Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
II. 14-18. Duodenul
II. 14-18. Duodenul
Duodenul
Intestinul subtire se intinde de la pilor pana la valva ileo-cecala si are o lungime variabila, de 5-7 m. El se imparte intr-o:
- portiune fixa, reprezentata de duoden, care la adult este situat retroperitoneal in cea mai mare parte din lungimea sa (duodenul e
organ secundar retroperitoneal)
- portiune mobila, reprezentata de jejun si ileon, care sunt organe intraperitoneale legate de peretele posterior al abdomenului prin
mezenter. De aceea jejunul si ileonul sunt descrise clasic sub denumirea de intestin mezenterial.
Duodenul este partea fixa a intestinului subtire si se intinde de la pilor (L1, la dreapta liniei mediane) pana la flexura duodeno-
jejunala (L2, la stanga liniei mediane). Are o lungime de 30 de cm, egala cu cca. douasprezece latimi de deget (gr. dodecadactylon – de
unde provine si numele de duoden).
Duodenul are forma de potcoava, numita si cadru duodenal, in concavitatea careia se gaseste capul pancreasului. I se descriu
patru parti:
1. Partea superioara, numita si D1 sau partea subhepatica, se intinde de la pilor pana la genunchiul sau flexura superioara a
duodenului, situata in dreptul colului vezicii biliare. Prezinta o portiune acoperita de peritoneu (bulbul duodenal), care se continua
superior cu ligamentul hepato-duodenal, iar inferior, cu ligamentul duodeno-colic (o prelungire a ligamentului gastro-colic).
2. Partea descendenta, numita si D2 sau partea prerenala, se intinde de la flexura superioara a duodenului pana la flexura
inferioara a duodenului.
3. Partea orizontala, numita si D3 sau partea prevertebrala sau precavo-aortica, se intinde de la flexura inferioara a duodenului
pana la radacina mezenterului.
4. Partea ascendenta, numita si D4 sau partea latero-aortica, se intinde de la radacina mezenterului pana la flexura duodeno-
jejunala.
o portiune peritoneala, reprezentata de prima portiune a lui D1, pana la artera gastroduodenala
o portiune retroperitoneala, reprezentata de restul duodenului superior (D1) , flexura duodenala superioara si portiunea
supramezocolica a lui D2, care proemina pe peretele posterior al etajului supramezocolic, la nivelul recesului hepato-
renal Morison (recesul subhepatic drept)
o pars tecta, reprezentata de restul duodenului descendent (D2), flexura duodenala inferioara si duodenul orizontal
(D3), care proemina pe peretele posterior al firidei mezenterico-colice drepte
o duodenul ascendent (D4), care proemina pe peretele posterior al firidei mezenterico-colice stangi
- superior → diafragma
Continutul planului visceral (duodenul orizontal) prelungeste limita inferioara a regiunii celiace pana la nivelul vertebrei L3.
DUODENUL SUPERIOR (D1) → PARTEA SUBHEPATICA
Duodenul superior se intinde de la pilor pana la genunchiulsau flexura superioara a duodenului, care se afla in dreptul colului
vezicii biliare. Duodenul superior are o directie orizontala si este asezat sub fata viscerala a ficatului (de unde si denumirea de partea
subhepatica a duodenului).
Datorita formei pe imaginea radiologica, de flacara de lumanare sau bulb de ceapa, prima portiune a duodenului superior a
fost numita bulb duodenal. Aceasta reprezinta singura parte mobila a duodenului, fiind acoperita de peritoneul visceral. Bulbul
duodenal se leaga superior de hilul ficatului prin lig. hepato-duodenal, iar inferior de colonul transvers, prin lig. duodeno-colic,
prelungire dreapta a lig. gastro-colic. Din duodenul superior ramane retroperitoneal numai o portiune scurta din vecinatatea flexurii
superioare a duodenului, de unde incepe si raportul foarte strans cu circumferinta capului pancreasului.
Limita dintre portiunea peritoneala si retroperitoneala a duodenului superior o reprezinta a. gastroduodenala (sau, dupa
parerea mea, lig. hepato-duodenal; a. gastroduodenala are aceea directie cu pediculul hepatic, dar se duce in jos, posterior de
duoden).
Raporturi:
- anterior, D1 vine in raport cu fata viscerala a ficatului si capul vezicii biliare. Acest raport permite chirurgului realizarea
anastomozelor biliodigestive in cancerul de cap de pancreas (care obstrueaza canalul coledoc). Datorita acestui raport, D1 se mai
numeste si partea subhepatica a duodenului.
- posterior, D1 vine in raport cu
o formatiunile pediculului hepatic:
artera hepatica, in traiectul sau prin lig. hepato-duodenal in care patrunde, se afla initial posterior si apoi
superior de duoden. Cand se afla posterior, artera hepatica comuna ridica plica gastro-pancreatica dreapta
(=hepato-pancreatica) → D1 are raport posterior si cu aceasta plica
vena porta vine dinapoia pancreasului si merge ascendent spre pediculul hepatic (D1 are raport cu vena porta
cam prin intermediul pancreasului --> fig. 1)
canalul coledoc, in portiunea sa retroduodenala, trece de pe fata anterioara a venei porte, descendent si la
dreapta, devenind retro-pancreatic
o capul pancreasului (doar duodenul peritoneal, deoarece dupa el, incepe raportul strans al pancreasului cu cadrul
dupdenal)
o a. gastro-duodenala, care trece intre D1 (parte peritoneala) si pancreas si care la marginea inferioara a lui D1 se
imparte in a. gastro-epiploica dreapta si a. pancreatico-duodenala antero-superioara
Portiunea peritoneala a lui D1 are raport superior cu lig. hepato-duodenal, iar inferior, cu lig. duodeno-colic. De asemenea, D1
impreuna cu pancreasul, formeaza limita inferioara a orificiului epiploic Winslow.
DUODENUL DESCENDENT (D2) → PARTEA PRERENALA
Duodenul descendent se intinde intre flexura duodenala superioara si flexura duodenala inferioara. Pe fata anterioara, partea
descendenta a duodenului descendent este intretaiata de radacina mezocolonului transvers. De aceea, D2 prezinta ca topografie o
parte superioara ce corespunde etajului supramezocolic si o parte inferioara ce corespunde etajului inframezocolic.
Raporturi:
- anterior, cu radacina mezocolonului transvers, care imparte fata anterioara a partii descendente in cele doua segmente:
- posterior, prin intermediul fasciei de coalescenta Treitz si a foitei anterioare a fasciei renale (situata si mai posterior de fascia
Treitz), duodenul descendent vine in raport posterior cu:
o parte a fetei anterioare si cu marginea mediala a rinichiului drept N.B. Datorita acestor raporturi
glanda suprarenala dreapta posterioare, partea descendenta a
pediculul renal drept duodenului se mai numeste si partea
prerenala.
- lateral dreapta:
in segmentul superior, cu lobul drept al ficatului, pe care lasa impresiunea duodenala, impreuna cu flexura duodenala
superioara
in segmentul inferior, cu colonul ascendent
- lateral stanga → capul pancreasului; duodenul este cuprins intr-un sant de pe circumferinta capului pancreasului, ca o camera
de cauciuc pe janta unei roti
Partea orizontala a duodenului se intinde de la flexura inferioara a duodenului pana la radacina mezenterului si coloana
vertebrala, fiind situata anterior de L3 (uneori chiar L4). In traumatismele abdominale, duodenul poate fi lezat prin compresiune pe
corpul acestor vertebre. Aceasta portiune a duodenului este incrucisata anterior de radacina mezenterului in care sunt cuprinse vasele
mezenterice superioare (vena la dreapta si artera la stanga). Duodenul orizontal face parte din pars tecta duodeni (impreuna cu
segmentul inferior din D2).
Raporturi:
- anterior cu:
radacina mezenterului, care contine vasele mezenterice superioare (vena la dreapta si artera la stanga)
fascia de coalescenta retrocolica Toldt I, in grosimea careia trec vasele colice drepte
peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice drepte, prin intermediul caruia vine in raport cu ansele
intestinale (la fel ca la partea inferioara a lui D2)
- superior, cu capul pancreasului si procesul uncinat. Anterior de procesul uncinat trec vasele mezenterice superioare (ca sa il
cuprinda in pensa aorto-mezenterica).
ureterul drept
vasele gonadale drepte
VCI
muschiul psoas drept
vertebrele lombare 3 (uneori chiar si 4)
aorta si originea arterei mezenterice inferioare
Duodenul orizontal este cuprins in pensa vasculara aortico-mezenterica. Practic, aorta si artera mezenterica superioara
formeaza pensa aortico-mezenterica prin care trec:
- duodenul orizontal, care la acest nivel se continua cu duodenul ascendent (pentru ca corespunde limitei dintre cele doua
portiuni)
Duodenul ascendent se intinde de la radacina mezenterului pana la flexura duodeno-jejunala, urcand in lungul aortei si a
flancului stang al vertebrelor L3 si L2.
Raporturi:
- anterior, cu:
peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice stangi si, prin intermediul lui, cu asnele jejunale
mezocolonul transvers si, prin intermediul lui, cu bursa omentala si fata posterioara a stomacului
colonul transvers
- la dreapta, cu:
radacina mezenterului
capul pancreasului
aorta abdomina
flancul stang al coloanei vertebrale
- la stanga, cu marginea mediala a rinichiului stang. Intre duodenul ascendent si marginea mediala a rinichiului stang se
gasesc:
arcul vascular Treitz, format de vena mezenterica inferioara si ramura ascendenta a arterei colice stangi. Acest arc
vascular Treitz este situat in fascia de coalescenta Toldt II (corespunde spatiului mezenterico-colic stang; vezi desenul
cel bun cu fasciile de mai sus)
vena gonadala stanga
ureterul stang
Flexura duodeno-jejunala este fixata de pilierul drept al diafragmei prin m. suspensor al duodenului (Treitz), desi acesta poate fi
si un ligament. Despre el se afirma ca superior ar contine fibre musculare striate cu origine diafragmatica, iar inferior fibre musculare
netede ce provin din musculatura circulara a peretelui intestinal. De cele mai multe ori, insertia muschiului este si pe partea
ascendenta sau chiar orizontala a duodenului. Acest fapt justifica rolul muschiului care, prin contractie, ar contribui la micsorarea
unghiului dintre duoden si jejun, favorizand trecerea continutului duodenului in jejun.
Defecte ale procesului de coalescenta sau prezenta unor plici peritoneale (determinate de vasele sanguine) determina aparitia
la nivelul partii ascendente si a flexurii duodenojejunale a unor recesuri/fosete duodenale (peritoneu in fund de sac). Acestea sunt in
numar de 4: reces duodenal superior, inferior, paraduodenal si retroduodenal.
Este prezent in 50% din cazuri si este situat la stanga partii superioare a duodenului ascendent. Peretele sau anterior este
format de plica duodenala superioara sau duodeno-jejunala. Aceasta este un pliu peritoneal situat la stanga flexurii duodenojejunale.
Ea contine in marginea sa libera v. mezenterica inferioara, care ocoleste flexura duodenojejunala pentru a patrunde retropancreatic,
unde se uneste cu v. lienala.
Intrarea in recesul duodenal superior priveste la dreapta si inferior, catre partea ascendenta a duodenului si spre orificiul
recesului duodenal inferior.
2. Recesul duodenal inferior
Este prezent in 75% din cazuri si reprezinta un defect de coalescenta a mezocolonului descendent. Recesul duodenal inferior
este situat la stanga portiunii inferioare a duodenului ascendent si este limitat anterior de o plica peritoneala numita plica duodenala
inferioara sau duodenomezocolica. Aceasta se intinde intre partea ascendenta a duodenului si peritoneul peretelui posterior al
abdomenului. Aceasta plica cel mai frecvent este avasculara, dar poate fi si vasculara (mai rar), cand cuprinde in marginea sa libera
artera colica stanga. Deschiderea recesului duodenal inferior priveste in sus si la stanga, iar fundul fosetei este orientat la dreapta si
ajunge aproape de radacina mezenterului. Posterior, foseta duodenala inferioara corespunde flancului stang al lui L3.
3. Recesul paraduodenal
Este determinat de prezenta la stanga duodenului ascendent, a unei plici peritoneale vasculare numita plica paraduodenala. In
marginea dreapta, libera, a acestei plici, trec vena mezenterica inferioara si ramura ascendenta a arterei colice stangi (cele doua vase
se incruciseaza la acest nivel, formand arcul vascular Treitz). Plica paraduodenala formeaza peretele anterior al recesului
paraduodenal, a carui deschidere priveste strict la dreapta. Recesul paraduodenal este rar intalnit.
4. Recesul retroduodenal
Este o foseta situata intre partea ascendenta a duodenului si aorta. Este rar intalnit si consta intr-un defect de coalescenta al
fetelor posterioare ale duodenului orizontal si ascendent, care raman invelite de peritoneu visceral. Deschiderea recesului priveste la
stanga si inferior.
In aceste recesuri duodenale se pot angaja anse intestinale (hernie abdominala interna), situatie in care apar ocluzii intestinale.
VASCULARIZATIA ARTERIALA
Duodenul are irigatie comuna cu cea a capului pancreasului (pentru ca duodenul practic inconjoara doar capul pancreasului).
Cele doua organe sunt asezate la limita dintre teritoriile de vascularizatie al trunchiului celiac si al a. mezenterice superioare, fapt
pentru care primesc sange din ambele surse arteriale.
Prima si ultima parte a duodenului se deosebesc intrucatva de restul duodenului privind pediculii arteriali.
1. Partea superioara este irigata de artere de calibru mic cu origine in trei surse arteriale:
DRENAJUL VENOS
Sangele venos de la nivelul D2, D3 si D4 este colectat de arcadele venoase (anterioara si posterioara), de unde, prin venele
pancreatico-duodenale, ajunge in:
- vena porta (v. pancreatico-duodenala postero-superioara)
- vena mezenterica superioara
INERVATIA DUODENULUI
- de axonii lungi ai neuronilor din plexul submucos Meissner si de axonii neuronilor din ggl. spinal din segmentele
medulare T9-T10 (nucleul intermedio-medial)
- nervul vag
Inervatia motorie si secretorie este realizata de plexul mienteric Auerbach. Pe neuronii acestui plex sosesc fibre:
- simpatice postganglionare (axoni ai neuronilor ganglionari din ggl. semilunari si mezenterici superiori),
pe calea plexurilor simpatice periarteriale din jurul aa. hepatica comuna, gastro-duodenala si pancreatico-
duodenala inferioara. Neuronii simpatici preganglionari se gasesc in nucleul intermedio-lateral la nivelul
segmentelor medulare T9-T10.
PROIECTIA DUODENULUI
- lateral, doua linii verticale care trec la trei laturi de deget (5-6 cm) de linia
mediana
Raportat la coloana: