„ION” de LIVIU REBREANU

Problematica pământului
Descrierea scenarului

Verificarea lecției se realizează prin metoda „Personajul din fotografie” : Metoda pleacă de la un exerciţiu de
imaginaţie pe care elevii îl pregătesc acasă şi îl prezintă, la începutul orei, în faţa clasei: sunt artiştişti fotografi şi au de
realizat un set de imagini care să surprindă aceeaşi persoană la vârste diferite. Provocarea constă în faptul că, indiferent de
schimbările fizice aduse de trecerea timpului, „subiectul” trebuie să se recunoască şi să fie recunoscut lesne.

Captarea lecției se realizează prin vizionarea unei scurte secvențe de film și comentarea acesteia (scena lucrării
pământului)

Desfășurarea lecției se realizează prin metoda turnirului. Se urmăresc etapele:

Pasul 1: Elevii sunt împărțiți în grupuri de câte trei elevi cu abilități mixte, numite “echipe-case eterogene”.
Se alege un nume pentru fiecare echipă.
Pasul 2: Profesorul lansează câte o sarcină pentru fiecare grup:
Echipa-casa 1 – Sarcina de lucru: Analizează universul rural rebrerian;
Echipa-casa 2 – Sarcina de lucru: Analizează scena în care Ion lucrează pământul din capitolul „Zvârcolirea”
Echipa-casa 3 – Sarcina de lucru: Comentează scena sărutării pământului din capitolul „Sărutarea”
Pasul 3: Elevii lecturează/ analizează / comentează, apoi se mută în echipele de turneu omogene, denumite “echipe de
turnir” (grupuri cu abilități egale), pentru a se întrece într-un joc bazat pe cele învățate.
Pasul 4: Fiecare echipă de turnir primește: un plic cu întrebări, o fișă pentru punctaj și roluri (cel care pune întrebări, cel
care răspunde și cel care consemnează). Rolurile și materialele se schimbă dupa fiecare tură. Fiecare individ răspunde la
un număr egal de întrebări și acumulează un scor.
Pasul 5: Elevii se întorc la echipele-casa cu punctajul obținut în turneu.
Pasul 6: Se calculează scorul echipei, prin adunarea scorurilor individuale.
Pasul 7: Se anunta echipele câștigătoare.

PLICUL 1
Universul rural rebrerian
1. Ce simbolizează numele satului Pripas?
2. Unde este situat satul în care se petrece acțiunea?
3. Ce rol are prezența troiței spălăcite din incipitul romanului?
4. Ce semnificație are poziționarea caselor în acest roman?
5. Cum este organizat / construit satul Pripas?
6. Care este criteriul după care sunt grupați oamenii în acest sat?
7. Care sunt categoriile sociale surprinse în acest roman?
8. De ce își dorește cu ardoare Ion pământ?
9. Cum influențează acest mediu relațiile lui Ion cu semenii săi?

PLICUL 2
1. De ce îl trezește Zenobia pe Ion așa devreme în debutul Capitolului „Zvârcolirea”?
2. Cu cine se întâlnește pe drum Ion?
3. Cine îl vizitează pe Ion la câmp?
4. Din ce cauză părinții lui Ion nu au pământ deși Zenobia moștenise o avere frumușică?
5. Explică sentimentul pe care Ion îl trăiește valorificând secvența „ Se simțea mic şi slab, cât un vierme pe care-l calci
în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltoreşte cum îi place”.
6. De ce pământul este văzut ca un Uriaș?
7. Cum se realizează „umanizarea” universului țărănesc?
8. Evidenţiind relaţia dintre mesaj şi mijloacele artistice, comentează pasajul: „Glasul pământului pătrundea năvalnic în
sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l”.
9. Din ce motiv a renunțat Ion la învățătură?
 PLICUL 3

1. Prin ce se sustrage Ion codului etic al satului?

2. Ce reprezintă Ana și pământurile ei pentru Ion?
3. Cum intră Ion în posesia pământului?
4. Cum se comportă Ion când dobândește pământurile mult visate?
5. De ce Eugen Lovinescu l-a numit pe Ion un Julien Sorel rural?
6. Ce semnificație are secvența: Mâinile îi rămaseră unse cu lutul cleios ca nişte mănuşi de doliu?
7. În viziunea lui Rebreanu Eros și Thanatos se întâlnesc în scena sărutării pământului, identifică termenii care trimit
către cele două teme.
8. De ce scena sărutării pământului poate fi considerată un „punct nodal al romanului”?
9. Cum este sancționat Ion în finalul romanului?

Obținerea performanței:

1. Alcătuiţi o listă cu motivele care l-au determinat pe

Ion să renunţe la dragostea lui pentru Florica.
Grupaţi aceste motive în extrinsece (exterioare) şi
intrinsece (interioare).
2. Stabiliţi ordinea priorităţilor motivaţionale în cazul
lui Ion (dispunând altfel treptele piramidei iui
Maslow).
3. Arătaţi dacă Ion este o fiinţă primară, care îşi
satisface doar trebuinţele primare înnăscute (primele
trei de la baza piramidei) sau accede la realizarea
trebuinţelor secundare, dobândite pe parcursul vieţii.
Corelaţi opinia voastră cu cea a criticilor G.
Călinescu şi E. Lovinescu.

Fişa cu punctajul individual

 
Numele __________________ 
Instrucţiuni: marcaţi cu X răspunsurile corecte şi cu Y răspunsurile incorecte.
1.______
2.______
3.______
4.______
5.______
6.______
7.______
8.______
9.______
10._____
 
= total răspunsuri corecte
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” – Galați
Catedra de limba și literatura română

PROCES-VERBAL,

Încheiat astăzi, 3 XI 2016, în urma susținerii lecției demonstrative în cadrul comisiei

metodice cu tema „ Problematica pământului” în romanul „Ion” de Liviu Rebreanu de către doamna
profesoară Hogea Geanina -Laura la clasa a X-a D. Componenta acțională ilustrează un demers
didactic modern, în care sunt alternate variate resurse procedurale ale învățării active, în organizare
frontală și individuală.

Activitatea pornește de la o metodă inovativă „Personajul din fotografie” - un exerciţiu de

imaginaţie pe care elevii l-au pregătit acasă, după care sistematizarea cunoștințelor se realizează
prin Metoda TURNIRULUI. Această metodă inovativă presupune învațarea prin cooperare si
apoi aplicarea individuală a celor învățate într-un joc competitiv.

Etapa obținerii performanței se face prin completarea de către elevi a PIRAMIDEI

TREBUINȚ ELOR – a priorităţilor motivaţionale lui Ion (dispunând altfel treptele piramidei iui
Maslow).

Se observă că elevii au citit romanul propus spre analiză, în oră folosindu-se un bogat
material didactic, de la fișa de lucru, la secvența de film pentru captarea atenției, la flipchart, totul
convergând către un demers bine închegat, coerent și profund.

Drept pentru care am încheiat prezentul proces- verbal.

Responsabil catedră, Cojocaru Eleny

Dănăilă Laura
Carp Monica
Buruiană Ramona
Stoica Simona

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” – Galați

Catedra de limba și literatura română

PROCES-VERBAL,

Încheiat astăzi, 3 XI 2016, în urma susținerii lecției demonstrative în cadrul comisiei

metodice cu tema „ Problematica pământului” în romanul „Ion” de Liviu Rebreanu de către doamna
profesoară Hogea Geanina -Laura la clasa a X-a D. Componenta acțională ilustrează un demers
didactic modern, în care sunt alternate variate resurse procedurale ale învățării active, în organizare
frontală și individuală.

Activitatea pornește de la o metodă inovativă „Personajul din fotografie” - un exerciţiu de

imaginaţie pe care elevii l-au pregătit acasă, după care sistematizarea cunoștințelor se realizează
prin Metoda TURNIRULUI. Această metodă inovativă presupune învațarea prin cooperare si
apoi aplicarea individuală a celor învățate într-un joc competitiv.

Etapa obținerii performanței se face prin completarea de către elevi a PIRAMIDEI

TREBUINȚ ELOR – a priorităţilor motivaţionale lui Ion (dispunând altfel treptele piramidei iui
Maslow).

Se observă că elevii au citit romanul propus spre analiză, în oră folosindu-se un bogat
material didactic, de la fișa de lucru, la secvența de film pentru captarea atenției, la flipchart, totul
convergând către un demers bine închegat, coerent și profund.

Drept pentru care am încheiat prezentul proces- verbal.

Responsabil catedră, Cojocaru Eleny

Dănăilă Laura
Carp Monica
Buruiană Ramona
Stoica Simona
Dezbaterea: Exemplu: Ion – expresie a instinctului de posesiune.

Acest format de dezbatere se bazează pe abordarea moţiunii propuse, din două perspective diametral opuse, susţinute
argumentat de două echipe de elevi formate din 1-6 membri, dintre care una trebuie să susţină şi cealaltă să nege
conţinutul moţiunii.

            Moţiunea propusă are în vedere clarificarea statutului  lui Ion, ca personaj tragic. Dezbaterea presupune existenţa
unor afirmatori / acuzatori ai comportamentului acestui personaj.

            Paradigmele argumentative ale celor două echipe trebuie să se bazeze strict pe argumente faptice (exterioare,
vizibile, interpretative) supuse, însă, unei critici constructive care nu exclude opinia personală argumentată.

Desfăşurarea activităţii

Paradigma argumentativă a acuzării (se susţine moţiunea) ia în considerare  nucleele narativ / dramatice care amplifică
în conştiinţa eroului obsesia „glasului pământului”, şi mai târziu, pe cea a „glasului iubirii”:    

 hotărârea lui Ion de a juca la horă cu Ana – incipitul planului de seducţie;

 bătaia dintre Ion şi George Bulbuc;
 plecarea la muncă (capitolul Zvârcolirea): „Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare,
copleşindu-l… Suspină prelung, umilit şi înfricoşat în faţa pământului: Cât pământ, Doamne!”
 renunţarea la învăţătură şi reîntoarcerea la muncă;
 renunţarea la iubirea pentru Florica;
 conflictul cu Simion Lungu;
 simularea iubirii pentru Ana, pe care o abandonează după noaptea seducţiei;
 căsătoria – ca un târg în avantajul lui Ion;
 manifestările brutale faţă de Ana;
 scena sărutării pământului – schimbarea raportului de forţe (pornire atavică);
 aspiră spre o fericire deplină, râvnind la Florica;
     G. Călinescu îl situează mai prejos decât Dinu Păturică, acesta fiind „o brută, căreia şiretenia îi ţine loc de
inteligenţă”.

Paradigma argumentativă a apărării (se combate moţiunea) ţine cont în egală măsură de sugestiile şi pistele de
interpretare oferite de adversari. Apărarea îşi construieşte discursul ţinând cont de următoarele argumente:

     Argument de tip naratologic: viziunea naratorului, obiectivă şi omniscientă, nu lasă loc introspecţiei,
necunoscându-se reacţiile sufleteşti ale lui Ion. Trăirile sale sunt redate, pe baza procedeului comportamentist, din
exterior (în baza aparenţelor). Personajul este mai puţin privit în raporturile cu sine însuşi;

Argumente de tip faptic:

 -    prin căsătoria cu Ana nu se abate de la conduita colectivităţii, fiindcă însuşi Vasile Baciu se realizase prin căsătoria cu
o fată bogată;

   -  harnic şi isteţ, reuşeşte să achite datorii la bancă ale familiei sărăcite, preluând rolul de conducător al familiei;

-         a fost cel mai iubit elev al învăţătorului Herdelea;

-         lucrarea pământului semnifică „un act de creaţie” (Mircea Eliade), echivalent cu cel divin;
-         Ion e convins că merită o soartă mai bună, dorind să atragă respectul sătenilor;

-         jignit de preotul Belciug, în biserică, îşi propune să renunţe la ambiţiile sale;

-         personajul nu are nimic patologic, dar nici nu reprezintă o figură ideală;

-         Eugen Lovinescu şi Tudor Vianu au remarcat convergenţa personalităţii lui Ion cu cea a lui Dinu Păturică sau cu cea
a lui Julien Sorel, pentru amândoi femeia fiind „o treaptă necesară unui alt scop suprem”.

-         Paul Georgescu vede în Ion un personaj tragic, iar pământul reprezenta pentru el, deopotrivă, avere şi demnitate
socială, bunăstare şi recâştigare a poziţiei pierdute de către un tată alcoolic;

-         criticii interbelici i-au refuzat lui Ion complexitatea vieţii spirituale, neînţelegând resorturile intime ale sufletului
ţărănesc;

-         mijloacele alese de personaj, pentru atingerea idealului său, sunt blamabile, dar mobilul acţiunii sale rămâne
rezonabil

Pledoariile finale formulează concluziile într-un mod sistematic şi persuasiv, încercând să convingă într-o egală măsură
adversarii şi judecătorii. Judecata finală se bazează pe criterii ce ţin de logica şi acurateţea argumentării cuprinsă în foaia
de arbitraj anexată.

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ

1. Precizează anul publicării poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. 0,5p

2. Definește nuvela. 0,5p

3. Precizează sursele de inspirație ale poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. 1p

4. Prezintă subiectul nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” de C. Negruzzi. 1p

5. Prezintă tematica comediei și ilustraez-o cu secvențe semnificative. (100 de cuvinte) 1p

6. Prezintă în 100 de cuvinte semnificațiile primului tablou a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. 1p

7. Precizează și exemplifică două tipuri de comic. 1p

8. Prezintă prin secvențe semnificative trăsătura dominantă a unui personaj din „O scrisoare pierdută ” de I.L
Caragiale. 1,5p

9. Argumentează în minim 100 de cuvinte că poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu aparține romantismului. 1,5
p

LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ

1. Precizează anul publicării nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” de C. Negruzzi. 0,5p

2. Definește comedia. 0,5p

3. Argumentează că „Alexandru Lăpușneanul” de C. Negruzzi este o nuvelă istorică. 1p

4. Prezintă subiectul comediei „O scrisoare pierdută” de I.L Caragiale. 1,5p

5. Prezintă tematica nuvelei și ilustreaz-o cu secvențe semnificative. (100 de cuvinte) 1p

6. Prezintă în 100 de cuvinte semnificațiile celui de-al doilea tablou a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. 1p

7. Precizează și exemplifică 1p

8. Prezintă prin secvențe semnificative trăsătura dominantă a unui personaj din nuvela „Alexandru Lăpușneanul”
de C. Negruzzi 1,5p

9. Argumentează în minim 100 de cuvinte caracterul romantic al poemului Luceafărul de Mihai Eminescu.