₋ situate în lojele parotidiene, au 20-30 g la om. ₋ sunt glande de tip seros, secretă saliva de masticaţie şi de digestie, care reprezintă 25 % din secreţia salivară totală; ₋ principalul canal excretor este canalul STENON, orificul său de vărsare se găseşte la nivelul molarului 2 superior. 2. Glandele submandibulare (10-25 g). ₋ sunt glande de tip mixt, cu secreţie sero-mucoasă, reprezentând 70% din secreţia salivară totală; ₋ saliva secretată este mai vâscoasă: saliva de gust. ₋ principalul canal excretor este canalul WHARTON, care se deschide aproape de frenul lingual. 3. Glandele sublinguale: glande mici, în jur de 2-5 g; ₋ au secreţie mucoasă - saliva de deglutiţie; ₋ au mai multe canale, canalele lui RIVINIUS, sau un singur canal (canalul lui BARTHOLIN), cu orificiul de vărsare tot în zona sublinguală; secretă 4 % din saliva totală. 4. Restul secreţiei salivare, de 1% este datorată celulelor diseminate în restul cavităţii orale. 4. Secretul glandelor salivare – saliva. Funcţiile salivei (protecţie, excreţie, termoreglare, homeostază şi vorbire). Mecanismul formării salivei. Saliva primară. Rolul ducturilor salivare, saliva finală. Debitul salivar.
5. Reglarea nervoasă a secreţiei salivare. Centrul bulbar salivator.
Inervaţia parasimpatică şi simpatica a glandelor salivare. Efectele stimularii simpatice si parasimpatice. Rolul cortexului, hipotalamusului şi măduvei spinării în reglarea secreţiei salivei. Reglarea umorală.
Tema 2. Fiziologia dinților, parodontiului și gingiilor. Metabolismul Ca*-P.
Fiziologia masticației. Metode de explorarea a aparatului masticator.
1. Odonţiul, componentele lui: ţesuturile dure (smalţul, dentina) şi moi
(pulpa dentară), rolul lor fiziologic. Formaţiunile nervoase ale dintelui. Dezvoltarea dinţilor, erupţia dinţilor. Compoziţia chimică a dintelui - implicaţii fiziologice.
2. Fiziologia parodonţiului si a gingiei. Paradonţiul, specificitatea
structurală şi funcţională a componentelor lui ( periodonţiul, cimentul, osul alveolar şi gingia). Funcţiile organului dentar.
3. Rolul Ca2+ şi P3+ în mineralizarea ţesutului osos (oase, dinţi). Reglarea
hormonală a calcemiei şi fosforemiei.
4. Parathormonul, tireocalcitonina: acţiunea, efectele biologice, rolul lor în
reglarea metabolismului fosfo-calcic din ţesutul dentar. Vitamina D şi metaboliţii ei. Reglarea secreţiei PTH, CT. Anomaliile secreţiei PTH.
5. Metabolismul magneziului şi al fluorului. Rolul lor în mineralizarea
dinţilor. Cariesul dentar. Fluoroza.
6. Relațiile intermaxilare în repaus. Relațiile intermaxilare în masticație.
Contracțiile mușhilor mimetici și ai limbii. Mișcarea articulațiilor temporomandibulare. Caracteristica presiunii masticatorii.
7. Formarea bolului alimentar. Deglutiția. Fazele deglutiției. Unda
peristaltică primară și secundară. Tulburări de deglutiție.
8. Metode de explorare a aparatului masticator (masticațiografia,
gnatodinamometria, miotonometria, electromasticațiografia). Fazele masticației. Metode funcționale de studiere a masticației Tema 3. Fiziologia generală a sistemelor senzoriale. Sensibilitatea mucoasei bucale, analizatorul gustativ. Sensibilitatea dureroasă generală şi stomatognată.
1. Notiune de sistem senzorial. Rolul fiecărui compartiment al
analizatorului. Receptorii, clasificarea lor, mecanismul de excitare, Legea lui Weber - Fehner. Adaptarea receptorilor, mecanismul adaptării.
2. Sensibilitarea tactilă oro-facială si termica. Receptorii tactili statici şi
fazici, receptorii pentru cald şi rece. Segmentele conductor şi central ale analizatorului tactil.
3. Recepţia gustativă şi aspectul funcţional al organului de gust. Mugurile
gustativ, segmentele conductor şi central ale analizatorului gustativ. Mecanismul recepţiei gustative. Metodele de cercetare a sensibilităţii gustative. Tulburări de gust. Legăturile funcţionale ale analizatorilor gustativ şi olfactiv.
4. Sensibilitatea dureroasă stomatognată. Sistemul nociceptiv al nervului
trigemen. Tracturile ascendente ale complexului trigemenial. Durerea de dinţi (dentalgia). Durerea reflectată în practica stomatologică.
5. Sistemul antinociceptiv în modularea durerii. Nivelele sistemului
antinociceptiv. Mecanismele endogene (urgent, de scurtă şi lungă durată, tonic) ale modulării durerii. Bazele fiziologice ale analgeziei în practica stomatologică. Anestezia.