care nu stiu adunarea/scaderea)
cum voi face?(gasirea strategiilor didactice)
cum voi stii daca ceea ce am facut este bine?(evaluarea de regula formativa;decalogul
dintre obiective si rezultate;rezultatele nu se vor regasi la toti copii
Etapele proiectarii didactice in detaliu:
concret ce va sti sa faca copilul?
punerea in acord a obiectivele operationale cu programa scolara
ce ti-ai propus se poate realiza in timpul pe care il ai
analiza si selectarea continuturilor invatarii
analiza si organizarea capacitatilor de invatare(operatiile gandirii pe care le voi utiliza eu
ca profesor)
analizarea resurselor materiale disponibile
alegerea celor mai potrivite metode de invatamant
alegerea mijloacelor de invatamant
combinarea metodelor,mijloacelor si formele de organizare cu clasa
realizarea evaluarii
Proiectarea anuala/calendaristica:
concentreaza unitati de invatamant,temele majore pe care le propune o disciplina pe
durata unui an scolar
urmareste:obiective de referinta(derivate din obiective cadru),vizeaza activitatea la
nivelul unui cadru nou a unei discipline,cnform Curriculum-ului National
conform programei la un obiect de invatamant se structureaza continuturile din
perspectiva unitatii de invatare
se creeaza un nr de unitati tematice/de invatare care sa cuprinda continuturile ce vor
conduce la realizarea competentelor specifice
ulterior se va aloca un nr de ore,aceste ore grupandu-se pe saptamani
deci planificarea anuala si semestriala a unitatilor de invatare va prezenta urmatoarea
rubricatie pe orizontala:
nr crt
unitati de invatare
continuturi
nr de ore
saptamana
observatii
din planificarea anuala se vor separa unitatile de invatare ptr sem I si ptr sem II
Proiectarea unitatilor de invatare:
aduce ca noutate si detaliu continuturile prezentate pe larg
concret,inainte cu cateva zile de a incepe o noua unitate de invatare acesta se proiecteaza
avand ca structura pe orizontala urmatoarele:
continuturile cu detaliere
obiectivele/cmpetente specifice ce se vor structura
activitatea de invatare
resursele utilizate
evaluarea
obiectivele specifice se formuleaza de cadrul didactic in functie de continut,in termeni
operationali,vizibili ca si competente
resursele vizeaza in mod explicit atat materialele didactice utilizate(mijl de invatamant)
cat si modul de organizare al clasei de elevi
competentele reprezinta capacitatea dovedita de a selecta,combina si aplica adecvat in
diverse situatii de munca sau de studiu cunostiinte,abilitati si alte achizitii in conditii de
eficienta si eficacitate pentru dezvoltarea personala si profesionala
proiectarea pe unitati de invatare reprezinta imaginea de ansamblu si flexibila a
programelor scolare
proiectarea unitatilor de invatare cu detaliere de continuturi va contribui la eliminarea
muncii cadrului didactic de a realiza permanent proiect de lectie
ultima ora a unitatii de invatare trebuie sa o aloci evaluarii sumative(ptr a vedea ce s-a
intamplat cu aceea unitate)
Operationalizarea obiectivelor obligatoriu de parcurs in 3 pasi:
denumirea comportamentului asteptat si a obiectului actiunii printr-un vb de actiune
conditiile de realizare
criteriul de reusita/performanta standard
La gradinita avem 6 mari teme de studiu:
Cine sunt/suntem?
Cand,cum si de ce se intampla?
Cum este,a fost si va fi aici pe pamant?
Cum planificam/organizam o activitate?
Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?
Ce si cum vreau sa fiu?
Intr-un an scolar se pot desfasura maxim 7 proiecte cu o durata de maxim 5 saptamani /proiect.O
activitate la grupa mica dureaza 15 minute,la grupa mijlocie 30 minute si la grupa mare 45
minute.In programul zilnic cel putin o activitate sau un moment de miscare.Inreaga activitate a
educatoarei va fi inregistrata in documentul juridic -Caietul educatoarei si va fi ilustrata in
portofoliul profesional pe care il intocmeste in urma desfasurarii activitatii metodice zilnice.
Domenii de dezvoltare:
Dezvoltarea fizica,sanatate si igiena personala
Dezvoltarea socio-emotionala
Dezvoltarea limbajului si a comunicarii
Dezvoltarea cognitiva
Capacitati si atitudini in invatare
Exista mai multe taxonomii(clasificari) privind operationalizarea obiectivelor(Bloom-domeniul
cognitiv,Karthwohl-domeniul afectiv,Simpson-domeniul psihomotor si Smart
10.Evaluarea didactica
Evaluarea scolara desi este tratata ca metodologie si teorie,reprezinta componenta fundamentala
a procesului de invatamant.Din perspectiva pedagogiei traditionale apare semnul egalitatii intre
evaluare si masurarea rezultatelor scolare.Actualmente evaluarea scolara se indreapta spre
judecati de valoare/merit,din perspectiva unor criterii,adica evaluarea scolara incearca sa
realizeze trecerea de la cantitativ la calitativ.Ca atare,evaluarea vizeaza rezultate,produs si proces
din perspectiva elevului,fara a omite eficienta si eficacitatea predarii.
Evaluarea scolara reprezinta totalitatea activitatilor prin care colectam,organizam,interpretam
rezultatele obtinute in urma utilizarii unor instrumente de evaluare pentru a se obtine judecati de
valoare.
Standardizarea reprezinta calitatea testelor de a fi administrate si interpretate in conditi standard
(identice)-obiectiv,timpi de aplicare,cui se aplica,descriptori de performanta:
e evalua:
pe cine evaluam:
pe toti elevii
pe un grup de elevi
pe un elev
cand facem evaluarea:
pe tot parcursul orei
la sfarsitul orei
periodic
ce cu facem evaluarea:
cu metode tranditionale
cu metode moderne
pentru cine evaluam:
pentru elev
pentru cadrul didactic
pentru parinte
pentru institutie
pentru societate/comunitate
in functie de ce facem evaluarea:
obiective
capacitati
abilitati
competente
Numai evaluarea formativa se face pe nivel minimal.Evaluarea sumativa,cumulativa,formativa
pe nivel optimal.
Operatiile evaluarii sunt pasii rezonabili privind rezultatele elevilor din perspectiva calitatii proc
de invatamant:
masurare(ofera precizie)
apreciere/interpretare(ofera eproximare prin estimare)
decizie(trebuie sa fie feed-back-ul necesar mergerii mai departe
Intre cele 3 operatii exista complementaritate,adica uan conditioneaza pe celelelate,iar lipsa
uneia elimina evaluarea ca atare.
Functiile evaluarii:
fct. constatativa(partea imediata a evaluarii,consta in ce s-a intamplat din perspectiva
fenomenului evaluat)
fct.diagnostica(realizeaza analiza si explicarea situatiei existente privind fenomenul
evaluat
fct.predictiva(reprezinta calitatea de a ameliora si de a prognoza din perspectiva deciziilor
care decurg)
fct.prognostica
fct.orientativa(a intregului demers didactic:predare-invatare)
fct.selectiva-de competitie(ce asigura clasificari si ierarhizari privind elevii
fct. de feed-back(decurge din constatare si asigura reglare si autoreglare)
fct. social-economica(precizeaza eficienta si eficacitatea procesului de invatamant ptr
societate)
fct.educativa(ofera motivare si constientizare din perspectiva interesului pentru educatie)
fct.sociala(prin evaluare se ajunge la diagnostic si prognostic,se iau decizii care trebuie
cunoscute de familia elevului,de comunitate,de societate)
Forme/tipuri de evaluare scolara:
evaluare initiala:
nu notam si adnotam
se face in mom integrarii copilului in gradinita,la inceputul anului scolar
consta in aprecierea nivelului general de dezvoltare al copilului
este o evaluare de diagnostic,are functie de predictie(adica ne arata ce stie fiecare
elev din perspectiva unei activitati viitoare la o anumita disciplina
nu se face cu sensul de a selecta copii nici nu se noteaza de regula
evaluare continua/formativa:
formeaza pe copil,pas cu pas ,este in fiecare secventa de lectie sau ca parte
deplina si desavarsita a evaluarii formative
se desfasoara pe tot parcursul activitatii didactice,interveniind dupa fiecare
secventa didactica(de regula 10 minute dintr-o ora didactica)
este centrata pe elev intrucat ne ofera informatii privind realizarea obiectivelor
dezvaluie etapele intermediare pe care elevul trebuie sa le stapaneasca
este o evaluare calitativa(ne arata calitatea procesului de invatamant prin care a
trect elevul)nivelatoare(se gandeste din perspectiva standardelor minimale)
ofera sanse elevului sa invete intrucat e pus in situatia de a lucra independent ceea
ce a facut cu ajutorul cadrului didactic
nu trebuie sa se puna note si este cea mai importanta
sumativa/cumulativa:
este periodica intrucat nu insoteste procesul de invatamant permanent(se
realizeaza la sf unor etape bine determinate ale procesului de invatamant
este o evaluare care asigura certificari sau diferentieri
este cantitativa,nu ne spune despre calitatea procesului de invatamant
se noteaza intrucat este orientata spre produsele invatarii si are in general caracter
public
masor rezultate,dar nu imi spune unde s-a gresit,
realizata pe o perioada mai mare de timp,de regula la sf de semestru,an
evaluare criteriala(se folosesc criterii,tinde spre evaluarea formativa)
evaluare normativa(un elev e raportat la ceilalti elevi)
Actualmente sunt utilizate trei forme de evaluari:initiala,continua/formativa si sumativaToate
evaluarile se bazeaza pe criterii-descriptori de performanta(separat de programa)
Metodele pot fi:
traditionale:
probe scrise:
specifice pentru evaluarea initiala,continua si sumativa
compuse din itemi
nu stabilesc un contact direct examinator-examinat
imbraca forme multiple:extemporale,teze,teste,referate,eseuri
ofera o evaluare exacta intr-un timp scurt
se utilizeaza incepand cu ciclul primar,nefiind specifica invatamantului
prescolar
la gradinita,prin scris intelegem exercitii grafice,scrierea de
simboluri,litere izolate de mana sau de tipar,silabe
in invatamantul primar imbraca forma lucrarilor de control
permite evaluarea unui nr mare de elevi pe aceiasi itemi
compatibile cu evaluarile formative
testele docimologice nu trebuie confundate cu testele de cunostiinte
testele de cunostiinte sunt realizate si administrate,evaluate de cadrul
didactic,pentru a realiza la o anumita clasa si obiect de invatamant evaluari
de regula formative si sumative
testele docimologice sunt utilizate la concursuri,examinari avand cu
precadere functia de examinare si notare
probe orale:
se realizeaza prin metoda conversatiei si se utilizeaza atat in evaluarile
curente cat si in evaluarile finale
obiectivitatea diminuata din cauza gradului diferit de dificultate al
intrebarilor
ofera posibilitatea intervenirii cu intrebari ajutatoare
realizeaza feedback rapid
tehnici utilizate:intrebarilor si raspunsurilor,discutiei sau a dialogului,
interviului-intrebarile trebuie sa fie f bine structurate,prezentarii orale- se
dau copiilor intrebarile si ora viitoare se vine cu raspunsurile.
favorizeaza dezvoltarea capacitatii de exprimare a copiilor;in invatamantul
prescolar se pot folosi cateva procedee aparte:”Scaunul autorului”,”Turul
galeriei”,Jurnalul metacognitiv” sau poate lua forma unui dialog intre
copil si educatoare sau copil si colegii de grupa si se formuleaza intrebari
de genul:”Cum ai facut?”,”Cum te-ai simtit astazi?”)
probe practice:
in invatamantul prescolar sunt diversificate in fct de natura domeniului de
competenta,de continut,obiective
sunt asociate activitatilor de modelaj, constructie, gospodarie, pictura,
experimente, confectionari diverse
urmaresc ce stiu sa faca elevii
rezultatele sunt expuse si sunt supuse evaluarii profesorului, parintilor,
interevaluarii copiilor si autoevaluarii.
supuse aprecierii verbale.
alternative(completate dupa ce s-au aplicat cele clasice)
referatul/proiectul(individualizeaza elaluarea dezvaluind interesele si aptitudinile
copilului din perspectiva a ceea ce s-a cercetat;se centreaza de regula pe:
informare documentara si cercetarea unui fenomen;trebuie vazuta intotdeauna ca
o activitate elaborata,centrata pe efort personal si cunoastere temeinica)(proiectul
este o metoda de evaluare sumativa care solicita elevul intr-o manifestare activa,
intr-o situatie noua a cunostiintelor si abilitatilor sale;apare cand elevul este pus in
situatia de a realiza ceva nou pe baza combinarilor interdisciplinare)
portofoliul(mijloc complex de evaluare;reprezinta cartea de vizita a elevului
reliefand progresul inregistrat de acesta pe parcursul anului scolar;stimuleaza
exprimarea personala a elevilor,creativitatea,originalitatea;in invatamantul primar
poate include rezultatele din celelalte metode de evaluare-probe
scrise,practice,eseuri,compuneri,fisa de observare,desene,chestionare…iar la
gradinita include-desene,picturi,fise individuale,probe practice,planse facute de
copii,lucrari de grup…;mai include fise de evaluare psihopedagogice,fise de
observatie,planuri de interventie personalizate,corespondenta cu parintii;la sf
anului copiii primesc aceste portofolii in cadru festiv)
investigatia
observatia
observarea sistematica:
in invatamantul prescolar,consta in urmarirea atenta si sistematica a
comportamentului unui copil,fara a interveni cu scopul de a sesiza
aspectele sale caracteristice
educatorul trebuie sa invete sa observe copilul
informatiile sunt confidentiale
informatiile obtinute consta in modul cum actioneaza cu obiectele,modul
cum interactioneaza cu ceilalti si relatiile din cadrul grupei
in invatamantul primar se realizeaza in contexte multiple-
ore,pauze,activitati extrascolare,extracurriculare
atat la gradinita cat si la scoala pentru o observare reusita,se tine cont de-
scop,stabilirea comportamentelor,aloce timp special,mijloace
simple,notare exacta,notarea a ceea ce e nou,important,observarea in
conditii cat mai variate,notarea in caietul de observatii
se pot folosi:fisa de observare,scara de clasificare(doar in ciclul primar) si
lista de control.
autoevaluarea(folosita atat la gradinita cat si in ciclul primar;se urmareste
construirea imaginii de sine
In cadrul evaluarii,cadrul didactic utilizeaza de regula probe de evaluare,adica teste de
cunostiinte elaborate de cadrul didactic,aplicate la clasa de la cadrul didactic si evaluate de
acelasi cadru didactic.Proba de evaluare formativa(standard minimal) si sumativa,finala(latura
medie).
Orice proba de evaluare trebuie sa cuprinda obiectivele operationale,itemi si descriptori de
performanta.
Itemii sunt elemente componente ale unui instrument de evaluare ce se pot gasi sub forma de
intrebari,enunturi,urmate de o intrebare,probleme de rezolvat,enunturi lacunare,intrebari
structurate,eseuri.In sens larg itemul mai contine si tipul de raspuns.
Tipuri de itemi:
obiectivi sunt:
de tip pereche(premisele pe o coloana si raspunsurile pe a doua coloana)
de tip alegere duala(A/F sau da/nu)
de tip alegere multipla(existenta unei premise si o lista de alternative
semiobiectivi sunt itemii cu raspuns scurt,de completare si raspunsuri
structurate.de ex,sa completeze un enunt lacunar
subiectivi(ofera elevilor posibilitatea de a formula,descrie,explica diferite
concepte,relatii,argumente.Sunt utilizati cu precadere in rezolvarea de probleme.ei
pot fi cu raspuns deschis sau de tip eseu-restrans,extins sau liber.)