Vena brahiocefalică dreaptă

LP 18 VENA CAVĂ SUPERIOARĂ

VENELE BRAHIOCEFALICE Origine: se formează înapoia articulaţiei
sternoclaviculare drepte prin unirea venelor
VENA CAVĂ INFERIOARĂ subclavie dreaptă şi jugulară internă dreaptă;
Raporturi: anterioare (articulaţia
sternoclaviculară dreaptă), posterioare (nervul
vag drept), lateral (nervul frenic drept,
plămânul drept), medial (trunchiul
brahiocefalic);

Vena brahiocefalică stângă

Origine: la nivelul articulaţiei
sternoclaviculare stângi prin unirea venelor
subclavie şi jugulară internă stângi
Traiect este aproape orizontal deasupra crosei
aortei;
Raporturi: anterioare (articulaţia
sternoclaviculară stângă), posterioare (artera
subclavie stângă, artera carotidă comună
stângă, nervul vag stâng, nervul frenic stâng,
trunchiul brahiocefalic.
Aferenţele sistemului venos brahiocefalic
sunt: venele vertebrale, venele tiroidiene
inferioare, venele timice, traheale şi esofagiene;
Vena cavă superioară. Venele brahiocefalice.
1.Vena cavă superioară; 2.Vena brahiocefalică dreaptă; 3.Vena venele toracice interne, venele intercostale
brahiocefalică stângă; 4.Aorta ascendentă; 5.Trunchiul brahiocefalic; supreme stângi, venele bronşice, venele
6.Artera carotidă comună stângă; 7.Artera subclavie stângă; 8.Crosa pericardice.
aortei; 9.Nervul vag stâng; 10.Nervul laringeu recurent stâng; 11.Aorta
descendentă; 12.Nervul frenic drept; 13.Bronhia principală stângă;
14.Trahee; 15.Nervul vag drept. Vena cavă superioară
Venele brahiocefalice şi canalul toracic Origine: înapoia primei articulaţii sterno-
1.Vena jugulară internă dreaptă; 2.Vena subclavie dreaptă; 3.Vena brahiocefalică dreaptă; costale drepte prin unirea aproape în unghi
4.Vena cavă superioară; 5.Trahee; 6.Bronhia principală stângă; 7.Nervul vag stâng; drept a celor două vene brahiocefalice.
8.Crosa aortei; 9.Nervul laringeu recurent stâng; 10.Artera subclavie stângă; 11.Artera
carotidă comună stângă; 12.Vena brahiocefalică stângă; 13.Vena subclavie stângă; Traiect este descendent, paralel cu marginea
14.Nervul vag stâng; 15.Vena jugulară internă stângă; 16.Canalul toracic. dreaptă a sternului, la dreapta aortei
ascendente ; se varsă la nivelul peretelui
superior al atriului drept; are o porţiune
extrapericardică şi una intrapericardică ;
Raporturi: anterioare (timusul, sternul),
Vena cavă inferioară
posterior (traheea, bronhia principală dreaptă,
Pătrunde în torace, străbătând un orificiu patrulater, situat în centrul frenic
artera pulmonară dreaptă, nervul vag drept),
al diafragmului . Prezintă două porţiuni extrapericardică, foarte scurtă care
laterale (plămânul drept, nervul frenic), medial
vine în raport cu baza plămânului drept şi o porţiune intrapericardică care
sau stânga (aorta ascendentă) ;
vine în raport anterior cu atriul drept şi medial cu sinusul oblic Haller.
1
SISTEMUL VENELOR AZYGOS

Sistemul venelor azygos este format de două colectoare venoase ce se dispun de-a lungul coloanei vertebrale.
Pe flancul drept al coloanei vertebrale se află vena azygos iar pe flancul stâng vena hemiazygos (în partea
inferioară) şi vena hemiazygos accesorie (în partea superioară). Cele două vene hemiazygos şi hemiazygos
accesorie se unesc formând un trunchi al venelor hemiazygos care în dreptul vertebrei T7 drenează în vena azygos.

Vena azygos
Origine. Vena azigos se formează în abdomen prin unirea venelor lombară ascendentă dreaptă cu vena subcostală
dreaptă. Vena lombară ascendentă dreaptă trece prin diafragm între pilierii lateral şi medial şi pătrund în torace.
Traiectul este ascendent pe flancul drept al coloanei vertebrale până la nivelul vertebrei T4, de la care se arcuieşte
anterior formând crosa venei azygos. Aceasta trece pe deasupra pediculului pulmonar drept şi se varsă în vena cavă
superioară.
Afluenţii venei azygos : venele intercostale IV-XI drepte, vena intercostală superioară dreaptă, venele intercostale
drepte, venele esofagiene, venele bronşice drepte, venele hemiazygos şi hemiazygos accesorie.

Vena hemiazygos
Origine. Vena se formează prin unirea venei lombare ascendente stângi cu vena subcostală stângă.
Traiect. Vena hemiazygos are un traiect ascendent pe flancul stâng al coloanei vertebrale până la nivelul vertebrei
T7 ; aici face o curbă spre dreapta şi se varsă în vena azygos.
Afluenţii venei hemiazygos: venele intercostale posterioare stângi sub nivelul T7, venele esofagiene stângi,
venele diafragmatice superioare stângi, venele bronşice stângi şi venele pericardice stângi.
Vena hemiazygos accesorie
Origine. Se formează din unirea venelor II-VII intercostale posterioare din stânga.
Traiectul este descendent paravertebral stâng până la nivelul lui T7 de unde se îndreaptă orizontal spre dreapta
pentru a se vărsa în vena azygos.
Afluenţii venei hemiazygos accesorie: venele intercostale posterioare stângi IV-VIII, venele bronşice stângi,
venele esofagiene stângi, venele pericardice, venele mediastinale.

Sistemul venelor azygos

1.Vena intercostală supremă stângă; 2.Vena hemiazygos accesorie; 3.Vena
hemiazygos; 4.Vena lombară ascendentă; 5.Vena renală stângă; 6.Vena cavă
inferioară; 7.Vena subcostală; 8.Vena azygos; 9.Vena cavă superioară;
10.Vena brahiocefalică stângă; 11. Vena brahiocefalică dreaptă.

2
 Esofagul toracic-vedere
CANALUL TORACIC posterioară.
ESOFAGUL TORACIC 1.Artera subclavie stângă;
2.Nervul vag stâng;
3.Crosa aortei; 4.Nervul
Canalul toracic laringeu recurent stâng;
5.Bronhia principală
Origine. Canalul toracic se formează în cavitatea abdominală în dreptul vertebrelor T11-L3, stângă; 6.Vena pulmonară
din cisterna Chyli. Aceasta se află posterior de aorta abdominală şi anterior de vertebrele stângă inferioară; 7.Atriul
T11-L3. Cisterna Chyli primeşte ca afluenţi trunchiul limfatic intestinal şi trunchiurile stâng; 8.Esofagul;
limfatice lombare. 9.Nervul vag drept;
10.Canalul toracic;
Traiect. Are un traiect ascendent, prin hiatusul aortic al diafragmei. În mediastinul 11.Vena azygos; 12.Vena
posterior urcă posterior de aorta descendentă toracică şi apoi posterior de esofag. În această pulmonară dreaptă
regiune este situată anterior de coloana vertebrală toracală. La nivelul vertebrei T4 canalul inferioară; 13.Bronhia
toracic încrucisează fata posterioară a esofagului şi se dispune în unghiul diedru dintre principală dreaptă; 14.
Vena cavă superioară;
esofag si crosa aortei. Ajunge la baza regiunii cervicale şi se curbează spre anterior deasupra 15.Nervul laringeu
arterei subclavii stângi şi se varsă în unghiul venos format de vena jugulara interna şi vena recurent drept; 16.Artera
subclavie stângă subclavie dreaptă.
Afluentii canalului toracic: trunchiurile lombare drept şi stâng, trunchiul
bronhomediastinal stâng, trunchiul subclavicular stâng, trunchiul jugular stâng.
Teritoriu limfatic: membrele inferioare, abdomenul, jumătatea stângă a toracelui, membrul
superior stâng şi jumătatea stângă a capului şi a gâtului.

Raporturile anterioare ale esofagului Raporturile laterale ale esofagului

1.Trahee; 2.Bronhia principală dreaptă; 3.Bronhia principală
stângă; 4.Aorta descendentă; 5.Nervul laringeu recurent stâng;
6.Nervul vag stâng; 7.Nervul vag drept; 8.Vena cavă
superioară; 9.Esofagul; 10.Vena azygos.
1.Esofagul; 2.Aorta descendentă; 3.Nervul vag stâng;
4.Nervul laringeu recurent; 5.Nervul vag drept; 6.Vena
azygos; 7.Nervul frenic drept; 8.Bifurcaţia traheei (ridicată
spre anterior) ; 9.Vena cavă superioară
3 azygos), în stânga (crosa aortei, nervul vag stâng, nervul laringeu recurent stâng,
Esofagul
Este un organ tubular care face legătura între faringe şi stomac, fiind întins între
vertebrele C5 şi T11.
Limite: limita proximală: continuă faringele la nivelul marginii inferioare a
cartilajului cricoid, care corespunde vertebrei C6 şi se găseşte la aproximativ 15 cm
inferior faţă de nivelul arcadelor dentare; limita distală: cardia.
Configuraţie externă: Forma: esofagul are o formă de tub aplatizat antero-
posterior cu partea inferioară mai mult cilindrică şi cu lumenul sub forma unei fante
aplatizate, deschis uşor către cardia. Istmurile esofagului: istmul cricoidian (în
dreptul cartilajului cricoid), istmul bronhoaortic (corespunde arcului aortic şi al
bronhiei principale stângi), istmul diafragmatic (se găseşte la nivelul hiatusului
esofagian al diafragmei).
Traiect este descendent, prevertebral prezentând o curbură convexă la stânga la T4
şi una convexă la dreapta la T7, care dau în ansamblu forma literei “S” alungit.
Străbate partea inferioară a regiunii gâtului, toracele, diafragmul şi partea
superioară a abdomenului.
Raporturi. Esofagul este situat în mediastinul superior şi apoi posterior în faţa
coloanei vertebrale toracale. Esofagul toracic poate fi subîmpărţit în raport cu crosa
aortei şi a venei azygos în două porţiuni: supraazygoaortică şi subazygoaortică.
Raporturi : posterior (coloana vertebrală toracală, canalul toracic, aorta
descendentă), anterior (traheea, bronhia principală stângă, nervul laringeu recurent
stâng, atriul stâng), în dreapta (plămânul drept, nervul vag drept, crosa venei
artera subclavie stângă, canalul toracic, plămânul stâng);
LANŢUL SIMPATIC PARAVERTEBRAL-PORŢIUNEA TORACICĂ

Lanţul simpatic paravertebral-porţiunea toracică

Alcatuire. Este format din 11 ganglioni toracici uniţi prin ramuri
interganglionare.
Localizare: mediastinul superior şi mediastinul posterior;
Raporturi : anterioare (pleura parietala costală, plămânul),
posterioare (articulatiile costovertebrale, manunchiurile vasculo-
nervoase intercostale), mediale (vena azygos în dreapta ; aorta
descendentă şi vena hemiazygos în stânga)
Ramurile viscerale:
Ramurile grupului superior – sunt ramurile primilor 5-6
ganglioni superiori simpatici şi inervează: timusul, esofagul,
sistemul traheo-bronsic, pleurele si pulmonii, pericardul si vasele
mari. Din acest grup se desprind: nervii cardiaci toracici, ramurile
pulmonare şi ramurile esofagiene.
Ramurile grupului inferior – sunt ramurile ultimilor 5-6
ganglioni simpatici. Nervul splanchnic mare are originea in
ganglionii toracici T5 - T9. Are un traiect descendent pe faţa
anterioară a corpurilor vertebrale. Străbate diafragmul, ajunge în
regiunea celiacă şi se termină în partea laterală a ganglionului
celiac corespunzător. În partea internă a ganglionilor celiaci sau
semilunari pătrund trunchiurile vagale, realizându-se o
anastomoză (în dreapta se formeaza ansa memorabila Wrisberg;
în stânga ansa Laignel Lavastine). Nervul splanchnic mic are
originea in ganglionii T9 – T10. Vine in raport lateral cu lanţul
simpatic paravertebral şi medial cu nervul splanchnic mare. Se
distribuie ganglionilor aortico-renali şi mezenterici superiori.
Nervul splanchnic inferior este inconstant. Are originea în
ultimul ganglion simpatic toracal sau în nervul splanchnic mic.
Lanţul simpatic toracic Străbate diafragmul şi se distribuie plexului renal.
1.Apexul plămânului drept; 2.Lanţul simpatic toracic; 3.Vase
intercostale; 4.Nervul splanhnic mare; 5.Stâlpul drept al diafragmei;
6.Hiatusul esofagian; 7.Nervul vag stâng; 8.Nervul vag drept; 9.Aorta
descendentă toracică; 10.Esofagul toracic; 11.Vena azygos; 12.Aorta
ascendentă; 13.Trahee; 14.Trunchiul brahiocefalic.

Lanţul simpatic toracic

1.Lanţul simpatic toaracic; 2.Coloana vertebrală;
3.Canalul toracic; 4.Vena azygos; 5.Esofagul.

4
NERVUL FRENIC

Nervul frenic stâng şi

nervul vag drept
1.Vena cavă superioară;
2.Vena brahiocefalică
stângă; 3.Trunchiul
brahiocefalic; 4.Aorta
ascendentă; 5.Trunchiul
arterei pulmonare; 6.Nervul
frenic stâng; 7.Ligamentul
arterial; 8.Nervul laringeu
recucurent stâng; 9.Nervul
vag stâng; 10.Nervul
intercostală supremă
stângă; 11.Vena subclavie
stângă; 12.Artera subclavie
stângă; 13.Vena jugulară
internă; 14.Artera carotidă
comună stângă.

Nervul frenic– porţiunea toracică

Origine. Se desprinde din ramurile ventrale ale nervilor spinali C3, C4
şi C5 în regiunea cervicală.
Traiect. Are un traiect descendent prin apertura toracică superioară,
străbate mediastinul superior şi mediastinul mijlociu. Pătrunde în
diafragm astfel: nervul frenic drept antero-lateral de vena cavă
inferioară, nervul frenic stâng la 2 cm anterior de vârful inimii. Nervul
frenic drept încrucişează anterior artera toracica internă, ajunge pe
flancul drept al trunchiului venos brahiocefalic drept şi al venei cave
superioare, trece apoi între pleura mediastinală şi pericardul fibros,
anterior de pediculul pulmonar drept, fiind însoţit de vasele pericardo-
frenice. Nervul frenic stâng încrucişează anterior artera toracică internă
stangă şi vine în raport anterior cu vena brahiocefalică stângă. La
nivelul mediastinului superior coboară între artera carotidă comună şi
artera subclavie stângă, apoi se dispune pe flancul stâng al crosei aortei Nervii frenici
şi ajunge în mediastinul mijlociu unde prezintă aceleaşi raporturi ca în 1.Nervul frenic drept; 2.Nervul frenic stâng; 3.Nervul vag stâng;
partea dreaptă. 4.Nervul laringeu recurent stâng; 5.Vena cavă superioară; 6.Aorta
Ramuri: ramuri pericardice (inervaţia pericardului şi a pleurei ascendentă; 7.Artera carotidă comună stângă; 8.Vena
mediastinale), ramuri frenico-abdominale, ramurile terminale (inervează brahiocefalică dreaptă; 9.Vena brahiocefalică stângă.
muşchiul diafragm).

5
NERVUL VAG

Nervul vag– porţiunea toracică

Limite. Nervul vag drept străbate apertura
toracică superioară şi ajunge în mediastinul
superior lateral de trahee şi posterior de vena
brahiocefalică dreaptă şi de vena cavă
superioară. Trece medial de crosa venei
azigos, apoi posterior de pediculul pulmonar
drept şi ajunge pe marginea laterală a
esofagului. Însoţeşte esofagul în mediastinul
posterior şi traversează hiatusul esofagian al
diafragmei pe faţa posterioară a esofagului,
ajungând astfel în abdomen. Nervul vag
stâng pătrunde prin apertura toracică
superioară în mediastinul superior şi ajunge
lateral de crosa aortei. Trece posterior de
pediculul pulmonar stâng şi ajunge în
mediastinul posterior lateral de esofag.
Coboară anterior de esofag şi pătrunde prin
hiatusul esofagian al diafragmei în abdomen.
Ramuri:
Nervul laringeu recurent stâng se
desprinde din nervul vag stâng la nivelul
crosei aortice, trece apoi pe sub aceasta
venind în raport anterior cu ligamentul
arterial. Ajunge medial de crosa aortei şi urcă
în unghiul diedru dintre trahee si esofag şi
pătrunde la baza gâtului. Dă ramuri traheale,
esofagiene şi se termină în laringe prin Nervii vagi
nervul laringeu inferior. 1.Esofagul; 2.Aorta descendentă; 3.Nervul vag stâng; 4.Nervul laringeu
Ramuri cardiace toracice. recurent; 5.Nervul vag drept; 6.Vena azygos; 7.Nervul frenic drept;
Ramuri bronsice 8.Bifurcaţia traheei (ridicată spre anterior) ; 9.Vena cavă superioară.
Nervul vag
1.Vena cavă superioară; 2.Vena brahiocefalică dreaptă; 3.Vena
brahiocefalică stângă; 4.Crosa venei azygos; 5.Aorta
ascenndentă; 6. Bronhia principală dreaptă; 7.Esofagul;
8.Nervul frenic drept; 9.Nervul vag drept.