49 Proiect de Lectie

Înv.
Iosif Gabriela, Şcoala cu clasele I-VIII "Episcop Dionisie Romano" Buzău
Data: ianuarie 2012 (cât mai aproape de 15 ianuarie)
Clasa: a III-a , Şcoala cu clasele I-VIII "Episcop Dionisie Romano" Buzău
Obiectul: Lectură
Subiectul: Mihai Eminescu- poetul românilor

Tipul: lecţie mixtă
Competenţe generale vizate:
-Receptarea mesajului scris în textele literare;
-Receptarea mesajului oral conţinut în textele literare studiate expus în diferite situaţii de comunicare.
Valori şi atitudini:
-Dezvoltarea gustului pentru lectură, gustul estetic în domeniul literar.
-Cultivarea unei gândiri proprii, critice asupra unor texte literare supuse percepţiei.
Conţinuturi asociate:
-stabilirea sensului unui cuvânt prin apel la context;
-descoperirea cuvintelor cu acelaşi sens (sinonime) şi cu sens opus (antonime);
1
Înv. Iosif Gabriela, Şcoala cu clasele I-VIII "Episcop Dionisie Romano" Buzău
Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: conversaţia dirijată, explicaţia, expunerea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, jocul de rol.
2. Forme de organizare a elevilor: individual, frontal, pe grupe
3. Mijloace de învăţământ:
-Power Point pentru prezentarea datelor biografice si operei;
-O selecţie de poezii ce se pot studia pentru nivelul de vârstă 9-10 ani;
-Fişă de lucru pentru sinonime, antonime;
-Fişă de lucru pentru ghicitori;
-Power Point pentru evaluare;
-Fişă de lucru pentru tema pentru acasă;
-Extract de text adaptat pentru dramatizare "Scrisoarea III"
Obiective:
O.1. Să-şi consolideze cunoştinţele despre biografia şi opera poetului Mihai Eminescu;
O.2. Să recite expresiv versuri;
O.3. Să recunoască titlul poeziei după citirea/ recitarea unui fragment.
O.4. Flexibilizarea exprimării prin operarea cu cuvintele (sinonime/antonime)
Scop:
- Să cunoască viaţa şi opera poetului Mihai Eminescu;
Forme de evaluare: Evaluare formativă, aprecieri verbale, diplomă de merit

2
Conţinutul învăţării
Obiective
Nr. Strategii didactice
Momentele lecţiei
crt. Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor Evaluare
1. Moment organizatoric -verificarea organizării spaţiului de -poziţia corectă în bancă; -conversaţia

(3-5 min) lucru pe fiecare masă -restabilirea liniştii şi atenţiei; -explicaţia
-verificarea materialului didactic; -explicarea modului în care au -activitate fronală,
-verificarea temelor. gândit realizarea temei pentru acasă. individuală
2. Pregătirea stării de -prezentare PPT despre viaţa şi opera lui -urmăresc prezentarea PPT -conversaţia dirijată
învăţare O.1 Mihai Eminescu. -notează titlul lecţiei în caiete. -expunerea
(5 min.) -notarea titlului lecţiei pe tablă. -învăţarea prin
descoperire
activitate frontală
3. Anunţarea obiectivelor O.1 _ Ce opere de Mihai Eminescu am mai - "Revedere" şi "Ce te legeni..." -conversaţia
lecţiei studiat? -alte elemente cunoscute -explicaţia
(2-min) Elevii sunt anunţaţi că lecţia este independent
dedicată poetului Mihai Eminescu.
4. Coordonarea învăţării O.1 Concurs pe grupe: Elevii recunosc titlul acesteia. -activitate în grup
( 30 min) O.2. 1. Recunoaşteţi poezia! Un elev din clasă recită un fragment. (3 grupuri)
O.3. Citesc un fragment de poezie (anexa 1.). Fiecare răspuns corect, fiecare -jocul didactic
Solicit recitarea unui fragment din recitare corect realizată va primi o -recitare expresivă
această poezie. bulină roşie (punctajul "bulinelor" -activitate pe grupe
va stabili în final care grup va
câştiga).
O.4. 2. Coloraţi cu verde cuvintele cu acelaşi Primeşte bulină roşie rândul care a -aprecieri verbale
sens (sinonime) şi cu galben cuvintele realizat corect întregul exerciţiu. -evaluare formativă
cu sens opus (antonime) (anexa 2):
O.1. 3. Ghici! (anexa3) Fiecare fişă completată corect în
3
intregime corect va primi bulină
roşie.
În final se numără bulinele şi se Însumează punctele-buline pentru -jocul didactic
stabileşte grupa câştigătoare care va stabilirea premiilor. -evaluare formativă
primi diplomă de merit (anexa 4). -aprecieri verbale
5. Realizarea feedback- Primesc diplomele.
ului (5 min) O.1. -apreciere prin
Un Power Point- evaluare cu feedback. Oferă răspunsurile la întrebările puse diplomă
şi află dacă acestea sunt corecte.
6. Temă pentru acasă
(1 min) O.1. Rebus (anexa 6) Primesc o fişă cu rebusul-temă explicaţia
6.
Activitate suplimentară 3 elevi prezintă surpriza:
(în afara orei de curs) O.2. 4. Joc de rol: dramatizarea unui fragment din joc de rol
3-5 min. Fragment din "Scrisoarea III" (anexa 5) "Scrisoarea III" a lui Mihai
Eminescu.
4
Anexa 1.
Peste vârfuri E ca aminte să-mi aduc Astăzi chiar de m-aş întoarce mormântul meu...
De tine-ntotdeauna A-nţelege n-o mai pot... Mereu va creşte umbra-i, eu
Peste vârfuri trece lună, O, rămâi Unde eşti, copilărie, voi dormi mereu.
Codru-şi bate frunza lin, Cu pădurea ta cu tot?
Dintre ramuri de arin "O, rămâi, rămâi la mine, Iar dacă împreună va fi ca să
Melancolic cornul sună. Te iubesc atât de mult! murim,
Ale tale doruri toate Să nu ne ducă-n triste zidiri de
Mai departe, mai departe, Numai eu ştiu să le-ascult; ţintirim,
Mai încet, tot mai încet, O, mamă... Mormântul să ni-l sape la
În al umbrei întuneric
Sufletu-mi nemângâiet margine de râu,
Te asamăn unui prinţ, O, mamă, dulce mamă, din
Îndulcind cu dor de moarte. Ne pună-n încăperea aceluiaşi
Ce se uit-adânc în ape negură de vremi
Cu ochi negri şi cuminţi; sicriu;
De ce taci, când fermecată Pe freamătul de frunze la tine De-a pururea aproape vei fi de
Inima-mi spre tine-ntorn? tu mă chemi; sânul meu...
Şi prin vuietul de valuri,
Mai suna-vei, dulce corn, Deasupra criptei negre a Mereu va plânge apa, noi vom
Prin mişcarea naltei ierbi,
Pentru mine vreodată? Eu te fac s-auzi în taină
sfântului mormânt dormi mereu
Mersul cârdului de cerbi; Se scutură salcâmii de toamnă
Şi dacă... şi de vânt, La steaua
Eu te văd răpit de farmec Se bat încet din ramuri, îngână
Şi dacă ramuri bat în geam Cum îngâni cu glas domol, glasul tău... La steaua care-a răsărit
Şi se cutremur plopii, În a apei strălucire Mereu se vor tot bate, tu vei E-o cale-atât de lungă,
Întinzând piciorul gol dormi mereu.
E ca în minte să te am Că mii de ani i-au trebuit
Şi-ncet să te apropii. Şi privind în luna plină Luminii să ne-ajungă.
Când voi muri, iubito, la
La văpaia de pe lacuri, creştet să nu-mi plângi;
Şi dacă stele bat în lac Anii tăi se par ca clipe, Poate de mult s-a stins în drum
Adâncu-i luminându-l, Din teiul sfânt şi dulce o În depărtări albastre,
Clipe dulci se par ca veacuri."
E ca durerea mea s-o-mpac ramură să frângi, Iar raza ei abia acum
Înseninându-mi gândul. Astfel zise lin pădurea, La capul meu cu grijă tu Luci vederii noastre,
Bolţi asupră-mi clătinând; ramura s-o-ngropi,
Şi dacă norii deşi se duc Şuieram l-a ei chemare Asupra ei să cadă a ochilor tăi Icoana stelei ce-a murit
De iese-n luciu luna, Ş-am ieşit în câmp râzând. stropi; Încet pe cer se suie:
Simţi-o-voi odată umbrind Era pe când nu s-a zărit,
5
Azi o vedem, şi nu e. vântul Vis de vitejie, fală şi mândrie, Viselor noastre de vară?
Visul tău de glorii falnic Dulce Românie, asta ţi-o Mlădioasă şi iubită,
Tot astfel când al nostru dor triumfând, doresc! Cu privirea ostenită,
Pieri în noapte-adâncă, Spună lumii large steaguri Ca o zână să răsară
Lumina stinsului amor tricoloare, Tuturora.
Ne urmăreşte încă. Spună ce-i poporul mare,
românesc, Teiul vechi un ram întins-a,
Când s-aprinde sacru candida-i Ea să poată să-l îndoaie,
vâlvoare, Ramul tânăr vânt să-şi deie
Dulce Românie, asta ţi-o Şi de braţe-n sus s-o ieie,
doresc. Iară florile să ploaie
Peste dânsa.
Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Pe altarul Vestei tainic Freamăt de codru Se întreabă trist izvorul:
Românie surâzând, - Unde mi-i crăiasa oare?
Ce pe Marte-n glorii să Tresărind scânteie lacul Părul moale despletindu-şi,
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce orbească-l face, Şi se leagănă sub soare; Faţa-n apa mea privindu-şi
Românie, Când cu lampa-i zboară lumea Eu, privindu-l din pădure, Să m-atingă visătoare
Ţara mea de glorii, ţara mea de luminând, Las aleanul să mă fure Cu piciorul?
dor? El pe sânu-ţi vergin încă să Şi ascult de la răcoare
Braţele nervoase, arma de coboare, Pitpalacul. Am răspuns: - Pădure dragă,
tărie, Guste fericirea raiului ceresc, Ea nu vine, nu mai vine!
La trecutu-ţi mare, mare viitor! Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă Din izvoare şi din gârle Singuri, voi, stejari, rămâneţi
Fiarbă vinu-n cupe, spumege altare, Apa sună somnoroasă; De visaţi la ochii vineţi,
pocalul, Dulce Românie, asta ţi-o Unde soarele pătrunde Ce luciră pentru mine
Dacă fiii-ţi mândri aste le doresc. Printre ramuri a ei unde, Vara-ntreagă.
nutresc; Ea în valuri sperioase
Căci rămâne stânca, deşi Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Se azvârle. Ce frumos era în crânguri,
moare valul, Românie, Când cu ea m-am prins
Dulce Românie, asta ţi-o Tânără mireasă, mamă cu Cucul cântă, mierle, presuri - tovarăş!
doresc. amor! Cine ştie să le-asculte? O poveste încântată
Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ale păsărilor neamuri Care azi e-ntunecată...
Vis de răzbunare negru ca Ca a nopţii stele, ca a zilei Ciripesc pitite-n ramuri De-unde eşti revino iarăşi,
mormântul zori, Şi vorbesc cu-atât de multe Să fim singuri!
Spada ta de sânge duşman Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Înţelesuri.
fumegând, Arme cu tărie, suflet
Şi deasupra idrei fluture cu românesc, Cucu-ntreabă: - Unde-i sora
6
Şi mă lasă pustiit, Tu din tânăr precum eşti
Vestejit şi amorţit Tot mereu întinereşti.
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el! - Ce mi-i vremea, când de
veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Că de-i vremea rea sau bună,
Vântu-mi bate, frunza-mi
sună;
Şi de-i vremea bună, rea,
Mie-mi curge Dunărea.
Numai omu-i schimbător,
Pe pământ rătăcitor,
Revedere Iar noi locului ne ţinem,
Somnoroase păsărele... Ce te legeni?... Cum am fost aşa rămânem:
- Codrule, codruţule, Marea şi cu râurile,
Somnoroase păsărele - Ce te legeni, codrule, Ce mai faci, drăguţule, Lumea cu pustiurile,
Pe la cuiburi se adună, Fără ploaie, fără vânt, Că de când nu ne-am văzut Luna şi cu soarele,
Se ascund în rămurele - Cu crengile la pământ? Multă vreme au trecut Codrul cu izvoarele.
Noapte bună! - De ce nu m-aş legăna, Şi de când m-am depărtat,
Dacă trece vremea mea! Multă lume am umblat.
Doar izvoarele suspină, Ziua scade, noaptea creşte Lacul
Pe când codrul negru tace; Şi frunzişul mi-l răreşte. - Ia, eu fac ce fac de mult,
Dorm şi florile-n grădină - Bate vântul frunza-n dungă - Iarna viscolu-l ascult, Lacul codrilor albastru
Dormi în pace! Cântăreţii mi-i alungă; Crengile-mi rupându-le, Nuferi galbeni îl încarcă;
Bate vântul dintr-o parte - Apele-astupându-le, Tresărind în cercuri albe
Trece lebăda pe ape Iarna-i ici, vara-i departe. Troienind cărările El cutremură o barcă.
Între trestii să se culce - Şi de ce să nu mă plec, Şi gonind cântările;
Fie-ţi îngerii aproape, Dacă păsările trec! Şi mai fac ce fac de mult, Şi eu trec de-a lung de maluri,
Somnul dulce! Peste vârf de rămurele Vara doina mi-o ascult Parc-ascult şi parc-aştept
Trec în stoluri rândurele, Pe cărarea spre izvor Ea din trestii să răsară
Peste-a nopţii feerie Ducând gândurile mele Ce le-am dat-o tuturor, Şi să-mi cadă lin pe piept;
Se ridică mândra lună, Şi norocul meu cu ele. Umplându-şi cofeile,
Totu-i vis şi armonie - Şi se duc pe rând, pe rând, Mi-o cântă femeile. Să sărim în luntrea mică,
Noapte bună! Zarea lumii-ntunecând, Îngânaţi de glas de ape,
Şi se duc ca clipele, - Codrule cu râuri line, Şi să scap din mână cârma,
Scuturând aripele, Vreme trece, vreme vine, Şi lopeţile să-mi scape;
7
Unde ai judecătorii, De-un cuvânt al sfintei Scârţâie-n vânt cumpăna de la
Să plutim cuprinşi de farmec Ne'nduraţii ochi de gheaţă? Miercuri; fântână,
Sub lumina blândei lune - Valea-i în fum, fluiere
Vântu-n trestii lin foşnească, Ah! atuncea ţi se pare Ca să iasă chipu-n faţă, murmură-n stână.
Unduioasa apă sune! Că pe cap îţi cade cerul: Trandafiri aruncă tineri,
Unde vei găsi cuvântul Căci vrăjiţi sunt trandafirii Şi osteniţi oameni cu coasa-n
Dar nu vine... Singuratic Ce exprimă adevărul? De-un cuvânt al sfintei Vineri. spinare
În zadar suspin şi sufăr Vin de la câmp; toaca răsună
Lângă lacul cel albastru Critici voi, cu flori deşerte, Ea se uită... Păru-i galben, mai tare,
Încărcat cu flori de nufăr. Care roade n-aţi adus - Faţa ei lucesc în lună, Clopotul vechi umple cu
Iar în ochii ei albaştri
E uşor a scrie versuri glasul lui sara,
Toate basmele s-adună.
Când nimic nu ai de spus. Sufletul meu arde-n iubire ca
para.
Sara pe deal
Criticilor mei Crăiasa din poveşti
Ah! în curând satul în vale-
Neguri albe, strălucite Sara pe deal buciumul sună cu
Multe flori sunt, dar puţine amuţeşte;
Naşte luna argintie, jale,
Rod în lume o să poarte, Ah! în curând pasu-mi spre
Ea le scoate peste ape, Turmele-l urc, stele le scapără-
Toate bat la poarta vieţii, tine grăbeşte:
Le întinde pe câmpie; n cale,
Dar se scutur multe moarte. Lângă salcam sta-vom noi
Apele plâng, clar izvorând în
noaptea întreagă,
S-adun flori în şezătoare fântâne;
E uşor a scrie versuri Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi
De painjen tort să rumpă, Sub un salcam, dragă, m-
Când nimic nu ai a spune, eşti dragă.
Şi anină-n haina nopţii aştepţi tu pe mine.
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune. Boabe mari de piatră scumpă. Ne-om răzima capetele-unul
Luna pe cer trece-aşa sfântă şi
de altul
Lângă lac, pe care norii clară,
Dar când inima-ţi frământă Şi surâzând vom adormi sub
Au urzit o umbră fină, Ochii tăi mari caută-n frunza
Doruri vii şi patimi multe, înaltul,
Ruptă de mişcări de valuri cea rară,
Ş-a lor glasuri a ta minte Vechiul salcâm. - Astfel de
Ca de bulgări de lumină, Stelele nasc umezi pe bolta
Stă pe toate să le-asculte, noapte bogată,
senină,
Dându-şi trestia-ntr-o parte, Cine pe ea n-ar da viaţa lui
Pieptul de dor, fruntea de
Ca şi flori în poarta vieţii Stă copila lin plecată, toată?
gânduri ţi-e plină.
Bat la porţile gândirii, Trandafiri aruncă roşii
Toate cer intrare-n lume, Peste unda fermecată. Nourii curg, raze-a lor şiruri
Cer veştmintele vorbirii.
despică,
Ca să vad-un chip, se uită Streşine vechi casele-n lună
Pentru-a tale proprii patimi, Cum aleargă apa-n cercuri,
ridică,
Pentru propria-ţi viaţă, Căci vrăjit de mult e lacul
8
Iar braţul drept sub cap eu mi- Un bucium cântă tainic cu Calcând pe vârful micului
l puneam dulceaţă, picior,
S-aud cum apa sună-ncetişor: Sunând din ce în ce tot mai Veni alaturi, ma privi cu dor.
Un freamăt lin trecea din ram aproape...
în ram Pe frunza-uscate sau prin Şi ah, era atâta de frumoasă,
Şi un miros venea adormitor. naltul ierbii, Cum numa-n vis o dată-n
Astfel ades eu nopţi întregi Părea c-aud venind în cete viaţa ta
am mas, cerbii. Un înger blând cu faţa
Blând îngânat de-al valurilor radioasă,
glas. Alaturi teiul vechi mi se Venind din cer se poate arata;
deshcide: Iar păru-i blond şi moale ca
Răsare luna-mi bate drept în Din el iesi o tânara craiasa, mătasa
faţă: Pluteau în lacrimi ochii-mi Grumazul alb şi umerii-i
Un rai din basme văd printre plini de vise, vădea.
Fiind băiet păduri pleoape, Cu fruntea ei într-o marama Prin hainele de tort subţire,
cutreieram Pe câmpi un val de argintie deasa, fin,
ceaţă, Cu ochii mari, cu gura-abia Se vede trupul ei cel alb
Fiind băiet păduri cutreieram Sclipiri pe cer, văpaie preste închisa; deplin.
Şi mă culcam ades lângă ape, Ca-n somn încet-încet pe
isvor, frunze pasa,
9
Anexa 2
1. Coloraţi cu verde cuvintele cu acelaşi sens (sinonime) şi cu galben cuvintele cu sens opus (antonime) :
crengi pustiit alungă stol codru

ramuri părăsit adună cârd pădure
rar vreme veşted noroc întunecând

des timp ofilit şansă luminând
10
Anexa 3.
4. Ghici!
Era al şapte-lea între copii

Şi-a scris multe poezii.
Din unsprezece câţi erau
(......................................... )se numea.
Cel mai bun prieten îi era

Şi Ion (...............................) se numea!
La umbra lui se relaxa...

Pe Eminescu-l inspira.
A devenit nemuritor,
Asemenea poveştilor.
(............................)
Pe cer luceşte cel mai tare

E o stea mare, lucitoare.
E titlu de poezie,
C-o frumoasă melodie.
( ..................................)
11
Anexa 4.
Locul .........................
Se acordă echipei .............................................................................

pentru rezultatele obţinute la concursul "Mihai Eminescu, poetul românilor" .
Data: ........... Înv. ................
12
Anexa 5
Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n vârf de bat. Si Apusul îsi împinse toate neamurile-ncoace;
Baiazid, privind la dânsul, îl întreaba cu dispret: Pentru-a crucii biruinta se miscara râuri-râuri,
- Ce vrei tu? Ori din codri rascolite, ori stârnite din pustiuri;
- Noi? Buna pace! Si de n-o fi cu banat, Zguduind din pace-adânca ale lumii începuturi,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul împarat. Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miscau îngrozitoare ca paduri de lanci si sabii,
La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort Tremura înspaimântata marea de-ale lor corabii!...
Un batrân atât de simplu, dupa vorba, dupa port. La Nicopole vazut-ai câte tabere s-au strâns
- Tu esti Mircea? Ca sa steie înainte-mi ca si zidul neînvins.
- Da-mparate! Când vazui a lor multime, câta frunza, câta iarba,
- Am venit sa mi te-nchini, Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci în barba,
De nu, schimb a ta coroana într-o ramura de spini. Am jurat ca peste dânsii sa trec falnic, fara pas,
- Orice gând ai, împarate, si oricum vei fi sosit, Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas...
Cât suntem înca pe pace, eu îti zic: Bine-ai venit! Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Despre partea închinarii însa, Doamne, sa ne ierti; Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?
Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi, - De-un mosneag, da, împarate, caci mosneagul ce privesti
Ori vei vrea sa faci întoarsa de pe-acuma a ta cale, Nu e om de rând, el este domnul T;arii Românesti.
Sa ne dai un semn si noua de mila Mariei tale... Eu nu ti-as dori vrodata sa ajungi sa ne cunosti,
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi, Nici ca Dunarea sa-nece spumegând a tale osti.
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi. Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe,
- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gândesti ca pot Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;
Ca întreg Aliotmanul sa se-mpiedice de-un ciot? Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,
O, tu nici visezi, batrâne, câti în cale mi s-au pus! De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Toata floarea cea vestita a întregului Apus, Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapa
Tot ce sta în umbra crucii, împarati si regi s-aduna Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apa -
Sa dea piept cu uraganul ridicat de semiluna. Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt,
S-a-mbracat în zale lucii cavalerii de la Malta, Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta, Te falesti ca înainte-ti rasturnat-ai valvârtej
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care Ostile leite-n zale de-mparati si de viteji?
În turbarea-i furtunoasa a cuprins pamânt si mare. Tu te lauzi ca Apusul înainte ti s-a pus?...
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face, Ce-i mâna pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?
13
Laurii voiau sa-i smulga de pe funtea ta de fier, Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman este,
A credintei biruinta cata orice cavaler. Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;
Eu? Îmi apar saracia si nevoile si neamul... N-avem osti, dara iubirea de mosie e un zid
Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, râul, ramul, Care nu se-nfioreaza de-a ta faima, Baiazid!
TEMĂ PENTRU ACASĂ (anexa 6)

Completaţi rebusul:
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
B
1.”........................ păsărele”, poezie pentru copii
2. Locul naşterii lui Eminescu.
3. Satul copilăriei lui Creangă.
4. Cel mai bun prieten al poetului ( numele).
5. „ A fost odată ca-n ........”
6. Prietena poetului ( 2 cuvinte).
7. Personaj din Scrisoarea III – domnitor al românilor.
14
8. Personaj din Scrisoarea III – sultanul turcilor.
9. „Ce te ......... codrule?”
10. „Copacul” lui Eminescu.
11. „ Cu penetul ca ....... „.
12. „La mijloc de .........”.
13. Cea mai cunoscută poezie din opera marelui poet.
15

49 Proiect de Lectie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

49 Proiect de Lectie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Înv.

Iosif Gabriela, Şcoala cu clasele I-VIII "Episcop Dionisie Romano" Buzău

Data: ianuarie 2012 (cât mai aproape de 15 ianuarie)

Clasa: a III-a , Şcoala cu clasele I-VIII "Episcop Dionisie Romano" Buzău

Subiectul: Mihai Eminescu- poetul românilor

2. Forme de organizare a elevilor: individual, frontal, pe grupe

Forme de evaluare: Evaluare formativă, aprecieri verbale, diplomă de merit

1. Moment organizatoric -verificarea organizării spaţiului de -poziţia corectă în bancă; -conversaţia

O.1. 3. Ghici! (anexa3) Fiecare fişă completată corect în

crengi pustiit alungă stol codru

rar vreme veşted noroc întunecând

Era al şapte-lea între copii

Cel mai bun prieten îi era

La umbra lui se relaxa...

Pe cer luceşte cel mai tare

Se acordă echipei .............................................................................

Data: ........... Înv. ................

TEMĂ PENTRU ACASĂ (anexa 6)

S-ar putea să vă placă și