REFERAT LA

B.G.S.A.

Procedeul Tehnologic de
FREZARE

Studenti
 1. PRINCIPII SI NOTIUNI DE BAZA

Definitia procesului tehnologic de frezare

Frezarea este procedeul tehnologic de obtinere a suprafetelor prin
aschiere la care miscarea principala este de rotatie a sculei aschietoare numita
freza iar miscarea de avans este executata fie de piesa fie de scula aschietoare.
Operatiile de frezare se pot clasifica dupa tipul frezei folosite,
deosebindu-se schemele de frezare indicate in fig. 1.
La frezarea frontala (fig..1,b), pentru realizarea unor regimuri de aschiere
cu productivitate superioara, diametrul frezei D trebuie sa fie mai mare decit
latimea de aschiere (lungimea de contact t1) si anume: D = (l,25...1,5)t1
La frezarea pieselor din otel este necesara aplicarea frezarii nesimetrice:
pentru piese din oteluri carbon de constructii si oteluri aliate semifabricatul de
prelucrat se va pozi-tiana deplasat in directia patrunderii dintelui frezei (fig.
2,a), ceea ce asigura inceputul aschierii de catre fiecare dinte la o grosime mai
mica, a aschiei; pentru piese din oteluri rezistente la temperaturi inalte si
oteluri rezistente la coroziune, semifabricatul va fi pozitionat spre iesirea
dintelui frezei din aschiere (fig. 2,b), ceea ce asigura iesirea dintelui la o
grosime minima, a aschiei. Nerespectarea acestor reguli are drept consecinta
micsorarea apreciabila a durabilitatii frezelor frontale.
Diametrele recomandate ale frezelor sint date in tabelele 1 si 2. Aceste
recomandari servesc pentru alegerea dimensiunilor sculelor din standardele
corespunzatoare.
Parametrii adancime de aschiere t si lungime de contact t 1, au fost notati
pe schemele de frezare din fig. 1, in care se poate observa ca parametrul t se
masoara paralel cu axa frezei, iar parametrul t 1 - intr-un plan perpendicular pe
axa frezei.
Regimul de aschiere la frezare se determine in ordinea urmatoare:
- se stabileste marimea adincimii de aschiere;
- se alege din tabele avansul pe dinte sau avansul pe rotatie;
- se calculeaza viteza de aschiere si turatia (rot/min) ale frezei;
- se determine puterea efectiv necesara la frezare;
- se verifica posibilitatea utilizarii regimului de schiere calculat, pe
masina de frezat aleasa , facandu-se comparatia cu puterea furnizata de
 masina-unealta.

Fig.1 FREZE PROFILATE FREZE CANELATE

a) b) c) d)

FREZA FERASTRAU FREZA CILINDRICO - FREZA

FRONTALA UNGHIULARA
e) f) g) h)
 FREZE PROFILATE FREZE CANELARE

i) j) k) l)

Fig. 1 Scheme de frezare:

a-cu freza cilindrica;
b-cu freza cilindro –frontala cu alezaj;
c-frezare canal cu freza-disc;
d-frezarea unei suprafete plane laterale (prag) cu freza-disc;
e-debitare si crestare cu freza ferastrau;
f-frezare suprafata plana cu freza ciIindro-frontala cu coada;
g-frezare canal cu freza cilindro-frontaia cu coada;
h-frezare cu freza unghiulara;
i-frezare cu freza profilata semirotunda convexa;
j-frezare cu freza profilata semirotunda concava;
k-frezare canal de pana cu freze pentru canelat,pe masina cu avans pendular,
l-frezare canal de pana cu freza pentru canelat, pe masina de frezat verticala.

Din punct de vedere constructiv:

Monobloc – fig.4, 7, 8 (otel rapid)
Cu dinti din carburi metalice – lipite
- fixate mecanic – fig.5

Din punct de vedere al operatiilor:

- Degrosare (dinti putini si robusti)
- Finisare (cu dinti mai multi)

Din punct de vedere al suprafetelor:

1. FREZE CILINDRICE

- cu dinti inclinati – fig.1 (cu placute din carburi metalice fixate mecanic)
- din otel rapid – fig4
2. FREZE CILINDRO-FRONTALE

-frezarea suprafetelor plan perpendiculare – fig.5(cu placute din carburi

metalice fixate mecanic)
- din otel rapid – fig.8, 15
3. FREZE FRONTALE

-cu placute din otel rapid fixate mechanic – fig.6

- cu placute din carburi metalice lipite – fig2 (adancimi de aschiere foarte
mici)

4. FREZE UNGHIULARE

-cu placute din carburi metalice lipite – fig3 (frezare dupa un anumit unghi)
5. FREZE DISC

-din otel rapid – fig4 (se obtin canale cu dintii in zig-zag)

6. FREZE PROFILATE

-din otel rapid fig.7 (sunt standardizate)

Tipuri de suprafete ce se pot prelucra prin frezare.
a) frezarea suprafetelor plane orizontale se poate face cu ajutorul frezelor
cilindrice (fig a) sau în cazul utilizãrii capului de frezat vertical,cu
capete de frezat (fig b).
b) frezarea suprafetelor plane verticale se poate executa cu freze frontale
(fig c),montate în conul axului principal al masinii sau cu freze cilindro-
frontale (fig d) montate in capul de frezat vertical.
 c) frezarea suprafetelor plane înclinate se poate executa in mai multe
moduri:
- cu ajutorul frezelor unghiulare (fig e)
- cu ajutorul frezelor frontale,înclinãnd semifabricatul (fig f)
- cu ajutorul frezelor frontale,înclinãnd capul de frezat (fig g)
d) frezarea suprafetelor profilate se executã cu freze profilate dintr-o
bucatã (fig h si i) pentru suprafete mici si cu freze combinate (fig j)
pentru suprafete de dimensiuni mai mari
e) frezarea canalelor cu sectiunea în coadã de rãndunicã (fig
k),triunghiularã (fig l),dreptunghiulare (fig m,n,o),în T (fig p) se executã
cu freze corespunzãtoare,cu sau fãra capul de frezat.

Tabelul 1. Dimensiuni recomandate pentru freze cilindrice si freze disc

[mm]

Lungime Tipul frezeIor

a de
contact
t mm Freze cilindrice Freze disc
Latimea de frezare, mm

2 > 63 80 100 . -
5 80 100 125 50 63
10 100 100 160 63 80
20 - - - - 80 100
50 - - - 160 180
100 - - - 250 315
Tabelul 2. Diametre recomandate pentru freze frontale, [ mm ]

Adincimea 4 4 5 6 6 8 10
de aschiere
t, mm
40 60 90 120 180 250 350
Latimea de
frezare t-, mm
50. 80... 100... 160... 200... 315... 400...
Diametrul'
.. 100 125 200 250 350 500
frezei D,mm
80

Observatie: Parametrul determinant pentru alegerea diametrului frezei din

acest tabel este latimea de frezare (lungimea de contact ) t 1 si nu adincimea de
aschiere t .

2. Regimul de aschiere si parametrii de reglaj ai sistemului

tehnologic

2.1. Parametri regimul de aschiere:

- viteza de aschiere “v” [m/min];

- avannsul pe dinte “sd “ [mm/dinte];
- adancimea de aschiere “t” [mm].

2.2. Parametri cinematici de reglaj ai sistemului tehnologic:

- turatia frezei “nf “ [rot/min];

- viteza de avans “vs “ [mm/min];
- adancimea de aschiere “t” [mm]

Adincimea de aschiere. La frezare se va urmari ca intregul adaos de

 prelucrare sa fie detasat intr-o singura trecere.
Daca adaosurile de prelucrare sint mari si puterea masinii -unelte este
insuficienta sau rigiditatea sistemului tehnologic este scazuta, se pot efectua
mai multe treceri de degrosare.

Daca conditille de precizie a dimensiunllor sint ridicate, cu tolerante in

treptele 11... 10 de precizie, iar rugozitatea suprafetei trebuie sa fie in limitele
Ra = 3,2...0,8 /μm,adaosul de prelucrare se va indeparta in doua faze distincte:
frezarea de degrosare si frezarea de finisare. Adaosurile de prelucrare de peste
18 mm pot fi inlaturate intr-o singura trecere cu capete de frezat cu cutite
dispuse in trepte pe inaltime.
Avansul. La frezare se deosebesc avansul pe dinte s d, avansul pe rotatie
al frezei sr si avansul pe minut (viteza de avans vf), intre care exista relatia:
v f = s r n = sd z n [mm/min] (1)

z fiind numarul de dinti al frezei, iar n - turatia frezei, in rot/min.

La frezarea de degrosare se alege avansul pe dinte s d (mm /dinte)
,deoarece acest avans caracterizeaza marimea sarcinii pe un dinte al frezei. La
frezarea de finisare se alege avansul pe rotable a frezei s r (mm/rot), deoarece
rugozitatea suprafetei este influentata direct de avansul pe rotatie. In functie de
avansul pe rotatie,adoptat pentru finisare, se calculeaza avansul pe dinte
sd = sr/z, marime care este necesara in calculul vitezelor si fortelor de aschiere.
Avansul ales la frezarea de degrosare se va verifica in functie de
urmatoarele conditii de restrictie:
- rezistenta mecanismului de avans al masinii de frezat;
- rigiditatea dornului portfreza (la freze cu alezaj).

Viteza de aschiere se calculeaza cu relatii empirice care exprima

dependenta dintre viteza de aschiere economica si parametrii procesului de
aschiere, relatii care au forma generala:

[m / min ] (2)
in care: v este viteza de aschiere economica, in m/min; C v -o constanta pentru
conditiile date de frezare; D-diametrul frezei in mm; T- durabilitatea
economica a frezei,in min; t1 - lungimea de contact dintre taisul sculei si piesa
de prelucrat,raportat la o rotaie, in mm; s d -avansul pe dinte, in mm/dinte; t-
adancimea de aschiere, in mm (la o frezare cilindrica t este latimea de
aschiere); z -numarul de dinti ai frezei; K -coeficient de corectie a vitezei,
determinat ca un produs de coeficienti care tin seama de conditiile de aschiere
specifice ;q ,m, x u p xponenti determinati experimental.

Relatia (2) reprezinta rnodelul matematic pentru calculul vitezei de

aschiere la frezare si are caracter general in sensul ca poate fi utilizatat pentru
orice procedeu de frezare, cu orice tip de freza.
Pe baza vitezei de aschiere se calculeaza turatia sculei “n” cu relatia:

1000*v
n =------------- [rot/min], (3)
πD

D fiind diametrul frezei,apoi se determina avansul pe minut v f cu relatia (1) .Se

alege din gama de turatii a masinii de frezat valoarea turatiei cea mai apropiata
de cea calculate,respectiv din gama de avansuri pe minut,valoarea cea mai
apropiata a avansului.
In continuare, se recalculeaza viteza de aschiere in functie de turatia
adoptata.Daca turatia sculei se alege la valoarea imediat inferioara din gama de
turatii, iar avansul pe minut - la valoarea imediat superioara din gama de
avansuri,se va recalcula avansul real pe dinte sau pe o rotatie a frezei, deoarece
in aceste conditii avansul real poate diferi cu mult de cel ales initial. Acest fapt
prezinta importanta deosebita in special la frezarea de finisare, la care valoarea
avansului pe rotatie in-fluencteaza direct rugozitatea suprafetei. Daca la
utilizarea practica a regimului de aschiere calculat apar vibratii, este necesar si
se micsoreze turtia sculei si avansul pe minut cu o treapta in gama de
turatii,respectiv in gama de avansuri pe minut.
 3.Performante ale procesului

Trepte de rugozitate
Tipul
prelucrarii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
x x
Rugozitatea Ra (µm)
100 50 25 12.5 6.3 3.2 1.6 0.8 0.4 0.2 0.1 0.05 0.025 0.012
Degrosare
cilindrica

Finisare
Frezare

Degrosare

Semifinisare
Fronta

Finisare

Treapta de precizie : IT :8-9

Rugozitatea : Ra :6,3-12,5 µm
 4. FORTE SI MOMENTE

Procesul de aschiere nu ar avea loc daca scula aschietoare nu ar actiona

cu o forta capabila sa invinga rezistetele de aschiere. In momentul in care
forta de actiune a sculei aschietoare egaleaza rezistenta totala de aschiere
incepe procesul de aschiere si, aschia in zona de formare, se considera in
echilibru. Din acest motiv in practica se lucreaza cu notiunea de forta de
aschiere, care este opusa rezistentei de aschiere.
Componentele fortei de aschiere au aceeasi marime ca si componentele
rezistentei de aschiere dar sens contrar.
Valoarea medie a componentei tangentiale Ft se calculeaza cu relatia:
X Y U
C f * t1 f * S d f * t f * z
Ft  * K mF [N]
D q F * n WF

t1 - este lungimea de contact [mm];

S d - avansul pe dinte [mm];

t – adancimea de aschiere [mm];

z – nr de dinti ai frezei;
D – diametru frezei [mm];
n – turatia frezei [rot/min];
K mF -coeficient de corectie in functie de materialul prelucrat;
X f , Y f ,U f , q f
- exponenti in functie de material;

Valorile CF din tabelul 4.13 sunt valabile la frezarea cilindrica cu freze

 0
avand unghiul γ = 10 .
Pentru alte valori ale unghiului de degajare , forta tangentiala F se
corecteaza cu coeficientul de corectie K din tabelul 4.14

Forta Ft care produce sageata admisibila f adm a dornului este :

4
4 E * f adm * d
Ft  [N]
l3
2
E –este modulul de elasticitate a materialului dornului [N/mm ];
d –diametru dornului [mm];
l –distanta dintre lagarele de reazem ale dornului [mm]
Sageata admisibila a dornului se poate lua f adm  0,2mm la degrosare si
0.1 mm la finisare.

5. Puterea efectiva la frezare

 Puterea efectiva la frezare Ne se calculeaza cu relatia :
F *V
Ne  t [KW];
6000

C N * D 2 * t lx * S zy * t q * n u * z
Ne  [kw]
10 5
in care :
Ft - componenta tangentiala a fortei de aschiere [daN];

v- viteza de aschiere [m/min];

Verificarea regimmului de aschiere stabilit implica satisfacerea conditiei:

N e   * N m .u

in care :
N e - este puterea efectiva necesara aschierii [kw]
N m.u -puterea motorului electric de actionare a lantului cinematic principal

[kw];
 -randamentul masinii de frezat; pt conditii de lucru obisnuite se adopta
  0.8 .
 6.Sisteme tehnologice utilizate

6.1 Masini de frezat cu consolã

Masinile de frezat cu consolã formeazã categoria principalã a masinilor de

frezat.Caracteristica principalã a acestor masini o constituie faptul cã sunt
prevãzute cu o consolã care sustine masa de lucru,pe care se prinde
semifabricatul.Ele sunt destinate prelucrãrii pieselor mici,care necesitã o mare
varietate de operatii.Astfel pe asemenea masini se pot prelucra suprafete plane
sau fasonate,canale drepte sau elicoidale,came,roti dintate etc.
În functie de constructia lor,masinile de frezat cu consolã se împart în
masini:
- orizontale
- verticale
- universale
Masinile de frezat orizontale si verticale sunt denumite astfel dupã pozitia
arborelui principal iar cele universale au aceastã denumire datoritã faptului
cã au posibilitatea de reglare suplimentarã,deobicei a mesei,ce le permite
realizarea unui numãe mare de prelucrãri diferite.

6.1.1 Masina de frezat universalã

Este destinatã executãrii

unei game foarte largi de
prelucrãri,cum ar fi
prelucrarea suprafetelor
plane,profilate,înclinate,a
rotilor dintate,a canalelor
elicoidale etc.
1-batiul
2-cutia de viteze
3-arborele principal unde se
monteazã scula aschietoare
4-ghidaje verticale
5-consola
6-ghidaje
7-masa inferioarã
8-traversa
9-masa unde se fixeazã piesa
de prelucrat
10-motor
11-motorul de avans

Avansul pe orizontalã se
efectueazã dupa 2 directii:longitudinalã “ ” si transversalã “ ”

6.1.2 Masina de frezat orizontalã

 Este una din cele mai rãspândite tipuri de masini de frezat si are aceeasi
componentã ca masina orizontalã universalã,cu deosebire cã masa superioarã
nu se poate roti în plan orizontal.

6.1.3 Masina de frezat verticalã

Se aseamãnã cu cele orizontale atât din punct de vedere al miscãrilor

executate de piesã si sculã cât si din punct de vedere al ansamblurilor
componente.Deosebirea dintre ele constã doar in modul diferit de orientare a
arborelui principal,ceea ce a avut ca urmare modificarea constructiei pãrtii
superioare a masinii.
Masina de frezat verticalã este destinatã,in general,prelucrãrii cu freze
cilindro-frontale si cu freze-deget.
Scula aschietoare se fixeazã în arboreal principal si executã miscarea de rotatie
cu turatia “n”.Miscãriile de avans vertical “ ” ,transversal “ ” si
longitudinal “ ” sunt executate de masa masinii
1-batiu ; 2-arbore principal ; 3-masa superioarã ; 4-masa inferioarã ; 5-consola ;
6-ghidaje verticale ;

6.2 Masini de frezat suprafete profilate

6.2.1 Masini de frezat filete

Principiul de lucru si structura masinilor de frezat filete depind de

dimensiunile partii filetate.Astfel,se utilizeaza masini de frezat filete scurte si
masini de frezat filete lungi.Filetele scurte,utilizate ca elemente de
asamblare,au in mod obisnuit profil triunghiular(metric sau Whitworth),iar cele
lungi sunt filete de miscare avand profil trapezoidal sau patrat.
Masina de frezat filete scurte:
1-batiu ; 2-mecanism de antrenare a sculei ; 3-mecanism de antrenare a piesei ;
4-dispozitiv de prindere a piesei

6.2.2 Masini de frezat prin copiere

Frezarea prin copiere permite realizarea unor indici tehnico-economici

ridicati la prelucrarea pieselor cu profiluri complexe,plane(conturul unor piese
de tipul ramelor,camelor disc,etc.) sau spatiale(matritele de forja,paletele de
propulsie sau de turbotransmisii etc.).Generarea suprafetelor pe piesa se
realizeaza prin copierea si dupa un model,sablon sau piesa etalon,folosind o
transmisie de urmarire,cu reglare automata.
Schema de frezare prin
copiere dupa model:
1-masa mobila
P-piesa de prelucrat
M-modelul de referinta
Pl-palpatorul care
regleaza raportul
vitezelor de avans pe
directiile X si Y
Dupa realizarea unei
curse pe
directiaX,montantul 2 al
capului de forta Cf descrie avansul intermitent transversal pe directia Z si se
schimba sensul de miscare al mesei.Ciclul de miscari se repeat pana cand se
exploreaza intreaga latime a modelului.

7. Aplicatii

7.1. FREZAREA CU FREZE CILINDRICE:

7.2.a: Alegerea sculei ascheitoare: Potrivit figurii alturate, se alege

o freza elicoidala cu diametrul D = 75mm, cu dinti demontabili armati cu
carburi metalice P 20, cu diametrul D = 80 mm, lungimea Lc = 80 mm si
numarul de dinti z = 8.
7.2.b: Stabilirea adancimii de aschiere: Semifabriactul a fost
obtinut prin forjare libera, adancimea e t1 = 5 mm, pentu frezarea de
degrosare; t 2 = 2 mm, pentru frezarea de finisare.
7.2.c: Stabilirea duritatii economice a sculei aschietoare: Se alege
din tabel, pentru o freza cilindrica, armata cu placute din carburi
metalice si diametrul D = 80 mm, o durabilitate economica Tec = 180
min.
7.2.d: Stabilirea vitezei de avans si a turatiei: Se ia viteza de avans,
v s = 280 mm/min; turatia frezei, n f = 320 rot/min; putera consumata,
Ne
= 9.2 kW.Deoarece puterea consumata data normativ, N e e mai
mare decat putera masinii, N ME = 7.5 kW, se fac corectiile:
N ME 7.5
vs *
v sc = vs * k vs = Ne =280 * 9.2 = 228 mm/min
 7.5
n fc nf
= * k vs
= 302* =261 rot/min
9. 2
nf1
Din caracteristicile masinii se alege v = 190 rot/min si
s1
=
235 rot/min.

7.2.e: Stabilirea vitezei de aschiere:

nf 235
v1   * D *  3.14 * 80 *  59
1000 1000 m/min, la frezarea de degrosare.
nf 375
v2   * D *  3.14 * 80 *  94.2
1000 1000 m/min,l;a frezarea de finisare.

7.3. FREZARE CU FREZA FRONTALA:

7.3.a: Alegerea sculei aschietoare: Se alege adaosul de prelucrare

3
total a h = 8  2 (pe ambele fete). Din tabele se alege adaosul de prelucrare
intermediar pentru frezarea de finisare a f =2 ± 0.17 (pe o parte).In functie
de aceste date se alege o freza cilindro-frontala cu dinti demontabili din
placute armate cu carburi matalice p 20, cu diametrul D = 80 mm,
grosimea h1 = 30 mm, si numarul de dinti z = 10.
7.3.b: Stabilirea vitezei de avans si a turatiei frezei:
-viteza de avans, v s = 175 mm/min;
-turatia frezei, n f = 475 rot/min;
- puterea consumata, N e = 6,4 kW.
Din caracteristicile masinii-unelte,se aleg:
= 150 mm/min; n f 1 = 475 rot/min.
v s1

Pentru frezarea de finisare se aleg: v s = 140 mm/min; n f = 640

rot/min;
7.3.c: Stabilirea vitezei de aschiere:
nf1 475
v1   * D *  3.14 * 80 *  119 .3
1000 1000
nf 2 600
v2   * D *  3.14 * 80 *  150.7
1000 1000 mm/min

Pentru utilizarea si constructia capetelor de frezat, o marime importanta este

raportul dintr latimea de aschiere respectiv latimea de contact si diametrul
taisurilor.
te 3

Ds 5
Ds  30
tf  0,60  Ds  18

Unghiul de contact efectiv:

tl
    2V2 1  2
Ds

Grosimea de aschiere medie:

2  tf  Sd  sin  2  18  0,10  sin 30
am    0,03
Ds  fs 30  2
 7.4.PRELUCRAREA DANTURII PRIN FREZARE CU FREZA
MELC:

7.4.a: Stabilirea adaosului de prelucrare: Avand in vedere ca se

face doar o operatie de degrosare cu freza melc,se alege mai intai
adaosul de prelucrare la finisarea cu cutit roata: A f = 0.5 mmm, pe
flanc;se stabileste adosul de prelucrare la degrosare cu freza melc
modul:
m 4
Ad   *  2 * A f  3.14 *  2 * 0.5  5.28 mm, dupa diametrul de divizare;
2 2
Ar  2.2 * m  2.2 * 4  8.8 mm, dupa directia radiala.
7.4.b: Alegerea sculei aschietoare: Se alege in functie de
conditiile de prelucrare o freza melc modul cu diamertul exterior de
125 mm, modul m = 4 mm, din otel rapid, cu doua inceputuri si
lungumea L = 125 mm.
7.c: Stabilirea adancimii de aschiere: Deoarece prelucrarea de
degrosare se face print-o singura trecere, adancimea de aschiere se ia
egala cu adaosul de prelucrare de degrosare, t = Ad = 5.28 mm.
7.4.d: Stabilirea avansului frezei melc la o rotatie a
semifabricatului: Pentru freze-melc din otel rapid , la prelucrarea
rotilor dintate cilindrice din otel carbon de calitate cu modulul m = 4
mm, si grupa I de masini se alege s  2.4 mm/rot.Avansul se corecteaza
cu coeficientul K = 0.78 in functie de inclinarea dintilor.Deci,
s c  s * K  2.4 * 0.78  1.87 mm/rot.

Si din caracteristicile masinii-unelte se alege s = 1.8 mm/rot.

7.4.e: Stabilirea vitezei de aschiere: Se recomanda pentru
aceste valori v=29 m/min.Viteza de aschiere aleasa se corecteaza cu
coeficientii de crectie:
K 1 = 0.7, in funtie de materialul prelucrat si de numarul
de inceputuri ale frezei,
K 2 = 1.25, in functie de durabilitatea economica a frezei,
Viteza de aschiere corectata este:
v c  v * K 1 * K 2  29 * 0.7 *1.25  25.4m / min

Numarul de rotatii pe minut afrezei este egal cu:

vc 25.4
 1000 *  64.7rot / min
n=1000*  * D 3.14 * 125

Din caracteristicile masinii-unelte, se alege n r =65 rot/min.In aceste

conditii viteza de aschiere reala este :
nr 65
vr   * D *  3.14 *125 *  25.5m / min
1000 1000

7.4.f: Verificarea puterii: In functie de modulul rotii dintate si de

regimul de aschiere stabilit se gaseste: N e  0.96 *1.4  1.34kW . Puterea
motorului electric pentru grupa I de masini-unelte este: N ME  2.5kW
.Deci N e  N ME .

7.5. OPERATIE DE CANELARE PRIN FREZARE:

 7.5.a: Alegerea sculei aschietoare: In functie de diametrul
interior si exterior al arborelui canelat (32x38), se alege freza dics cu
caracteristicile D1  60mm, d1  27 mm, z  12.

7.5.b: Stabilirea adancimii de aschiere: Se stabileste in functie de

dimensiunile canulurii si corespunde ce latimea frezei disc: t=15.35 mm.

7.5.c: Stabilirea avansului de aschiere: Avansul pe dinte se alege

in funcite d ediametrul frezei disc, numarul de dinti ai frezei si
adancimea canelurii: s d  0.03 mm/dinte.

7.5.d: Stabilirea vitezei de aschiere: In functie de diametrul frezei,

numarul de dinti, adancimea canelurii si avansul pe dinte se alege
v=25.5 m/min.Din tabele se aleg coeficientii de corectie: K 1  1.15 in
functie de aschiabilitatea materialului, K 2  0.8 in functie de
tratamentul termic, K 3  1.0 la prelucrarea cu racire, K 4  1.0 in functie
de calitatea sculei.Rezulta:

vc  v * K1 * K 2 * K 3 * K 4  25.5 *1.15 * 0.8 *1.0 *1.0  23.4 m/min

cu care se calculeaza turatia frezei:

vc 23.4
n  1000 *  1000 *  124rot / min
 *D 3.14 * 60

Din caracteristicile masinii-unelte se alege turatia reala:

n r  118rot / min ,
cu care se calculeaza viteza de aschiere reala:
nr 118
vr   * D *  3.14 * 60 *  22.2m / min
1000 1000

avansul longitudinal, in mm/min:

 s mr 37.5
sm    0.0264
n r * z 118 * 12 mm/min

Din caracteristicele masinii-unelte se alege avansul longitudinal real:

s mr  37.5mm / min ,
apoi se calculeaza avansul pe dinte real:
s m  s d * z * nr  0.03 * 12 * 118  42.8 mm/dinte

Bibliografie:

1. Boangiu, Gh. s.a. Masini-unelte si agregate. Bucuresti. Editura

didactică si pedagogică, 1978.
2. Georgescu G.S. Îndrumător pentru ateliere mecanice. Bucuresti.
Editura tehnică, 1978.
3. Secară Gh. s.a. Bazele aschierii si generării suprafetelor-Îndrumar
pentru lucrări practice editia a II-a. Brasov. Editura Universitătii,
1989.
4. Picos C. s.a. Normarea tehnică pentru prelucrări prin aschiere II.
Bucuresti. Editura tehnică, 1982.