George Marcu

LTCB
METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE

I. Etapele parcurse de sociolog într-o investigaţie sociologică:

1. Formularea problemei care urmează a fi cercetată.
2. Formularea ipotezelor de cercetare.
3. Stabilirea grupului de studiu.
4. Alegerea metodei de cercetare şi elaborarea instrumentelor de culegere a datelor.
5. Aplicarea instrumentelor de prelucrare a datelor.
6. Analizarea şi interpretarea datelor.

II. Formularea ipotezelor (modele de răspuns la problemele cercetării):

să contureze o relaţie cauzală.
să fie testabile.

III. Măsurare şi scalare:

→Caracteristica masurabilă, specifica unui proces, fenomen sau produs social poarta numele de variabilă.
→Variabilele sunt: discrete şi continue.

Valorile pe care le poate lua o variabilă formează o scală. Tipuri:

scală nominală→nu presupun niciun fel de relaţii de succesiune (telefon, maşină, frigider).
scală ordinală→presupune o ordonare după un anumit criteriu (acord, dezacord).
scală de interval→măsoară variabile continue (înălţimea pe care o poate avea populaţia).
scală de proporţie→există un punct natural de pornire a distribuţiei (vârsta – punctul 0).

Scalele pot fi:

simple
compuse

Caracteristici principale ale unei măsurări sociale:

fidelitatea
validitatea

IV. Stabilirea grupului de studiu:

→Grupul de studiu→întreaga populaţie care urmează a fi studiată.

Grupul studiat se numeşte eşantion.
→Eşantionarea este procedeul de selectare a unui grup de persoane dintr-o populaţie astfel încât acesta să fie
reprezentativ pentru întreaga populaţie.
Un eşantion este reprezentativ atunci când scorurile au aceleaşi caracteristici ca ale populaţiei din care a fost
extras.

V. Alegerea metodei de cercetare şi elaborarea instrumentelor de culegere a datelor:

→Metodele utilizate în sociologie:

Ancheta sociologică→se face prin chestionare (chestionar) şi intervievare (interviu). Este o metodă de
cercetare a realității sociale care, prin aplicarea unor întrebări subiecților, produce date ce sunt conținute în
răspunsurile acestora.
Observaţia→ analizează comportamentele pe care oamenii le au în diferite situaţii. Ea poate fi:
 structurată→fenomenele sunt cunoscute, poate fi folosită grila de observaţie (instrument în care
sunt trecute tipurile de comportament)
 nestructurată→fenomenele nu sunt cunoscute
→Observatia nedistorsionată se utilizează pentru a nu altera comportamenul celui observat (se face prin
camere de supraveghere, microfoane, oglinzi etc.).
După modul în care se implică cercetătorul, observaţia este:
 participativă
 neparticipativă
 Experimentul→derivă direct din observaţie→provoacă o situație controlată care să permită verificarea unei
ipoteze cu privire la anumite aspecte sociale.
Analiza documentelor sociale→metoda prin care se studiază atât prezentul cât şi trecutul pentru a oferi informaţii.
Documentele sociale sunt: publice şi oficiale.

→Analiza de conţinut reprezintă exprimarea cantitativă a anumitor „unităţi de analiză” pe care le identificăm într-
un anumit document. Unităţile de analiză clasice sunt:
 spaţiul sau timpul.
 cuvintele.
 temele.
 personajele.
 itemul.
→Sondajul de opinie→anchetă sociologică bazată pe un chestionar focalizat pe întrebări ce vizează opiniile subiecților cu
privire la probleme cu caracter public.
→Metoda monografică de cercetare sociologică a fost fundamentată și utilizată pentru prima oară în România de
către Dimitrie Gusti. Monografia descrie o unitate, un subiect sau o colectivitate.
→Documente cifrice personale→decizii de încadrare, decizii de trecere într-o altă categorie de salarizare.
→Recensământul populației→Documentul cifric care oferă informații despre volumul total al populației unei țări.
Întrebările dintr-un chestionar sociologic care au răspunsuri prestabilite sunt întrebări închise.
Întrebările „de ce” dintr-un chestionar au funcția de a provoca explicații în raport cu diferite opinii exprimate.
Ipoteză de lucru: condiția de a fi direct testabilă cu realitatea→ dacă persoanele provin din familii dezorganizate
ori se caracterizează prin instabilitate emoțională, atunci au comportamente deviante.
→Investigația sociologică→începe cu formularea problemei.
→Interviul sociologic este un instrument ce conține preponderent întrebări deschise adresate intervievaţilor în
forma orală.
Interviurile sunt:
 formale→pe baza unei liste comunicate din timp celui intervievat
 informale→persoana intervievată nu cunoaşte întrebările
În funcție de modul în care se implică cercetătorul, observația poate fi participativă sau nonparticipativă.
→Elaborarea chestionarului sociologic→se stabileşte tema investigaţiei şi, în funcţie de aspectele urmărite, se
formulează întrebări care vor fi ordonate logic. Cel care elaborează chestionarul trebuie să ţină cont de maniera în
care poate trezi interesul, de nivelul de pregătire al respondentului, să fie clar şi logic.
→Etalonul→Unitatea de bază a sistemului de măsurare, elementul de comparaţie prin intermediul căruia se
realizează determinarea cantitativă.
→Populaţia→toţi membrii unei colectivităţi specifice căreia îi este caracteristică o anumită însuşire.
→Biografia socială→istoria unei vieţi scrisă de altcineva pe baza datelor şi informaţiilor disponibile.