OPERAȚIILE EVALUARII

Vizează paşii pe care îi parcurgem în procesul evaluativ,până la etapa sau

în momentul emiterii unei judecăţi de valoare asupra prestaţiei elevului.
Aceste sunt 
1.MĂSURAREA- asigură baza obiectivă a aprecierii, prin aceasta se
strâng informaţii despre proprietăţile sau caracteristicile rezultatelor înregistrate,
despre însuşirile procesului , acţiunii sau fenomenului educativ dat.
În această etapă, se înregistrează obiectiv cantitatea conţinuturilor achiziţionate
de elevi.
Teoria şi practica în domeniu relevă faptul că rezultate diferite se pretează
la moduri diferite de măsurare. Dacă în domeniul matematicii, ştiinţelor naturii,
limbilor moderne , ed. fizice, măsurarea este mai riguroasă, mai obiectivă, în
domeniul ştiinţelor sociale şi umane, măsurarea este mai subiectivă, şi deci
pasibilă de a fi contestată.
Dacă luăm ca referinţă diversele taxonomii ale obiectivelor educaţionale,
măsurarea rezultatelor şcolare ale elevilor care vizează obiective simple,
( achiziţii de cunoştinţe, aplicare) se poate realiza cu mai multă precizie,
deoarece aceste rezultate au un aspect predominant cantitativ şi
comportamental. Celelalte obiective (de analiză, de sinteză, de evaluare )
implică anumite dificultăţi în măsurare. Practic, la aceste niveluri intervine în
mod deosebit calitatea prestaţiilor, ceea ce presupune referiri calitative asupra
prestaţiei elevilor. Însă, pentru a fi posibilă acţiunea de măsurare, este necesar
să specificăm obiectivele, într-o formă în care realizarea lor poate fi măsurată.
Pentru a măsura , avem nevoie de criterii de evaluare, iar modalitatea cea mai
frecvent utilizată în stabilirea criteriilor de evaluare o constituie operaţionalizarea
obiectivelor educaţionale, deoarece acestea conduc spre rezultate măsurabile. 
După stabilirea criteriilor sau a obiectivelor care devin criterii , urmează
măsurarea propriu-zisă, adică strângerea de informaţii privind proprietăţile
acestor rezultate. Informaţiile se colectează prin intermediul unor tehnici şi a
unor instrumente, care produc dovezi semnificative despre aspectele sau
rezultatele luate în considerare. Cu cât instrumentele de măsurare sunt mai bine
puse la punct, cu atât informaţiile sunt mai concludente.
 2.APRECIEREA –corespunde emiterii unei judecăţi de valoare, pe baza
informaţiilor culese prin măsurare, dar şi prin alte surse, stabilim valoarea
rezultatelor şcolare , dar şi a procesului de învăţământ. Este o operaţie ulterioară
măsurării. În cazul aprecierii, alocarea de valori numerice, literale sau
calificative, se realizează pe baza unor criterii precise, relativ independente de
instrumentul prin intermediul căruia s-a realizat măsurarea. Relaţia dintre
apreciere şi măsurare este una foarte strânsa. A evalua înseamnă a
măsura(ceea ce şi un instrument, un aparat ar putea să realizeze cu mai multă
precizie) şi a aprecia, ceea ce numai profesorul poate face , personalitatea sa
punându-şi amprenta asupra acestei operaţii, acţionând chiar ca un factor
determinant.
Măsurarea stă la baza aprecierii, care este o operaţie mult mai complexă, mai
cuprinzătoare.
4. DECIZIA- luarea deciziilor reprezintă finalul unui lanţ de operaţii ce
definesc actul evaluării în ansamblu şi scopul acestui demers. Practic, în decizie
îşi găsesc justificarea şi măsurarea şi aprecierea.
În această etapă , îşi găsesc răspuns întrebările de tipul:
 PENTRU CE EVALUAM?, 
PENTRU CE APLICAM O PROBA SAU UN TEXT?,
 PENTRU CE EXAMINAM?
Deciziile pot fi diferite, multiple, astfel încat le putem clasifica in cel puţin
2 categorii:
a. Decizii care se referă la recunoaşterea sau la certificarea rezultatelor
exprimate în termeni de tipul promovat/nepromovat, admis/respins,
acceptat/neacceptat sau pot face trimiteri la orientarea şcolară şi profesională a
celor evaluaţi 
b. Decizii ce pun accentul pe perfecţionarea procesului de învăţământ şi
pot viza: măsuri de diferenţiere, de individualizare, de ameliorare, de optimizare,
măsuri care să vizeze alegerea anumitor metode sau mijloace sau măsuri care
să vizeze adopatrea unui program special, sau care să vizeze schimbarea
strategiei didactice.

COMPLEMENTARITATEA OPERAŢÍILOR EVALUĂRII

 Cele 3 operaţii se justifică DOAR ÎMPREUNĂ, aflându-se într-o strânsă
interdependenţă. 
EVALUAREA MĂSURARE+ APRECIERE+ DECIZIE

Practic , împreună ele presupun un sistem de concepţii, de tehnici de

măsurare, de criterii de apreciere obiectivă şi coerentă , standarde în vederea
adoptării unor decizii de calitate. Una fără alta, aceste trei operaţii nu se
justifică. Măsurarea există în vederea aprecierii, iar aprecierea este
indispensabilă luării unei decizii.
SISTEME DE APRECIERE SAU DE NOTARE
Aprecierea rezultatelor şcolare se face prin atribuirea unor simboluri
numerice sau calificative , informaţiei rezultatelor culese prin intermediul
instrumentelor de măsurare. Simbolurile numerice sunt cifre sau numere,
utilizate pentru a exprima rezultatele măsurate şi pentru a le prezenta celui
examinat. O cifră are semnificaţia unei note. Un calificativ are semnificaţia unui
indicator sintetic, ce conţine întreaga apreciere asociată unui răspuns, unei
probe, unui examen. 

SCARA NUMERICĂ- este o scară de raporturi. În sistemul nostru şcolar,

aceasta se extinde de la 10 la 1, în alte ţări de la 20 la 1 sau de la 5 la 1. Notele
conferă rezultatelor o expresie concretă, la care ne referim atunci când
intenţionăm să caracterizăm rezultatele obţinute. În general, nota indică gradul
de apropiere sau de depărtare dintre rezultatele obţinute ( obiectivele realizate)
şi rezultatele aşteptate ( obiectivele prestabilite). Notarea permite, de
asemenea, diferenţierea elevilor între ei. În spatele fiecărei note, a fiecărei poziţii
de pe scara numerică se află anumite cerinţe şi exigenţe care reprezintă anumite
criterii valorice( context valoric).
Semnificaţiile rezultatelor şcolare sunt dependente de aceste contexte
valorice.
Într-o activitate de evaluare, trebuie să păstrăm acelaşi set de criterii valorice.
Scările de evaluare cuprind, în afara scării numerice, şi alte tipuri de scări.
De exemplu , scara calificativelor, scara simbolurilor alfabetice, scara de
ordin( sau a rangului, indică pe ce poziţie te afli). 
În prezent , se manifestă tendinţa de a înlocui notările cifrice sau literale cu
simboluri , exprimate în termeni de calificative.
 Vizează pașii pe care îi arcurgem în procesul evaluativ pănă la etapa sau
în momentul emiterii unei judecăți de valoare asupra prestației elevului

Acestea sunt : măsurarea, aprecierea, decizia.

Măsurarea – asigură baza obiectivă a aprecierii, prin ea se strâng

informații ...despre proprietățile sau caracteristicile rezultatelor înregistrate,
despre însușirile procesului acțiunii sau fenomenului educativ dat.

În această etapă se înregistrează oniectiv, cantitatea conținuturilor

achiziționate de elev.

Teoria pedagogică, dar și practica în domeniu, relevă faptul că rezultate

diferite se pretează, presupun moduri diferite de măsurare .

Dacă în domeniul matematicii, științelor, limbilor moderne, educației fizice,

măsurarea este mai riguroasă, obiectivă, în domeniul științelor sociale și umane,
măsurarea este mai subiectivă și deci pasibilă de a fi contestată .

Dacă luăm ca referință diferite taxonomii ale ...............măsurarea

rezultatelor școlare ale elevilor care înregistrează obiective .............achiziții de
cunoștințe , .....se poate realiza cu mai multă precizie. Deoarece aceste rezultate
au un aspect predominant cantitativ și comportamental. Celelalte obiective, de
analiză, sinteză, evaluare implică anumite dificultăți în măsurare. Practic la
aceste niveluri intervine în mod deosebit calitatea prestațiilor............ceea ce
presupune referiri calitattive asupra prestației elevilor.

Pentru a fi posibilă acțiunea de măsurare este necesar să specificăm

obiectivele într-o formă în care realizarea lor poate fi măsurată .

Pentru a măsura avem nevoie de criterii de evaluare. Modalitatea cea mai

frecvent utilizată în stabilirea crieriilor de evaluare o constituie operaționalizarea
obiectivelor de evaluare. De aceea acestea conduc spre rezultate măsurabile.

După stabilirea criteriilor sau a obiectivelor care devin ...................adică

strângerea de informații privind proprietățile acestor rezultate. Informațiile se
colectează prin intermediul unor tehnici și a unor instrumente care produc dovezi
semnificative despre aspectele sau rezultatele luate în considerare. Cu cât
instrumentele de măsurare sunt mai bine puse la punct cu atât informațiile sunt
mai concludente.

Aprecierea - corespunde emiterii unei judecăți de valoare . Pe baza

informațiilro culese prin măsurare dar și prin alte surse stabilim valoarea
rezultatelor școlare și a procesului de învățământ.

Aprecierea este deci o operație ulterioară măsurării . În cazul aprecierii

alocarea de valori numerice, literale sau calificative se realizează pe baza unor
criterii precise , relativ independende de instrumentul prin intermediul căreia s-a
realizat măsurarea. Relația dintre apreciere și măsurare este una foarte strânsă.
A evalua înseamnă, a măsura ceea ce și un instrument, aparat ar putea să
realizeze cu mai multă precizie și a aprecia ceea ce numai profesorul poate face ,
personalitatea sa punându-și amprenta asupra acestei operații, acționând chiar
ca un factor determinant.

Prin urmare, măsurarea stă la baza aprecierii, care este o operație

mult mai complexă, cuprinzătoare.

Decizia – luarea deciziilor reprezintă finalul unui lanț de operații ce

definesc actul evaluării în ansamblu și scopul acestui demers. Aici își găsesc
justificarea și măsurarea și aprecierea. Nu se justifică măsurarea și aprecierea
daca nu avem ca țel luarea unor decizii pe baza acestora.

În această etapă își găsesc răspuns întrebările de tipul: pentru ce

evaluam, pentru ce aplicăm o probă sau un test, pentru ce examinam...

Deciziile pot fi diferite, multiple, astfel încât le putem clasifica în cel puțin
2 categorii.

1. Decizii care se referă la recunoașterea sau certificarea

rezultatelor exprimate în termeni de genul: promovat/nepromovat;
admis/respins sau pot face trimiteri la orientarea școlară și profesională a celor
evaluați.

2. Decizii ce pun accentul pe perfecționarea procesului de

învățământ .......măsuri de diferențiere, individualizare, ameliorare, optimizare,
măsuri care să vizeze alegerea unor metode, mijloace sau măsuri care să vizeze
schimbarea strategiei didactice....etc.
 Deci deciziile pe care le luam pot

Cele 3 operații se........aflându-se într-o strânsă interdependență. Deci

evaluarea = măsurare+ apreciere+decizie. Practic împreună ele presupun un
sistem de concepții, tehnici de măsurare, de crietrii de apreciere obiectivă și
coerentă , standarde în vederea luării unor decizii de calitate. Una fără alta ,
aceste 3 operații nu se justifică.

Măsuarea există ăn vederea aprecierii , iar aprecierea este indispensabilă

luării unei decizii.

Sisteme de apreciere sau notare.

Aprecierea rezultatelor școlare se face prin atribuirea unor simboluri

numerice(cifre) sau calificative, informației rezultatelor culese prin intermediul
instrumentelor de măsurare.

Simbolurile numerice sunt cifre sau numere utilizate pentru a exprima

rezultatele măsurate și pentru a le prezenta celui examinat.

O cifră are semnificația unei note.

Un calificativ are semnificația unui indicator sintetic, ce conține întreaga

apreciere asociată unui răspuns, unei probe, unui examen...

Scara numerică

În sistemul nostru școlar se extinde la 1 la 10 , în ale țări de la 1 la 20

sau 1 la 5. Notele conferă rezultatelor o expresie concret la care ne fererim
atunci când intenționăm să caracterizăm rezultatele obținute.

În general, nota indică gradul de apopiere sau depărtare dintre rezultatele

obținute ( obiectivele realizate) și rezultatele așteptate fiind o expresie a
rezultatelor prestabilite. Altfel spus nota ne spune cât de aproape sau departe
suntem .

Notarea permite, deasemenea, diferențiere elevilor între ei .În spatele

fiecărei note, a fiecărei pziții de pe scara numerică, se află anumite cerințe și
exigențe , care reprezintă anumite criterii valorice, context valoric.

Semnificațiile rezultatelor școlare sunt dependente de aceste contexte

valorice.
 Într-o activitate de evaluare trebuie să păstrăm același set de crietrii
valorice.

Scările de valoare, cuprind inafara scărilor valorice și alte scări: cea a

calificativelor, a simbolurilor alfabetice, cea de ordin sau a rangului ( ordinală ce
indica poziția pe care te aflii)

În prezent se manifestă tendința de a înlocui notările cifrice sau literale cu

simboluri exprimate în termeni de calificative