1.

Finalitatile educatiei(finalitate,ideal,scop,obiectiv)si operationalizarea obiectivelor

Finalitatile educatiei sunt orientari asumate la nivel de politica educationala (guvern, minister,
inspectorat, scoli) in vederea realizarii activitatilor de formare si dezvoltarea personalitatii
umane.(guvern->decizie,minister->lege,inspectorat->implementare,scoli->proces de invatare)
Finalitatile educatiei asumate sunt concretizate in idealul educational si obiective
educationale.Inspectoratul si scoala tin strict de politica educationala centrala.Guvernul si
Ministerul Educatiei tin de sistem,iar obiectivele educationale tin de inspectorate si scoli care la
randul lor tin de procesul de invatamant.Intre finalitatile educatiei exista o relatie de derivare(una
deriva din cealalta) si de integrare.
Idealul educational este o finalitate educationala ce corespunde categoriei de maxima
generalitate intrucat dirijeaza si orienteaza intreg demersul educational.Este realizat din
perspectiva valorilor prezentului si proiectat pentru viitor,este dinamic si periodic prin legea
educatiei nationale se modifica.
Idealul are trei dimensiuni:
 sociala (se raporteaza la cerintele societatii,adica tine de idealul social)
 psihologica (ne prezinta tipul de personalitate dorit de societate)
 pedagogica(ne prezinta cum se realizeaza in sistemul educational idealul,de aceea idealul
reprezinta o armonizare intre ceea ce doreste societatea si ceea ce poate scoala.)
Scopul reprezinta finalitatile derivate din ideal,precizeaza asteptarile si rezultatele la nivel de
tipuri si niveluri de pregatire scolara.Scopurile educationale au o anume concretete in raport cu
idealul care este abstract,dar si scopurile se raporteaza la sistemul de invatamant(tipuri de scoli,
nivel de pregatire).Scopurile educationale au determinare obiectiva(se raporteaza la ideal)dar si
psihologica(deoarece au in vedere nivelurile de pregatire ale fiintei umane.)
Obiectivele educationale reprezinta o finalitate cu mare concretete,deriva din scopuri si face
referire la procesul de invatamant(predare-invatare-evaluare).Acestea trebuie sa indice
anticiparea rezultatelor pe care le va dovedi formabilul(elevul).
Functiile obiectivelor educationale:
 fct.axiologica(se bazeaza pe valori)
 fct de anticipare (anticipeaza modificari de comportament)
 fct. evaluativa (din perspectiva obiectivelor facem evaluarea)
 fct de organizare,orientare si reglare(din perspectiva procesului de invatamant)
Operationalizarea obiectivelor educationale reprezinta transpunerea unui obiectiv in
comportamente observabile,concrete si masurabile prin diferite operatii si actiuni..
Operationalizarea caracteristici:
  Orice obiectiv operational are un sens generic(cand se refera la comportamente
masurabile, concrete si observabile) si un sens tehnic(cand apare si criteriul de
evaluare/reusita copilului)
 Obiectivele operationale tin de lectii/activitati
 Operationalizarea face trecerea de la competenta specifica la concret,adica la performanta
si capacitate
 Performanta este expresia nivelului de realizare a unei sarcini de invatare
 Performanta este criteriul comportamentului si poate sa apara in termeni verbali,fizici si
atitudinali.
 Competenta este capacitatea intelectuala care dispune de posibilitati multiple de transfer
sau aplicabilitate cand se opereaza cu continut.
 Modele de operationalizare:
o modelul Mager(ex.Toti elevii sa identifice verbele dintr-un text de pe baza
cunostiintelor insusite,obiectivul se considera realizat daca vor fi identificate 5 din
10 verbe):
 prezinta un singur comportament final care are trei indicatori:
 descrierea comportamentului
 descrierea conditiilor
 precizarea criteriului performantei acceptabile
o Gillbert de Landsheere(ex.La sfarsitul lectiei toti elevii vor fi capabili sa deseneze
segmente pe baza unor masuri date folosind rigla,iar obiectivul se considera
realizat daca copiii au desenat corect 5 din 7 segmente.Cand vb de criteriu de
reusita ne gandim la performante minimale,optimale,maximale):
 are cinci parametrii:
 cine produce comportamentul
 comportamentul
 performanta/produsul comportamentului
 conditiile
 nivel de reusita/performanta
2.Dimensiuni practice ale Curriculumului in invat primar si prescolar
Curriculum-ul este traseul bine definit de instruire,curs obligatoriu de studiu,oferta
educationala,toate documentele cu efect reglator,toate experientele de invatare oferite de
scoala.Ansamblul activitatilor de predare-invatare din cadrul scolii,care vizeaza finalitati pe un
traseu bine determinat.
Tipuri de curriculum:
 care creeaza posibilitatea abordarii stiintifice a procesului didactic,imbraca o multitudine
de forme,dar pentru gradinita si inv.primar trebuie sa avem in vedere curriculum-ul
national
 Curriculum-ul national cuprinde
 corecurriculum
 curriculum de baza si
 trunchi comun
 curriculum la decizia scolii-prin optionale de regula
 Corecurriculum-ul:
 este inima curriculum-ului,formal,scris
 se gaseste intr-o serie sinonimica cu curriculum de baza si curriculum trunchi
comun
 el include cunostiintele,abilitatile,atitudinile,competentele considerate
indispensabile ptr formarea si dezvoltarea personalitatii umane din perspectiva
invat.primar si prescolar.
 evaluarile de la inv.primar(cls.a II-a si a IV-a) se realizeaza respectand
corecurriculum si trunchi comun
 poate fi pus sub semn de egalitate cu curriculum-ul de baza,cu curriculum-ul
general,obligatoriu,comun sau central.
 trunchiul comun este obligatoriu din perspectiva curriculum-ul central
 Curriculum-ul la decizia scolii:
 reprezinta oferta de discipline cuprinse de regula in curriculum optional.
 aici trebuie avut in vedere curriculum aprofundat,cel extins si cel elaborat in
scoala.
 creeaza specificitatea unitatii de invatamant si da posibilitatea cadrului didactic de
a veni in intampinarea dorintelor,intereselor,aptitudinilor copiilor
 Cadrul didactic trebuie sa stie ca curriculum-ul optional completeaza curriculum-ul
obligatoriu,adica trunchiul comun,dand posibilitatea cadrului didactic si copiilor sa se
realizeze o dezvoltare a copiilor prin interventia pertinenta personalizata a cadrului
didactic.
3.Procesul de invatamant
Procesul de invatamant reprezinta ansamblul de actiuni (predare-invatare-evaluare) constiente
organizate si sistematice desfasurate iin institutiile de invatamant pentru formarea si dezvoltarea
generatiilor.
Caract.:
 actiuni constiente,planificate,organizate,sistematice
 caracter informativ
 caracter formativ
 caracter cognitiv
 caracter de relationare
Functiile:
 fct instructiva(invatare dirijata)
 fct.informativa(transmiterea de informatii)
 fct.formativa(de dezvoltare a procesului de invatamant)
 fct educativa(tin de formarea,dezvoltarea personalitatii umane)
Toate fct. pot fi structurate in functie de cunoastere si comunicare
Abordarea sistemica:
 notiunea de sistem inseamna un ansamblu organizat de elemente si relatii care se
stabilesc intre elemente
 notiunea de sistem este un intreg ca atare are parti componente precum si realtii intre
aceste parti.
 este o metoda de interpretare stiintifica a fenomenelor, faptelor, proceselor.
 se face strict pe componente numai din perspectiva didactica pentru a se intelege aceasta
relationare a partilor componente.
 apar doua operatii majore:
 analiza si interpretarea elementelor componente si a relatiilor dintre ele.
 analiza si interpretarea procesului de invatamant ca subsistem.
 componentele procesului de invatamant:
 continuturi
  finalitati
 discipline
 strategii
 normativitatea(reguli,legi…)
 intre aceste componente apar relatii de conditionare,functionare,ce asigura procesului de
invatamant calitatea de sistem dar in acelasi timp calitatea de subsistem din perspectiva
sistemului de invatamant.
Procesul de invatamant ca proces al cunoasterii:
 esenta procesului de invatamant tine de calitatea de proces de cunoastere
 in activitatea didactica trebuie sa facem distinctie intre procesul de cunoastere
didactica si procesul de cunoastere stiintifica
 exista trei abordari din perspectiva procesuala:
 senzatiile,perceptiile si reprezentarile formeaza cun senzoriala;aceasta fiind
prima treapta a cunoasterii deoarece reflecta aspectele exterioare ale
obiectelor si fenomenelor
 gandirea si celelalte procese superioare conduc spre o cunoastere logica,adica
insusirea relatiilor esentiale;aceasta cunoastere logica conduce inevitabil la
intelegerea si formarea generalitatilor.Cele 2 cunoasteri trebuie sa asigure
latura practica a procesului,adica aplicarea cunoasterii in diferite activitati ale
elevilor
 in activitatea de cunoastere trebuie sa avem in perspectiva abordarea graduala
progresiva in aflarea adevarului de catre elevi;descoperirea adevarului de catre
elevi reprezinta o noutate dar pentru omenire este veche.
 specificacitatea procesului de cunoastere a procesului de invatamant,caracteristici:
o repeta drumul cunoasterii omenirii
o evita simozitatile,tatonarile,ezitarile si esecurile ce tin de cunoasterea umana

o creeaza toate conditiile favorabile descoperirii adevarurilor prin efort propriu

o aflarea adevarului respecta particularitatile de varsta si individuale ale copilului

 procesul de invatamant este un proces de cunoastere deoarece specificul de invatare tine

de cunoastere.Sunt utilizate continuturi care duc la cunoastere si sunt respectate etapele
succesive si coerente ale procesului de cunoastere.
  procesul de cunoastere ce tine de procesul de invatamant se realizeaza prin cadrul
didactic care transmite elevului care asimileaza avand ca rezultat formarea de abilitati,
atitudini si competente

Caracterul informativ-formativ:
 decurge din caracterele specifice procesului de invatamant

 in activitatea didactica fiecare elev trebuie vazut ca o fiinta umana ce simte (cunoastere
senzoriala),ce gandeste (cunoastere logica),ce aplica in conditiile oferite de procesul de
invatamant dar si ca o entitate vie ale carei raspunsuri sunt diferite in contexte
asemanatoare intrucat fiecare elev este unic,valoros si capabil de invatare in ritm propriu.

 caracterul informativ-formativ tine de latura legata de cunostiinte,abilitati dar si de

implicarea acestora in dezvoltarea procesului de invatamant,in implicarea copilului in
procesul de devenire umana.

 caracterul instructiv-educativ ne prezinta calitatea prcesului de invatamant ca act de

cunoastere prin invatarea dirijata,ceea ce conduce la schimbari de comportament,adica
formarea si dezvoltarea personalitatii umane.

Procesul de invatamant ca act de comunicare:

 comunicarea umana este o modalitate specifica de interactiune;este o relatie,un proces de

influentare reciproca

 are cel putin doi actanti:unul care produce oa ctiune si altul care asimileaza sau asupra
caruia se rasfrange actiunea;din aceasta perspectiva actul de comunicare trebuie vazut
prin urmatoarele componente:

 emitator(cadrul didactic)

 receptor(elevul)

 mesajul(continutul de transmis)

 codul specific (trebuie decodat)care poate fi :

 lingvistic prin litere/sunete (verbal)

 nonverbal (gestica,pantomimica,pozitie corporala)
 tipuri de comunicare:
a) dupa natura sunetelor:
  comunicare verbala
 comunicare paraverbala (modulatia sunetelor)
 comunicare nonverbala
b) dupa statutul interlocutorilor:
 comunicare pe verticala
 comunicare pe orizontala
c) dupa absenta sau prezenta scopului comunicarii:
 incidentala
 subiectiva
 instrumentala (specifica proc de invatamant)
d) didactica,specifica procesului de invatamant este comunicarea instrumentala,
realizata prin mijloace verbale si nonverbale,ce se desfasoara:
 frontal
 individual
 pe echipe
 comunicarea sa sufere producand distorsiuni,neintelegeri,confuzii,erori,fie din
perspectiva emitatorului care nu respecta particularitatile de varsta si individuale a
elevilor, fie din perspectiva receptorului care poate da dovada de neatentie, oboseala,
interferenta.
4.Predarea-componenta a procesului de invatamant
La scoala se realizeaza o invatare explicita iar la gradinita o invatare implicita
Predarea este activitatea de a-l invata pe altul,interactiunea cadru didactic-elev la care se adauga
si pregatirea cadrului didactic pentru lectie;activitatea cu caracter multidimensional pentru ca
presupune comunicare pedagogica,programare didactica,tehnologia elaborarii lectiei,elaboararea
materialelor didactice,evaluarea rezultatelor
Predarea este activitatea programata si realizata de cadrul didactic a carei functie esentiala este
comunicarea de elemente ale cunoasterii,continute in programa scolara,concomitent cu dirijarea
invatarii in vederea realizarii finalitatilor (adica obiective operationale)
Predarea trebuie vazuta intotdeauna ca act de transmitere /comunicare de continuturi dar si
invatarea altora (copil/elev).
Relatia predare-invatare-evaluare:
 predarea intrucat realizeaza si invatarea altora presupune instructie
  predarea conduce inevitabil la instruire deoarece pe langa transmitere de continuturi se
realizeaza in invatarea altora
 predarea nu se confunda cu metodele de predare (cu metodologia)
 predarea asigura transformarea cunoasterii,adica convertirea informatiei in formatie
 predarea se interconditioneaza cu invatarea si evaluarea deoarece predarea trebuie sa
asigure invatarea dar si organizarea si reglarea demersului didactic(evaluarea demersului)
 predarea trebuie vazuta din perspectiva finalitatilor curriculare (scopuri, obiective,
continuturi)
 predarea se realizeaza din perspectiva obiectivelor operationale,iar acestea creeaza cadrul
privind sarcina de invatare,sarcina ce este criteriu in cadrul evaluarii
 predarea realizata in functie de invatarea altora si din perspectiva reglatorie trebuie sa fie
utila,orala,sa raspunda nevoilor,trebuintelor,intereselor copiilor care invata.
 Predarea este logica,in timp ce invatarea este psihologica
Strategia:
 reprezinta ansamblul structurat existent intre metodologie si mijloacele de invatamant
intr-un context oferit de organizarea clasei de elevi(frontal,individual,pe grupe)
 mai poate fi gandita din perspectiva cuplului:sarcini de invatare si conditiile de invatare
 poate fi grupata in:
 strategia de predare
 strategiile de predare si invatare conduc la strategii de instruire
 clasificarea strategiilor de predare(a modului in care organizeaza si
conduce cadrul didactic transmiterea de continuturi dar si invatarea
altora):
 in fct de forma de rationament pe care se bazeaza:
o inductiva(elevul este pus in situatia de a percepe fapte
concrete apoi sa ajunga la generalitati;pleaca de la concret
pentru a ajunge la abstract)
o deductiva(elevul pleaca de la abstract pentru a se ajunge la
concret)
o analoage(abordarea realitatii pornind de la analogii si
modelari;vedem cu ce se aseamana)
o transductive(mutam idei de aceeasi valoare dintr-o parte in
alta)
  in fct de gradul de dirijare a invatarii altora(elevilor):
o algoritmica(sunt prescrise programarea si dirijarea
stricta,secventiala a invatarii altora)
o nealgoritmica:

 euristica(bazata pe cautare si descoperire sub infl

cadrului didactic)
 creativa(elevul actioneaza fara interventia cadrului
didactic)
 mixta
 strategia de invatare
 strategia de evaluare
Stiluri de predare:
 stilul este omul,expresia personalitatii fiecarui om,obiectivarea personalitatii cadrului
didactic intr-un context didactic actional,maniera specifica particulara in care cadrul
didactic proiecteaza,organizeaza si desfasoara activitatea didactica
 are statornicie
 categorii:
 stilul individual(care tine de identitatea fiecarui cadru didactic
 stilul grupal(caracteristicile unor stiluri se regasesc la un grup de cadre didactice)
 stilul generalizat(caracteristicile se regasesc la marea majoritate a cadrelor
didactice)
 tipologii de stiluri:
 stiluri normative(cadrul didactic respecta cerintele si normele institutiei scolare
din care face parte)
 stilul idiografic(bazat pe elevul institutiei respective;tine de factori psihici,de
personalitatea copilului)
 stilul intermediar(impaca si cerintele institutiei si factura psihica a elevilor
 din perspectiva comportamentala stilurile de predare pot fi structurate in:
 stil democratic (cadrul didactic se consulta cu elevii)
 stil autoritar (rigoare stiintifica,disciplina)
 stil laise-faire (dispus la toate cerintele elevului)
5.Invatarea scolara
Invatarea este apanajul celui care isi insuseste/asimileaza cunostiinte,isi formeaza abilitati si isi
dezvolta competente.
Invatarea are doua forme:
 spontana(nimeni nu o organizeaza,planifica,conduce)
 dirijata(adica se realizeaza prin institutii abilitate)
Tipurile invatarii:
 dupa analizatorul care participa la invatare:
 vizuala
 auditiva
 olfactiva
 gustativa
 kinestezica
 verbo-motorie
 dupa eficienta:
 receptiv-reproductiva
 inteligibila
 creativa
 dupa modul de organizare a materialului de invatare:
 programata
 euristica
 algoritmica
 modelare si rezolvare de probleme
 descoperire inductiva,deductiva si analogica
 dupa operatiile gandirii:
 invatare prin observare
 imitare
 conditionare reflexa
  conditionare operanta
 identificare
Niveluri de invatare:
 de semnale
 stimul-raspuns
 inlantuire de miscari
 asociatiile verbale
 prin discriminare
 invatarea conceptelor concrete ptr a utiliza cuvintele
Conditiile invatarii:
 interne(tin de latura ereditara):
 factori fiziologici
 cognitivi
 afectivi-motivationali
 volitivi-caracteriali
 instrumentali(aptitudinea scolara,priceperea elevului,abilitatile de a invata,
capacitatile de stapanire a cunostiintelor,de transfer a cunostiintelor si de
expresie)
 externe(tin de mediu):
 tin de disponibilitatea si profesionalismul cadrului didactic
 tin de obligatiile scolii
 tin de obligatiile familiei
 tin de grupul de apartenenta
 conditii igienico-sanitare

Invatarea scolara este o invatare dirijata ce rezulta ca o natura integrata a invatarii si predarii.
Conceptul de invatare are trei acceptiuni:
  dobandirea de catre o vietate a unor noi forme de comportament(specific vietatilor si ne
prezinta un proces evolutiv)
 invatarea specific umana (reprezinta insusirea experientei sociale de catre un individ sau
un grup uman;stabileste relatii de comunicare cu semenii sai;omul invata pentru
satisfacerea pentru nevoile sale speciale si pentru a raspunde trebuintelor
sociale;caracteristici:caracter constient,rational-se bazeaza pe gandire,caracter activ,
caracter selectiv,control si autocontrol)
 invatarea scolara(este o forma tipica de invatare umana cu aspect psihologic si pedagogic
Caracteristici:
 orice invatare scolara este dependenta de predare si apare ca rezultat al comunicarii dintre
cadru didactic si elev
 caracter actional(elevul trebuie sa participe activ si constient)

 caracter gradual(se pleaca de la simplu pentru a se ajunge la complex,adica de la concret

pentru a se ajunge la abstract)
 caracter transformator(produce transformarea continuturilor prevazute in programa
scolarain achizitii psihice)
 caracter procesual(trebuie vazut prin aspect dinamic prin implicare psihologica)
Se poate realiza :
 individual
 frontal
 pe grupuri
In functie de gradul de organizare a influentelor educative putem delimita trei forme ale
educatiei:
 educatie formala:
 include ansamblul actiunilor pedagogice proiectate institutional prin structuri
organizate sistematic pe niveluri si trepte de studii,in cadrul unui proces de
instruire realizat cu rigurozitate in timp si spatiu.(planuri,programe,manuale..)
 este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant sub indrumarea
cadrelor didactice de specialitate
 obiectivul central este formarea persoanei
 are ca obiectiv dobandirea cunostiintelor fundamentale
 exersarea aptitudinilor si atitudinilor
  aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de
integrare sociala
 dureaza 10 -15 ani si reprezinta o introducere in sfera pregatirii initiale pentru
educatia permanenta
 educatia nonformala:
 completeaza educatia formala intr-un cadru institutional situat in afara sistemului
de invatamant si in interiorul acestuia,activat prin organisme scolare
conexe,extradidactice sau extrascolare
 sprijina actiunile si influentele sistemului de invatamant pe doua circuite
pedagogice principale:
o circuit pedagogic situat in afara clasei(ansambluri sportive, artistice,
culturale, intreceri,concursuri,cercuri diverse,olimpiade)
o circuit pedagogic aflat in afara scolii(excursii,vizite,vizionari de
spectacole,expozitii,conferinte)
 obiective generale:
o sprijinirea elevilor si a adultilor cu sanse reduse de acces la scolaritate
normala
o stimularea dezvoltarii socio-economice si culturale a personalitatii umane
si a comunitatii umane
 obiective specifice:
o dezvoltarea unor sectoare socio-economice particulare
o valorificarea adecvata a resurselor locale

o formarea si perfectionarea profesionala

o educatia generatiilor pentru o existenta sanatoasa in plan intelectual,moral.

 educatia informala:
 include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan si continuu asupra
personalitatii umane de la nivelul familiei,localitatii,strazii,grupului
social,mediului social,a comunitatii,mass-media
 precede si depaseste ca durata,continut si modalitati educatia formala
Invatarea pe tot parcursul vietii este un proces continuu de invatare ,are cele trei cadre ale
invatarii(formal,nonformal si informal) neintrerupta oriunde si oricand.Cele trei cadre ale
invatarii se completeaza reciproc,dar educatia informala este mult mai prezenta decat
celelalte,fiind cea mai usoara forma de invatare.
Invatarea centrata pe copil:
 informatiile se obtin de regula prin schimburi,prin dialog cadru didactic-elev, elev-elev
 accent pe gandirea critica/divergenta
 abordari in contexte in functie de nevoi si interese
 strategii de invatare din perspectiva situatiilor problema,rezolvari de probleme
 accent pe intelegerea si generalizarea continuturilor
 organizare flexibila a formei de desfasurare a lectiei
 accent pe colaborare si cooperare
 activitatile interactive
 evaluari formative
 munca independenta care sa corespunda dorintelor elevului
 cadru didactic moderator al cunoasterii
 cadre de acord intre cadre didactice si elev(nu se poate aplica deoarece suntem constransi
de programa,avem prea putine optionale)
6.Jocul in educatia timpurie
Relatia joc-invatare-dezvoltare.Jocul este o activitate specific umana dominanta in copilarie in
care omul isi satisface nevoile imediat dupa propriile dorinte actionand constient si liber in lumea
imaginara ce si-o creeaza.
Invatarea este indisolubil legata de joc,treptat elementele de joc incep sa cedeze tot mai mult
locul elementelor de invatare.La varsta prescolara,jocul este forma predominanta de activitate iar
la varsta scolara mica,jocul este o forma accesibila de invatare activa,participativa.
Dezvoltarea reprezinta un proces complex ce se realizeaza printr-o succesiune de stadii cu un
specific calitativ propriu.(biologic,psihic si social).Se considera ca motivele invatarii(varsta
prescolara mijlocie) se formeaza mai intai in procesul de efectuare a unor actiuni concrete
organizate cu copiii,activitatile din gradinita reprezentand o etapa necesara in constituirea
motivelor invatarii scolare.
O modalitate de invatare la varstele timpurii o constituie jocul pentru ca raspunde
particularitatilor de varsta ale prescolarilor si pentru ca stimuleaza interesul si curiozitatea
copiilor prin elementul distractiv.
Prin joc copiii invata elemente de vocabular nou,exprima dorinte,negociaza,impartasesc idei,
experiente,invata muzica,isi formeaza deprinderi matematice,construiesc,isi dezvolta abilitati
spatiale prin arte(desen,pictura,modelaj),alearga,se catara,atunca si prind mingea,constientizeaza
propriile sentimente,rezolva situatii problematice,dobandesc abilitati sociale indeplinind diferite
roluri…
Jocul este activitatea care conduce la cele mai importante modificari psihice ale copilului,sustine
dezvoltarea psihica a copilului,dezvolta increderea in sine,procesul de gandire, competentele,
imbunatateste memoria.
Jucaria ocupa un loc important ea fiind necesara pentru a face actiunile copiilor reale.(ex.soferul
are nevoie de un automobil) iar menirea ei fundamentala este de a oferi copilului posibilitatea sa
actioneze,exprimandu-si ideile si sentimentele.Rolul jucariei este de a antrena miscarile,exersa
organele de simt dar si de a-i dezvolta gandirea,operatiile matematice,relatiile cauzale sai spatiale
dintre obiecte si multe alte cunostiinte,deprinderi si capacitati.Jucariile se pot imparti in mai
multe categorii:distractive,muzicale,tehnice,teatrale si se pot clasifica astfel:jucarii care dezvolta
motricitatea,creativitatea si imaginatia,afectivitatea,imitatia(telefonul),capacitatea senzoriala si
intelectuala.
Jocul didactic reprezinta un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominanta de
joc la cea de invatare initiata numai de un adult cu scopul de a urmari atingerea unor obiective
educationale.
-Exemple :”Eu spun una,tu spui multe”,”Spune al cui este?”,”Unde a zburat randunica?”…
-Presupune:
 Contribuie la realizarea unor obiective educationale variate si complexe
 Este o activitate dirijata in gardinita dar si o metoda didactica daca este uilizata in
structura unei alte activitati obligatorii
 Implica gandirea,memoria,atentia,spiritul de observatie,imaginatia,vointa,limbajul
 Structura:
o Continutul jocului (reprezinta cunostiintele asimilate anterior-jocul are menirea de
a le consolida si verifica;sau asimilarea de noi cunostiinte)
o Sarcina didactica (problema intelectuala centrala pe care copiii trebuie sa o
rezolve si care se concretizeaza prin reguli de joc
o Regulile de joc (arata cum trebuie rezolvata problema,caile de organizare a
actiunii,indica actiunile de joc si succesiunea lor,reglementeaza distribuirea
rolurilor si relatiile dintre copii,stimuleaza manifestarile comportamentale ale
participantilor la joc
o Actiunile de joc-elemente sau procedee de joc (sunt mijloacele prin care jocul
devine o actiune placuta si care antreneaza copiii la activitate
 Cerintele jocului sunt:rezolvarea corecta a sarcinilor,puterea de stapanire,spirit
disciplinat,respectarea partenerului,spirit critic si cooperant.
  Selectarea jocului se face in functie de obiectivele propuse si de caracteristicile grupei
dar si de materialele didactice care trebuie alese in functie de: accesibilitate, simplitate,
atractivitate,vizibilitate,adecvat la continutul jocului.
 Etapele:
o Organizarea jocului(asigurarea cadrului adecvat,pregatirea si antrenarea copiilor)
o Desfasurarea jocului

 Introducerea in activitate(captarea atentiei copiilor-printr-un element

surpriza)
 Familiarizarea copiilor cu jocul(trezirea interesului pentru joc-
motivatie;prezentarea si intuirea materialului didactic;prezentarea si
intelegerea sarcinilor didactice si a regulilor jocului-conditie de
baza;intelegerea succesiunii elementelor jocului)
 Jocul de proba(insotit de explicatii si indicatii)
 Desfasurarea jocului(pe parcursul jocului ,educatoarea va urmari:
indeplinirea actiunilor in succesiunea normala,respectarea regulilor,
rezolvarea rapida a sarcinilor,activizarea tuturor copiilor, imbinarea
elementelor de joc cu sarcinile didactice,stimularea spiritului de
independenta al copiilor,asigurarea unui ritm vioi si a unei atmosfere
relaxante.
o Incheierea jocului didactic (se rezolva sarcinile de sinteza,se reproduce sau se
audiaza un text,cantec,o poezie sau se pot indeplini actiuni legate de tema-
inchiderea magazinului,plecarea intr-o excursie,teatru de papusi..)
 Poate fi eficientizat prin:introducerea unor noi elemente de joc,complicarea jocului,
prezentarea de materiale didactice suplimentare,introducerea de reguli noi,organizarea
unei intreceri,utilizarea fiselor de lucru independente.
Jocul de rol/dramatizarea presupune:
 Pregatire prealabila(transpunerea subiectului care trebuie bine cunoscut de catre toti
partenerii,inteles si redat cu fidelitate)
 Are ca sursa tematica lumea mijlocita a povestii,basmului,teatrului,filmului dar si
realitatea cotidiana.
 Copiii au interventie personala
 Copilul mic imbina elementele fantastice cu cele din viata cotidiana,din cauza ca nu are
discernamant si asimilare diferentiata;
 Are loc un schimb viu si continuu de pareri ,fiecare fiind in acelasi timp si interpret si
regizor.
  Preocuparile copiilor se indreapta spre tinuta vestimentara si catre procurarea de obiecte
care sa le permita sa actioneze conform rolului asumat.Pe ultimul plan sta grija pentru
decor.
Jocul senzorial:
 reprezinta un set de jocuri ce stimuleaza atentia copiilor,spiritul de observatie si
inteligenta motorie si cel mai important aspect anticiparea.
 este o modalitate prin care copilul isi exerseaza simturile,exploreaza dar in acelasi timp
dezvolta o personalitate sanatoasa,neconstransa intre anumite reguli care din acest punct
de vedere sunt absolut nejustificate.
 conduc la dezvoltarea sensibilitatii auditive,tactile si chinestetice,vizuale si gustativ-
olfactive
Jocul de constructii:
 este activitatea prin care copilul exerseaza multe deprinderi si abilitati care contribuie la
dezvolarea cognitiva si a musculaturii fine.
 prin constructii,copilul sorteaza,grupeaza,asociaza,stabileste raporturi de
marime,culoare,lungime,greutate…,organizeaza sau pune in valoare spatiul.
 construieste cu diferite materiale din natura:lut,piatra,nueile,lemn,cuburi
 trece de la manipularea materialului de constructie ,3 ani,la realizarea unor constructii
sofisticate din cuburi,lego.Subiectele pot fi propuse de adulti sau sunt alese de copii in
functie de interese.
 Uneori jocurile de constructii ofera si modele pe care copiii de 3-4 ani le ignora iar cei de
5-6 ani incearca sa le si depaseasca.
Jocurile de miscare:
 au la baza actiuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de anumite reguli prin
care se consolideaza deprinderile motrice de baza (mers, alergare, aruncare, prindere,
saritura, catarare,echilibrul),se dezvolta calitatile motrice(viteza,forta,rezistenta) si stari
emtionale pozitive
 este strans legat de specificul varstei si se pastreaza pana la varsta adulta imbracand alte
forme
 miscarile incep sa fie incadrate intr-un anume context care reflecta fragmente din viata
reala in special din viata celor care nu cuvanta.
 foarte raspandite sunt jocurile fara o tematica anume,jocuri cu reguli ce au scopul de a
exersa deprinderi motrice(sotron,elastic,coarda..)
Jocul muzical:
  atractia copiilor pentru muzica este un lucru evident pentru ca inca din primii ani ai
copilariei,muzica face parte integranta din viata si preocuparile lor.
 prin cantec se realizeaza educatia morala,intelectuala si estetica a copilului,se insusesc
cunostiinte si se formeaza deprinderi.
 este activitate de o importanta covarsitoare deoarece produce satisfactii si placeri,ii
atrage si ii intereseaza si le prilejuieste copiilor trairi emotionale din cele mai puternice.
 actiunea jocurilor reiese din continutul textului literar,din expresivitatea melodiilor cat si
din forta sugestiva a elementului muzical
 aspectul senzorial este mult mai evident decat in celelalte tipuri de joc datorita melodiei
pe care se desfasoara actiunea.
 cand ii invatam pe copii o melodie este bine sa evitam metoda vers dupa vers,pentru ca
intrerupe melodia iar copiii pierd bucuria cantecului cand acesta devine un exercitiu de
memorizare
 deseori copiii invata un cantec ascultandu-l de mai multe ori,mai multe zile la rand mai
ales daca educatoarea are grija sa pronunte cuvintele foarte clar si rar
 etape in insusirea jocului muzical:reactualizarea cantecului ales pentru joc,demonstrarea
si explicarea jocului,executarea in colectiv.
Jocul de masa:
 nu se folosesc intotdeauna la masa
 pot fi jocuri de puzzle,cartonase de cusut pe ele,margele de insirat,mici articole pe care le
place copiilor sa le adune
 pot fi folosite de copii,pe masa sau pe podea,jucandu-se singuri sau impreuna cu alte
persoane.
 se pune accentul pe cooperarea dintre copii si nu pe concurenta,competitie
 exemple:domino,loto,jocuri de carti
 le dezvolta copiilor muscultaura mcia,coordonarea ochi-mana,deprinderi de imbinare,
triere,asezare in ordine,…,sociabilitatea,sentimentul de bucurie la realizarea unei sarcini..
Jocul logic
 constituie una dintre modalitatile de realizare a unui invatamant activ
 are rol preponderent formativ,dezvolta gandirea,inteligenta si spiritul de observatie al
copiilor
 prin manuirea materialelor copiii invata sa formeze multimi de obiecte,descopera
proprietatile lor caracteristice,stabileste relatiile dintre acestea si efectueaza operatii cu
ele
  copiii sunt familiarizati cu unele notiuni despre multimi si relatii;cand rezolva exercitii de
gandire logica pe multimi de forme geometrice dobandesc pregatirea necesara pentru
intelegerea nr natural si a operatiilor cu nr naturale pe baza operatiilor cu multimi.
 copilul are libertatea deplina in alegerea variantelor de rezolvare
 in timpul jocului se pot face si unele greseli,acest lucru este perfect normal,copilul invata
din propriile greseli iar daca nu poate el,il vor ajuta colegii sau educatoarea care vine cu
sugestii.
7.Metodologia didactica
Metodologia instruirii reprezinta ansamblul metodelor,procedeelor si tehnicilor utilizate in
procesul de invatamant.
Metodologia didactica reprezinta latura actionara,executorie ce mobilizeaza ansamblul
componentelor Curriculumu-ului.
Metoda ne arata calea de organizare si desfasurare a predarii invatarii vederea realizarii
obiectivelor pedagogice propuse.Aceasta trebuie vazuta atat din perspectiva cadrului didactic cat
si din perspectiva elevului.Cele doua ar trebui sa se completeze prin raportari reciproce
Metodele sunt de 2 feluri:
 didactice(transmit cunostiinte)
 stiintifice(descopera cunostiinte)
Functiile metodelor:
 cognitiva(asigura elevului posibilitatea de a afla,de a intelege;modul cum trebuie condus
un elev pentru a ajunge la cunoastere)
 formativ-educativa(implicarea elevului sub toate aspectele:capacitati,comportament..)
 instrumentala-operationala(metoda devine un instrument pentru a realiza obiectivele
propuse)
 normativa(metoda ne arata ce si cum trebuie facut pentru a asigura reusita actiunii
didactice)
 motivationala(capacitatea unei metode de a trezi curiozitatea,interesul privind invatarea)
Procedeul didactic:
 reprezinta o secventa a metodei,un detaliu,o tehnica limitata de actiune.
 metoda este un ansamblu de procedee inc are procedeele se axeaza pe o anumita situatie
de invatare
 intre metoda si procedee exista o dinamica(adica metoda poate sa devina procedeu iar
procedeul sa devina metoda,totul in functie de ce obiective didactice avem de rezolvat.
Strategia didactica reprezinta unitatea si interdependenta dintre metode,mijloace de invatare si
modurile de organizare a invatarii(frontal,individual,pe grupuri).Acestea sunt :
o de predare-invatare
o evaluare

Metodele activ-participative:
 se realizeaza in corelatie cu functiile tuturor metodelor didactice
 se valorifica prin strategii euristice(invatare semi-dirijata),invatare nedirijata si strategii
mixte(semidirijata si nedirijata)
 invatarea reprezinta o cucerire,deci nu este primita de-a gata.
 reduce interventia cadrului didactic prin programare minimala
 au un caracter explorator
Metodele folosite in invatamantul primar si prescolar:
 povestirea didactica:
 asigura transmiterea orala a materialului faptic si uneori teoretic
 utilizeaza ca procedee descrierea si nararea
 Ajuta la imbogatirea vietii psihice a copilului prin reprezentari,personaje,idei noi.
 Dezvolta imaginatia si creativitatea.
 Conduce la desprinderea unor concluzii intrucat se utilizeaza
povesti,basme,legende.
 Cerinte de indeplinit pentru povestire:elementele de continut sa fie reprezentative,
folosirea unor mijloace stilistice care sa motiveze,introducerea elementului
motivational.
 Studierea anterioara a textului si adaptarea lui la particularitaile de varsta ale
copiilor
 Alcatuirea planului povestirii(succesiune episoade,identificare personaje si
trasaturile lor
 Adaptata particularitatilor de varsta ale copiilor
 Utilizarea materialului didactic (imagini,planse,figurine,jucarii etc)
 Expunerea continutului sa fie clara si accesibila copiilor,expresiva (modularea
vocii, schimbarea ritmului vorbirii,respectarea pauzelor,mimica,gestica..) pentru
intelegrea informatiilor si trezirea interesului copiilor.
 Explicatia:
 metoda de expunere verbala bazata pe analiza si argumentare,logica rationala,
dezvaluie legaturile existente intre fapte
 prin explicatie se dezvolta la copii posibilitatea de a intelege definitii,reguli,,idei
abstracte,intrucat se bazeaza pe cunostiintele anterioare si pe unele operatii logice.
 in explicatie,de regula se utilizeaza analiza si sinteza,apoi demonstratia logica
 in esenta,elevul este condus la deslusirea e ceea ce nu iese imediat in evidenta.
 conversatia euristica:
 Generic:aflu adevar,descopar.Denumita si convorbire sau discutie
 Reprezinta un set de intrebari orale adresate de prof elevilor.Cea mai importanta
forma de conversatie-euristica intrucat aceasta ajuta pe elev sa descopere adevarul
plecand in general de la un material intutitiv.
 stabilirea tematicii si a variantei de realizare in fct de particularitatile de varsta ale
copiilor
 elaborarea planului
 alegerea mijloacelor/procedeelor prin care sa participe toti copiii
 Intrebarile utilizate sunt multiple:-de denumire a ceva,factuale,de
interpretare,comparare
 Conditii pentru intrebari:sa fie precise,sa nu ceara raspunsuri monosilabice,sa fie
prezentate intr-o succesiune logica,sa nu fie viclene.
 Copiii trebuie obisnuiti sa raspunda individual,pe rand,nu in cor
 demonstratia:
 consta in a prezenta un material didactic cu scopul de a facilita intelegerea
,insusirea temeinica a noilor cunostiinte
 sa nu se confunde demonstratia de la invatamantul primar si prescolar cu
demonstratia logica de tip rotund care este un procedeu in cadrul explicatiei.
 variante:
o privind finalitati verbale si procese
o cu ajutorul experientelor

o cu ajutorul reprezentarii grafice

o prin intermediul 3D
  jocul didactic
 observarea
 lucrul cu manualul
 exercitiul
 problematizarea
 jocul de rol(dramatizarea)
Mijloace de invatamant:
 reprezinta totalitatea materialelor,dispozitivelor si operatiilor cu ajutorul carora se
realizeaza transmiterea cunostiintelor si asimilarea informatiei didactice,inregistrarea si
evaluarea rezulatelor obtinute.
 functiile sunt:
 stimulativa
 de comunicare
 de evaluare
 estetica
 ergonomica
 ilustrativ-demonstrativa
 demonstrativ-educativa
8.Moduri si forme de organizare a procesului instructiv-educativ in invatamantul primar
Lectia ca forma de organizare a activitatii ca forma de instruire din procesul de invatamant este
cadrul de desfasurare a procesului de predare-invatare-evaluare precum si a legaturilor dintre
acestea.
Lectia trebuie vazuta la modul de a gandi o activitate didactica din perspectiva binomului cadru
didactic-elev.
Pentru a vedea lectia in plenitudinea sa ca forma fundamentala a activitatii intr-o clasa este
necesar sa o definim din perspectiva:
 organizatorica(forma fundamentala de predare-invatare-evaluare sub conducerea cadrului
didactic)
 structural-sistemica(vazuta unitar ca o entitate,ca un microsistem format din obiective
operationale ,continuturi,strategii didactice,forme de evaluare)
  operationala(actiunea didactica de prelevare,transmitere si asimilare a cunostiintelor
prestabilite)
 pe raporturi de continut(vizeaza logica stiintifica,logica didactica,strategii pertinente in
raport cu varsta si individualitatea dupa caz a elevului)
 sociologic(vine si precizeaza ca o clasa de elevi este un grup social care solicita o
invatare specifica grupului si ca demersul trebuie sa aiba obiective comune si sa contina
valori si reguli comune)
Momentele lectiei:
 moment organizatoric
 reactualizarea cunstiintelor anterioare
 captarea atentiei
 prezentarea obiectivelor operationale si titlului lectiei
 dirijarea invatarii
 realizarea feedback-ului
 evaluarea si aprecierea
Tipuri de lectie:
 lectie de transmitere de cunostiinte
 lectia mixta,are urmat etape:
 organizarea clasei ptr lectie(moment organizatoric si captarea atentiei)
 verificarea temei(control cantitativ si calitativ)
 anuntarea subiectului lectiei noi si a obiectivelor operationale
 transmiterea noilor cunostiinte(dirijarea invatarii)
 fixarea cunostiintelor si retentia/asigurarea transferului->tema
 lectia de comunicare propriu zisa
 lectia introductiva(prima din capitol nou)
 lectia privind consolidarea si sistematizarea cunostiintelor
 lectia privind verificarea si aprecierea cunostiintelor si abilitatilor
 lectia privind recapitularea cunostiintelor (plan de idei)
 lectia privind formarea abilitatilor (deprinderi si priceperi)
Activitatile integrate in gradinita:
  la nivel prescolar integrarea poate ingloba toate activitatile care se desfasoara pe
parcursul unei zile de gradinita (ALA si ADE)
 continuturilor ADE nu au caracter impus ci selectat de cadrul didactic dupa cele doua
criterii esentiale:
 particularitatile de varsta si individuale ale copilului
 trebuintele de moment ale copilului
 orientari tematice ptr ADE:
 activ. de educarea limbajului
 activ matematice
 activ de cunoasterea mediului
 activ de educatie pentru societate
 activ practice
 activ artistico-plastice
 activ muzicale
 educatie fizica
 metodologia specifica in gradinita:
 jocul ca joc functional,de constructie,de reguli
 metode intuitive(observatia,demnstratia)
 metode preponderent verbale(povestirea,repovestirea,conversatia)
 metode de exersare(exercitiul,metode de stimulare)
Forme de organizare a activitatii didactice:
 In sens larg reprezinta orice tip de activitate in care copilul se afla in situatia de a se
dezvolta
 In sens restrans se inlocuieste termenul de actiune comuna intrucat nu au un caracter
exclusiv frontal
 categorii de activitatii:
 Activitati de dezvoltare(de invatare):
 ADE
 activitati integrate
 jocul si ALA
  ADP
 ADE:
 sunt conduse de cadrul didactic
 se realizeaza prin antrenarea tuturor copiilor
 se desfasoara intre 9.30-11.00
 subiectul este stabilit de cadrul didactic prin planificarea saptamanala
 domenii experientiale:
 domeniul limba si comunicare(DLC)-activ de ed.limbajului
 domeniul stiinte(DS) format din activ matematica si cun mediului
 domeniul om si societate(DOS):activ de ed ptr societate si activ practica
 domeniul estetic creativ(DEC):ed muzicala si activ artistico-plastica
 domeniul psihomotric(DPM):ed fizica
 ALA:
 se face in functie de varsta,de ADE propuse ,tema abordata si resursele materiale
 au loc trei etape(inainte de inceperea activ integrate,inainte de masa de pranz si
inainte de plecarea copiilor acasa dupa masa)
 materialele trebuie sa fie corelate cu tema saptamanii/proiectului
 organizarea salii poate cuprinde toate centrele sau cel putin doua dintre ele.
 se creeaza zonele/ariile/centrele:
 biblioteca
 stiinta
 constructii
 arta
 joc de rol
 jocuri de masa
 nisip si apa
 ADP:
  rutinele(actiune ce se repeta zilnic),acestea sunt:sosirea copilului,intalnirea de
dimineata,micul dejun,igiena-spalatul si toaleta,masa de pranz, somnul, gustarea,
plecarea)
 tranzitiile(trecere de la o activitate la alta)sunt:activitati de scurta durata-mers
ritmic pe muzica,numaratoare,joc cu text si cant)
 optionalele(activ alese de parinti din oferta educationala a gradinitei)
 recuperatoriile(ADP,de dezvoltare individualizate)
Forme de organizare a activitatii didactice:
 frontala:
 se bazeaza pe principiul tratarii nediferentiate
 profesorul are rolul principal pentru ca organizeaza,conduce si dirijeaza activ.
 predominanta este activitatea profesorului,bazata pe expunere,transmitere de
cunostiinte unei clase intregi de elevi
 elevii executa in acelasi timp aceleeasi sarcini,individual
 individuala
 cuprind:studiul individual,teme,proiecte,desene,proiecte practice
 pun accent pe munca independenta fara supraveghere directa din partea prof
 variante:sarcini comune pentru toti elevii,sarcini diferentiate pentru fiecare nivel
sau sarcini diferentiate pentru fiecare elev
 prof organizeaza activitatea astfel incat sansele de reusita a atingerii obiectivelor
propuse sa fie mari
 pe grupuri:
 cuprind cercuri,meditatii,vizite,intalniri cu specialisti,concursuri,dezbateri
 profesorul indruma activitatea unor grupe care urmaresc anumite obiective
identice sau diferite de la o grupa la alta
 pot fi omogene(copii cu acelasi nivel de pregatire,aceleasi nevoi,interese) sau
neomogene(initiative spontane,dupa preferintele elevilor)
 organizare in perechi(alcatuite de profesor sau de elevi aleatoriu,dupa anumite
preferinte sau criterii bine precizate
 organizare combinata(imbinarea organizarii in perechi,in functie de obiectivele
operationale urmarite si caracteristicile concrete ale contextelor educationale)
9.Proiectarea activitatii didactice
Proiectarea didactica reprezinta procesul de anticipare a operatiilor de planificare,organizare si
desfasurare a procesului de invatamant in conditiile cunoasterii si stapanirii variabilelor sau
factorilor necesari activitatii didactice.
Proiectarea este punctul de plecare dar si de sprijin pentru demersul didactic.Proiectarea
didactica este anticipata ,procesuala ce tine de planificarea,organizarea si desfasurarea
predarii,invatarii,evaluarii ,cu luarea in calcul a variabilelor ,a factorilor ce influenteaza direct
procesul de invatamant.
Functiile proiectarii didactice:
 fct de anticipare(ad operatiile nu anticipeaza desfasurarea procesului de invatamant
 fct de orientare(ad obiectivele operationale sunt criterii de referinta ce vor orienta
activitatea)
 fct de organizare(orice proiectare trebuie sa descrie situatii optime)
 fct de dirijare(prin proiectare se ghideaza demersul didactic)
 fct de reglare(autoreglare,ad permanent apar forme de control si autocontrol)
 fct de decizie(prin proiectare se pot elimina distorsiunile care ar putea aparea in procesul
de invatamant)
 fct de inovare(prin proiectare pot aprea schimbari de conceptie)
Principalele etape ale unei proiectari didactice:
 ce voi face?(care sunt rezultatele la care voi ajunge;ob operationale)
 cu ce voi face?(analiza resurselor si restrictiilor;poti avea resurse materiale,umane iar
restrictii-copiii care nu stiu adunarea/scaderea)
 cum voi face?(gasirea strategiilor didactice)
 cum voi stii daca ceea ce am facut este bine?(evaluarea de regula formativa;decalogul
dintre obiective si rezultate;rezultatele nu se vor regasi la toti copii
Etapele proiectarii didactice in detaliu:
 concret ce va sti sa faca copilul?
 punerea in acord a obiectivele operationale cu programa scolara
 ce ti-ai propus se poate realiza in timpul pe care il ai
 analiza si selectarea continuturilor invatarii
 analiza si organizarea capacitatilor de invatare(operatiile gandirii pe care le voi utiliza eu
ca profesor)
 analizarea resurselor materiale disponibile
  alegerea celor mai potrivite metode de invatamant
 alegerea mijloacelor de invatamant
 combinarea metodelor,mijloacelor si formele de organizare cu clasa
 realizarea evaluarii
Proiectarea anuala/calendaristica:
 concentreaza unitati de invatamant,temele majore pe care le propune o disciplina pe
durata unui an scolar
 urmareste:obiective de referinta(derivate din obiective cadru),vizeaza activitatea la
nivelul unui cadru nou a unei discipline,cnform Curriculum-ului National
 conform programei la un obiect de invatamant se structureaza continuturile din
perspectiva unitatii de invatare
 se creeaza un nr de unitati tematice/de invatare care sa cuprinda continuturile ce vor
conduce la realizarea competentelor specifice
 ulterior se va aloca un nr de ore,aceste ore grupandu-se pe saptamani
 deci planificarea anuala si semestriala a unitatilor de invatare va prezenta urmatoarea
rubricatie pe orizontala:
 nr crt
 unitati de invatare
 continuturi
 nr de ore
 saptamana
 observatii
 din planificarea anuala se vor separa unitatile de invatare ptr sem I si ptr sem II
Proiectarea unitatilor de invatare:
 aduce ca noutate si detaliu continuturile prezentate pe larg
 concret,inainte cu cateva zile de a incepe o noua unitate de invatare acesta se proiecteaza
avand ca structura pe orizontala urmatoarele:
 continuturile cu detaliere
 obiectivele/cmpetente specifice ce se vor structura
 activitatea de invatare
  resursele utilizate
 evaluarea
 obiectivele specifice se formuleaza de cadrul didactic in functie de continut,in termeni
operationali,vizibili ca si competente
 resursele vizeaza in mod explicit atat materialele didactice utilizate(mijl de invatamant)
cat si modul de organizare al clasei de elevi
 competentele reprezinta capacitatea dovedita de a selecta,combina si aplica adecvat in
diverse situatii de munca sau de studiu cunostiinte,abilitati si alte achizitii in conditii de
eficienta si eficacitate pentru dezvoltarea personala si profesionala
 proiectarea pe unitati de invatare reprezinta imaginea de ansamblu si flexibila a
programelor scolare
 proiectarea unitatilor de invatare cu detaliere de continuturi va contribui la eliminarea
muncii cadrului didactic de a realiza permanent proiect de lectie
 ultima ora a unitatii de invatare trebuie sa o aloci evaluarii sumative(ptr a vedea ce s-a
intamplat cu aceea unitate)
Operationalizarea obiectivelor obligatoriu de parcurs in 3 pasi:
 denumirea comportamentului asteptat si a obiectului actiunii printr-un vb de actiune
 conditiile de realizare
 criteriul de reusita/performanta standard
La gradinita avem 6 mari teme de studiu:
 Cine sunt/suntem?
 Cand,cum si de ce se intampla?
 Cum este,a fost si va fi aici pe pamant?
 Cum planificam/organizam o activitate?
 Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?
 Ce si cum vreau sa fiu?
Intr-un an scolar se pot desfasura maxim 7 proiecte cu o durata de maxim 5 saptamani /proiect.O
activitate la grupa mica dureaza 15 minute,la grupa mijlocie 30 minute si la grupa mare 45
minute.In programul zilnic cel putin o activitate sau un moment de miscare.Inreaga activitate a
educatoarei va fi inregistrata in documentul juridic -Caietul educatoarei si va fi ilustrata in
portofoliul profesional pe care il intocmeste in urma desfasurarii activitatii metodice zilnice.
Domenii de dezvoltare:
  Dezvoltarea fizica,sanatate si igiena personala
 Dezvoltarea socio-emotionala
 Dezvoltarea limbajului si a comunicarii
 Dezvoltarea cognitiva
 Capacitati si atitudini in invatare
Exista mai multe taxonomii(clasificari) privind operationalizarea obiectivelor(Bloom-domeniul
cognitiv,Karthwohl-domeniul afectiv,Simpson-domeniul psihomotor si Smart
10.Evaluarea didactica
Evaluarea scolara desi este tratata ca metodologie si teorie,reprezinta componenta fundamentala
a procesului de invatamant.Din perspectiva pedagogiei traditionale apare semnul egalitatii intre
evaluare si masurarea rezultatelor scolare.Actualmente evaluarea scolara se indreapta spre
judecati de valoare/merit,din perspectiva unor criterii,adica evaluarea scolara incearca sa
realizeze trecerea de la cantitativ la calitativ.Ca atare,evaluarea vizeaza rezultate,produs si proces
din perspectiva elevului,fara a omite eficienta si eficacitatea predarii.
Evaluarea scolara reprezinta totalitatea activitatilor prin care colectam,organizam,interpretam
rezultatele obtinute in urma utilizarii unor instrumente de evaluare pentru a se obtine judecati de
valoare.
Standardizarea reprezinta calitatea testelor de a fi administrate si interpretate in conditi standard
(identice)-obiectiv,timpi de aplicare,cui se aplica,descriptori de performanta:
 e evalua:
 pe cine evaluam:
 pe toti elevii
 pe un grup de elevi
 pe un elev
 cand facem evaluarea:
 pe tot parcursul orei
 la sfarsitul orei
 periodic
 ce cu facem evaluarea:
 cu metode tranditionale
 cu metode moderne
  pentru cine evaluam:
 pentru elev
 pentru cadrul didactic
 pentru parinte
 pentru institutie
 pentru societate/comunitate
 in functie de ce facem evaluarea:
 obiective
 capacitati
 abilitati
 competente
Numai evaluarea formativa se face pe nivel minimal.Evaluarea sumativa,cumulativa,formativa
pe nivel optimal.
Operatiile evaluarii sunt pasii rezonabili privind rezultatele elevilor din perspectiva calitatii proc
de invatamant:
 masurare(ofera precizie)
 apreciere/interpretare(ofera eproximare prin estimare)
 decizie(trebuie sa fie feed-back-ul necesar mergerii mai departe
Intre cele 3 operatii exista complementaritate,adica uan conditioneaza pe celelelate,iar lipsa
uneia elimina evaluarea ca atare.
Functiile evaluarii:
 fct. constatativa(partea imediata a evaluarii,consta in ce s-a intamplat din perspectiva
fenomenului evaluat)
 fct.diagnostica(realizeaza analiza si explicarea situatiei existente privind fenomenul
evaluat
 fct.predictiva(reprezinta calitatea de a ameliora si de a prognoza din perspectiva deciziilor
care decurg)
 fct.prognostica
 fct.orientativa(a intregului demers didactic:predare-invatare)
 fct.selectiva-de competitie(ce asigura clasificari si ierarhizari privind elevii
  fct. de feed-back(decurge din constatare si asigura reglare si autoreglare)
 fct. social-economica(precizeaza eficienta si eficacitatea procesului de invatamant ptr
societate)
 fct.educativa(ofera motivare si constientizare din perspectiva interesului pentru educatie)
 fct.sociala(prin evaluare se ajunge la diagnostic si prognostic,se iau decizii care trebuie
cunoscute de familia elevului,de comunitate,de societate)
Forme/tipuri de evaluare scolara:
 evaluare initiala:
 nu notam si adnotam
 se face in mom integrarii copilului in gradinita,la inceputul anului scolar
 consta in aprecierea nivelului general de dezvoltare al copilului
 este o evaluare de diagnostic,are functie de predictie(adica ne arata ce stie fiecare
elev din perspectiva unei activitati viitoare la o anumita disciplina
 nu se face cu sensul de a selecta copii nici nu se noteaza de regula
 evaluare continua/formativa:
 formeaza pe copil,pas cu pas ,este in fiecare secventa de lectie sau ca parte
deplina si desavarsita a evaluarii formative
 se desfasoara pe tot parcursul activitatii didactice,interveniind dupa fiecare
secventa didactica(de regula 10 minute dintr-o ora didactica)
 este centrata pe elev intrucat ne ofera informatii privind realizarea obiectivelor
 dezvaluie etapele intermediare pe care elevul trebuie sa le stapaneasca
 este o evaluare calitativa(ne arata calitatea procesului de invatamant prin care a
trect elevul)nivelatoare(se gandeste din perspectiva standardelor minimale)
 ofera sanse elevului sa invete intrucat e pus in situatia de a lucra independent ceea
ce a facut cu ajutorul cadrului didactic
 nu trebuie sa se puna note si este cea mai importanta
 sumativa/cumulativa:
 este periodica intrucat nu insoteste procesul de invatamant permanent(se
realizeaza la sf unor etape bine determinate ale procesului de invatamant
 este o evaluare care asigura certificari sau diferentieri
 este cantitativa,nu ne spune despre calitatea procesului de invatamant
  se noteaza intrucat este orientata spre produsele invatarii si are in general caracter
public
 masor rezultate,dar nu imi spune unde s-a gresit,
 realizata pe o perioada mai mare de timp,de regula la sf de semestru,an
 evaluare criteriala(se folosesc criterii,tinde spre evaluarea formativa)
 evaluare normativa(un elev e raportat la ceilalti elevi)
Actualmente sunt utilizate trei forme de evaluari:initiala,continua/formativa si sumativaToate
evaluarile se bazeaza pe criterii-descriptori de performanta(separat de programa)
Metodele pot fi:
 traditionale:
 probe scrise:
 specifice pentru evaluarea initiala,continua si sumativa
 compuse din itemi
 nu stabilesc un contact direct examinator-examinat
 imbraca forme multiple:extemporale,teze,teste,referate,eseuri
 ofera o evaluare exacta intr-un timp scurt
 se utilizeaza incepand cu ciclul primar,nefiind specifica invatamantului
prescolar
 la gradinita,prin scris intelegem exercitii grafice,scrierea de
simboluri,litere izolate de mana sau de tipar,silabe
 in invatamantul primar imbraca forma lucrarilor de control
 permite evaluarea unui nr mare de elevi pe aceiasi itemi
 compatibile cu evaluarile formative
 testele docimologice nu trebuie confundate cu testele de cunostiinte
 testele de cunostiinte sunt realizate si administrate,evaluate de cadrul
didactic,pentru a realiza la o anumita clasa si obiect de invatamant evaluari
de regula formative si sumative
 testele docimologice sunt utilizate la concursuri,examinari avand cu
precadere functia de examinare si notare
 probe orale:
  se realizeaza prin metoda conversatiei si se utilizeaza atat in evaluarile
curente cat si in evaluarile finale
 obiectivitatea diminuata din cauza gradului diferit de dificultate al
intrebarilor
 ofera posibilitatea intervenirii cu intrebari ajutatoare
 realizeaza feedback rapid
 tehnici utilizate:intrebarilor si raspunsurilor,discutiei sau a dialogului,
interviului-intrebarile trebuie sa fie f bine structurate,prezentarii orale- se
dau copiilor intrebarile si ora viitoare se vine cu raspunsurile.
 favorizeaza dezvoltarea capacitatii de exprimare a copiilor;in invatamantul
prescolar se pot folosi cateva procedee aparte:”Scaunul autorului”,”Turul
galeriei”,Jurnalul metacognitiv” sau poate lua forma unui dialog intre
copil si educatoare sau copil si colegii de grupa si se formuleaza intrebari
de genul:”Cum ai facut?”,”Cum te-ai simtit astazi?”)
 probe practice:
 in invatamantul prescolar sunt diversificate in fct de natura domeniului de
competenta,de continut,obiective
 sunt asociate activitatilor de modelaj, constructie, gospodarie, pictura,
experimente, confectionari diverse
 urmaresc ce stiu sa faca elevii
 rezultatele sunt expuse si sunt supuse evaluarii profesorului, parintilor,
interevaluarii copiilor si autoevaluarii.
 supuse aprecierii verbale.
 alternative(completate dupa ce s-au aplicat cele clasice)
 referatul/proiectul(individualizeaza elaluarea dezvaluind interesele si aptitudinile
copilului din perspectiva a ceea ce s-a cercetat;se centreaza de regula pe:
informare documentara si cercetarea unui fenomen;trebuie vazuta intotdeauna ca
o activitate elaborata,centrata pe efort personal si cunoastere temeinica)(proiectul
este o metoda de evaluare sumativa care solicita elevul intr-o manifestare activa,
intr-o situatie noua a cunostiintelor si abilitatilor sale;apare cand elevul este pus in
situatia de a realiza ceva nou pe baza combinarilor interdisciplinare)
 portofoliul(mijloc complex de evaluare;reprezinta cartea de vizita a elevului
reliefand progresul inregistrat de acesta pe parcursul anului scolar;stimuleaza
exprimarea personala a elevilor,creativitatea,originalitatea;in invatamantul primar
poate include rezultatele din celelalte metode de evaluare-probe
 scrise,practice,eseuri,compuneri,fisa de observare,desene,chestionare…iar la
gradinita include-desene,picturi,fise individuale,probe practice,planse facute de
copii,lucrari de grup…;mai include fise de evaluare psihopedagogice,fise de
observatie,planuri de interventie personalizate,corespondenta cu parintii;la sf
anului copiii primesc aceste portofolii in cadru festiv)
 investigatia
 observatia
 observarea sistematica:
 in invatamantul prescolar,consta in urmarirea atenta si sistematica a
comportamentului unui copil,fara a interveni cu scopul de a sesiza
aspectele sale caracteristice
 educatorul trebuie sa invete sa observe copilul
 informatiile sunt confidentiale
 informatiile obtinute consta in modul cum actioneaza cu obiectele,modul
cum interactioneaza cu ceilalti si relatiile din cadrul grupei
 in invatamantul primar se realizeaza in contexte multiple-
ore,pauze,activitati extrascolare,extracurriculare
 atat la gradinita cat si la scoala pentru o observare reusita,se tine cont de-
scop,stabilirea comportamentelor,aloce timp special,mijloace
simple,notare exacta,notarea a ceea ce e nou,important,observarea in
conditii cat mai variate,notarea in caietul de observatii
 se pot folosi:fisa de observare,scara de clasificare(doar in ciclul primar) si
lista de control.
 autoevaluarea(folosita atat la gradinita cat si in ciclul primar;se urmareste
construirea imaginii de sine
In cadrul evaluarii,cadrul didactic utilizeaza de regula probe de evaluare,adica teste de
cunostiinte elaborate de cadrul didactic,aplicate la clasa de la cadrul didactic si evaluate de
acelasi cadru didactic.Proba de evaluare formativa(standard minimal) si sumativa,finala(latura
medie).
Orice proba de evaluare trebuie sa cuprinda obiectivele operationale,itemi si descriptori de
performanta.
Itemii sunt elemente componente ale unui instrument de evaluare ce se pot gasi sub forma de
intrebari,enunturi,urmate de o intrebare,probleme de rezolvat,enunturi lacunare,intrebari
structurate,eseuri.In sens larg itemul mai contine si tipul de raspuns.
Tipuri de itemi:
 obiectivi sunt:
 de tip pereche(premisele pe o coloana si raspunsurile pe a doua coloana)
 de tip alegere duala(A/F sau da/nu)
 de tip alegere multipla(existenta unei premise si o lista de alternative
 semiobiectivi sunt itemii cu raspuns scurt,de completare si raspunsuri
structurate.de ex,sa completeze un enunt lacunar
 subiectivi(ofera elevilor posibilitatea de a formula,descrie,explica diferite
concepte,relatii,argumente.Sunt utilizati cu precadere in rezolvarea de probleme.ei
pot fi cu raspuns deschis sau de tip eseu-restrans,extins sau liber.)