PLANUL DE NURSING AL CAZURILOR STUDIATE

CAZUL I.

          Nume: M

          Prenume: S

          Starea civilă: necăsătorită

          Talie: 1,30 m

          Greutate: 40 kg
          Data naşterii: 17.VIII.1988

          Ocupaţia: elevă

          Data internării: 16.I.2001 ora 1045

          Data externării: 12.II.2001 ora 14

          Numărul de zile de spitalizare: 28

Diagnostic la internare: hepatită virală acută

Diagnostic la externare: hepatită virală acută, formă medie anincterică,

        antigen HBs absent

I . Comunicarea.

          Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat
discuţii cu aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia
primelor semne şi simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte
boli asociate, antecedentele heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior
internării.

Motivele internării: Astenie fizică, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.

Antecedente heredocolaterale: HVA la 9 ani, fără importanţă.

Antecedente personale: Hepatită cronică.

Antecedente patologice: Amigdalită, otită medie supurativă.

Condiţii de viaţă şi muncă: Bune.

Venit mediu lunar: Alocaţie de stat.

 Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial.

          Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă astenie fizică,
paloare, hemoragii, cefalee, epistaxis. Nu a făcut tratament în ambulator şi se prezintă
la camera de gardă.

          Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice:

-         sistemul celulo adipos slab reprezentat

-         aparatul cardiovascular normal

-         celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat

de medic şi din observaţiile personale am stabilit următoarele.

          Manifestări subiective: astenie fizică, hepatalgii, cefalee.

          Manifestări obiective: paloare, epistaxis, subicter scleral şi tegumentar.

          III . Analiza datelor culese.

          Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din
examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu
observaţii proprii s-a suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută.

          IV . Evaluare.

          Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei
pacientei este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care
necesită îngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le
prezintă: astenir fizică, subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i

permită refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de
medic, educaţia sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu.

Planul de îngrijire nursing

După conceptul Virginiei Henderson

Data: 16.I.2001

Problema:
 -         astenie fizică

-         hepatalgii

-         cefalee

-         epistaxis

Manifestări de dependenţă:

-         slăbiciune, oboseală

-         hepatalgii

-         epistaxis

Surse de dificultate:

-         proces infecţios

-         durere în hipocondrul drept

Obiective:

-         combaterea durerii

-         prevenirea complicaţiilor

-         supravegherea funcţiilor vitale

Intervenţii proprii:

-         psihoterapie

-         urmărirea TA, temperatură, respiraţii, diureză

Intervenţii delegate:

-         administrarea tratamentului prescris de medic (glucoză,

Triferment 3 tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.)

-         pregătirea pacientei pentru recoltarea probelor de sânge şi

urină indicate de medic

Evaluare: Bolnava parţial dependentă privind nevoia de a se alimenta, a-şi

păstra o bună postură, a dormi şi a se odihni, a evita pericolele, necesită ajutorul

nursei pentru aceste nevoi.

 
 

1 . Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată.

          Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta
oxigenul indispensabil vieţii celulare şi a elimina gazul carbonic, produs al
combustiei celulare. Căile respiratorii permeabile (receptive) şi alveola pulmonară,
permite să ne satisfacă această nevoie.

         

          Problemă:

-         epistaxis

-         astenie fizică

Manifestări de dependenţă:

-         dificultate de respiraţie

-         oboseală

Surse de dificultate:

- proces infecţios

Obiective:

-         psihoterapie

-         repaos la pat

 -         combaterea epistaxixului şi asteniei

-         aerisirea salonului

Diagnostic asistentă:

-         obstrucţia căilor respiratorii

Intervenţii proprii:

-         urmărirea respiraţiei

-         ajutor în dezobstruarea căilor respiratorii de cheaguri

Intervenţii delegate:

-         administrarea medicaţiei prescrise de medic (glucoza pul.viz.

10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-
1tb.)

Evaluare:

-         bolnavă parţial dependentă privind nevoia de a respira

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

 
          Data: 17.I.2001

          Problema: - incapacitatea de a se odihni

          Manifestări de dependenţă:

-         odihnă insuficientă

-         slăbiciune, oboseală

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Intervenţii proprii:

-         creerea unui climat coresăunzător

-         psihoterapie

Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru

satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

          Problema: - anxietate, durere

          Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului

respirator

          Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament

          Obiective: - combaterea anxietăţii

          Diagnostic asistent: - anxietate

          Intervenţii proprii: - psihoterapie

          Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

          Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept

       - necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

          Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social

          Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile

legate de un rol social

          Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă

          Obiective: - psihoterapie

          Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o

     acţiune utilă ei

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se

ocupa cu ceva

         

 
 

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

          Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

          Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi

părerile

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

          Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii

                           - încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi sentimentele

          Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

          Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a

comunica

5 . Nevoia de a se recrea

 
          Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a
obţine o destindere fizică şi psihică.

          Problema: - diminuarea ariei de interes

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

          Obiective: - educaţie sanitară

          Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să

     participe şi nolnava

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a

                             a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi.

          Problema: - dezinteres faţă de învăţare

          Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a

       cunoaşte adevărul

          Obiective: - educaţie socială

          Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

          Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a

 descoperi

          Evaluarea zilei de 25.I.2001 – bolnava prezintă stare generală bună, evoluţia
bolii în spital sub dietă, repaos şi tratament este bună, se obţine ameliorarea şi se
externează cu următoarele recomandări: evitarea eforturilor fizice de orice natură,
regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu toţi principii alimentari, evitarea
conservelor, afumăturilor, acriturilor, grăsimilor de origine animală.

CAZUL II.

          Nume: P

          Prenume: V

          Starea civilă: căsătorită

          Talie: 1,73 m

          Greutate: 68 kg

          Data naşterii: 10.I.1972

          Ocupaţia: muncitoare

          Data internării: 9.I.2001 ora 1330

          Data externării: 16.II.2001 ora 14

          Numărul de zile de spitalizare: 37

Diagnostic la internare: hepatită virală acută

Diagnostic la externare: hepatită virală acută, formă medie anincterică,

        antigen HBs pozitiv, icterică

 
 

I . Comunicarea.

          Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat
discuţii cu aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia
primelor semne şi simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte
boli asociate, antecedentele heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior
internării.

Motivele internării: Astenie fizică, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.

Antecedente heredocolaterale: Hepatită cronică, discopatie lombară.

Antecedente personale: Hepatită virală acută 1980

Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.I.1986

Condiţii de viaţă şi muncă: Nu consumă alcool sau cafea.

Venit mediu lunar: 1.500.000 lei.

Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial.

          Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă astenie

fizică,hepatalgii, cefalee, vărsături, urini hipercrome. Nu a făcut tratament în
ambulator şi la Policlinică.

          Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice:

-         sistemul muculo-adipos slab reprezentat

-         aparatul cardiovascular normal

 -         celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat

de medic şi din observaţiile personale am stabilit următoarele.

          Manifestări subiective: dureri în hipocondrul stâng, hepatalgii, cefalee.

          Manifestări obiective: gingivoragii, astenie.

          III . Analiza datelor culese.

          Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din
examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu
observaţii proprii s-a suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută.

          IV . Evaluare.

          Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei
pacientei este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care
necesită îngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le
prezintă: astenir fizică, subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i

permită refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de
medic, educaţia sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu.

 
 

Planul de îngrijire nursing

După conceptul Virginiei Henderson

Data: 9.I.2001

Problema:

-         astenie fizică

-         hepatalgii

-         cefalee

-         gingivoragii

Manifestări de dependenţă:

-         slăbiciune, oboseală

-         hepatalgii

-         gingivoragii

Surse de dificultate:

-         proces infecţios

-         durere în hipocondrul drept

 Obiective:

-         combaterea durerii

-         prevenirea complicaţiilor

-         supravegherea funcţiilor vitale

Intervenţii proprii:

-         psihoterapie

-         urmărirea TA, temperatură, respiraţii, diureză

Intervenţii delegate:

-         administrarea tratamentului prescris de medic (glucoză,

Triferment 3 tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.)

-         pregătirea pacientei pentru recoltarea probelor de sânge şi

urină indicate de medic

Evaluare: Bolnava parţial dependentă privind nevoia de a se alimenta, a-şi

păstra o bună postură, a dormi şi a se odihni, a evita pericolele, necesită ajutorul

nursei pentru aceste nevoi.

1 . Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată.

 
          Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta
oxigenul indispensabil vieţii celulare şi a elimina gazul carbonic, produs al
combustiei celulare. Căile respiratorii permeabile (receptive) şi alveola pulmonară,
permite să ne satisfacă această nevoie.

         

          Problemă:

-         gingivoragii

-         astenie fizică

Manifestări de dependenţă:

-         dificultate de respiraţie

-         oboseală

Surse de dificultate:

- proces infecţios

Obiective:

-         psihoterapie

-         repaos la pat

-         combaterea epistaxixului şi asteniei

-         aerisirea salonului

Diagnostic asistentă:

-         obstrucţia căilor respiratorii

Intervenţii proprii:

-         urmărirea respiraţiei

-         ajutor în dezobstruarea căilor respiratorii de cheaguri

Intervenţii delegate:

-         administrarea medicaţiei prescrise de medic (glucoza pul.viz.

10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-
1tb.)
 Evaluare:

-         bolnavă parţial dependentă privind nevoia de a respira

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

          Data: 17.I.2001

          Problema: - incapacitatea de a se odihni

          Manifestări de dependenţă:

-         odihnă insuficientă

-         slăbiciune, oboseală

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Intervenţii proprii:

-         creerea unui climat corespunzător

-         psihoterapie

Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru

satisfacerea nevoii de a dormi

 

2 . Nevoia de a evita pericolele.

          Problema: - anxietate, durere

          Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului

respirator

          Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament

          Obiective: - combaterea anxietăţii

          Diagnostic asistent: - anxietate

          Intervenţii proprii: - psihoterapie

          Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

          Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept

       - necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

 
          Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social

          Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile

legate de un rol social

          Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă

          Obiective: - psihoterapie

          Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o

     acţiune utilă ei

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se

ocupa cu ceva

         

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

          Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

          Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi

părerile

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

          Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii

                           - încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi sentimentele

          Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

          Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a

comunica

5 . Nevoia de a se recrea

          Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a

obţine o destindere fizică şi psihică.

          Problema: - diminuarea ariei de interes

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

          Obiective: - educaţie sanitară

          Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să

     participe şi bolnava

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a

                             a se recrea

 
 

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi.

          Problema: - dezinteres faţă de învăţare

          Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a

       cunoaşte adevărul

          Obiective: - educaţie socială

          Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

          Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a

descoperi

7 . Nevoia de a mânca şi a bea

         

          Problema: - alimentare insuficientă calitativ şi cantitativ

          Manifestări de dependenţă: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile

 organismului

          Surse de dificultate: - durere în hipocondrul drept, gust amar

          Diagnostic asistent: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

          Obiective: alimentare suficientă

          Intervenţii proprii: - administrarea de lichide pentru a împidica

      deshidratarea

          Intervenţii delegat: -

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca şi

a bea

7 . Nevoia de a elimina

         

          Problema: -diaree

          Manifestări de dependenţă: - scaune apoase şi frecvente

          Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, anxietate

          Diagnostic asistent: -diaree

          Obiective: -combaterea diareei

          Intervenţii proprii: - scimbarea lenjeriei

   - supravegherea bolnavei

          Intervenţii delegat: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a elimina

7 . Nevoia de a-şi păstra o bună postură

         

          Problema: -imobilitate

          Manifestări de dependenţă: - absenţa activităţii fizice

                                                       - restrângerea mobilităţii

          Surse de dificultate: - anxietate, durere

          Diagnostic asistent: - imobilitate

          Obiective: - mobilizare

          Intervenţii proprii: - mobilizarea bolnavei

          Intervenţii delegat: -

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a-şi păstra

o bună postură şi de a se deplasa

          Evaluarea zilei de 16.I.2001 – evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este
bună, pacienta se externează cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile
fizice, regimul alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni,
cocediu medical 21 de zile, cu drept de prelugire prin policlinica teritorială.

 
 

CAZUL III.

          Nume: P

          Prenume: B

          Starea civilă: căsătorită

          Talie: 1,63 m

          Greutate: 68 kg

          Data naşterii: 20.I.1973

          Ocupaţia: muncitoare

          Data internării: 20.I.2001 ora 1230

          Data externării: 8.II.2001 ora 14

          Numărul de zile de spitalizare: 19

Diagnostic la internare: hepatită virală acută

Diagnostic la externare: hepatită virală acută icterică, formă gravă

I . Comunicarea.

          Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat
discuţii cu aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia
primelor semne şi simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte
boli asociate, antecedentele heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior
internării.

Motivele internării: Gust amar, vărsături alimentare postprandiale, dureri

    în hipocondrul drept şi stâng

Antecedente heredocolaterale: Tatăl decedat prin IMA în 1984

Antecedente personale: 4 naşteri la termen şi 3 avorturi

Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.III.1987

Condiţii de viaţă şi muncă: Nu a consumat toxice, alimentaţie mixtă,

      variată

Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial.

          Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă dureri în epigastru şi
hipocondrul drept, gust amar, vărsături alimentare postprandiale.

          Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice:

-         tegumente şi mucoase icterice

-         sistem ganglio-limfatic superficial

-         celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat

de medic şi din observaţiile personale am stabilit următoarele.

          Manifestări subiective: dureri în epigastru şi hipocondrul drept, gust amar,

vărsături alimentare postprandiale.

          Manifestări obiective: hepatalgii, vărsături alimentare postprandiale.

          III . Analiza datelor culese.

          Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din
examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu
observaţii proprii s-a suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută.

          IV . Evaluare.

          Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei
pacientei este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care
necesită îngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le
prezintă: astenir fizică, subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i

permită refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de
medic, educaţia sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu.

 
  

Planul de îngrijire nursing

După conceptul Virginiei Henderson

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

          Data: 17.I.2001

          Problema: - incapacitatea de a se odihni

          Manifestări de dependenţă:

-         odihnă insuficientă

-         slăbiciune, oboseală

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Intervenţii proprii:

-         creerea unui climat coresăunzător

-         psihoterapie

Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru

satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

          Problema: - anxietate, durere

          Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului

 respirator

          Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament

          Obiective: - combaterea anxietăţii

          Diagnostic asistent: - anxietate

          Intervenţii proprii: - psihoterapie

          Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

          Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept

       - necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

          Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social

          Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile

legate de un rol social

          Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă

          Obiective: - psihoterapie

          Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o

     acţiune utilă ei

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se

 ocupa cu ceva

         

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

          Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

          Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi

părerile

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

          Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii

                           - încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi sentimentele

          Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

          Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a

comunica

 
  

5 . Nevoia de a se recrea

          Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a

obţine o destindere fizică şi psihică.

          Problema: - diminuarea ariei de interes

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

          Obiective: - educaţie sanitară

          Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să

     participe şi nolnava

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a

                             a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi.

          Problema: - dezinteres faţă de învăţare

          Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

          Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a

        cunoaşte adevărul

          Obiective: - educaţie socială

          Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

          Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a

descoperi

7 . Nevoia de a mânca şi a bea

         

          Problema: - alimentare insuficientă calitativ şi cantitativ

          Manifestări de dependenţă: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile

organismului

          Surse de dificultate: - durere în hipocondrul drept, gust amar

          Diagnostic asistent: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

          Obiective: alimentare suficientă

          Intervenţii proprii: - administrarea de lichide pentru a împidica

      deshidratarea

          Intervenţii delegat: -

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca şi

 a bea

7 . Nevoia de a elimina

         

          Problema: -diaree

          Manifestări de dependenţă: - scaune apoase şi frecvente

          Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, anxietate

          Diagnostic asistent: -diaree

          Obiective: -combaterea diareei

          Intervenţii proprii: - scimbarea lenjeriei

   - supravegherea bolnavei

          Intervenţii delegat: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a elimina

 
 

7 . Nevoia de a-şi păstra o bună postură

         

          Problema: -imobilitate

          Manifestări de dependenţă: - absenţa activităţii fizice

                                                       - restrângerea mobilităţii

          Surse de dificultate: - anxietate, durere

          Diagnostic asistent: - imobilitate

          Obiective: - mobilizare

          Intervenţii proprii: - mobilizarea bolnavei

          Intervenţii delegat: -

          Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a-şi păstra

o bună postură şi de a se deplasa

          Evaluarea zilei de 28.I.2001 – evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este
bună, pacienta se externează cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile
fizice, regimul alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni,
cocediu medical 21 de zile, cu drept de prelugire prin policlinica teritorială.

ANEXA.

Măsurarea respiraţiei.

Scop - evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei

bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
 Materiale necesare:

-         ceas cu secundar

-         creion de culoare verde

-         foaia de temperatură

Intervenţiile asistentei:

-         aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica, ce urmează a fi

efectuată

-         plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui

-         numărarea inspiraţiilor timp de un minut

-         consemnarea valorii obnţinute printr-un punct pe foaia de temperatură

-         unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

-         în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută cât şi
caracteristicile respiraţiilor:

RS = 20 resp/min

RD = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat

 
 

Măsurarea pulsului.

          Scop – evaluarea funcţiei cardio-vasculare.

          Locuri de măsurare:

-         oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan

osos: artera radială, femurală, humerală, carotidă, temporală

Materiale necesare:

-         ceas cu secundar

-         creion roşu

Intervenţia asistentei:

-         pregătirea psihică a pacientului

-         asigurarea repaosului fizic şi psihic pentru 10-15 min

-         spălarea pe mâini

-         reperarea arterei

-         fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

-         exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor

-         numărarea pulsaţiilor timp de un minut

-         consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând

cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii

-         unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei
 -         consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor
pulsului

PD = 80 /min

PS = 90 /min       pentru un puls regulat

Măsurarea tensiunii arteriale.

Scop – evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii,

rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor)

          Materiale necesare:

-         aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale

-         cu mercur Riva-Roci

-         cu manometru

-         oscilometru Pachon

-         stetoscop biauricular

-         tampon de vată

-         alcool

-         creion roşu

Intervenţiile asistentei:

a)          pentru metoda auscultatorie

-         pregătirea psihică a pacientului

-         asigurarea repaosului fizic şi psihic timp de 15 minute

-         spălarea pe mâini

-         se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie

-         se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară

a manşetei

-         se introduc olivele stetoscopului în urechi

-         se pompează aer în manşetă pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la

dispariţia zgomotelor pulsatile

-         se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până
când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea TA maxime)
se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru
a fi consemnată

-         se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

-         se reţine valoarea indicată de coloana de mercur, în momentul în care

zgomotele dispar, aceasta reprezintă tensiunea arterială minimă

-         se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de

culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de
mercurse unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul
rezultat
 -         în alte documente medicale se înregistrează cifric:

Ex. TA max. = 150 mmHg

                   TA min. = 75 mmHg

Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool

b)         pentru metoda palpatorie

-         determinarea se face prin palparea arterei radiale

-         nu se foloseşte stetoscopul biauricular

-         etapele sunt identice metodei auscultatorii

-         are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea
pulsului periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a
compresiunii exterioare

c)         metoda oscilometrică

-         manşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul pacientului

-         manometrul ve fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea

-         măsurătoarea va fi precedată de liniştirea pacientului

-         în caz de suspiciune, se repetă măsurătoarea fără a scoate manşeta de pe braţul

pacientului

-         la indicaţia medicului, se pot face măsurători comparative la ambele braţe

 
 

Măsurarea temperaturii.

Scop – evaluarea funcţiei de termoreglarea şi termogeneză.

Locuri de măsurare:

-         axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin

Materiale necesare:

-         termometrul maximal

-         casoletă cu tampon de vată şi comprese sterile

-         recipent cu soluţie dezinfectantă

-         tavă medicală

-         lubrifiant

-         alcool medical

-         ceas

Intervenţiile asistentei:

-         pregătirea psihică a pacientului

-         spălarea pe mâini

-         se scoate termometrul din soluţia dzinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o

compresă, se scutură

-         se verifică dacă mercurul este în rezervor

a)                 pentru măsurarea în axilă:

-         se aşează pacientul în decubit dorsal sau în poziţia şezând

-         se ridică braţul pacientului

-         se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

 -         se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu
toracele se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe supafaţa anterioară
a toracelui

-         termometrul se menţine timp de 10 minute

b)                pentru măsurarea în cavitatea bucală:

-         se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura externă a
arcadei dentare

-         pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas

-         se menţine termomentrul timp de 5 minute

c)                 pentru măsurarea rectală:

-         se lubrefiază termometrul

-         se aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele inferioare în semiflexie,

asigurându-i intimitatea

-         se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare

-         termometrul va fi menţinut cu mâna tot timpul măsurării

-         se menţine termometrul 3 minute

-         după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate, se

şterge cu o compresă

-         se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului

-         se spală termometrul, se scutură

-         se introduce recipientul în soluţie dezinfectantă (sol. Cloramină 1%)

 
 

Tehnica injecţiei intramusculare.

          Dizolvarea pulberilor:

-         se aplică solventul în seringă

-         se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul de

cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

-         se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de

solvent prescrisă

-         se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare

Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc:

-         se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

-         se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ce

urmează a fi aspirată

-         se introduce acul prin dopul de cauciuc n flacon, până la nivelul dopului şi
se introduce aerul

-         se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului în

seringă sub presiunea din flacon

-         acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru
injecţie
  

Incidente şi accidente – paralizia prin lezarea nervului sciatic:

-         durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

-         hematom prin lezarea unui vas

-         ruperea acului

-         supuraţia aseptică

-         embolie, prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase