GMDSS PDF

CUPRINS
SECŢIUNEA 1 -a Introducere ....................................................................... 7

1.1 Generalităţi……………………………………………… 7
1.2 Conceptul de bază al GMDSS –ului……………............. 7
SECŢIUNEA a 2-a. Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru
nave……………………………………………………... 11
SECŢIUNEA a 3-a Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC)............. 15
3.1 Introducere……………………………………………… 15
3.2 Structura unei secvenţe de apel DSC………………….... 16
3.3 Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF………………… 18
SECŢIUNEA a 4-a Comunicaţii de distress non – GMDSS ………………… 23
4.1 Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon)…………... 23
SECŢIUNEA a 5-a. Rapoarte despre nave…………………………………… 30
SECŢIUNEA a 6-a. Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime ………….. 33
6.1 Destinaţia principalelor frecvenţe………………………. 33
6.2 Supravegherea frecvenţelor…………………………….. 37
SECŢIUNEA a 7-a. Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare (extras din
rezoluţia IMO A. 474 (XII)……………………………... 39
7.1 Ghid de folosire a VHF pe mare………………………... 39
SECŢIUNEA a 8-a. Comunicaţiile de urgenţă……………………………….. 41
SECŢIUNEA a 9-a. Comunicaţii de siguranţă ……………………….............. 44
SECŢIUNEA a 10-a. Codul Q ……………………………………………….... 46
SECŢIUNEA a 11-a. Procedurile NBDP (TELEX)…………………………… 53
SECŢIUNEA a 12-a. Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio folosite în
echipamentele de comunicaţii maritime………………… 59
SECŢIUNEA a 13-a. Prescurtarea claselor de emisie…………………............. 64
SECŢIUNEA a 14-a Propagarea undelor radio……………………………….. 66
SECŢIUNEA a 15-a Exemple de proceduri de apelare……………………….. 74
SECŢIUNEA a 16-a. Sistemul de identificare automată………………............. 81
16.1 Obiectivele SIA………………………………….............. 81
16.2 Descrierea SIA………………………………….............. 81
SECŢIUNEA a 17-a. INMARSAT…………………………………………….. 94
17.1 Structura şi funcţiile sistemului…………………………. 94
17.2 INMARSAT-A…………………………………............. 97
17.3 INMARSAT-B………………………………………….. 107
17.4 INMARSAT-C………………………………………….. 109
17.5 INMARSAT-M…………………………………………. 117
17.6 INMARSAT FLEET……………………………………. 118
17.7 INMARSAT FLEET 77………………………………… 122
SECŢIUNEA a 18-a. Serviciul de Informaţii Maritime (MSI)………………… 125
18.1 NAVAREA/METAREA………………………………... 126
18.2 NAVTEX. Echipamentul NAVTEX……………………. 127
18.3 INMARSAT- EGC Safety net………………………….. 129
SECŢIUNEA a 19-a. Sistemul COSPAS-SARSAT………………………….... 136
6
SECŢIUNEA a 20-a. INMARSATE…………………………………………… 141

SECŢIUNEA a 21-a Transpondere radar……………………………………... 143
SECŢIUNEA a 22-a Taxarea traficului……………………………………….. 144
ANEXA Nr. 1 GLOSAR……………………………………………. 149
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………... 158
SECŢIUNEA 1
Introducere
1.1 Generalităţi
Dezvoltarea sistemului maritim comercial este însoţită de creşterea
fluxurilor de informaţii, în interiorul sistemului cât şi în exterior. De aici,
necesitatea unui sistem de comunicaţii maritime cu acoperire globală şi reguli
respectate de toate componentele sistemului.
În 1974, prin convenţia SOLAS, se pun bazele unui sistem de comunicaţii
de pericol şi siguranţa. Convenţia SOLAS din 1974 a devenit unul dintre
principalele instrumente a IMO.
Sistemul de comunicaţii maritime folosit de majoritatea navigatorilor lumii
până în 1992, aşa cum este descris în cap. IV al Convenţiei SOLAS din 1974 şi în
reglementările radio ITU, necesită o supraveghere continuă a radiotelegrafiei
Morse pe frecvenţa de 500 KHz pentru navele pasager, indiferent de mărime, şi a
navelor cargo de până la 1600 tdw şi mai mult. Convenţia necesită o comunicare
radiotelefonică pe frecvenţele de 2182 KHz şi 156,8 MHz (VHF – canalul 16)
pentru navele pasager şi de mărfuri de 300 tdw şi peste.
Cu toate că sistemul s-a dovedit eficient peste ani, limitările rază mică de
acţiune, alertare manuală şi supravegherea auditivă au devenit o problemă.
Avansul tehnologiei a condus membrii IMO la luarea deciziei de
dezvoltare a unui nou sistem bazat pe tehnologia modernă şi automatizare.
Noul sistem este numit Sistemul global de urgenţe şi siguranţă şi a fost
adoptat de IMO în 1988. El este automat şi asigură o cale de comunicare eficientă
între nave – uscat şi nave – nave. Pentru alertă şi comunicaţiile radio ulterioare
foloseşte mijlocirea radio terestră şi căi radio prin satelit.
Sistemul va fi aplicat tuturor navelor cargo de 300 tdw şi mai mari şi
tuturor navelor de pasageri în voiaj internaţional, indiferent de mărime.
Cerinţele GMDSS pentru radiocomunicaţii sunt conţinute în noul cap. IV
al SOLAS 1974. A fost o perioadă de tranziţie la noul sistem în scopul de a
permite industriei anilor respectivi depăşirea tuturor problemelor de introducere a
noului sistem. Tranziţia a început la 1 februarie 1992 şi s-a terminat la 1 februarie
1999. Implementarea graduală a debutat cu receptoarele NAVTEX pentru recepţia
informaţiilor de siguranţă maritimă şi a EPIRB din 1 august 1993. În timpul
perioadei de tranziţie, navele ce operau cu GMDSS au trebuit să corespundă cu
reglementările din 1988 la cap. IV al SOLAS din 1974.
1.2 Conceptul de bază al GMDSS –ului
Conceptul de bază al GMDSS –ului (prezentat în figurile 1 şi 2) este acela
că autorităţile de căutare şi salvare de la coastă, precum şi navele din imediata
apropiere a navei, sau a persoanei în pericol vor fi alertate rapid către incident,
astfel încât ei să participe la operaţiunile de căutare şi salvare cu o întârziere
8
minimă. Sistemul este, de asemenea, folosit pentru comunicaţii de urgenţă şi

siguranţă şi pentru trimiterea de informaţii de siguranţă maritime (avertizări şi
previziuni de navigaţie şi meteorologice şi alte informaţii urgente de siguranţă).
Cu alte cuvinte, orice navă este capabilă, indiferent de zona în care operează, să
efectueze aceste comunicaţii care sunt esenţiale pentru siguranţa proprie a navei şi
a altor nave ce operează în acelaşi zonă. În acest moment, fiecare guvern
participant la Convenţia SOLAS referitoare la radiocomunicaţii pentru GMDSS ia
măsuri pentru a înfiinţa staţii de coastă pentru servicii de comunicaţii radio
terestre şi spaţiale, aşa cum au fost recomandate de Organizaţia Maritimă
Internaţională şi toate navele ce sunt pe mare trebuie să fie capabile să:
a) transmită alerte de distress (pericol) navă-coastă prin cel puţin două
mijloace diferite şi independente, fiecare folosind un serviciu de radiocomunicaţii
diferit;
b) recepţioneze alerte de distress coastă-navă;
c) transmită şi să recepţioneze alerte de distress navă-navă;
d) transmită şi să recepţioneze comunicaţii de căutare şi salvare;
e) transmită şi să recepţioneze comunicaţii on-scene;
f) transmită şi să recepţioneze semnale pentru localizare;
g) transmită şi să recepţioneze informaţii pentru siguranţa maritimă;
h) transmită şi să recepţioneze radiocomunicaţii de la reţelele şi sistemele
radio de coastă;
i) transmită şi să recepţioneze comunicaţii punte-punte.
9
Tabelul 1.1 Zonele GMDSS
Descrierea Mijloc de
Distanţa Radio Frecvenţe EPIRB-uri
Zonei supravieţuire
Fie banda L 2182KHz

Depinde de
156.525MHz (1.6GHz) sau 3023KHz
A1 În interiorul înălţimea
(canalul 70) 406MHz 4125 KHz
razei de acţiune antenei de
VHF pentru DSC COSPAS- 5680 KHz
a staţiilor de coastă VHF,
156.8 Hz SARSAT sau 123,1MHz
coastă VHF aproximativ
(canalul 16) RT EPIRB VHF(după ch.6
20÷ 50Mm
februarie 1999) ch.16
Ca mai sus,
plus, 2187.5
A2 În interiorul banda L (1.6GHz)
KHz DSC, 2182
razei de acţiune Aproximativ MF sau 406MHz
KHz RT, Ca mai sus
a staţiilor de 50÷400Mm VHF COSPAS-
2174.5 KHz
coastă MF SARSAT
NBDP, 518
KHz NAVTEX
Ca mai sus,
A3 În interiorul banda L
CF sau plus, alertarea
razei de acţiune (1.6GHz) sau
satelit pe 1.5- 1.6 GHz
a satelitului 70º N÷ 70º S 406MHz Ca mai sus
MF sau ca în A1 şi
geostaţionar COSPAS-
VHF A2, plus, toate
(INMARSAT) SARSAT
frecvenţele HF
A4 Alte arii
La nord de 70º HF 406MHz
(în afară razei
N sau la sud de MF COSPAS- Ca mai sus
de acţiune
70º S VHF SARSAT
INMARSAT)
Sistemul GMDSS se bazează pe ideea folosirii a patru zone de comunicare

maritime pentru a determina caracteristicile operaţionale a comunicaţiilor radio
maritime:
A1 - O zonă cu acoperire radiotelefonică cu cel puţin o staţie de coastă
VHF, în care sistemul DSC este disponibil. O astfel de zonă se extinde, de obicei,
de la 30 la 50 mile marine de la uscat.
A2 - O zonă în afara zonei Al, cu acoperire radiotelefonică a cel puţin o
staţie radio coastă MF, cu sistem DSC la dispoziţie. Această zonă se poate extinde
până la 150 mile marine de la uscat, excluzând orice zonă A1 prestabilită. În mod
10
practic, acoperirea satisfăcătoare poate fi adeseori extinsă până la aproximativ 400

mile marine de la uscat.
A3 - O zonă în afara zonelor A1 şi A2, cu acoperirea unui satelit
geostaţionar Inmarsat, în care se foloseşte sistemul de alertare automată.
Această zonă se întinde între 70 0 latitudine nordică şi sudică, dar exclude zonele
prestabilite A1 şi A2.
A4 – O zonă în afara zonelor A1, A2 şi A3, acoperită de cel puţin o staţie
radio de coastă în gama HF cu sistemul DSC. Această zonă are acoperire globală.
Caracteristicile echipamentelor pentru nave depind acum de zona de
navigaţie în care se deplasează nava. În plus, comunicarea navală în sistemul
GMDSS necesită un sistem primar şi secundar de apelare de pericol.
Aceasta presupune un sistem VHF, DSC ca sistem primar pentru o navă aproape
de ţărm, suplimentată de un satelit EPIRB. O navă, într-o zonă departe de ţărm,
poate dispune de un sistem DSC pe frecvenţă medie, DSC pe frecvenţă înaltă sau
satelit Inmarsat pe post de sistem principal, suplimentat de un satelit EPIRB.
Tipul de echipament pentru sistemul principal este determinat de zona de
navigaţie folosită. Caracteristicile suport sunt definite în cap. IV în SOLAS pentru
cele patru arii navale.
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe minime de echipament GMDSS pentru nave
Tabelul 2.1 Cerinţele pentru echipamentul GMDSS
Nr.
Echipamente A1 A2 A3 A4
crt.
1 VHF cu DSC X X X X
2 SART (2) X X X X
3 NAVTEX A A A A
4 Receptor EGC B B B B
5 EPIRB X X X C
6 2-3 Staţii portabile VHF X X X X
7 Receptor de supraveghere pe2182kHz (până la 1 feb 1999) 1 X X X X
8 2 tonuri de alarmare pe 2182kHz (până la 1 feb 1999) X X X X

9 MF R/T + DSC X X X
10 plus
11 Inmarsat A, B sau C X
12 HF R/T cu DSC şi telex X X
Observaţii:
A - cerute numai în acele zone în care este disponibil serviciul NAVTEX.
B - cerute numai în acele zone în care NU este disponibil serviciul
NAVTEX; de asemenea, facilităţile de recepţie EGC sunt incluse în
terminalul standard Inmarsat-C,
C - EPIRB COSPAS-SARSAT pe 406 MHz.
1
administraţia poate extinde aceste cerinţe şi asupra navelor construite după 1 feb. 1997
12
INMARSAT
COPAS SARSAT SARSAT
SARSAT
Staţie de coastă a RCC

şist. COSPAS
+SARSAT (LUT)
RCC-CENTRU DE
COORDONARE A
CES SALVÃRII
RCC CES- STAbIlE DE
COASTÃ
CRS- STAŢiE
RADIO DE
COASTÃ
REŢELE NAŢIONALE ŞI
INTERNAŢIONALE REŢELE NAŢIONALE ŞI
INTERNAŢIONALE
Article I.
RS
Section 1 01 CRS
MF HF VHF
MF HF VHF
Fig. 2.1 Conceptul de bază al GMDSS

Toate navele trebuie să aplice GMDSS-ul începând cu 1 Februarie 1999.
În ariile navale A1 şi A2, folosirea echipamentului va fi asigurat de una
dintre strategiile:
- dublarea echipamentului,
- întreţinere la bazele de pe uscat,
- întreţinere pe mare
sau o combinaţie a celor de mai sus, după cum va fi aprobat de Administraţie.
În ariile navale A3 şi A4, folosirea echipamentului va fi asigurat de
folosirea unei combinaţii de cel puţin două din cele de mai sus, după cum va fi
aprobat de Administraţie.
13
MODUL DE ACŢIUNE AL CENTRULUI DE COORDONARE A SALVĂRII
DACĂ ESTE POSIBIL SE COMUNICÃ CU

Section 1.02 NAVĂ ÎN PERICOL
RECEPŢIE SEMNAL PERICOL
DA
INMARSAT
DACĂ INCIDENTUL S-A PRODUS ÎN
ZONA PROPRIE DE
RESPONSABILITATE
Articl
ANUNTAREA NAVELOR
DIN VECÎNÃTATE PRIN
DACÃ INCIDENTUL S-A PRODUS ÎN
BROADCASTS
ALTÃ ZONÃ DE
RCC RESPONSABILITATE
NU
DA
COORDONAREA
DACĂ EXISTĂ UN ALT AŞISENŢEI NAVEI ÎN
CENTRU RCC MAI BINE PERICOL
CES PLASĂT PENTRU
ASISTENŢĂ
DA
REŢELE NAŢIONALE ŞI DACĂ ESTE UN ALT CENTRU RCC

INTERNAŢIONALE CARE ÎŞI ASUMÃ
CONŢINUAREA
RESPONSABILITATEA
COMUNICÃRII CU NAVĂ
ÎN PERICOL PÂNÃ CE RCC
ÎNTRÃ ÎN CONTACT
DIRECT
Arti
CRS
TRANSFERUL
MF HF VHF
RESPONSABILITÃŢILOR DE
COORDONARE CÃTRE ACEST
CENTRU
Fig. 2.2 Modul de acţiune al centrului de coordonare a salvării

Personalul ambarcat trebuie să deţină certificate de specializare în
comunicaţii maritime şi să aibă responsabilităţi de radiocomunicaţii în caz de
pericol.
Prevederile Regulamentului Radio cer ca personalul staţiilor terestre şi
navale, pentru care instalaţiile radio sunt obligatorii şi care folosesc frecvenţele şi
tehnicile GMDSS, să includă cel puţin:
- pentru staţiile de la bordul navelor ce navigă în afara razei staţiilor de
coastă VHF, luând în considerare prevederile SOLAS: un deţinător al unui
certificat de radioelectronist clasa întâi sau a doua, certificate de operator
general(GOC),
- pentru staţiile de la bordul navelor care navigă în raza staţiilor de coastă
VHF, luând în considerare prevederile SOLAS: un deţinător al unui certificat de
radioelectronist clasa întâi sau al unui certificat de operator general (GOC) sau al
unui certificat de operator limitat (ROC).
14
Efectul combinat al cererilor de întreţinere şi a personalului, în cele patru

arii navale, este acela că trebuie să fie cel puţin doi deţinători GOC la bordul
navelor ce navigă în zonele A2, A3 sau A4. Convenţia internaţională a
standardelor de pregătire, certificare din 1978, amendată în 1995, cere ca toţi
ofiţerii de punte să deţină un certificat de folosire a echipamentului de
radiocomunicaţii.
Tabelul 2.3 Echipamentele de telecomunicaţii
Operează pe banda de 156 – 174 MHz. Canale duplex sunt disponibile pentru
VHF lucru navă/uscat şi simplex pentru navă/navă şi de rutină pentru apelare
radiotelefon navă/uscat. Raza de acţiune maximă este 30 – 40 mile marine, în funcţie de
înălţimea antenei
VHF DSC Operează pe canalul 70 şi este folosit şi pentru alerte de pericol, urgenţa,
siguranţa maritima, rutină
VHF Comunicaţii de pericol on-scene
portabil
Aero-VHF Comunicaţii de pericol on-scene, cu aeronavele, în 121,5 MHz ,123 MHz
Sistem de căutare şi salvare ce operează pe banda X de 3 cm(9,3 – 9,5 GHz).
SART Folosit să ajute căutarea bărcilor de salvare pentru localizarea
supravieţuitorilor
Folosit să recepteze informaţii despre siguranţa navigaţiei(MSI) automat prin
NAVTEX printarea directă în bandă îngustă de la staţiile selectate, folosind 518, 490 şi
4209,5 KHz
Radiofaruri de indicare a poziţiei în caz de pericol prin satelit ce operează pe
406 MHz prin reţeaua COSPAS-SARSAT şi pe 1,6 GHz prin reţeaua Inmarsat.
DSC EPIRB operează pe canalul 70 VHF poate fi folosit în aria A1.
EPIRB
Transmisiile EPIRB servesc pentru identificarea unei nave în caz de pericol
pentru a informa RCC de incident şi să ajute la determinarea poziţiei
supravieţuitorilor
Folosite să monitorizeze frecvenţele de pericol ale DSC în benzile de 2, 4, 6, 8,
12 şi 16 MHz. Folosite de asemenea pentru apelări de rutină pe benzile de 2, 4,
MF/HF
6, 8, 12, 16, 18, 22 şi 25 MHz. DSC folosesc atât pentru a transmite alerte de
DSC
pericol , urgenţa, siguranţa maritima, rutină cât şi recepţia confirmărilor pentru
aceste alerte
MF/HF Cu facilităţi R/T şi telex pe toate benzile Maritime
Transceiver
Inmarsat- Folosit pentru comunicaţii de voce, telex, date, video şi fax ,via satelit
A/B
Asigură comunicaţii telex, date, email pe baza memorării şi retransmiterii. De
Inmarsat-C obicei încorporează un receptor EGC pentru receptarea automată a
informaţiilor de siguranţă maritimă via Serviciu Internaţional SafetyNETSM
2182 KHz Receptor, ce este folosit pentru a asculta alarma formată din două tonuri pe
watch- 2182 KHz.
keeping
Alarm Monitorizează alertele de pericol
panel
SECŢIUNEA a 3-a
Sistemul pentru apelare digitală selectivă (DSC)
3.1 Introducere
Pentru a înţelege procedura de transmitere a mesajelor trebuie înţeleasă
una din regulile principale de procedura şi anume, fiecare din cele patru tipuri de
mesaje, Pericol, Urgenţă, Siguranţă şi Rutină se transmit în două etape: alerta
DSC, şi transmiterea propriu-zisă a mesajului.
Apelul digital selectiv (DSC) este o parte integrată a GMDSS şi este
folosit pentru transmiterea şi recepţionarea alertelor către nave şi staţiile de coastă.
Sistemul DSC e foarte cuprinzător şi furnizează toate tipurile de alerte. Este de
asemenea folosit de nave şi staţii de coastă pentru retransmiterea alertelor de
distress şi pentru recepţia confirmărilor. Vechiul sistem de apelare, în caz de
sinistru sau de urgenţă, implică, fie folosirea listelor de trafic, fie folosirea unor
canale speciale, staţiile de navă având în permanenţă asigurată recepţia pe
canalele de veghe (2182 KHz, 500 KHz sau canal 16 VHF).
Necesitatea de a putea apela direct o staţie de navă individuală, fără a
solicita tuturor navelor să facă veghe pe diferitele canale de primejdie, a fost o
cerinţă, vreme îndelungată.
Sistemul DSC este utilizat pentru a apela:
a) navă individuală
b) staţie de coastă individuală
c) un grup de nave (dintr-o anumită arie geografică)
d) toate navele
Navele trebuie dotate cu echipament DSC capabil să funcţioneze în zona
în care se navigă.
DSC în VHF - toate navele echipate GMDSS trebuie să aibă echipament
DSC-VHF pe canalul 70 pentru transmiterea şi recepţionarea alertelor către nave
şi staţiile de coastă pentru alerta de pericol, urgenţă, siguranţă şi rutină.
DSC în MF (banda de medie frecvenţă) - toate navele dotate cu
echipament GMDSS care navigă în zonele A2, A3 şi A4 trebuie să fie prevăzute
cu echipamente care să permită lucrul pe frecvenţa de 2187,5 KHz pentru alerta
de pericol, urgenţă şi siguranţă. Pentru apel DSC, mesaje de rutină, se recomandă
frecvenţele 2189,5 KHz navă-coastă, 2177 KHz coastă - navă, reducând astfel
traficul pe celelalte canale.
DSC în HF - navele dotate cu echipament GMDSS care navigă în zona A4
şi cele fără terminal INMARSAT care navigă în zona A3, trebuie să fie echipate
cu echipament DSC pentru VHF şi MF. De asemenea, navele trebuie să fie
echipate cu echipament DSC în HF pentru comunicaţii de pericol, urgenţă şi
siguranţă între navă şi staţiile de coastă. DSC HF: 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5
KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz.
16
3.2 Structura unei secvenţe de apel DSC

Recomandarea 541 CCIR (modificată) dă procedurile operaţionale ale
sistemului DSC, formatul semnalului în diferite tipuri de DSC este specificat în
Recomandarea 493 CCIR (modificată).
Pentru a realiza un apel complet DSC, operatorul radio trebuie să
tipărească doar informaţiile relevante.
Tabelul 3.1 Structura unui apel DSC
Secvenţa Secvenţa Secvenţe
Specificarea
de de Adresă Categoria de
formatului
acord fazare identificare
Caracter
Mesajul Mesajul Mesajul Mesajul Sfârşitul pentru
1 2 3 4 secvenţei corectarea
erorilor
Secvenţa de acord conţine o succesiune de puncte transmise pentru ca

receptorul cu baleiaj să se poată acorda şi să oprească scanarea
(baleierea, căutarea).
Secvenţa de fazare conţine o succesiune de semnale în fază menite să
aducă receptorul în starea: gata pentru recepţionarea informaţiilor de la emiţătorul
DSC.
Specificarea formatului reprezintă o secvenţă logică ce anunţă formatul
mesajului:
a) tipul - mesaj de pericol, urgenţă, siguranţă, rutină;
b) direcţia-mesaj către toate navele;
c) mesaj către un grup de nave specificat (toate navele norvegiene de
exemplu;
d) mesaj selectiv pentru o anume navă;
e) apel către un grup de nave dintr-o anumită zonă geografică.
Adresa reprezintă codul (numărul) MMSI al navei sau staţiei de coastă
care este apelată. Excepţie fac apelurile către toate navele sau mesajele de pericol
sau urgenţă.
Categoria este o secvenţă care specifică tipul mesajului:
a) mesaj de primejdie (MAYDAY);
b) mesaj de urgenţă (PAN-PAN);
c) mesaj de siguranţă (SECURITE);
d) mesaj important de trafic cu navele;
e) mesaj de rutină.
Secvenţa de identificare conţine codul numeric de identificare a navei
(numărul MMSI) (Maritime Mobile Service Identity)
MMSI. Toate ţările participante la traficul mobil maritim şi care folosesc
echipamente GMDSS au alocate pentru participanţii la trafic numere
17
MMSI – Maritime Mobile Service Identities – număr identitate pentru serviciul

mobil maritim.
Numărul MMSI constă în 9 digiţi: MID XXX XXX
MID – Maritime Identificatori Digit şi indică naţionalitatea navei.
Exemplu: România 264.
Numărul MMSI serveşte la identificarea balizelor plutitoare EPIRB şi a
echipamentelor DSC-VHF/MF/HF.
Pentru staţiile de coastă, primele două cifre ale MMSI-ului sunt 00 în total
nouă cifre, când prima cifră este 0 MMSI-ul este al unei grupări de nave.
Mesajul. Numărul de mesaje poate varia în funcţie de tipul de trafic.
Mesajul 1: Apel de primejdie – descrie situaţia de primejdie existentă:
a) incendiu/explozie;
b) scurgeri;
c) coliziune;
d) punere pe uscat (eşuare);
e) pericol de răsturnare;
f) scufundare;
g) derivă;
h) abandon;
i) transmisie EPIRB;
j) om la apă;
k) nespecificat.
Mesajul 2: descrie poziţia sinistrului sub forma unui semnal numeric de
10 digiţi:
a) 1 digit: 0 – NE, 1 – NV, 2 – SE, 3 – SV;
b) următorii 4 digiţi indică latitudinea în grade şi minute;
c) următorii 5 digiţi indică longitudinea în grade şi minute;
d) Notă: dacă poziţia sinistrului nu este stabilită, digitul 9 este transmis de
10 ori.
Mesajul 3 indică momentul de timp la care poziţia este corectă. El indică
acest moment sub formă de 4 digiţi în timpul UTC:
a) digitul 1 şi 2 indică ora;
b) digitul 3 şi 4 indică minutul;
c) Notă: Dacă momentul de timp nu este cunoscut, digitul 8 este transmis
de 4 ori.
Mesajul 4. Indică tipul de comunicaţie care este dorit pentru comunicaţiile
de urgenţă ce se vor face.
Sfârşitul secvenţei este o secvenţă care indică:
a) dacă se doreşte confirmarea legăturii (comunicaţiei);
b) dacă mesajul curent este un răspuns la un apel.
18
Caracterul pentru verificarea erorilor este transmis ca bit de control

pentru întreaga secvenţă (mesaj).
Mesajul de rutină DSC include aceleaşi elemente ale secvenţei DSC
descrise în capitolul anterior, cu excepţia că ele includ doar mesajul 1 şi mesajul
2. Astfel:
a) Mesajul 1: indică faptul că legătura este realizată prin intermediul
telefoniei, telexului sau transmisiei de date;
b) Mesajul 2: indică frecvenţa/canalul pentru următoarea etapă.
3.3 Procedura DSC pentru VHF, MF şi HF
Procedura pentru comunicaţiile DSC în VHF este, în general, aceeaşi ca
cea în MF (unde medii) şi HF (unde scurte).
Transmiterea mesajelor de primejdie - Mesajul de primejdie se
transmite când, în opinia comandantului, nava sau o persoană este în primejdie şi
necesită asistenţă imediată. Cuvântul de cod este MAYDAY sau M′AIDER.
Ori de câte ori este posibil, alerta de primejdie DSC trebuie să includă
ultima poziţie cunoscută a navei şi momentul de timp (UTC) când aceasta a fost
validă. Poziţia şi momentul de timp pot fi introduse automat de echipamentul de
navigaţie al navei sau manual de către un operator. Alerta de primejdie DSC este
transmisă în modul următor:
În măsura în care timpul permite, se tastează sau selectează din tastatura
echipamentului DSC de la bord:
a) natura primejdiei;
b) ultima poziţie cunoscută a navei (latitudinea şi longitudinea);
c) momentul de timp (UTC) când această poziţie era valabilă;
d) se tastează comunicaţiile ulterioare (telefonie) conform cu
instrucţiunile de fabricaţie ale echipamentului DSC.
Se transmite alerta de primejdie DSC în canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5
KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz.
Clasele de emisie F1B sau J2B, cu viteza 100 baud pentru canalele HF şi
MF cu durata de 6,2-7,6 secunde şi se repetă la 25 secunde. G2B pentru folosirea
pe canalele VHF cu viteza 1200 bauds cu durata de aprox. 0,42-0,63 secunde şi se
repetă la 5 secunde.
Se pregăteşte traficul ulterior de primejdie. Frecvenţele alese pentru
comunicaţii de distress, urgenţă şi siguranţă în benzile MF/HF şi VHF canal
radiotelefonic sunt:
Tabelul3.2 Frecvenţele pentru comunicaţii în radiotelefonie MF/HF şi VHF
2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz
4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz
156.8 MHz - Canalul 16
19
Tabelul 3.3 Frecvenţele pentru comunicaţii radiotelex MF-HF

2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz
4177,5 KHz 8376,5 KHz 16695 KHz
Traficul de pericol începe cu formatul:

a) MAYDAY;
b) NUME, MMSI sau CALLSIGN/IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN
DISTRESS;
c) POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografica);
d) NATURA DISTRESS-ULUI;
e) FELUL DE AJUTOR CERUT;
f) ORICE ALTĂ INFORMAŢIE AJUTĂTOARE.
Confirmarea alertei de primejdie DSC. Staţiile de navă şi de coastă sunt
obligate să asigure veghea pentru DSC pe frecvenţele/canalele de apel de
primejdie şi securitate.
Orice staţie de navă sau de coastă, care recepţionează prin DSC un apel de
primejdie, trebuie să înceteze imediat orice transmisie care ar putea să se
interfereze cu traficul de primejdie şi trebuie să continue ascultarea până la
confirmarea apelului de primejdie. Astfel, o staţie de navă care recepţionează prin
DSC un apel de primejdie, trebuie să amâne un interval de timp confirmarea
recepţiei acestui apel pentru a da posibilitatea staţiilor de coastă să localizeze
sinistrul în interiorul ariei pe care o acoperă şi să confirme primul apel. Intervalul
de timp este de 3,5-4,5 minute.
Odată recepţionat, un apel de primejdie prin DSC pe una din frecvenţele
DSC, canalul 70, 2187,5 KHz, 4207,5 KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz,
16304,5 KHz., staţia fixă, sau mobilă care a recepţionat apelul de primejdie
trebuie să confirme alerta DSC. Formatul confirmării alertei de distress conţine
următoarele informaţii:
a) format: toate navele (inclus automat);
b) categoria: distress (inclus automat);
c) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al staţiei de transmisie, înştiinţare
(inclus automat);
d) comanda: confirmare de distress (inclus automat);
e) identificarea navei în distress: MMSI de 9 cifre al navei în pericol
(poate fi transferat automat de la apelul de distress primit);
f) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora şi tipul
comunicaţiei următoare, identică informaţiei din apelul de distress primit (poate fi
transferat automat de la apelul de distress primit).
Confirmarea alertei de distress este transmisă ca un apel singular DSC pe
acelaşi frecvenţă pe care a fost primită alerta de distress. Se confirmă recepţia
apelului de primejdie, transmiţând în telefonie, pe canalele de trafic de primejdie,
din aceeaşi bandă în care a fost recepţionat alerta DSC de primejdie.
20
Tabelul 3.4 Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelefonie a

mesajelor de primejdie
2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz
4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz
Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în
radiotelefonie:
a) MAYDAY;
b) Indicativul de apel de 9 digiţi al navei în primejdie, repetat de 3 ori,
c) THIS IS sau (DELTA ECHO);
d) Indicativul de apel (sau orice altă formă de identificare a staţiei care
confirmă recepţia, pronunţat de 3 ori;
e) RECEIVED MAYDAY sau (ROMEO, ROMEO, ROMEO);
sau transmiţând în canal radiotelex, în gama HF-MF, cu frecvenţele de primejdie
din aceeaşi bandă în care a fost recepţionat alerta DSC de primejdie.
Tabelul 3.5 Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelex a
mesajelor de primejdie
2174,5 KHz 6268 KHz 12520 kHz
4177,5 KHz 8376,5 KHz 16695 KHz
Formatul mesajului de confirmare a mesajelor de primejdie în radiotelex:
a) MAYDAY;
b) Indicativul de apel de 9 digiţi al navei în primejdie sa call – sign;
c) DE;
d) Indicativul de apel (sau orice altă formă de identificare a staţiei care
confirmă recepţia);
e) RRR.
Retransmiterea alertei de distress. Retransmiterile de distress DSC sunt
trimise în următoarele două situaţii:
a) De o staţie de coastă, pentru a informa navele din zona incidentului că
a apărut un pericol. O astfel de transmisie va fi, în mod normal, transmisă dacă
navele din zona nu au primit alerta de distress originală, dacă o alerta de distress
DSC a fost transmisă pe o frecvenţă care nu a fost recepţionată de navele din zonă
sau dacă alerta de distress originală nu a fost transmisă folosind DSC;
b) De o staţie de pe navă către o staţie de coastă dacă a primit un apel de
distress pe o frecvenţa HF.
Formatul retransmiterilor de distress conţine următoarele informaţii:
a) format: fie TOATE NAVELE sau NAVELE DINTR-O ZONĂ
GEOGRAFICĂ ANUME sau STAŢII INDIVIDUALE;
b) adresă: dacă formatul este „toate navele”, atunci nici o adresă nu este
inclusă. Dacă formatul este „nave dintr-o zona geografica anume”, atunci adresa
21
defineşte zona. Dacă este adresată unei „staţii individuale” se va include MMSI-ul
de 9 cifre al staţiei (navă sau de coastă);
c) categoria: DISTRESS (inclus automat);
d) autoidentificarea: MMSI de 9 cifre al staţiei de transmisie, retransmisie
(inclus automat);
e) comanda: RETRANSMISIE DE DISTRESS (inclus automat
DISTRESS RELAY);
f) identificarea navei în distress: MMSI de 9 cifre al navei în pericol
(poate fi transferat automat de la apelul de distress primit);
g) natura distress-ului, coordonatele distress-ului, ora şi tipul
comunicaţiei următoare: identice informaţiei din apelul de distress primit (poate fi
transferat automat de la apelul de distress primit).
Dacă o navă primeşte o retransmisie de distress DSC adresată navelor
dintr-o zona geografică particulară, atunci afişajul şi alarma nu vor fi activate,
dacă coordonatele geografice introduse manual sau de interfaţa de navigaţie în
receiver-ul DSC se află în afara zonei geografice adresate.
O staţie de coastă ce primeşte un apel de distress pe MF sau HF trebuie să
transmită o înştiinţare de distress DSC după minimum un minut de la recepţia
apelului de distress şi, dacă este posibil, cu o întârziere maximă de 2,75 min.
Pe VHF o înştiinţare de distress DSC trebuie transmisă cât mai repede posibil.
Este important să ne asigurăm că, acolo unde se foloseşte un receiver cu
scanare, toate frecvenţele selectate pot fi scanate în mai puţin de 2 sec. Scanarea
trebuie să se oprească doar la găsirea unei etichete. Ar fi indicat ca staţiile de
coastă să poată să primească mai multe apeluri de distress DSC simultan pe
frecvenţe diferite, astfel receiverele de scanare nemaifiind necesare la staţiile de
coastă.
În concluzie, vă puteţi întâlni cu următoarele situaţii:
1. Recepţia unei alerte DSC de distress în canalul 70 sau 2187,5 kHz, aria
A1, A2. Acţionaţi astfel:
a) Transceiver VHF în canalul 16; transceiver MF acordat pe 2182kHz;
b) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul;
c) Aşteptaţi 3 minute pentru ca o staţie de coastă să confirme DSC în
canalul 70 sau 2187,5 kHz;
d) Confirmaţi în canal R/T VHF în canalul 16, MF pe 2182 kHz, cu
formatele de mai sus.
2. Recepţia unei alerte DSC de distress în canalul 70 sau 2187,5 kHz, aria
A3, A4. Acţionaţi astfel:
a) Transceiver VHF în canalul 16; transceiver MF acordat pe 2182 kHz;
b) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul;
c) Confirmaţi în canal R/T VHF în canalul 16, MF pe 2182 kHz,cu
formatele de mai sus;
22
d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS

RELAY dată de o staţie de coastă, nu confirmaţi R/T, confirmaţi utilizând DSC pe
aceeaşi frecvenţă. Atenţie, confirmarea DSC întrerupe transmiterea automată a
alertei DSC de distress. În acest caz veţi transmite şi un DISTRESS RELAY către
cea mai apropiată staţie de coastă.
3. Recepţia unei alerte DSC de distress în HF. Acţionaţi astfel:
a) Nu confirmaţi imediat;
b) Acordaţi Transceiver HF, în frecvenţa asociată R/T benzi în care aţi
recepţionat alerta DSC de distress;
c) Scrieţi informaţia în jurnalul consolei GMDSS şi informaţi masterul;
d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS
RELAY dată de o staţie de coastă şi aţi recepţionat mai multe alerte DSC de
distress, timp de 3 minute, transmiteţi un DISTRESS RELAY către cea mai apropiată staţie de coastă.
Dacă transmiteţi un distress, ordinea folosirii canalelor este următoarea:
1. În aria Al:
a) VHF DSC – canalul 70;
b) VHF R/T – canalul 16;
c) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz;
d) MF R/T – alarma pe 2182 kHz;
e) INMARSAT;
f) EPIRB.
2. În aria A2:
a) MF DSC - pe frecvenţa 2187,5 kHz;
b) MF R/T – alarma pe 2182 kHz;
c) INMARSAT;
d) VHF DSC – canalul 70;
e) VHF R/T – canalul 16;
f) EPIRB.
3. În aria A3:
a) INMARSAT;
b) HF DSC pe 8414,5 kHz sau orice altă frecvenţă HF DSC;
e) EPIRB.
4. În aria A3:
a) HF DSC pe 8414,5 kHz;
b) HF DSC pe orice altă frecvenţă HF DSC;
e) EPIRB (COSPAS-SARSAT)
SECŢIUNEA a 4-a
Comunicaţii de distress non- GMDSS
Alerta DSC în sistemul GMDSS a fost explicată în secţiunea de mai sus.
Oricum, până la 1 februarie 1999 sau până la o dată ce va fi determinată de
Comitetul Siguranţei Maritime IMO, frecvenţele şi tehnicile folosite înainte de
introducerea GMDSS-ului rămân în vigoare. Aceste metode de comunicaţii de
distress în MF, HF sau VHF, ce încă se folosesc, sunt descrise în această secţiune.
4.1 Comunicaţiile de distress R/T (radio/telefon)
Frecvenţele alese pentru comunicaţii de distress, urgenţă şi siguranţă în
benzile MF/HF şi VHF sunt:
Tabelul 4.1
2182 KHz 6215 KHz 12290 KHz
4125 KHz 8291 KHz 16420 KHz
Cel mai probabil de a fi folosite sunt canalele de 2182 KHz şi Canalul 16
VHF. Procedura de distress prin radiotelefon constă din:
a) semnalul de alarma (dacă este posibil);
b) apelarea de distress;
c) mesajul de distress.
Semnalul de alarmă în 2 tonuri R/T: Semnalul de alarmă e trimis pe
frecvenţa de 2182 KHz şi se obişnuieşte să alterneze tonuri de 1300 şi 2200 Hz
trimise pentru 250 ms, pe o perioadă între 30 şi 60 secunde. Scopul semnalului
este să:
a) atragă atenţia personalului de gardă (cart);
b) activeze dispozitive automate de alarmă;
c) activeze un speaker închis sau cu volumul la 0.
Semnalul de alarmă poate fi folosit doar pentru a anunţa:
a) că urmează un mesaj sau o apelare de distress;
b) semnalul de “Om la apa” când numai folosirea semnalului de urgenţă
nu are ca efect obţinerea asistenţei (ajutorului). Mesajul trebuie precedat de un
semnal de urgenţă;
c) De o staţie de coastă, o avertizare urgentă de furtună, mesajul trebuind
precedat de un semnal de “safety”.
Alarma în 2 tonuri ar trebui folosită oricând e posibil, înainte de apelarea
şi mesajul de distress pe 2182 KHz. Trebuie reamintit că multe staţii de pe nave
folosesc un receptor cu speakerul închis, pe 2182 KHz şi nu se va auzi nimic până
ce comanda “mute” nu este anulată. Unele receptoare de 2182 KHz anulează
automat aceasta comandă în timpul perioadelor de tăcere radio.
24
Semnalul de distress R/T- Semnalul de distress trimis prin radiotelefonie

constă din:
a) Semnalul de distress MAYDAY (X3);
b) THIS IS (sau DE, sau DELTA ECHO în cazul dificultăţilor de
comunicare);
c) CALL SIGN, NUME sau orice altă metodă de identificare a staţiei în
pericol.
Semnalul de distress MAYDAY indică faptul că o navă, avion sau alt
vehicul, este sub ameninţarea unui pericol grav şi iminent şi are nevoie imediată
de ajutor.
Mesajul de distress ce urmează alarmei în 2 tonuri (pe 2182 KHz) şi
apelul „trebuie” să aibă următoarea formă:
a) MAYDAY;
b) NUME sau CALLSIGN/ IDENTIFICAREA STAŢIEI ÎN DISTRESS;
c) POZIŢIA (LAT şi LONG, sau cu referire la o poziţie geografică);
d) NATURA DISTRESS-ULUI;
e) FELUL DE AJUTOR CERUT;
f) ORICE ALTĂ INFORMAŢIE AJUTĂTOARE.
Acelaşi format de mesaj şi apelare va trebui folosit pe orice altă frecvenţă
de distress R/T.
Un exemplu de secvenţă completă a transmisiunii de distress de pe vasul
WANDERER, call sign „MMVR”:
a) alarma < Semnal de alarma în 2 tonuri>;
b) Apelarea de distress MAYDAY MAYDAY MAYDAY
THIS IS MIKE MIKE VICTOR ROMEO
Sau
This is WANDERER, WANDERER, WANDERER;
c) Mesajul de distress:
MAYDAY
WANDERER MIKE MIKE VICTOR ROMEO
SUNT LA 3 MILE DE CHIKENROCK
FOC & EXPLOZIE ÎN SĂLA MAŞÎNI
CER ASISTENŢĂ IMEDIATĂ
15 PERSOANE LA BORD
OVER;
d) Alte informaţii: “Orice altă informaţie folositoare” (poate fi transmisă
mai târziu, când condiţiile o permit).
Alte informaţii:
a) Intenţiile MASTERULUI;
b) Tipul încărcăturii (dacă este periculoasă);
25
c) Starea mării şi a vremii;

d) Ora abandonului navei;
e) Numărul şi tipul ambarcaţiunilor de salvare de la bord;
f) Numărul de persoane ce abandonează nava/ nr. celor ce rămân la bord;
g) Detalii de ajutor în determinarea locaţiei ambarcaţiunilor de salvare
sau a navei pe mare.
Confirmarea de distress
O navă, după ce a recepţionat un apel de distress R/T de la o altă navă ce e,
fără îndoială, în apropierea sa, ar trebui să aducă la cunoştinţă că a recepţionat
mesajul, în afara cazului când e în zonele maritime A1 sau A2 unde trebuie lăsat
timpul necesar staţiei costiere să aducă la cunoştinţă că a recepţionat mesajul.
Când staţia ce emite distressul e, fără îndoială, la o mare distanţă, atunci ia
la cunoştinţă şi retransmite celei mai apropiate staţii de coastă, doar dacă nu a mai
fost recepţionată şi altă înştiinţare.
În cazul unui semnal de distress R/T recepţionat pe o frecvenţă de distress
în HF, amintiţi-vă că transmisiunile în HF pot fi recepţionate în unele zone, dar în
altele nu. Deci, nu trebuie presupus nici că o staţie oarecare a primit şi ea
înştiinţarea de distress sau că lipsa confirmării implică faptul că nu a fost trimisă
nici o alertă .
Confirmarea are următoarea formă:
a) MAYDAY;
b) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA staţiei în distress x3;
c) THIS IS (sau se ro steşte DELTA ECHO în caz de dificultăţi de
comunicare);
d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA propriei staţii x3;
e) RECEIVED (RECEPŢIONAT) (sau RRR rostit ROMEO ROMEO
ROMEO în caz de dificultăţi de înţelegere);
f) RECEIVEID MAYDAY.
Comunicaţii adiacente
Orice navă aduce la cunoştinţă recepţionarea unui semnal de distress
trebuie să se supună Regulii 10 din SOLAS, capitol V, reluată şi în MERSAR
Manual. Masterul unei nave ce se îndreaptă spre locul unui incident de distress va
transmite, imediat ce e posibil, următoarea informaţie :
a) MAYDAY;
b) ALL STATIONS;
c) NUME;
d) POZIŢIE;
e) CURS & VITEZA;
f) ETA la POZIŢIA de DISTRESS;
g) (ESTIMATE TIME OF ARRIVAL).
26
N.B: Înainte de transmisie operatorul trebuie să se asigure ca nu va cauza

interferenţe staţiilor ce se găsesc într-o poziţie mai bună să acorde asistenţă staţiei
în distress.
Retransmitere (RELAY) MAYDAY
Staţiile ce nu sunt ELE ÎNSELE în distress, ce află ca o navă avion sau alt
vehicul e în distress, pot transmite un mesaj legat de semnalul de distress, însă
DOAR în următoarele circumstanţe:
a) Când staţia în distress nu este în poziţia cea mai bună pentru a
transmite mesajul de distress;
b) Când masterul sau altă persoană însărcinată cu staţia ce nu e în distress
consideră ca un ajutor adiţional e necesar;
c) Când, chiar dacă nu e în poziţie să acorde asistenţă, staţia a primit un
mesaj de distress pe care crede că nu l-a recepţionat toată lumea.
Un asemenea mesaj trebuie transmis în mod normal pe 2182 KHz canalul
16 sau orice altă frecvenţă R/T de distress:
a) MAYDAY (x3);
b) THIS IS (… DE …);
c) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI DE RELAY (x3);
d) URMĂTORUL MESAJ RECEPIONAT DE LA …;
e) CALLSIGN sau identificarea staţiei în distress;
f) ON (metoda şi/sau frecvenţa) AT [data, timpul (UTC)].
Acest mesaj va fi urmat de o repetare a MESAJULUI ORIGINAL de
DISTRESS.
Navele ce fac o apelare de relay de distress trebuie să se asigure că o staţie
potrivită este informată de comunicarea de distress originala. NB:
NICIODATĂ NU TREBUIE ÎNLOCUIT NUMELE STAŢIEI DE LEGĂTURĂ
CU ACELA AL STAŢIEI ÎN DISTRESS, CHIAR DACĂ IDENTIFICAREA
ESTE DIFICILĂ. Dacă staţia în distress nu poate fi identificată, se va face referire
la ea ca “UNIDENTIFIED TRAWLER” sau “UNIDENTIFIED HELICOPTER”
Perioadele de tăcere: Pentru 3 minute din ora în ora şi din ½ oră în ½ oră,
orice transmisiune, în afară de cele de distress, e interzisă în banda între 2173.5 şi
2190.5 KHz. Operatorii trebuie să-şi facă obiceiul să asculte pe 2182 MHz, în
acest timp. Frecvenţele de distress NBDP şi DSC de 2174.5 KHz şi 2187.5 KHz
sunt, de asemenea, incluse în această banda. Perioadele de tăcere radio nu se
aplică oricum frecvenţelor DSC inter navă/ţărm-navă internaţionale 2177 KHz şi
navă-ţărm internaţionale pe 2189.5 KHz.
Semnalele orare: Acestea trebuie obţinute zilnic pentru a verifica precizia
ceasului radioului/punţii şi ceasurilor echipamentelor de la bord. Un motiv pentru
a face acest lucru e faptul că sunt ascultate, cu acurateţe, perioadele de tăcere
radio. Timpul standard al semnalelor staţiilor şi caracteristicile lor sunt publicate
în ITU LIST of RADIO determination and Special Service Stations.
27
Procedurile de Distress NBDP: Frecvenţele MF şi HF sunt disponibile

pentru traficul de distress, urgenţă şi safety folosind NBDP, adică: 2174.5 KHz,
8376.5 KHz, 4177.5 KHz, 125220 KHz, 6268 KHz, 16695 KHz.
Nu e de preferat ca NBDP (radiotelex) să fie folosit ca metoda principală
de alertă de distress. Frecvenţa de 2174.5 KHz este indicat să fie folosită pentru
traficul de distress de la faţa locului. Toate mesajele trebuie precedate cel puţin o
dată de comenzile:< carriage return >+< line feed> sau <return> (pentru a avansa
hârtia) şi <letter shift> sau <caps lock> (pentru scriere cu literă mare a semnalului
de distress MAYDAY).
Modul telex “FEC mode” trebuie folosit pentru ca toate staţiile să poată
asculta, cu toate că “ARQ mode” poate fi folosit între 2 staţii, dacă este necesar.
Înştiinţarea NBDP: Înştiinţările de alarmă de distress şi apelurile sunt
efectuate în mod normal de nave folosind r\t în aceeaşi bandă cu semnalul
original. Tehnicile NBDP pot fi folosite oricum, chiar dacă nu s-a obţinut răspuns
pe r\t.
Formatul va avea următoarea formă:
a) MAYDAY;
b) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA staţiei în distress;
c) DE;
d) CALL SIGN şi numele navei care confirmă;
e) RRR MAYDAY.
Comunicaţii de căutare şi salvare - TRAFICUL DISTRESS\SAR:
Traficul de distress constă în toate mesajele cu referire la asistenţă imediată
solicitată de o navă în pericol, incluzând comunicaţiile de căutare şi salvare şi
comunicaţiile de la locul dezastrului. Controlul traficului este, iniţial,
responsabilitatea staţiei în distress, dar este transferat RCC-ului zonei
(Rescue Coordination Centre) care poate controla traficul direct sau prin
intermediul unei staţii echipate corespunzător, cum ar fi staţia locală de coastă sau
o staţie mobilă.
Procedurile radiotelefoniei în timpul acţiunii de distress:
Semnalul de distress MAYDAY trebuie să preceadă orice trafic de
distress. Staţia ce controlează traficul poate impune tăcere radio oricărei staţii
folosind termenul:
SEELONCE MAYDAY
Alte staţii pot impune tăcerea folosind:
SEELONCE DISTRESS
Când tăcerea totală nu mai este necesară, staţia, ce controlează, poate
indica că o activitate restantă e posibilă trimiţând mesajul:
a) MAYDAY;
b) HELLO ALL STATIONS x3 (sau CQ, rostit Charlie Quebec în caz de
dificultate de înţelegere);
c) THIS IS (sau DE);
28
d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI ce emite;

e) TIME;
f) NUMELE & CALLSIGN staţiei în distress;
g) PRUDONCE (pronunţat ca franţuzescul “prudence”);
h) PRUDONCE înseamnă: Distress în acţiune, dar poate fi reluată în
trafic restrâns).
Când “Normal Working” poate fi reluat, staţia de coastă trimite un mesaj
similar, dar cu finalul: “SEELONCE FEENEE” în loc de “PRUDONCE”.
Proceduri NBDP în timpul acţiunii în caz de distress:
Staţia coordonatoare poate impune tăcere radio prin următorul mesaj:
SILENCE MAYDAY
Orice altă staţie poate impune tăcerea radio, dacă e nevoie, prin mesajul:
SILENCE DISTRESS
Formatul mesajului NBDP folosit pentru a indica reîntoarcerea la normal
este:
a) MAYDAY;
b) CQ;
c) DE;
d) CALLSIGN sau IDENTIFICAREA pentru staţia emiţătoare;
e) TIME;
f) NAME şi CALLSIGN pentru staţii în distress;
g) SILENCE FINI.
Apeluri suplimentare în timpul acţiunii de distress
În regiunile 1 şi 3 şi Groenlanda frecvenţa 2191 KHz este folosită pentru
apeluri R/T suplimentare, când 2182 KHz e folosită pentru distress iar frecvenţa
de emisie a staţiei de coastă e folosită pentru răspunsuri. Amândouă staţiile se vor
orienta apoi către canalele normale de lucru. În SUA, frecvenţa de 4125 KHz e
folosită pentru uz normal de către staţiile de coastă şi navale pentru comunicaţii
R/T şi Simplex, iar puterea nu depăşeşte un KW.
Frecvenţa de 4125 KHz şi 6215 KHz mai poate fi folosită în simplex
pentru apeluri generale şi răspunsuri de către staţiile navale şi de coastă şi puterea
nu depăşeşte 1 KW. De vreme ce frecvenţele de 4125 şi 6215 KHz sunt destinate
pentru traficul de distress şi safety, folosirea acestor frecvenţe pentru alte scopuri
trebuie să se facă astfel încât să nu fie interferat traficul de distress şi safety.
Coordonarea ‘on scene’: Într-o situaţie de distress sau SAR poate fi
necesar ca una din staţiile participante să-şi asume rolul de On Scene Comander
(OSC) şi Coordonator Surface Search (CSS). Dacă unităţile specificate SAR
(nave de război, nave de salvare sau avioane) sunt la locul incidentului, atunci una
dintre ele trebuie să-şi asume rolul de OSC sau CSS, sau amândouă. Îndatoririle
OSC sau CSS sunt multe şi variate. Masterii de nave, echipajul şi operatorul radio
trebuie să se formalizeze cu MERSAR-ul IMO (Merchant Ship Search and
Rescue Manual).
29
Comunicaţii la locul incidentului: Acestea sunt comunicaţii între nave în

pericol şi alte unităţi mobile angajate în SAR. Controlul acestor comunicaţii este
responsabilitatea RCC sau MCC, o datorie fiind aceea de a numi frecvenţa ce va fi
folosită. Ar trebui folosite transmisii tip simplex pentru ca toate navele să aibă
acces la informaţii. Frecvenţele preferate în R/T pentru comunicaţii ‘on scene’
sunt Canalul 16 (156.8 MHz) şi 2182 KHz. Frecvenţa de 2174.5 KHz în modul
FEC ar mai putea fi folosită pentru comunicaţii ‘on scene’ navă-navă.
Staţiile navale pot comunica cu staţiile aeriene pentru scopuri de distress şi safety.
În plus, faţă de CH 16 şi 2182 KHz, frecvenţele folosite pentru comunicaţiile ‘on
scene’ între navă şi avion mai pot fi :
a) 3023 KHz
b) 4125 KHz
c) 9680 KHz
Frecvenţa 4125 KHz trebuie, în primul rând, folosită între avioanele şi
navele antrenate în SAR. Dacă contactul nu e posibil, pe aceasta frecvenţa avionul
va folosi 3023 KHz.
Frecvenţele aeronautice 121.5 MHz şi 123.1 MHz pot fi folosite în emisia
A3E, prima doar pentru apelul de distress şi safety, a două pentru operaţiuni SAR.
SECŢIUNEA a 5-a
Rapoarte despre nave
În întreaga lume exista mult mai multe organizaţii implicate direct în
operaţiunile de salvare pe mare. Ca suport al acestora, în întreaga lume, se
folosesc, de către nave, sisteme de raport despre nave. De exemplu, în Canalul
Mânecii exista un sistem de raport despre mişcările navelor, ce se transmite pe
Canalul 16.
Ca o bază comună, Organizaţia AMVER (Automated Mutual Asistance
Vessel Rescue Sistem), operata de Paza de Coastă Americana, asigura ajutor în
eforturile SAR. AMVER a fost fondata în 1958 ca o baza computerizata pentru
sistemul de informaţii SAR pentru Oceanul Nord Atlantic, dar s-a dezvoltat într-o
reţea de siguranţa a traficului acoperind toate oceanele.
Toate navele sunt încurajate să transmită detalii ale călătoriilor lor şi
rapoarte periodice de poziţie către centrul AMVER din New York, prin staţiile de
coastă selectate sau printr-un CES INMARSAT. Când are loc un apel de distress,
computerul AMVER informează autorităţile SAR răspunzătoare, despre ce nave
se găsesc în zonă. (vezi vol I ALRS pentru detalii).
Baza de date a computerului AMVER se bazează pe informaţii oferite
voluntar de către nave, despre poziţia şi ruta lor. Se identifică patru tipuri de
rapoarte de către sistemul AMVER după cum urmează:
a) SAILING PLAN conţine informaţii complete despre drum şi trebuiesc
trimise după câteva ore de la plecarea din port;
b) POSITION REPORT trimis în 24 ore de la plecare şi înnoit la cel puţin
48 de ore până la sosirea în port;
c) DEVIATION REPORT trebuie trimis oricând se produce o deviere
materiala de la planul de drum, afectând acurateţea informaţiilor oferite anterior;
d) ARRIVAL REPORT trebuie trimis până la intrarea în port.
Tipul raportului este identificat din prima linie a mesajului AMVER
folosind formatul :
AMVER/ [TIPUL MESAJULUI]// folosind codurile de 2 litere SP, PR,
DR, FR.
AMVER/ PR //
Un format standard de raport se foloseşte pentru mesajul propriu-zis bazat
pe liniile de raport, în care literele alfabetului sunt folosite pentru a prefixa şi
identifica tipul informaţiei ce urmează. Litera A de exemplu identifică prin nume
şi CALL SIGN navă ce trimite raportul ca în: A/SEALAND MARINER/ KGJF//.
Elemente discrete, cum sunt numele şi CALL SIGN-ul de deasupra, sunt
separate printr-o singură liniuţa iar linia de raport se termina prin ‘//’.
31
Se identifică 15 tipuri de linii de raport ce pot fi folosite pentru a construi

mesaje AMVER. Acestea sunt descrise în detaliu în AMVER Ship Reporting
System Manual.
Sistemul japonez de raporturi navale (JASREP) asigură un serviciu paralel de
voluntariat de rapoarte navale, în jurul Japoniei. Toate navele ce navighează în zona de
serviciu JASREP sunt încurajate să participe.
Navele ce intenţionează să participe în ambele sisteme pot trimite rapoartele către
orice parte. Mesajul JARSEP urmează la scurt timp după cel de la AMVER.
Sistemul Australian (AUSREP) e obligatoriu pentru navele comerciale sub
pavilion australian şi pentru cele străine ce navigă între porturi australiene.
Pentru navele incluse în AUSREP, mesajele pot fi înaintate către AMVER la cerere. Sunt
mai multe posibilităţi de raport în structura mesajului AUSREP, dar, în general, formatul
mesajului este similar cu cel al AMVER-ului.
Rapoartele către AMVER, AUSREP şi JASREP sunt netaxabile de staţia de
coastă implicată, dacă sunt trimise prin staţii care au declarat un contract de netarifare.
Oricum, detaliile structurii mesajului, frecvenţa de folosire şi modificarea tarifului sunt
supuse schimbării.
Alfabetul fonetic - Pentru identificarea literelor din alfabet se va utiliza
următorul alfabet fonetic standard.
Tabelul 5.1 Alfabetul fonetic
Litera Fonetic Vorbit ca Lit. Fonetic Vorbit ca
A ALFA AL FAH N NOVEMBER NO VEM BER
B BRAVO BRAH VOH O OSCAR OSS CAH
CHAR LEE
C CHARLIE Sau P PAPA PAH PAH
SHAR LEE
D DELTA DELL TAH Q QUEBEC KEH BECK
E ECHO ECK OH R ROMEO ROW ME OH
F FOXTROT FOKS TROT S ŞIERRA SEE AIR RAH
G GOLF GOLF T TANGOU TAN GO
YOU NEE FORM
H HOTEL HOH TELL U UNIFORM Sau
OO NEE FORM
I ÎNDIA ÎN DEE AH V VICTOR VIK TAH
J JULIETT JEW LEE ETT W WHISKEY WISS KEY
K KILO KEY LOH X XRAY ECKS RAY
L LIMA LEE MAH Y YANKEE YANG KEY
M MIKE MIKE Z ZULU ZOO LOO
NOTĂ: Accentul se pune pe silabele scrise italic.
Pronunţia numeralelor se face respectând următoarele reguli:
32
Tabelul 5.2 Pronunţia numeralelor

Numeral Vorbit ca Numeral Vorbit ca
0 ZE RO 5 FIFE
1 WUN 6 ŞIX
2 TOO 7 SEV EN
3 TREE 8 AIT
4 FOW ER 9 NÎN ER
SECŢIUNEA a 6-a
Frecvenţe utilizate în comunicaţiile maritime
6.1 Destinaţia principalelor frecvenţe
490 kHz
În serviciul maritim mobil, după integrarea totală a serviciului GMDSS,
frecvenţa de 490 kHz va fi folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea de către
staţiile de coastă a mesajelor de avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor
urgente către nave, prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă
(în sistemul lingvistic naţional).
518 kHz
În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 518 kHz este folosită în
exclusivitate, pentru transmiterea de către staţiile de coastă a mesajelor de
avertisment meteo şi de navigaţie şi a mesajelor urgente către nave în limba
engleză prin folosirea Telegrafiei cu Printare Directă în Bandă Îngustă
(sistemul NAVTEX Internaţional).
2174,5 kHz
Frecvenţa de 2174,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de
tip distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
2182 kHz
Frecvenţa de 2182 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi siguranţă,
prin radiotelefonie, folosind clasă de emisie J3E.
2187,5 kHz
Frecvenţa de 2187,5 kHz este folosită în exclusivitate pentru apeluri de
distress şi siguranţă folosind DSC (Digital Selective Calling), în concordanţă cu
recomandările CCIR.
3023 kHz
Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 3023 kHz, poate fi folosită
pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare
pentru căutare şi salvare, precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile
de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27 din Regulamentul Radio al
ITU (Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor).
4125 kHz
Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi
siguranţă de către radiotelefonie. Frecvenţa purtătoare de 4125 kHz poate fi
folosită şi de către aeronave pentru a comunica cu staţiile mobile maritime în
scopuri de distress şi siguranţă, inclusiv căutare şi salvare.
4177,5 kHz
Frecvenţa de 4177.5 kHz este folosită în exclusivitate pentru trafic de
distress şi siguranţă, folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
34
4207,5 kHz
Frecvenţa de 4207,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de
distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selective Calling), în concordanţă cu
4209,5 kHz
În serviciul maritim mobil, frecvenţa de 4209,5 kHz este folosită în
exclusivitate, pentru transmiteri de tip NAVTEX de către staţiile de coastă, a
avertismentelor meteo şi de navigaţie, precum şi a mesajelor urgente către nave
folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
4210 kHz
Frecvenţa de 4210 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea
de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă, folosind
Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
5680 kHz
Frecvenţa purtătoarei radiogoniometrică de 5680 kHz, poate fi folosită
pentru comunicaţii între staţiile mobile atunci când sunt în misiuni de cooperare
pentru căutare şi salvare, precum şi pentru comunicaţii între aceste staţii şi staţiile
de coastă participante, în concordanţă cu articolul 27 din Regulamentul Radio cu
referire la Serviciul Aerian Mobil.
6215 kHz
prin radiotelefonie.
6268 kHz
Frecvenţa de 6268 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de tip
distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
6312 kHz
Frecvenţa de 6312 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de
6314 kHz
8291 kHz
prin radiotelefonie.
8376.5 kHz
Frecvenţa de 8376,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de
35
8414.5 kHz
Frecvenţa de 8414,5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de
8416.5 kHz
Frecvenţa de 8416.5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru transmiterea
12290 kHz
Frecvenţa de 12290 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi
siguranţă, prin radiotelefonie.
12520 kHz
Frecvenţa de 12520 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de tip
distress şi siguranţă folosind Telegrafia cu Printare Directă în Bandă Îngustă.
12577 kHz
Frecvenţa de 12577 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de
12579 kHz
16420 kHz
Frecvenţa de 16420 kHz este folosită pentru mesaje de distress şi
siguranţă, prin radiotelefonie.
16695 kHz
Frecvenţa de 16695 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru mesaje de
16804.5 kHz
Frecvenţa de 16804.5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru apeluri de
distress şi siguranţă folosind DSC(Digital Selective Calling), în concordanţă cu
16806.5 kHz
Frecvenţa de 16806.5 kHz este folosită, în exclusivitate, pentru
transmiterea de către staţiile de coastă a informaţiilor maritime de siguranţă,
19680.5 kHz
Frecvenţa de 19680.5kHz este folosită, în exclusivitate, pentru
36
22376 kHz
26100.5 kHz
Frecvenţa de 26100.5kHz este folosită, în exclusivitate, pentru
121.5 MHz şi 123.1 MHz
Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 121.5 MHz este folosită pentru
distress şi urgenţă prin radiotelefonie pentru staţiile de pe aeronave, folosind
frecvenţe între 117.975 MHz şi 137 MHz. Această frecvenţă poate fi folosită în
aceste scopuri de către navele supravieţuitoare. Staţiile EPIRB folosesc frecvenţa
de 121.5 MHz.
Frecvenţa de urgenţă radiogoniometrică de 123.1 MHz, auxiliară
frecvenţei de 121.5 MHz, este folosită de către staţiile aflate pe aeronave şi de
către alte staţii mobile şi de coastă angajate în misiuni de căutare şi salvare.
Staţiile mobile maritime pot comunica cu staţiile de pe aeronave pe
frecvenţa de urgenţă de 121.5 MHz doar în scopuri de distress şi urgenţă şi pe
frecvenţa auxiliară de 123.1 MHz, în misiuni de căutare şi salvare folosind clasă
A3E de emisii pentru ambele frecvenţe.
156.3 MHz
Frecvenţa de 156.3 MHz(canalul 6) poate fi folosită pentru comunicaţii
între staţii aflate pe nave şi cele aflate pe aeronave, angajate în misiuni de salvare
şi căutare. De asemenea, poate fi folosită de staţiile de pe aeronave pentru a
comunica cu staţiile aflate pe nave şi în alte scopuri de siguranţă. Navele ar trebui
să evite interferenţele dăunătoare comunicaţiilor precum şi comunicaţiile între
aeronave, spărgătoare de gheaţă şi a navelor în timpul iernii.
156.525 MHz
Frecvenţa de 156.525 MHz (canalul 70) este folosită în serviciul mobil
maritim pentru apeluri de distress şi siguranţa folosind DSC.
156.650 MHz
Frecvenţa de 156.650 MHz (canalul 13) este folosit pe plan mondial
drept canal de comunicaţii pentru siguranţa navigaţiei, în special pentru
comunicaţii între nave. De asemenea, poate fi folosită şi pentru manevra navei în
port sau pentru operaţii portuare care fac subiectul reglementărilor naţionale.
156.8 MHz
Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) este folosită pentru trafic de distress
şi siguranţă pentru radiotelefonie.
Frecvenţa de 156.8 MHz(canalul 16) poate fi folosită de aeronave doar în
scopuri de siguranţă.
37
406-406.1 MHz
Banda de frecvenţe între 406-406.1 MHz este folosită, în exclusivitate, de
către radiofaruri, care indică poziţia de urgenţă prin satelit, pe direcţia sol-aer.
1530-1544 MHz
În plus, faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţin de siguranţă,
banda de frecvenţe 1530-1544 MHz este folosită în scopuri de distress şi siguranţă
pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil.
1544-1545 MHz
Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress
şi siguranţă, inclusiv legături de bandă îngustă de la sateliţi la staţiile mobile.
1626,5-1646,5 MHz
În plus, faţă de disponibilitatea pentru scopuri care nu ţin de siguranţă,
banda de frecvenţe 1626,5-1646,5 MHz este folosită în scopuri de distress şi
siguranţă pe direcţia sol-aer în serviciul maritim mobil.
1645,5-1646,5 MHz
Folosirea benzii de 1544-1545 MHz este limitată la operaţiuni de distress
şi siguranţă, inclusiv transmisiuni de la sateliţii EPIRB.
9200-9500 MHz
Banda de frecvenţe de 9200-9500 MHz este folosită de radare pentru a
uşura misiunile de căutare şi salvare.
Echipamentele pentru radiotelefonie din bărcile de salvare, dacă sunt
capabile să funcţioneze în orice frecvenţă din banda de 156 MHz şi 174 MHz,
trebuie să poată transmite şi recepţiona pe frecvenţa de 156,8 MHz(canalul 16) şi
pe cel puţin o altă frecvenţă din această bandă.
Echipamentele pentru transmiterea de mesaje locale de pe bărcile de
salvare trebuie să funcţioneze în banda de 9200-9500MHz.
Echipamentele cu facilităţi DSC din bărcile de salvare trebuie, dacă pot,
funcţiona:
- în banda de 1605-2850 kHz, să poată transmite pe 2187,5 kHz;
- în banda de 4000-27500 kHz, să poată transmite pe 8414,5 kHz;
- în banda de 156-174 MHz, să poată transmite pe 156,525 MHz.
6.2 Supravegherea frecvenţelor
Staţiile de coastă sunt acele staţii de coastă care au rol în supravegherea
GMDSS trebuie să menţină o supraveghere automată a frecvenţelor DSC pe
perioada de timp indicată în informaţiile publicate în Lista Staţiilor de Coastă
(revoluţia ITU nr. 322(Rev.Mob-87)).
Staţiile de coastă locale sunt acele staţii care au rol în supravegherea
GMDSS, trebuie să menţină o supraveghere permanentă, automată pentru alerte
de distress emise de sateliţi.
38
Staţiile navale
a) Navele care vin în conformitate cu acest capitol trebuie, cât timp sunt
pe mare, să menţină o supraveghere automată DSC a apelurilor de distress şi
siguranţă în banda de frecvenţe în care operează. Staţiile navale echipate astfel
trebuie să menţină o supraveghere automată pentru recepţionarea transmisiunilor
meteo şi a avertismentelor de navigaţie şi a altor informaţii urgente către nave.
Cu toate acestea, staţiile navale trebuie să urmărească traficul comunicaţiilor de
distress şi siguranţă (cap IX din ITU Regulation).
b) Navele care vin în conformitate cu acest capitol trebuie, unde este
posibil, să menţină o supraveghere pe frecvenţa de 156,650 MHz (canalul 13)
pentru comunicate privind siguranţa navei.
Următorul tabel este doar pentru informare ca o scurtă referinţă la
disponibilitatea frecvenţelor GMDSS pentru distress şi siguranţă. Nu este publicat
ca un extras din ITU Radio Regulation.
Tabelul 6.1 Frecvenţe disponibile
RADIOTELEFONIE DSC NBDP NBDP/MSI
490 kHz NAVTEX
518 kHz NAVTEX
2182 kHz 2187.5 kHz 2174.5 kHz
3023 kHz
4125 kHz 4207.5 kHz 4177.5 kHz 4209.5 kHz NAVTEX
4210 kHz
5680 kHz
6215 kHz 6312 kHz 6268 kHz 6314 kHz
8291 kHz 8414.5 kHz 8376.5 kHz 8416.5 kHz
12290 kHz 12577 kHz 12520 kHz 12579 kHz
16420 kHz 16804.5 kHz 16695 kHz 16806.5 kHz
19680.5 kHz
22376 kHz
26100.5 kHz
(a) Frecvenţele
pentru VHF
alocate
156.3 MHz (b) Canalul 6 VHF între nave
pentru alertare
156.525 MHz (c) Canalul 70 VHF
DSC
156.650 MHz (d) Canalul13 VHF Între nave MSI
Distress,
156.8 MHz (e) Canalul16 VHF Siguranţa şi (i)
Chemare
SECŢIUNEA a 7-a
Folosirea corectă a Ch. VHF pe mare
(extras din rezoluţia IMO A. 474 (XII))
Folosirea incorectă, la scară mare a canalelor VHF, în special cele de
distress, safety şi urgenţe, canalul 16 (156,7 MHz) şi a canalelor folosite pentru
operaţiuni portuare, serviciile mişcările navelor şi a sistemelor de rapoarte e un
motiv mare de îngrijorare. Adesea, folosirea incorectă a canalului 16 VHF
cauzează interferenţe serioase ale comunicaţiilor esenţiale şi devine un pericol
potenţial a siguranţei maritime. In conformitate cu Regulile Radio ITU:
a) Canalul 16 poate fi folosit doar pentru distress, urgenţă şi comunicaţii
foarte scurte şi apelarea pentru stabilirea altor comunicaţii ce ar trebui purtate pe
un canal de lucru corespunzător;
b) Pe canalele VHF alocate operaţiunilor portuare, singurele mesaje
permise sunt restrânse la cele referitoare la mişcările şi siguranţa navelor şi, în caz
de urgenţă, la siguranţa persoanelor. Folosirea acestor canale pentru comunicarea
navă-navă poate cauza interferenţe serioase cu grave repercursiuni asupra
mişcărilor şi siguranţei navelor în zonele portuare aglomerate.
Echipamentul VHF este operat frecvent de personal necalificat în folosirea
sa corectă, deşi ITU Regulamentul Radio cere ca seviciul fiecărui radio-telefon
naval să fie controlat de un operator ce deţine un certificat emis şi recunoscut de
Guvernul respectiv.
7.1 Ghid de folosire a VHF pe mare
Pregătire: Înainte de transmitere, gândiţi-vă asupra subiectelor ce vor fi
comunicate şi, dacă e necesar, pregătiţi note scrise pentru a evita întreruperile şi a
vă asigura că nu irosiţi timp pe un canal aglomerat.
Ascultare: Ascultaţi, înainte de a începe să transmiteţi, pentru a fi siguri
că respectivul canal nu e deja folosit. Aceasta va evita interferenţe iritante.
Disciplină: Echipamentul VHF trebuie folosit corect şi în acord cu
Regulamentul Radio. Următoarele lucruri ar trebui evitate în mod special:
a) apelarea în Ch 16, în alte scopuri decât cele de distress, urgenţe şi
comunicaţii de siguranţă foarte scurte când alt canal apelabil este disponibil;
b) comunicarea fără legătură cu siguranţa navei în canalele portuare;
c) transmisii fără identificare corectă;
d) transmisii neesenţiale; ex: semnale şi corespondenţă nenecesare;
e) ocuparea unui canal particular;
f) folosirea limbajului ofensiv.
Repetare: Repetarea de cuvinte sau fraze ar trebui evitată, doar dacă nu e
cerută special de staţia care le primeşte.
40
Reducerea puterii: Când e posibil, ar trebui folosit transmiţătorul cu cea

mai joasă putere pentru comunicaţii satisfăcătoare.
Comunicarea cu staţia de coastă: Comunicaţiile ar trebui purtate în
canalul indicat de staţia de coastă. Când se cere o schimbare de canal, aceasta ar
trebui înştiinţată de staţia de coastă. La primirea instrucţiunilor, de la staţia de
coastă, de a înceta transmisia, nici o altă comunicare nu trebuie purtată până la
instrucţiunea contrarie (staţia de coastă ar putea primii mesaje de distress sau
safety şi alte transmisii ar putea cauza interferenţe),
Comunicarea cu alte nave: În timpul comunicării navă-navă, nava
apelată trebuie să indice canalul în care următoarea transmisie va avea loc.
Nava apelantă trebuie să înştiinţeze acceptarea înainte de a schimba canalele.
Procedura de ascultare, subliniată mai sus, ar trebui urmată înainte de începerea
comunicării în canalul ales.
Comunicaţiile de distress: Mesajele/apelurile de distress au prioritate
absolută asupra tuturor celorlalte comunicaţii. Când le auzim, toate celelalte
transmisiuni trebuie interzise şi ţinut un cart de monitorizare. Orice mesaje/apeluri
de distress trebuie înregistrate în jurnalul de bord şi încredinţate masterului. La
recepţia unui mesaj de distress, dacă e în apropiere, confirmaţi imediat
recepţionarea lui. Dacă nu e în apropiere, permiteţi unui interval de timp să treacă
înainte de a aduce la cunoştinţă receptarea sa pentru a permite altor nave, mai
apropiate, să acţioneze.
Apelarea: Oricând e posibil, o frecvenţă de lucru ar trebui folosită. Dacă o
frecvenţă de lucru nu e disponibilă, Ch 16 poate fi folosit, presupune că nu e
ocupat de un mesaj/apel de distress. În cazul imposibilităţii stabilirii legăturii cu
nava sau staţia, lăsaţi un interval de timp să treacă înainte de a repeta apelul.
Nu ocupaţi canalul dacă nu e necesar şi încercaţi alt canal.
Schimbarea canalelor: Dacă comunicarea pe un canal nu e satisfăcătoare,
indicaţi schimbarea canalului şi aşteptaţi confirmarea.
Pronunţie: Dacă devine necesară (ex: nume descriptive, call sign-uri,
cuvinte ce pot fi neînţelese) folosirea tabelelor de pronunţie din Codul
Internaţional şi Regulamente Radio (vezi Alfabetul Fonetic şi Codul de Semnale).
Adresarea: Cuvintele “Eu” şi “Tu” ar trebui folosite prudent. Indicaţi la
cine se referă.
Cartul: Navele echipate doar cu echipament VHF ar trebui să
monitorizeze Ch 16 când se află pe mare. Alte nave ar trebui, când e posibil, să
monitorizeze Ch 16, când sunt în zona de lucru a unei staţii de coastă capabilă să
apeleze pe acel canal. În anumite cazuri, guvernele pot cere navelor să
monitorizeze şi alte canale.
SECŢIUNEA a 8-a
Comunicaţiile de urgenţă
Comunicaţiile de urgenţă şi siguranţă se referă la :
a) semnalele de avertizare pentru navigaţie şi meteorologie,
b) siguranţa navigaţiei;
c) rapoartele navei;
d) suportul comunicaţiilor pentru operaţiunile SAR;
e) sfatul şi transportul personalului medical;
f) alte mesaje pentru urgenţa şi siguranţă;
g) situaţia navigaţiei, problemele navelor şi mesaje meteorologice.
Urgenţă: Semnalul de urgenţă PAN-PAN indică faptul că va urma un
semnal foarte important referitor la siguranţa unei nave, avion sau altui vehicul,
ori siguranţa unei persoane. Semnalul de urgenţă şi mesajul care urmează este
trimis pe o frecvenţă de pericol. Totuşi, în cazul unui mesaj mai lung sau al unei
intervenţii medicale într-o zonă cu trafic intens, sau când mesajul este repetat,
atunci el este trimis pe o frecvenţă de lucru folosindu-se, pentru anunţarea lui,
semnalul de urgenţă sau o frecvenţă apropiată de cea de frecvenţa de pericol.
Alerta DSC de urgenţă şi siguranţă, se transmite canalul 70, 2187,5 KHz ,4207,5
KHz, 6312 KHz, 8414,5 KHz, 12577 KHz, 16304,5 KHz., cu următorul format:
- All ships sau MMSI staţiei;
- Urgency;
- MMSI propriu;
- Canalul de lucru sau frecvenţele;
- R/T sau NBDP.
Modelul unei convorbiri de urgenţă folosind R/T este dat în tabelul
următor :
Tabelul 8.1 Modelul unei convorbiri de urgenţă în radiotelefonie
PAN-PAN(X3) PAN-PAN(X3)
ALL STATIONS (X3) or NAMED TOATE STAŢIILE (X3) sau NUMELE
STATION (X3) STAŢIEI (X3)
THIS IS AICI ESTE
CALL SIGN or IDENTIFICATION INDICAŢIVUL DE APEL sau
IDENTIFICAREA
Forma acestui mesaj ar trebui să fie similară cu următorul exemplu
prezentat :
42
Tabelul 8.2 Exemplu de mesaj de urgenţă în radiotelefonie

PAN-PAN(x3) PAN-PAN(x3)
THIS IS NONSUCH AICI ESTE NONSUCH
ONE ZERO MILES WEST OF ZECE MILE VEST DE SKERRIES
SKERRIES
LOST PROPELLER DRIFTING WEST AM PIERDUT UN MOTOR ŞI SUNT ÎN
SOUTH WEST AT THREE KNOTS DERIVĂ VEST SUD VEST CU VITEZA
DE TREI NODURI
REQUIRE TOW URGENTLY CEREM URGENT REMORCARE
OVER TERMINAT
Când se foloseşte NBDP, mesajul de urgenţă este început de semnalul de
urgenţă PAN-PAN şi se transmite numele de identificare al staţiei care transmite.
Sfaturi medicale: Majoritatea staţiilor de coastă din lume pot oferi
serviciu medical.
Atunci când se foloseşte R/T, semnalul de urgenţă PAN-PAN (x3) ar
trebui folosit pentru mesaj. Mesajul ce va urma ar trebui să fie adresat celei mai
apropiate staţii de coastă folosindu-se preambulul publicat, prezentat în Lista
staţiilor radio şi servicii speciale. De multe ori, este adevărat, este de preferat să
fie sunat direct un doctor.
Costurile serviciilor medicale se face în conformitate cu Recomandarea
ITU-T-D90 (vezi Manualul ITU pentru Uzul serviciilor maritime pentru mobil şi
mobil-satelit) şi se adaugă la taxele serviciului de comunicaţii.
Mesajul medical trebuie să conţină:
Tabelul 8.3 Conţinutul unui mesaj medical
SHIPS NAME/CALL SIGN AND NUMELE NAVEI/INDICATIVUL DE APEL
NATIONALITY ŞI NAŢIONALITATEA
POSITION POZIŢIA NAVEI
NEXT or NEAREST PORT with ETA URMĂTORUL sau CEL MAI APROPIAT
PORT cu TIMPUL ESTIMAT DE INTRARE
PATIENS DETAILS (i.e., name, age, sex, DATELE PACIENTULUI (nume, vârstă, sex,
medical history, etc.) probleme medicale)
PATIENTS ŞIMPTOMS and ADVICE ŞIMPTOMELE PACIENTULUI şi CEREREA
REQUIRED SFATULUI
MEDICATION CARRIED ON BOARD TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR LA
BORD
Exemplu: Pentru a contacta Land’s End Radio, din Marea Britanie, se
foloseşte :
Medico landsend radio. Când se foloseşte telexul, prefixul MED trebuie
folosit pentru a da prioritate semnalului.
În toată lumea, sfatul şi asistenţa medicală pot fi obţinute prin staţiile de
coastă, staţiile gărzii de coastă sau prin INMARSAT C. Aceste informaţii se pot
43
găsi în ITU, Lista Staţiilor Radio pentru Servicii Speciale şi Manualul

Comunicaţiilor INMARSAT.
Transporturile medicale
Pentru efectuarea comunicaţiilor legate de persoanele protejate pe timp de
război, unităţile medicale sau de transport pot folosi semnale distincte.
Termenul de transport medical este definit de către Convenţia de la Geneva şi de
Protocolul Adiţional din 12 August 1949, ca toate tipurile de transporturi pe uscat,
apă sau aer folosite pentru asistenţa răniţilor, în caz de scufundare sau naufragiu.
Navele neutre ar trebui să asigure asistenţă când alte navele cu răniţi o cer şi să
protejeze aceste nave de orice acţiune ostilă.
În scopul anunţării şi identificării transporturilor medicale, care sunt
protejate de Convenţia de la Geneva, semnalul radio ar trebui să conţină semnalul
de urgenţă aşa cum este descris de Regulamentul Radio, urmate apoi de adăugarea
unui singur cuvânt (MEDICAL) în canalul NBDP şi cuvântului MAY-DEE-
CALL pentru radiotelefonie. Când se foloseşte radiotelefonia, semnalul de
urgenţă PAN-PAN (x3) este utilizat la apelare.
Mesajul radio, început de un semnal de urgenţă, trebuie să conţină
următoarele date referitoare la transportul medical indicând :
- indicativul de apel sau alte forme de identificare;
- poziţia navei;
- numărul şi tipul unităţii;
- drumul navei (itinerarul);
- timpul estimat în care navă ajunge în cel mai apropiat port;
- orice altă informaţie, precum altitudinea de zbor, radiofrecvenţele de
siguranţă, limba folosită precum şi modurile şi codurile de urmărire şi
supraveghere radar folosite.
SECŢIUNEA a 9-a
Comunicaţii de siguranţă
Semnalul de siguranţă, SECURITE, indică faptul că urmează un mesaj de
avertizare meteorologic sau de navigaţie foarte important. Mesajul este transmis
pe o frecvenţă de lucru după ce este anunţat pe frecvenţa de pericol.
Majoritatea convorbirilor şi mesajelor de siguranţă sunt trimise, după
recepţionare, la finalul următoarei perioade de linişte. La fel ca şi frecvenţa de
avarie menţionată anterior, canalul 13 VHF este folosit ca un canal de comunicaţii
de siguranţă între nave. Celelalte canale pot fi desemnate de organizaţiile locale de
pază de coastă pentru semnale de urgenţă la ţărm.
Un exemplu de semnal de siguranţă este:
Tabelul 9.1 Exemplu de semnal de siguranţă
SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ (X3)
ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE (X3)
THIS IS AICI ESTE
CALL SIGN / IDENTIFICATION (X3) INDICAŢIVUL DE APEL (X3)
LISTEN…FOR NAVIGATIONAL MESAJUL TRANSMIS PENTRU

WARNING SIGURANŢA NAVIGAŢIEI
ON FREQUENCY /CHANNEL PE FRECVENŢA /CANALUL
Pe o consolă GMDSS ar trebui trimis semnalul de siguranţă All ship

(toate navele) pe canalul DSC sau pe frecvenţa 2187,5 KHz, ce indică frecvenţa
de lucru sau canalul 13 sau 2048 KHz.
Un exemplu de mesaj de siguranţă pe o frecvenţă de lucru :
45
Tabelul 9.2. Exemplu de mesaj de siguranţă

SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ
ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE
THIS IS NONSUCH (X3) AICI ESTE NONSUCH
LARGE RED CONTAINER SPOTTED UN CONTAINER DE DIMENSIUNI MARI

AT 1030 UTC ÎN POSITION 52.02 A FOST REPERAT ÎN POZIŢIA 52.02
NORTH 003.36 WEST NORD 003.36 VEST
VESSELS KEEP SHARP LOOKOUT TOATE NAVELE O OBSERVARE ATENTĂ

AND REPORT ŞI RAPORTAŢI
OUT TERMINAT
În mod normal, confirmarea mesajelor de urgenţă şi de securitate se face

numai de staţiile de coastă. Staţiile mobile sunt obligate să urmărească traficul şi
dacă sunt solicitaţi să intervină.
În caz de dificultăţi de comunicare/limbă, se face referire la Frazele
Standard pentru Comunicaţiile Marine IMO.
SECŢIUNEA a 10-a
Codul Q
Abrevierile codului Q sunt deseori cerute de staţiile de coastă, de
comunicaţii navale sau alte staţii de coastă pentru ajutorul comunicaţiei. Întreaga
listă a codurilor Q, folosite în serviciul de telefonie maritimă, se găseşte în
Manualul ITU folosit de Serviciul Mobil Maritim şi de Serviciul prin satelit
Maritim. Cele mai utilizate coduri sunt date în tabla S 10-2 precum şi codurile de
urgenţă şi siguranţa traficului, iar comunicaţiile de căutare şi salvare sunt
prezentate în tabla S 10-3. Abrevierile Codului Q, precum şi informaţiile
suplimentare, sunt puse sub forma unei întrebări când sunt urmate de semnalul
RQ (rostit „ROMEO QUEBEC”). Câtorva abrevieri li se poate da un sens
afirmativ sau negativ prin adăugarea semnalului C (pozitiv) sau NO (negativ).
Multe din codurile Q pentru Serviciul Maritim Telefonic au un înţeles
similar cu semnalele din Codul Internaţional de Semnale (INTERCO).
Acestea sunt indicate în Tabla S 10-2 şi S 10-3 de un asterisc (*).
Tabelul 10.1 Codul Internaţional de Comunicaţii Navale
A Alpha AL FAH
B Bravo BRAH VOH
C Charlie CHAR LEE sau SHAR LEE
D Delta DELL TAH
E Echo ECK OH
F Foxtrot FOKS TROT
G Golf GOLF
H Hotel HOH TELL
I India ÎN DEE AH
J Juliet JEW LEE ETT
K Kilo KEY LOO
L Lima LEE MAH
M Mike 1) MIKE
N November NO VEM BER
O Oscar OSS CAR
(ii) P Papa PAH PAH
Q Quebec KEH BECK
R Romeo ROW ME OH
S Sierra SEE AIR RAH
T Tango TANG GO
U Uniform YOU NEE FORM
V Victor VIK TAH
W Whiskey WISS KEY
X X-ray ECKS RAY
Y Yankee YANG KEY
Z Zulu ZOO LOO
47
0 Nazaredo NAH-DAH-ZAY-ROH
1 Unaone OO-NAH-WUN
2 Bissotwo BEES-SOH-TWO
3 Terathree TAY-RAH-TREE
4 kartefour KAR-TAY-FOWER
5 Pentafive PAN-TAH-FIVE
6 Soxisix SOK-SEE-SIX
7 Setteseven SĂY-TAY-SEVEN
8 Oktoeight OK-TOH-AIT
9 Novenine NO-VAY-NÎNER
Decimal point Decimal DAY-SEE-MAL
Full stop Stop STOP
Tabelul 10.2 Codurile comerciale de lucru Q
i) Codul Întrebarea Răspuns/Sfat
Poţi comunica pe R/T Pot comunica pe canalul R/T
QOB
(2182 kHz)? (2182 kHz)
Poţi comunica pe R/T Pot comunica pe canalul R/T
QOC
(canalul 16)? (canalul 16)
Poţi comunica în 0.Olandeză;
Pot comunica în: 0.Olandeză;
1.Engleză; 2.Franceză;
1.Engleză; 2.Franceză; 3.Germană;
QOD 3.Germană; 4.Greacă; 5.Italiană;
4.Greacă; 5.Italiană; 6.Japoneză;
6.Japoneză; 7.Norvegiană;
7.Norvegiană; 8.Rusă; 9.Spaniolă
8.Rusă; 9.Spaniolă ?
Este navă adaptată pentru
recepţia selectivă a canalelor; Navă mea este adaptată pentru a
QOL dacă este aşa, care este primi apeluri selective,
semnalul/numărul apelului tău numărul/semnalul meu este
selectiv?
Pe ce frecvenţe poate fi găsită Navă mea poate căutată de frecvenţa
QOM
navă de apelul selectiv? selectivă
Poţi trimite pe orice frecvenţă de Pot trimite pe orice frecvenţă de
QOO
lucru? lucru
Care este numărul de Numărul de identificare al staţiei
QRA
identificare al staţiei? mele este
Care este distanţa dintre staţiile
QRB Distanţa dintre staţii este
noastre?
Care este autoritatea de
QRC Autoritatea mea de înregistrare este
înregistrare?
QRD De unde eşti? Sunt de loc din zona
Care este timpul estimat de
QRE Timpul meu estimat de sosire este
sosire?
Câte apeluri telefonice aţi
QRJ Am rezervat .. telefoane
rezervat?
Care este inteligibilitatea Inteligibilitatea semnalului este :
QRK semnalului meu pentru alte 1.proastă; 2.saracă; 3.acceptabilă;
staţii? 4.bună; 5.excelentă
QRL Eşti ocupat? Sunt ocupat cu .. te rog să nu mă
48
deranjezi
Transmisia ţi-a fost interferată:
Apar interferenţe în transmisia
QRM 1.deloc; 2.f.puţin; 3.moderat;
mea?
4.sever; 5.extrem
Sunt deranjat de zgomot : 1.deloc;
QRN Eşti deranjat de zgomot? 2.f.puţin; 3.moderat; 4.sever;
5.extrem
QRT Să nu mai trimit? Nu mai trimite
QRU Ai ceva pentru mine? Nu am nimic pentru tine?
QRV Eşti pregătit? Da sunt pregătit
Voi suna din nou la ora .. pe
QRX Când vei suna din nou?
frecvenţa ..
QRY Când este rândul meu? Rândul tău este
QRZ Cine mă sună? Eşti sunat de
QSL Poţi confirma recepţia? Confirm recepţia
QSM Repet ultima telegramă? Repetă ultima telegramă de la
Vei conecta fără taxă indicativul Voi conecta fără taxă indicativul de
QSP
de apel/numele ? apel/numele
Vei transmite pe frecvenţa … Voi transmite pe această frecvenţă
QSW
kHz/MHz (cu clasă de emisie) ? … kHz/MHz (cu clasă de emisie).
Ai un doctor la bord /sau altă Am doctor la bord /sau altă persoană
QSQ
persoană care să-l înlocuiască ? care să-l înlocuiască.
Vrei să transmit pe altă Schimbă transmisia pe frecvenţa
QSY
frecvenţă ? …(sau pe …kHz/MHz).
Am trimis …telegrame pentru ţine
QTC Câte telegrame ai trimis ? (sau pentru numele/indicativul de
apel).
Poziţia mea exactă este…
QTH Care este poziţia ta exactă ?
(latitudine/longitudine).
QTI* Care este drumul tău adevărat ? Drumul meu adevărat este… grade.
Viteza mea este… noduri.
QTJ* Care este viteza ta ?
Direcţia mea adevărată este …
QTL* Care este direcţia ta adevărata ?
grade.
QTM* Care este drumul tău magnetic ? Drumul meu magnetic este … grade.
Poţi comunica cu staţia mea prin Voi comunica cu voi prin Codul
QTQ Codul Internaţional de Semnale Internaţional de Semnale
(INTERCO)? (INTERCO).
QTR Care este ora bordului ? Ora bordului este …ore.
Ai în dotare semnale de
Am următoarele semnale/balize de
QUX navigaţie de urgenţă sau balize
avertizare…
de avertizare ?
49
Tabelul 10.3 Codurile Q – Urgenţă şi Siguranţă/Căutare şi Salvare

Codul Întrebarea Răspunsul sau Sfatul
Ai primit semnalul de siguranţă
Am primit semnalul de siguranţă trimis
b) QOE trimis de … (numele/indicativul de (numele/indicativul de apel).
de apel)?
Adâncimea estimată unde s-a
Care este adâncimea locului unde
QSE* produs naufragiul este de
s-a produs naufragiu ?
(în cifre şi unităţi de măsură).
Am procedat la salvare şi mă
Aţi procedat la operaţiunea de îndrept spre baza …
QSF*
salvare ? (cu … persoane, cer urgent
ambulanţă ).
… (numele/indicativul de apel) a
Ce a recuperat navă/avionul care a recuperat : 1…(numărul)
QTD*
efectuat salvarea? supravieţuitorilor; 2…epava; 3…
(numărul) cadavrelor.
Supravieţuitorii sunt … cer urgent
QTW* Care este starea supravieţuitorilor ?
…
Vă îndreptaţi spre locul Mă îndrept spre locul naufragiului
QTY* naufragiului; dacă da, când veţi şi mă aştept să ajung la ora …
sosi acolo ? (ora/data).
Conţinui cercetarea pentru …
QTZ* Continuaţi căutarea ? (avion, navă, supravieţuitorii unui
accident sau naufragiu).
Aţi primit semnalul de urgenţă Am primit semnalul de urgenţă
QUD trimis de … (numele/indicativul trimis de … (numele/indicativul de
de apel) ? apel) la ora…
Aţi primit semnalul de trimis de Am primit semnalul de pericol
QUE pericol (numele/indicativul de trimis de … (numele/indicativul de
apel) ? apel) la ora…
Pot reveni la programul de lucru Se poate reveni la programul
QUM
normal ? normal.
Către toate staţiile : toate navele
din vecinătatea mea sau a
punctului (latitudine/longitudine)
vă rog indicaţi-mi poziţia, drumul Poziţia mea, drumul adevărat şi
QUN
adevărat, viteza. viteza sunt …
Către o singură staţie: te rog
indică-mi poziţia drumul adevărat,
viteza.
Să caut: 1.avion; 2.navă;
Te rog caută: 1.avion; 2.navă;
3.supravieţuitori în vecinătatea
QUO* 3.supravieţuitori în vecinătatea
punctului…
punctului (latitudine/longitudine).
(latitudine/longitudine).
50
Tabelul 10.4 Transmiterea frecvenţelor în banda de 156-174 MHz pentru

staţii în Serviciul Maritim Mobil
Operaţii portuare Mişcarea navei
Frecvenţa de
Corespondenta
transmisie(MHz)
publica
canalului
Numărul
Navă- două două

Nota
o o
navă frecvenţa frecvenţe frecvenţa frecvenţe
Navă Staţie coastă
60 h 156.025 160.625 17 9 25
1 156.050 160.650 10 15 8
61 156.075 160.675 23 3 19
2 156.100 160.700 8 17 10
62 156.125 160.725 20 6 22
3 156.150 160.750 9 16 9
63 156.175 160.775 18 8 24
4 156.200 160.800 11 14 7
64 156.225 160.825 22 4 20
5 156.250 160.850 6 19 12
65 156.275 160.875 21 5 21
6 g 156.300 1
66 156.325 160.925 19 7 23
7 156.350 160.950 7 18 11
67 k 156.375 156.375 9 10 9
8 156.400 2
68 m 156.425 156.425 6 2
9 l 156.450 156.450 5 5 12
69 m 156.475 156.475 8 11 4
10 k 156.500 156.500 3 9 10
70 o 156.525 156.525 DSC pentru distress, siguranţa şi chemare
11 m 156.550 156.550 3 1
71 m 156.575 156.575 7 6
12 m 156.600 156.600 1 3
72 l 156.625 6
13 p 156.650 156.650 4 4 5
73 k 156.675 156.675 7 12 11
14 m 156.700 156.700 2 7
74 n 156.725 156.725 8 8
15 j 156.750 156.750 11 14 14
75 Banda de siguranţa 156.7625-156.7875 MHz
16 156.800 156.800 Distress, siguranţa şi chemare
76 Banda de siguranţa 156.8125-156.8375 MHz
17 j 156.850 156.850 12 13 13
77 156.875 10
18 f 156.900 161.500 3 22
78 156.925 161.525 12 13 27
19 f 156.950 161.550 4 21
79 fm 156.975 161.575 14 1
20 f 157.000 161.600 1 23
80 fm 157.025 161.625 16 2
21 f 157.050 161.650 5 20
81 157.075 161.675 15 10 28
22 f 157.100 161.700 2 24
82 157.125 161.725 13 11 26
23 157.150 161.750 5
83 157.175 161.775 16
51
Operaţii portuare Mişcarea navei

Frecvenţa de
Corespondenta
transmisie(MHz)
publica
canalului
Numărul
Navă- două două

Nota
o o
navă frecvenţa frecvenţe frecvenţa frecvenţe
Navă Staţie coastă
24 157.200 161.800 4
84 157.225 161.825 24 12 13
25 157.250 161.850 3
85 157.275 161.875 17
26 157.300 161.900 1
86 n 157.325 161.925 15
27 157.350 161.950 2
87 157.375 161.975 14
28 157.400 162.000 6
88 h 157.425 162.025 18
Date privind tabelul

Numerele din coloana navă-navă indică secvenţa normală de folosire a
canalelor de către staţiile mobile.
Numerele din coloana „operaţii portuare”, „mişcarea navei” şi
„corespondenţă publică” indică secvenţa normală de folosire a canalelor de către
staţiile de coastă. În unele cazuri, ar putea fi necesar să se evite anumite canale
pentru a preîntâmpina interferenţe dăunătoare între serviciile staţiilor de costă
învecinate.
Administraţia poate hotărî frecvenţele între nave, ale operaţiilor portuare şi
ale serviciului de manevră a navei în uzul aeronavelor şi elicopterelor, pentru a
comunica cu navele sau cu staţiile de coastă participante în operaţiunile de suport
predominant maritim, în condiţiile specificate de Regulamentele Radio.
Folosirea canalelor deschise corespondenţei publice trebuie să constituie subiect
prioritar de încheierea acordului între organele interesate.
Canalele enumerate, cu excepţia canalelor 6, 13, 15, 16, 17, 70, 75, 76 pot
fi, de asemenea, folosite pentru transferuri de date de mare viteză şi transmisiuni
fax, subiect prioritar de încheierea acordului între organele interesate (vezi nota o).
Excepţie făcând SUA, canalele enumerate, preferabil două canale
adiacente din seriile 87, 28, 88, cu excepţia canalelor 6, 13, 15, 16, 17, 70, 75, 76,
pot fi folosite pentru telegrafie cu printare directă şi transmisia datelor, subiect
prioritar la încheierea acordului între organele interesate.
Canalele cu două frecvenţe pentru operaţii portuare (18, 19, 20, 21, 22, 79,
80) pot fi folosite cu corespondenţa publică, subiect prioritar de încheierea
acordului între organele interesate.
Frecvenţa de 156,300 MHz (canalul 6) poate fi folosită, de asemenea,
pentru comunicaţii între nave şi aeronave angajate în operaţiuni de căutare şi
salvare. Staţiile de pe nave ar trebui să evite interferenţele dăunătoare ale
52
comunicaţiilor pe canalul 6 ca şi ale comunicaţiilor între aeronave, spărgătoare de

gheaţa şi nave de asistenţă în timpul iernii.
a) Canalele 60 şi 88 pot fi folosite ca subiect prioritar de încheierea
acordului între organele interesate.
b) Frecvenţele din tabel pot fi de asemenea, folosite pentru
radiocomunicaţii pe canale şi şenale navigabile, în concordanţă cu condiţiile
specificate în Regulamentele Radio.
c) Canalele 15 şi 17 pot fi, de asemenea, folosite pentru comunicaţii la
bordul navei, care furnizează putere efectivă ce nu depăşeşte 1 Watt şi constituie
subiect al Regulamentelor Naţionale ale Administraţiei răspunzătoare, când aceste
canale sunt folosite în apele teritoriale.
d) În afară de suprafaţa maritimă europeană şi Canada, aceste frecvenţe
(canalele 10, 67, 73) pot fi, de asemenea, folosite, dacă se cere, de către
administraţiile naţionale răspunzătoare pentru comunicaţii între nave, aeronave şi
staţii de coastă participante, angajate în operaţiuni de căutare şi salvare
coordonate, şi în operaţiuni antipoluare, în zonele locale în condiţiile specificate
în Regulamentele Radio.
e) Primele trei frecvenţe preferate în scopul indicat în nota (c) sunt de
156.450 MHz(canalul 9), 156.625 MHz (canalul 72) şi 156.675 MHz (canalul 73)
f) Aceste canale (68, 69, 11, 71, 12, 14, 74, 79 şi 80) sunt preferate
pentru serviciul de manevră a navei. Ele pot fi oricum folosite de serviciul de
operaţii portuare până la solicitarea serviciului de manevră a navei, dacă
dovedeşte că este necesar în orice împrejurare.
g) Acest canal (86), poate fi folosit ca un canal de chemare, dacă astfel de
canal este solicitat într-un sistem radiotelefonic automat, când un asemenea sistem
este recomandat de CCIR.
h) Acest canal (70) se foloseşte exclusiv la DSC pentru distress, siguranţă
şi chemare.
i) Canalul 13 este destinat pentru folosirea în întreaga lume,
comunicaţilor pentru siguranţa navigaţiei, în primul rând la comunicaţii pentru
siguranţa navigaţiei între nave. Poate fi, de asemenea, folosit la manevra navei şi
la serviciile de operaţiuni portuare, care fac subiectul regulamentelor naţionale
portuare.
SECŢIUNEA a 11-a
Procedurile NBDP (TELEX)
Operaţiunile Telex Maritim. Acoperă procedurile de telex în FM şi HF.
NBDP înseamnă Narrow Band Direct Printing (Imprimare directa în banda
îngusta) şi este folosit pentru transmiterea telex-urilor maritime. Uneori este
cunoscuta sub numele de Telegrafie cu Printare Directă.
Modurile de operare.
În funcţie de destinaţia mesajului sunt cunoscute 3 moduri de operare:
a) Modul ARQ (Automatic Request for Repeat): folosit pentru
comunicarea între 2 staţii. În acest mod Telexul receptor verifică grupurile de
coduri ce sosesc (reprezentate de primele 3 caractere) şi, dacă acestea sunt
corecte, cere expeditorului să trimită următoarele 3 caractere. Dacă un grup e
primit incorect, Receptorul va cere o repetare a ultimului grup.
b) Modul FEC (Forward Error Corector ): pentru comunicaţii de tipul
"All Stations", uneori cunoscute drept transmisii FEC (Broadcast FEC) sau FEC
colectiv. Acest mod este folosit, de exemplu, la trafic de tip Distress sau
transmisiuni de tip NAVTEX. Telexul aşteaptă ca fiecare caracter să se repete, şi,
dacă unul din cele două caractere se conformează codului corect, caracterul este
printat.
c) Modul SELFEC (Selective FEC): folosit pentru transmiterea de la o
staţie la alta, specificată. Modul este similar în operare modului B-FEC, dar este
folosit, în mod obişnuit, de o staţie de coastă pentru a transmite unei nave în port
al cărei transmiţător nu este disponibil.
Tehnici de operare:
Apelarea telex către staţiile de coastă poate fi făcută manual, introducând
numărul SELCALL al staţiei (de exemplu UK-3220) şi apoi introducând manual
frecvenţele de emisie şi de recepţie. În unele aparate este posibilă introducerea
canalului ITU pentru operare în frecvenţe (HF).
Când a fost stabilită legătura, pot fi folosite diferite coduri de comandă în
funcţie de scopul apelării sau de serviciul solicitat. Mai târziu, se va exemplifica
aceasta printr-o apelare telex directă către un abonat de la o staţie de coastă.
Apelări total automate pot fi executate în modul în care operatorul
selectează întâi staţia de coastă, dintr-o listă preprogramată, apoi selectează
mesajul dorit pentru a fi transmis şi apoi ora transmiterii. Aparatura selectează cel
mai bun canal şi transmite mesajul.
Cu terminale telex moderne, în mod obişnuit, se cataloghează staţiile cu
care e posibil ca nava să comunice, în mod frecvent, pentru ca apoi staţia dorită să
fie doar selectată dintr-o listă. În mod asemănător frecvenţele staţiilor sunt
catalogate şi echipamentul poate recomanda o frecvenţa bună, depinzând de
54
timpul zilei şi de calea semnalului. Manuale de folosire specifice fiecărei staţii pot
fi consultate pentru mai multe detalii.
Dacă este posibil, mesajul ar trebui pregătit dinainte, sau prin întipărirea
unei benzi de hârtie sau introducând în mesajul în memorie, cu terminalul Telex în
"Local Mode". Aceasta permite editarea mesajului înainte de a fi transmis.
Terminalele Telex moderne cu VDU şi memorie electronică pot oferi facilităţi de
editare excelente dar, înainte, o cantitate mică de hârtie trebuie folosită pentru a
pregăti, prepara şi trimite mesajul telex.
Formatul unui mesaj telex ar trebui, în general, să cuprindă următoarele
informaţii:
- Compania destinatară şi/sau numele adresei;
- Numele şi titlul iniţiatorului mesajului (expeditorului);
- Un nr. de referinţă a mesajului şi/sau subiectul apelării;
- Textul mesajului propriu-zis;
- NNNN codul de sfârşit al mesajului.
O parte a unei bune tehnici de comunicaţie constă în a alege cel mai bun
timp de expediere a unui mesaj telex şi, când se poate, să se ia în considerare
următorii factori:
- evitarea blocărilor (aglomerărilor) prin apelarea în afara orelor de vârf,
- diferenţa de ora locală, între navă şi abonat, pentru a evita orice
inconveniente şi întârzieri.
Proceduri de apelare:
Pentru a stabili o legătură cu o staţie de coastă, folosiţi următoarea
procedură:
- selectaţi canale de frecvenţă pereche, folosind lista ITU de Staţii de
Coastă sau publicaţii corespunzătoare naţional recomandate (unele staţii emit
semnale"Channel Free" în modul A1A/F1B, când canalul nu are activitate, cum ar
fi semnalul de identificare în codul MORSE, urmat de un semnal Telex);
- introduceţi numărul SELCALL al staţiei (ex 3220);
- indicaţi procedura de apelare NBDP în modul ARQ. Dacă apelul este
acceptat, ar trebui să primiţi semnalul de răspuns al staţiei (answerback)
(ex: Radio Portishead are answerback-ul 3220AUTU-G);
- trimiteţi semnalul de răspuns al staţiei navei (adesea aceasta se face
automat). Un exemplu de răspuns al unei staţii de navă este 45656GBLWX. Nava
primeşte apoi, de ex., o indicaţie dacă exista sau nu trafic rezervat pentru ea la
staţia de coastă, urmată de o invitaţie, trimisă ca un cod GA+? adică să continui
(GO AHEAD) operaţiunile de comunicare.
O dată ce legătura a fost stabilită, serviciul furnizat de staţia de coastă
poate fi accesată trimiţând un "Command Code" pentru serviciul cerut. O listă de
coduri standard de comandă este exemplificată în TABELUL S7-1.
O legătura telex către un abonat staţie de coastă ar folosi următorul cod:
55
DIRTLX (codul ţării) (nr. telex naţional)

Exemplu: DIRTLX 051426348+
unde: 051 = codul telex al ţării (ex. UK),
426348 = numărul naţional telex al abonatului,
+ = caracter ce termina nr. Telex şi iniţiază convorbirea.
După un schimb de mesaje de răspuns, şi după recepţia “MESSAGE”
codului MSG + , nava îşi stabileşte legăturile în trafic. De obicei, mesajele
prezentate vor fi selectate pentru transmitere urmând instrucţiunile telexului de pe
ecran, sau în cazul altor terminale, folosind hârtie telex. Oricum e posibilă scrierea
mesajului direct de la tastatură.
Pentru a deconecta legătura cu abonatul de la ţărm, operatorul ar trebui să
introducă codul KKKK. Staţia de coastă ar trebui să răspundă cu un grup
“data/ora” şi apoi durata convorbirii, urmat de o invitaţie să continue, adică
GA + ?.
Pentru a închide legătura cu staţia de coastă, operatorul ar trebui să
introducă codul BRK + şi să seteze Telexul în modul “STAND BY”.
Tabelul 11.1 Codurile de comandă telex
COD SEMNIFICAŢIE
AMV Mesaj ce trebuie trimis la AMVER (pag S8-9).
BRK Legătura radio ce va fi deconectată imediat.
Mesaj ce va fi înaintat de staţia de coastă, folosind facilităţile
DATA(nr.)
datei, către numărul indicat al abonatului PSTN.
FAX Mesaj ce va fi înaintat ca facsimil, via PSTN, către numărul
indicat al abonatului telefonic.
Mesajul conţine frecvenţa pe care nava execută recepţia
FREQ
(ascultă).
Lista facilităţilor disponibile ale sistemului. Este cerută
HELP
imediat.
ÎNF Informaţia e cerută imediat din baza de date a staţiei de coastă.
Legătura cu reţeaua ar trebui întreruptă, menţinând legătura
KKKK
radio, alte mesaje/comunicaţii ar trebui să urmeze imediat
Mesajul va fi salvat şi înaintat manual către o staţie dintr-o
MAN
ţară în care o legătura telex nu e disponibilă.
MED Urmează un mesaj medical URGENT.
MSG Mesajele ţinute de staţiile de coastă trebui trimise imediat.
E cerută legătura telex directă către multipli (cel puţin 2)
MULTLX (no 1);(no 2)
abonaţi telex.
MULTLXA Ca şi MULTLX, dar este cerut şi sfatul de livrare.
NAV Sunt cerute mesajele noi de avertizare de navigaţie.
OBS Mesaj meteo câtea organizaţia meteo potrivită.
OPR Este cerută conectarea printr-un operator manual de asistenţă.
Mesajul conţine şi poziţia navei; asigură automat transmiterea
POS şi recepţia mesajelor radio de către staţia de coastă; de ex.
pentru selectarea frecvenţei optime de trafic (pag S3-8) şi
56
COD SEMNIFICAŢIE
antene direcţionale.
RTL Mesajul va fi înaintat ca o scrisoare radiotelex.
RDL Reapelează ultimul număr telex indicat de DIRTLX.
Mesaj de servicii ce urmează să fie supus unei analize
manuale.
SVC
Retransmiterea unui mesaj emis anterior în modul FEC , în
RPT (identificator)
modul ARQ, mesajul specificat trebuie analizat folosind
identificatorul de mesaje potrivit.
Staţia navei cere un raport imediat al mesajului salvat şi
STA înaintat pe care l-a trimis. Mesajele individuale pot fi
caracterizate prin adăugarea unui identificator corespunzător.
Mesajul ce va fi transmis prin facilitatea de stocare şi trimitere
STS
a staţiei de coastă către o navă specificată, identificată
(SELLCALL/MMSI)
printr-un număr SELLCALL sau MMSI.
Mesaj ce va fi trimis vocal de staţia de coastă la numărul de
TEL (număr)
telefon indicat.
TGM Mesaj ce va fi transmis ca telegramă radio.
Mesajul trebuie trimis imediat la o instalaţie de stocare şi
TLX (număr)
înaintare la staţia de coastă.
Ca şi TLX, dar cu anunţ de livrare la nr. de telex indicat
TLXA (număr)
folosind proceduri normale ţărm-navă.
Informaţii despre tariful perceput de către staţia de coastă
TRF
(doar pentru servicii automate).
TST Este cerut un mesaj text (doar pt. staţiile automate).
Doar pentru folosire în caz de urgenţa – Staţia navei trebuie
URG conectată la un utilizator manual de asistenţă urgenţă (o
alarma sonora poate fi activată la staţia de coastă).
Mesajul e dictat de staţia de coastă la o căsuţa vocală
VBTLX (număr)
(voicebank).
WX Informaţiile despre starea vremii sunt solicitate imediat.
Coduri de servicii internaţionale telex şi abreviaţii

Lista de coduri de facilităţi şi abrevieri este exemplificată în Lista ITU de
STAŢII DE COASTĂ şi alte publicaţii editate de Administraţia Naţională.
Cele mai des folosite coduri sunt exemplificate în TABELUL S7-2.
Apeluri nerealizate (nereuşite) - în cazul unei încercări nereuşite de apelare
de la un terminal manual, un cod de semnale va fi recepţionat cu semnificaţia
explicată în Tabelul S7-2. Operatorul trebuie să ia în calcul aceasta informaţie
pentru a determina cum să procedeze în continuare.
Dacă semnalele OCC sau NC sunt returnate, atunci dificultatea poate fi
considerată temporară şi apelul poate fi reluat după ce se aşteaptă în jur de un
minut.
O aşteptare mai lunga de cinci minute este indicată dacă este primit codul
DER; terminalul abonatului apelat este indicat ca „deranjat” („out of order”).
57
Problema terminalului poate fi relativ minora, de exemplu, se înlocuieşte banda

sau hârtia de fax şi deci, problema va fi remediată în curând.
În orice caz, dacă apelurile următoare eşuează, atunci problema este mai
serioasă şi trebuie anunţată Autoritatea de Administrare a Telexurilor
(TELEX ENQUERY SERVICE). Dacă se primeşte unul din următoarele semnale:
ABS, NA, NP sau NCH, primul pas, ce trebuie executat, este să se verifice
numărul abonatului şi să se reîncerce apelarea. Dacă acelaşi semnal este returnat,
problema trebuie raportată la TELEX ENQUIRY SERVICE, deoarece este
improbabil ca problema să fie rezolvată în curând.
Tabel 11.2 Coduri şi abreviaţii pentru serviciul Telex
ABS Abonat absent/Echipament închis
ADD Va rugăm introduceţi numărul internaţional de telex
ANUL Delete!
BCT Apel de transmisie
BK Pauza
BMC Sfârşitul mesajului/Transmisie nerecepţionata/Mesaj anulat
CFM Va rugăm confirmaţi!
COL Repetiţie de caractere sau caractere amestecate/informaţie importanta
CRV Recepţionaţi bine/Recepţionez bine
DER Deranjat (postul)
DT Sunteţi în legătura cu postul solicitat/apelat
EXM Legătura întreruptă datorita epuizării hârtiei/ benzii la orice capăt (apelat/ apelat)
FMT Eroare de format
GA Continuaţi
IAB Răspuns invalid recepţionat de la staţia apelata
IMA Înştiinţare de mesaj de iniţiere
ÎNF Abonat apelat necontactabil/Sunaţi la serviciul de informaţii.
ITD Tranzacţia de iniţiere acceptată pentru livrare
ITL Transmit mai târziu
JDE Centrala închisă datorita sărbătorilor
LDE Lungimea maxima acceptată a mesajului a fost depăşită
MNS Minute
MOM Aşteptaţi un moment
MUT Mesaj transmis greşit
NA Legătura cu abonatul nu e realizata
NC Lipsă de circuit
NCH Numărul abonatului apelat a fost schimbat
NDN Notificare de ne-livrare
NI Nici o linie disponibila
NP Apelatul nu mai exista
58
NR Indicaţi nr. dumneavoastră de identificare/Nr. meu de identificare

OCC Abonat ocupat
OK Acceptat/Aprobat/Aprobaţi?
PPR Hârtie
R Recepţionat
RAP Te voi reapela
RDI Redirecţionat convorbirea
REF Referinţa a mesajului telex livrat, generata de o facilitate de conversie a mesajului
(CF) pentru interacţiuni Telex-Telex
REI Eroare la validarea adresei/ nu se primeşte răspuns
RPT Repetaţi/Repet
RSBA Se reîncearcă transmisia
SSSS Se schimba alfabetul
SUP Va rog
T or 5 Opriţi transmisiunea/Repetaţi până va faceţi înţeles
TAX Care este tariful?/Tariful este…
TEST Va rugăm trimiteţi un mesaj “test”
MSG
THRU Sunteţi în legătura cu o poziţie Telex
TMA Nr. maxim de adrese depăşit
TPR Teleprinter
MX Indicarea unei facilităţi de convorbire pentru interacţiune Telex-Telex
VAL Validaţi răspunsul
W Cuvinte
WRU Cine e?/Cine sunteţi?
XXX Eroare
X
SECŢIUNEA a 12-a
Scheme bloc de emiţătoare şi receptoare radio
folosite în echipamentele de comunicaţii maritime
Emiţătoare MA cu purtătoare
Schema bloc a unui astfel de emiţător este reprezentată în figura 1.3.
Oscilatorul local (OL) generează un semnal sinusoidal pe frecvenţa
f 01 = f e /n.
Pentru a asigura stabilitatea de frecvenţă impusă (+/- 10Hz) se folosesc
oscilatoare controlate de cristale de cuarţ sau sintetizoare de frecvenţă, care au la
bază tot un oscilator cu cuarţ.
Separatorul (SEP) are rolul de a oferi condiţii optime de lucru
oscilatorului, adică îi asigură o impedanţă de sarcină mai mare şi constantă.
ARF DE PUTERE
f01 MULT. nf01
SEP LANT ARF DE FR ETAJ FINAL
(putere mica) (xn) PREFINAL ARF M
f01
OL g(t) Ae
AJF
fe
CA
Fig. 12.1 Schema emiţătorului MA cu purtătoare

Amplificatoarele pe f 01 etaje ARF care funcţionează pe frecvenţă fixă cu
nivel mic la intrare.
Multiplicatorul de frecvenţă realizează o multiplicare a frecvenţei cu n.
Amplificarea de putere se realizează în două etaje: ARF prefinal şi final.
Pentru a asigura impedanţa de sarcină optimă etajului final se foloseşte un
circuit de adaptare (CA) cu antenă, se mai numeşte ATU.
Emiţătoare MA-PS
Schema bloc a acestui emiţător este dată în figura 1.4.
60
Specific este, de această dată, realizarea modulaţiei la nivele mici de

putere ale purtătoarei, deoarece la nivele mari suprimarea purtătoarei este practic
imposibilă.
ARF DE PUTERE
ARF +
nf01
SEP MULT.FR MOD ETAJ ARF
(xn) PREFINAL
FINAL
f01
OL Ae
g(t)
AJF
fe
CA
Fig. 12.2 Schema bloc a emiţătorului MA-PS

Emiţătoare MA-BLU
Schema bloc a emiţătorului folosind această metodă este prezentată în
figura 1.5.
Ca şi în cazul anterior, modulaţia se realizează la nivel mic, deoarece
modulatorul echilibrat realizează semnale MA-PS.
Filtrele folosite pot fi ceramice, fie realizate cu componente discrete.
61
OL
ARF
MOD. FTB1 SF1 FTB2 SF2 FTB3
echilibr. PUTERE
Ae
g(t) O2 O3
AJF f02 f03
fe
CA
Fig. 12.3 Schema bloc a emiţătorului MA-BLU

Emiţătoare MF
Emiţătoarele MF pot folosi:
a) metoda directă (adică modularea directă în frecvenţă a oscilatorului)
sau,
b) metoda indirectă (adică modularea în fază cu semnalul modulator
integrat)
Emiţător MF – folosind metoda directă
Schema bloc este prezentată în figura 5, unde rolul etajelor este în mare
cunoscut.
Limitatorul, ca şi la demodulatoarele MF, are rolul de a elimina variaţiile
nedorite ale amplitudinii, deoarece atât modulaţia, cât şi multiplicarea nu se pot
realiza în mod ideal.
Amplificatorul de putere poate fi realizat în clasă C, deoarece semnalele
MF au amplitudini constante (deci au randament bun).
62
MOD.MF f01
ARF + nf01
AJF OSC. SEP MULT.FR LIM. ARF
MF FINAL
(xn) Ae
g(t)
fe
FTJ DEM. CA
MF
CAF
Fig. 12.4 Schema bloc a emiţătorului MF folosind metoda directă

Controlul automat al frecvenţei (CAF)
Din cauză că semnalele MF se obţin prin acţionare directă asupra
oscilatorului, stabilitatea acestuia scade. Pentru ameliorare se introduce sistemul
CAF.
Receptorul superheterodină
Schema bloc a unui receptor superheterodină MA, cu simplă schimbare de
frecvenţă este prezentată în figura 1.7 iar în figura 1.8 un receptor superheterodină
MF.
RAA MU
A
DIF
CI ARF SF AFI DET AAF
OL DF
ACORD
CAF
Fig. 12.5 Schema bloc a unui radioreceptor superheterodină cu simplă schimbare

Semnificaţia notaţiilor este următoarea:
• OL – oscilator local (oscilator cu frecvenţă variabilă – VFO);
• CI – circuit de intrare;
• ARF – amplificator de radiofrecvenţă;
63
• SF – schimbător de frecvenţă (mixer);

• AFI – amplificator de frecvenţă intermediară;
• D – demodulator;
• DF – discriminator de frecvenţă;
• CAF – dispozitiv (circuit) pentru controlul automat al frecvenţei;
• RAA – circuit pentru reglajul automat al amplificării;
• AAF – amplificator de audiofrecvenţă;
• MU – dispozitiv (circuit) de muting – acord silenţios;
ARF SF AFI DET AAF
CAF ON/OFF
OL
DR FCAF DP
+/-Ucaf
SISTEM CAF
Fig. 12.6 Principiul CAF într-un receptor MA

• DR – dispozitiv de reglaj;
• FCAF – filtru CAF;
• DP - discriminator de fază.
SECŢIUNEA a 13-a
Prescurtarea claselor de emisie
Modurile de emisie sunt descrise cu următoarele coduri:
1) Primul simbol-tipul modulaţiei:
a) A - Bandă laterală dublă modulaţie în amplitudine;
b) H - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare
întreagă;
c) R - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare
redusă;
d) J - SSB. Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare
suprimată;
e) F - Modulaţie de frecvenţă;
f) G - Modulaţie de fază.
2) Al doilea simbol-tipul semnalului care modulează purtătoarea:
a) 1 – Un canal, semnal digital fără subpurtătoare;
b) 2 – Un canal, semnal digital care modulează subpurtătoare;
c) 3 – Un canal, semnal analogic.
3) Al treilea simbol –tipul informaţiei transmise:
a) A – Telegrafie - (Morse);
b) B - Telegrafie – (Telex, DSC, etc.);
c) C – Faximile;
d) E – Telefonie.
Exemple
Telefonie:
a) H3E – SSB Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare
întreagă (permisă numai pe 2182 kHz);
b) J3E – SSB Bandă laterală unică modulaţie în amplitudine purtătoare
suprimată;
c) F3E – Modulaţie de frecvenţă;
d) G3E – Modulaţie de fază.
Radiotelex şi DSC:
e) F1B – Salt de frecvenţă, al purtătoarei;
f) J2B – Salt de frecvenţă, al subpurtătoarei;
g) G2B–Modulaţie de fază, transmisii date modulaţia subpurtătoarei.
65
Fig. 13.1 Tipuri de modulaţie
Fig.13.2 Moduri de emisie

SECŢIUNEA a 14-a
Propagarea undelor radio
În procesul de propagare identificăm trei moduri principale: unda de
suprafaţă, unda directă şi unda ionosferică, iar spectrul frecvenţei radio utilizat
în comunicaţiile maritime se împarte în câteva benzi majore.
Benzi în MF:
a) 435 kHz – 526.5 kHz.,
b) 1600 kHz – 3800 kHz
Benzi în HF:
c) 4063 kHz - 4438 kHz (4 MHz band);
d) 6200 kHz - 6525 kHz (6 MHz band);
e) 8195 kHz - 8815 kHz (8 MHz band);
f) 12230 kHz - 13200 kHz (12 MHz band);
g) 16360 kHz - 17410 kHz (16 MHz band);
h) 18780 kHz - 19800 kHz (18/19 MHz band);
i) 22000 kHz - 22855 kHz (22 MHz band);
j) 25070 kHz - 26175 kHz (25 MHz band).
Benzi în VHF:
156 – 174 MHz
Tabel 14.1 Benzile de frecvenţă
Denumirea
Simbolul Banda de frecvenţe Lungimea de undă
benzii
Frecvenţă joasă LF 30 kHz to 300 kHz 10 km to 1 km
Frecvenţă medie MF 300 kHz to 3 MHz 1 km to 100 m
Frecvenţă înaltă HF 3 MHz to 30 MHz 100 m to 10 m
Frecvenţă foarte
VHF 30 MHz to 300 MHz 10 m to 1 m
înaltă
Frecvenţă ultra
UHF 300 MHz to 3 GHz 1 m to 10 cm
înaltă
Frecvenţă super
SHF 3 GHz to 30 GHz 10 cm to 1 cm
înaltă
Unda de suprafaţă
Unda de suprafaţă, se propagă în contact cu suprafaţa pământului sau a
mării, urmărind curbura suprafeţei. Distanţa unui canal sigur de comunicaţie
depinde de frecvenţă şi proprietăţile suprafeţei pe direcţia propagării undei.
Datorită conductivităţii foarte bune a apei de mare, atenuarea undei de suprafaţă
deasupra mării este foarte mică. Atenuarea undei de suprafaţă este mare pentru
lungimi de undă mici. Unda de suprafaţă este predominantă pentru frecvenţe
joase. Un fenomen important, ce afectează unda de suprafaţă, este difracţia,
ducând la schimbarea direcţiei de propagare. Difracţia este mare pentru lungimi
67
de undă mari. Distanţa unui canal sigur de comunicaţie depinde şi de puterea

emiţătorului.
Unda ionosferică
Partea superioară a atmosferei este constituită de câteva straturi ionizate
formând ionosfera. Legăturile la mare distanţă în HF în mare parte sunt rezultatul
uneia sau a mai multor reflexii de straturile ionizate. Procesul de ionizare în parte
superioară a atmosferei, din care decurge acest efect, este cauzat de Soare, evident
că densitatea ionizării va varia în decursul unei zile şi în decursul unui an.
Ciclul petelor solare, care durează aproximativ 11 ani influenţează aceste
comunicaţii. Furtunile ionosferice şi alte perturbaţii care pot apărea în timp în
cazuri extreme, pot provoca blocarea comunicării pentru câteva zile.
În general, când densitatea ionizării este mare, este necesară o frecvenţă
ridicată, iar când densitatea ionizării scade, o frecvenţă joasă.
Propagarea la distanţă a undelor radio pe HF este în principal rezultatul
reflexiei singulare sau multiple în zona ionizată.
Cele mai importante straturi pentru propagarea la distanţă ale undelor
radio sunt:
- stratul E la 120 km
- stratul F1 la 200 km
- stratul F2 la 300-400 km.
Noaptea şi în mijlocul iernii straturile F1 şi F2 se combină formând un
singur strat F la 250 km. Acesta este rezultatul recombinării gradate al ionilor şi
electronilor înapoi în moleculele de gaz atmosferic pe timpul nopţii.
Su b stratu l E se află stratul D, la o înălţime de 50-90 km, care are o
influenţă mai mică asupra propagării, mai mult ca un absorbant de unde radio,
decât a unui strat de reflexie. În gamele de frecvenţe VLF şi LF, stratul D este
suficient de reflexiv pentru a ghida semnalul între pământ şi partea inferioară a
stratului D, de-a lungul câtorva mii de km, cu atenuări minime.
Radiaţia solară, datorită căreia are loc ionizarea atmosferei, variază de la zi
la noapte şi de la anotimp la anotimp. Activitatea petelor solare are un efect mare
în nivelul ionizării. Nivelul activităţii petelor solare variază de-a lungul unui ciclu
de 11 ani, cu perioade de maximă ionizare atinse când numărul de pete solare este
maxim.
Comunicaţiile HF pot fi întrerupte de furtunile ionosferice pentru câteva
zile pe timpul erupţiilor de pe suprafaţa solară, care emit un şir de particule
încărcate cu energie foarte mare, care ocupă straturile ionizate, în special stratul F.
Furtunile ionosferice sunt, adesea, precedate de perturbaţii ionosferice
spontane când intensitatea ultravioletelor radiate de soare produc o ionizare
intensă la nivelul inferior al stratului D. Când au loc perturbaţiile ionosferice,
undele sunt absorbite de stratul D înainte de atingerea stratului superior sau sunt
reflectate pe o distanţă mult mai mică decât de obicei. Drept urmare comunicaţiile
la distanţe mari vor fi blocate. În condiţii normale, selectarea frecvenţei optime
68
pentru stabilirea şi menţinerea comunicării este bazată pe următoarele

consideraţii:
Frecvenţa maximă care este reflectată de ionosferă pe orice cale este
cunoscută ca MUF. MUF depinde de:
a) timpul zilei;
b) anotimp;
c) latitudine;
d) perioada ciclului de pete solare.
Pentru fiecare strat, cea mai înaltă frecvenţă maximă de folosire se obţine
când calea razei de acţiune părăseşte tangenţial pământul, astfel încât raza se
apropie stratul inferior sub un unghi cât mai oblic.
Aceasta corespunde cu o distanţă la pământ de 4000 km pentru propagarea
prin reflexie cu stratul F2 (calea 3) sau 2500 km pentru propagarea prin reflexie
cu stratul E (calea 2).
Orice rază ce părăseşte pământul sub un unghi mai mare (calea 1) va
penetra stratul şi nu va fi reflectată.
Când o rază este trimisă vertical, cea mai înaltă frecvenţă pentru care
reflexia are loc este denumită frecvenţă critică, f 0 . Această frecvenţă este mult
mai joasă decât MUF pentru unghiuri de incidenţă oblice şi respectă relaţia:
MUF = f o /cos a,
unde a este unghiul de incidenţă al razei cu stratul. La o frecvenţă mai înaltă decât
f 0 , undele vor penetra stratul şi se vor pierde, dar cu cât unghiul de radiaţie este
scăzut, cu atât va fi atins un unghi ce permite reflexia (numit unghi critic al
undei).
Fig. 14.1 Propagarea undei ionosferice

Unghiul critic al undei pentru un strat particular depinde de frecvenţa de
operare şi scade când frecvenţa creşte. Deci, distanţa creşte cu frecvenţa. MUF
reprezintă o limită care nu trebuie să fie depăşită.
69
Pentru orice tip de receptor radio frecvenţa optimă de lucru se află chiar
sub MUF (cea mai mare frecvenţă utilizabilă).
Cu reducerea frecvenţei cu care se operează, reflexia va avea loc în
straturile inferioare ale ionosferei. Totuşi, la altitudini mai mici, mai ales în stratul
D, energia din undă este absorbită, datorită ciocnirilor dintre moleculele din aer şi
electronii care sunt puşi în mişcare de unda radio. Efectul creşte la frecvenţe joase,
iar limita pentru orice tip particular este atinsă la cea mai joasă frecvenţă
utilizabilă, (LUF).
Fig.14.2 Exemplu de propagarea undei ionosferice şi a distanţelor de salt pentru

frecvenţele de 8 MHz şi 12 MHz.
În timp ce MUF este determinat doar de proprietăţile fizice ale ionosferei,
LUF mai depinde şi de puterea radiată şi de sensibilitatea receptorului şi poate fi
controlat prin echipamentul adecvat şi performanţa antenei.
O legătură radio HF poate fi realizată de către reflexii multiple între
ionosferă şi pământ. Absorbţia creşte cu fiecare reflexie, astfel încât reflexia
singulară este preferată. În practică, prima alegere a frecvenţelor ce pot fi folosite
pentru legături sigure este de 85% din MUF.
Absorbţia ionosferică este mai mică noaptea decât ziua, de aceea atenuarea
frecvenţelor HF joase este foarte puţin diferită de cea a frecvenţelor înalte pe
timpul zilei. Din moment ce noaptea pe o anumită cale MUF va fi mai puţin de
jumătate decât noaptea, înseamnă că pe timp de noapte comunicaţiile la distanţe
mari sunt posibil de menţinut în frecvenţe joase şi să se obţină rezultate bune.
Pentru o anumită cale, MUF este mai mare pe perioada lunilor de vară decât în
lunile de iarnă, dar în timpul furtunilor ionosferice, MUF poate deveni mult mai
redus pentru transmisii, în unele direcţii.
În planificarea traficului optim (sau funcţional) frecvenţial, pentru orice
perioadă de timp, anotimp, distanţă sau direcţie, este necesar a se lua în
considerare toate aceste variabile.
70
În orice moment, o cale de undă poate fi întâlnită pe canale într-o fereastră

mai jos de MUF, dar deasupra LUF. MUF este definit de condiţiile ionosferice
premergătoare, dar LUF este făcut pentru o combinaţie de căi şi performanţele
receptorului/antenei.
MUF poate fi prevăzut pe o perioadă lungă cu anumite limite. Variaţiile
MUF pot ajunge până la o treime mai joase sau mai înalte între limite normale, iar
în condiţii nefavorabile, MUF poate fi mai puţin de jumătate decât valoarea
prevăzută.
LUF este de obicei la jumătatea valorii MUF pentru echipament maritim
HF, dar aceasta poate varia considerabil.
În condiţii normale, fereastra de frecvenţe folosibile variază predictibil
după cum urmează:
a) pe timpul zilei, MUF este mai mare decât noaptea;
b) iarna, MUF sunt mai joase şi variază mai mult decât vara;
c) legături radio mai mici de 1000 km (600Mm) folosesc în mod
normal frecvenţe mai joase de 15 MHz;
d) legături radio mai mari de 1000 km folosesc frecvenţe mai mari de
15 MHz.
VLF
Unda radio urmează curbura suprafeţei pământului şi este cunoscută ca
undă de suprafaţă. Raza de acţiune este determinată de valoarea pierderii de
energie datorită pământului. Atenuarea undei de suprafaţă este minimă pe
suprafaţa mării şi maximă pe suprafeţele stâncoase, uscate sau deşerturi.
Semnalele VLF sunt bine reflectate de stratul D al ionosferei şi datorită
înălţimii acestuia, efectul net fiind al ghidului de undă pentru semnalele VLF
dintre suprafaţa terestră şi stratul D. Atenuarea semnalului este foarte scăzută
datorită acestor condiţii şi transmisia până la 12000 Mm devine posibilă.
Semnalele VLF pătrund marea la o adâncime de zeci de metri, făcându-le
foarte eficace pentru menţinerea comunicaţiilor cu submarinele. Dimensiunile
antenelor sunt mari.
71
Fig. 14.3 Straturile ionosferice

LF
La LF, propagarea undei de suprafaţă predomină ca şi VLF, dar, datorită
unei frecvenţe mai înalte, raza de acţiune este redusă, mai ales pe uscat; datorită
unei atenuări relativ mai mari ca efect a conductivităţii de proastă calitate a
pământului, lungimea de undă este redusă. Efectul ghidului de undă dintre
suprafaţa terestră şi stratul D este folosit în LF şi condiţiile sunt mai stabile decât
la VLF. Există şi o îmbunătăţire în ceea ce priveşte nivelul scăzut de zgomot la
LF. Indiferent, atenuarea undei este mai ridicată.
Razele de acţiune până la 2000 Mm sunt posibile la LF, acesta numai
datorită antenelor mari şi puterii transmiţătorului.
MF
De asemenea, emisiile MF depind de propagarea undelor de suprafaţă, dar
cu o micşorare a razei de acţiune, datorită efectului crescut al atenuării de către
pământ. În orice caz, propagarea undelor ionosferice începe să devină
semnificantă în MF, mai ales noaptea, când raza de acţiune creşte. Acesta poate fi
un efect negativ, datorat unei interferenţe reciproce între staţiile de aceeaşi
frecvenţă şi scăderea semnalului, cauzată de sosirea semnalelor la receptor pe
diferite căi, de la staţia de emisie.
O staţie de coastă poate realiza o acoperire bună cu unda de suprafaţă,
pentru canale radiotelefonice până la150 Mm şi 300 Mm pentru DSC/telex.
72
HF
Ionosfera se poate comporta ciudat uneori, recepţia fiind mai bună pe
direcţia navă-coastă, decât coastă navă, sau invers. Comunicarea este nesigură
uneori pe timpul apusului şi răsăritului.
Variaţia considerabilă a radiocomunicaţiei la HF este o consecinţă a
propagării semnalului, care este predominantă, undă ionosferică ziua şi noaptea.
O componentă a undei de suprafaţă mai există, dar se atenuează prea rapid ca să
fie folosită în comunicaţiile navale.
Starul D are un efect neînsemnat peste 4 MHz şi propagarea pe distanţă
lungă depinde de reflexia stratului E sau F. În general, banda mai înaltă folosită a
HF are o rază de acţiune mai mare. La o primă aproximare, cu cât frecvenţa este
mai înaltă, cu atât reflexia va fi mai mare şi astfel, va fi mai mare şi raza de
acţiune.
Propagarea pe o rază de acţiune mai mare este posibilă ca un rezultat a mai
multor reflexii dintre pământ şi ionosferă, chiar şi între straturile ionosferei.
Totuşi, aceste moduri de emisie sunt foarte diferite şi nu vor fi folosite în
comunicaţii navale internaţionale.
Pentru siguranţa comunicaţiilor, HF este recomandat să se folosească
frecvenţa cea mai înaltă, funcţie de lungimea legăturii radio, folosind o singură
reflexie. Unghiul cu care o undă radio întră în ionosferă este un factor important
pentru reflexia care se produce la o înălţime mai mică, pentru incidenţa oblică,
comparată cu incidenţa verticală .
Cea mai înaltă frecvenţă care poate fi folosită pentru a comunica prin
propagarea undelor în aer este cunoscută ca frecvenţa maxim utilizabilă, MUF.
Cât timp această frecvenţă plasează receptorul la limita distanţei de salt este mai
bine să se folosească o frecvenţă mai joasă de 0,85xMUF, denumită frecvenţă
optimă de trafic, cu scopul de a îmbunătăţi performanţele.
De exemplu, pentru a stabili comunicaţii cu Portishead Radio
(Marea Britanie) pe timpul zilei, se pot aplica următoarele:
a) 4MHz - Nordul Franţei,
b) 6MHz - Nordul Spaniei,
c) 8MHz - Nordul Africii,
d) 12MHz - Ghana,
e) 16MHz - Angola,
f) 22/25MHz - Africa de sud.
Noaptea, datorită schimbărilor în ionosferă, situaţia se schimbă: straturile
F1 şi F2 fuzionează şi înălţimile straturilor E şi F cad. Rezultatul general este de a
acoperi aceeaşi rază de acţiune. O legătură de la Portishead la Capetown, ziua este
posibilă la 22/25 MHz, iar noaptea sunt preferabile benzile de 12 MHz.
Când se transmite de la E la W, semnalul poate să treacă de la condiţiile pe
timpul zilei, la cele de pe timpul nopţii şi poate fi dificil să stabilim comunicaţii
73
efective. O strategie este de a estima banda de transmisie optimă, funcţie de

condiţiile de zi sau noapte, la punctul mediu al legăturii radio.
VHF şi peste acesta
Peste 50 MHz, mecanismul predominant de propagare este unda directă,
direcţia linia dreaptă sau linia orizontului.
Pentru comunicaţiile terestre, raza de acţiune depinde de înălţimile celor
două antene de recepţie şi transmisie.
Datorită efectului reflexiei undelor radio în troposferă, cauzat doar de
vaporii de apă, orizontul radio este mai mare decât orizontul optic cu un factor de
4/3. Luând în considerare acest factor, raza maximă de acţiune pe mare este dată
de formulele:
[
Raza în NM = 4 × T ( ft ) + R ( ft ) ]
[ ]
x x
Raza în NM = 2,22 × T (m) + R (m)

Raza în Km = 4,12 × [ T (m) + R ( m) ]
x x
x x
unde T x şi R x sunt înălţimile antenei de emisie, respectiv de recepţie, deasupra

nivelului mării, măsurate în picioare, (ft) sau metri (m).
Fig. 14.4 Distanţa de propagare între două staţii funcţie de înălţimea antenelor
SECŢIUNEA a 15-a
Exemple de proceduri de apelare
Odată ce a fost stabilită frecvenţa, operatorul trebuie să se asigure ca
iniţiind apelul, ar fi de preferat, să nu cauzeze interferenţe cu transmisii deja în
lucru. Dacă, din întâmplare, interferenţa are loc, atunci transmisia trebuie oprită.
Staţia care face cererea trebuie să-şi indice timpul necesar pentru a termina
transmisia de date.
Pentru comunicări navă-coastă, de obicei, nava este cea care stabileşte
legătura. Staţiile de coastă, cu informaţii pentru nave, îşi transmit semnalele sub
formă de liste de trafic care constau în nume şi call sign în ordine alfabetică, ale
navelor pentru care au date de transmis.
Listele de trafic sunt transmise la ore fixe. Din acest motiv, navele ar
trebui să monitorizeze staţiile locale pe MF/VHF şi/sau HF, după cum informaţia
este dată în Lista staţiilor de coastă şi publicaţiile naţionale autorizate.
Dacă, după nume sau call sign codul Q QTC este transmis, aceasta arată că
staţia de coastă are o telegramă pentru navă. La fel codul Q QRJ arată că este un
telefon pentru navă. În ambele cazuri, nava aşteaptă până la sfârşitul transmisiei şi
după aceea sună la staţia de coastă şi îşi cere noile informaţii.
Rapoarte transmise
De obicei, este necesar să se transmită un raport (TR) ca să informeze
staţia de coastă de prezenţa navei, când se intră în zona ei şi la intrarea sau ieşirea
din port. Un raport constă în numele şi call sign navei, cursul şi viteza ei şi, dacă
este posibil, destinaţia ei.
Etapele transmisiunii
(1) Când se iniţiază un apel unei staţii de coastă, pe frecvenţa 2182 KHz,
operatorul navei va indica motivul pentru care a apelat şi un canal principal pentru
traficul din zonă.
Tabel 15.1 Exemplu de apel
Article II. SINGAPORE RADIO (X3) Section 2.01 SINGAPORE RADIO (/X3)
THIS IS AICI ESTE
MUNDOGAS ATLANTIC (X3) MUNDOGAS ATLANTIC (X3)
CALL SIGN LIMA ECHO ECHO INDICAŢIVUL DE APEL LIMA ECHO
NOVEMBER ECHO NOVEMBER
I HAVE A TR FOR YOU ON CHANEL 23 AVEM UN APEL PENTRU VOI PE
CANALUL 23
OVER TERMINAT
Când se iniţiază un apel în VHF, nava ar trebui să indice pe ce canal va

avea loc comunicarea.
75
Dacă staţia care este apelată nu răspunde la apelul care este transmis de
trei ori la interval de 2 minute, atunci nava ar trebui să oprească transmisia pe o
perioadă de 3 minute.
Când răspunde la un apel, staţia de coastă poate cere navei să comute
imediat pe un canal principal, caz în care nava ar trebui să restabilească contactul
cu staţia de coastă. Dacă navei îi este dat un număr de ordine, nava ar trebui să
comute pe canalul indicat şi să aştepte să fie apelată de către staţia de coastă.
Odată contactul stabilit, numele sau call sign trebuie folosite numai o dată.
Când o staţie apelată este incapabilă să primească informaţii imediat, poate
să indice un timp de aşteptare, cu un motiv, dacă întârzierea depăşeşte 10 minute.
Când o staţie recepţionează un semnal fără să fie sigură de motivul pentru
care acesta a fost trimis, nu trebuie să răspundă până când semnalul nu este
repetat. Alternativ, dacă semnalul este transmis intenţionat pentru ea, dar staţia
apelată nu este sigură de unde vine semnalul, trebuie să răspundă imediat cerând
repetarea transmisiei.
Tabel 15.2 Cerere de repetare a transmisiei
STATION CALLING MUNDOGAS
STAŢIA APELEAZĂ MUNDOGAS ATLANTIC
ATLANTIC
PLEASE REPEAT YOUR CALL TE ROG REAPELEAZĂ
OVER TERMINAT
În timpul comunicărilor dintre nave şi staţiile de coastă, staţia de coastă
conduce convorbirea. În comunicarea dintre nave, nava apelată controlează
convorbirea.
Comunicarea la bord
Este făcută nominal pe canalele VHF 15 şi 17 sau pe UHF în benzile
dintre 450 ţi 479 MHz. Puterea emiţătorului este limitată la 1 W pe VHF şi 2 W
pe UHF. Apelurile ar trebui să ia forma următoarelor exemple:
Tabel 15.3 Exemplu de apel de la staţia de comandă (punte)
ATLANTIC ALPHA (or, BRAVO, ETC) (x3) ATLANTIC ALPHA (sau, BRAVO) (x3)
THIS IS AICI ESTE
ATLANTIC CONTROL (x3) ATLANTIC CONTROL (X3)
Tabel 15.4 Exemplu de apel către staţia secundară
ATLANTIC CONTROL (x3) ATLANTIC CONTROL (x3)
THIS IS AICI ESTE
ATLANTIC ALPHA (x3) ATLANTIC ALPHA(x3)
Serviciul de pilotaj
O navă care cere serviciul unui pilot trebuie să folosească următoarele
canale în ordinea preferinţei:
a) un canal VHF (de obicei un canal principal);
76
b) O frecvenţă principală MF R/T;

c) Frecvenţa de 2182 KHz pentru a cere o frecvenţă principală.
Comunicaţiile în port sunt restricţionate la acelea care au legătură cu
manevrarea navei în siguranţă, manevrarea operaţională şi, în caz de urgenţă,
siguranţa persoanelor.
Detalii specifice despre pilot şi alte servicii portuare şi frecvenţele pe care
acestea pot fi recepţionate sunt disponibile în publicaţiile editate de către
administraţia locală şi furnizorii de servicii.
Jurnalul radio conţine trei părţi.
Partea I conţine:
a) particularităţi ale navei;
b) metode pentru asigurarea garanţiei echipamentului incluzând detalii
despre firmele ce asigură aceste servicii;
Partea a - II –a conţine:
a) detalii despre personalul radioului;
b) numele persoanei responsabile de comunicarea de pericol. Acesta
trebuie să fie licenţiat în folosirea GMDSS-ului.
Partea a - III –a conţine înregistrarea activităţii care trebuie să includă:
a) mesaje de pericol, comunicări de urgenţă şi de siguranţă incluzând
date, ore, staţii implicate şi poziţia lor,
b) o înregistrare de incidente importante; defectarea echipamentului,
pierderea comunicaţiilor, condiţii nefavorabile, interferenţe produse de alţii, alte
incidente semnificative (probleme de încărcare sau neprimirea informaţiilor);
c) discontinuitatea şi rezumarea supravegherii la intrările şi ieşirile din
port;
d) detalii despre teste/controale zilnice, săptămânale, lunare, la baterii,
alimentarea de curent şi starea instalaţiilor radio. Acestea ar trebui făcute de o
persoană desemnată .
Comunicaţiile de pericol şi altele de acest fel, primite ca informaţie brută
prin NAVTEX, SATCOMMS (EGC), TELEX sau DSC, trebuie puse în fişier şi
păstrate în ordinea datelor.
Avertismentele despre vreme şi navigaţie primite de la staţii ar trebui
notate, dar nu şi păstrate.
Comandantul ar trebui să inspecteze jurnalul şi să semneze raportul zilnic.
Jurnalul trebuie păstrat pe punte.
77
Tabel 15.5 Exemplu de jurnal radio

Frecvenţa
Data/ora Staţia Comunicări sumare, teste, canalului
Staţia de la
(UTC) pentru remarci sau
satelitului
DSC, baterii, imprimante
25.4.94
care satisfac verificările
1200 Poziţia 49.26N 031.15W
1205 cart 2187.5
Alerta DSC 232000124 la
ora 11.00 în poziţia
1205 CQ 232000124 2187.5
50.23N, 033.05W
nealocat H3E
Două tonuri de alertă
1210 2182
primite
Ajutor Fulani/VWSB
232000124 poziţia
50.46N 032.34W în
coliziune cu navă
1211 Ajutor Fulani 21832
necunoscută şi ne
scufundăm. Cerem ajutor
imediat 18 persoane la
bord.
1211 232000124 Sea spirit R. Mayday 2182
1211 232000124 Author r. Mayday 2182
1212 232000124 WKLA r. Mayday 2182
Poziţia? 6 mile relevment
1215 Fulani Sea Spirit 0720 ETA 20 minute- 2182
asistenţă
1216 Fulani Author Poziţia-9 mile sud ETA 2182
35 minute-asistenţă
1218 Fulani WKLA Poziţia-25 mile SW ETA 2182
2ore n-a fost cerut
1220 Staţie de Navă Legătura cu staţia de Sat/DSC
coastă proprie coastă
Ajutor 1226 UTC
1225 CQ Fulani 2182
Seelonce Feence
1226 Încheiat cartul 2187.5
78
Exerciţii
Tabel 15.6 Exemplu de exerciţiu
SINGAPORE RADIO(x3) SÎNGAPORE RADIO (x3)
THIS IS AICI ESTE
MUNDOGAS ATLANTIC (x3) MUNDOGAS ATLANTIC (x3)
CALL SIGN LIMA ECHO ECHO APEL PROPRIU LIMA ECHO ECHO
NOVEMBER NOVEMBER
HAVE A TRAND A LINK FOR YOU AVEM UN APEL PENTRU VOI
CHANNEL 16 PLEASE CANALUL 16 VĂ ROG
OVER TERMINAT
Staţia de coastă va răspunde printr-una din variantele:
a)
Tabel 15.7 Exemplul 1 de răspuns
MUNDOGAS ATLANTIC MUNDOGAS ATLANTIC
THIS IS SINGAPORE RADIO AICIESTE SINGAPORE RADIO
ROGER RECEPŢIONAT
CHANGE TO CHANNEL 27 SCHIMBĂ PE CANALUL 27
OVER TERMINAT
b)
Tabel 15.8 Exemplul 2 de răspuns
MUNDOGAS ATLANTIC MUNDOGAS ATLANTIC
THIS IS SINGAPORE RADIO AICI ESTE SINGAPORE RADIO
ROGER RECEPŢIONAT
CHANGE TO CHANNEL 27 SCHIMBĂ PE CANALUL 27
STANDEY YOU ARE TURN NUMBER
SCHIMBĂ PE NUMĂRUL DOI
TWO
OVER TERMINAT
Atunci răspunsul va fi: RECEPŢIONAT, ne mutăm pe canalul de lucru.
Când suntem pe canalul 27, sună staţia de coastă spunând:
Tabel15.8 Exemplu de răspuns al staţiei de coastă pe canalul 27
SINGAPORE RADIO (x3) SINGAPORE RADIO (x3)
THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC (x3) AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC(x3)
HOW DO YOU ARE READ ME CUM MĂ RECEPŢIONEZI
OVER RECEPŢIONAT
Când staţia de coastă cere raportul, răspunde:
79
Tabel 15.9 Răspunsul staţiei de coastă când cere răspunsul

SINGAPORE RADIO SINGAPORE RADIO
THIS IS MUNDOGAS ATLANTIC AICI ESTE MUNDOGAS ATLANTIC
MY TR BEGINS ÎNCEP RAPORTUL
CALL SIGN LIMA ECHO ECHO SEMNAL PROPRIU LIMA ECHO ECHO
NOVEMBER NOVEMBER
I AM ÎN POSITION… SUNT ÎN POZIŢIA…
BOUND FOR… RĂMÂN PENTRU…
END OF MY TR SFÂRŞITUL RAPORTULUI
OVER TERMINAT
Staţia de coastă confirmă primirea raportului şi dacă este cerută o legătură
telefonică, va cere numărul de telefon. Atunci răspundeţi:
Tabel 15.10 Răspunsul la cererea staţiei de coastă pentru o legătură telefonică
MY LINK CALL NUMBER IS… NUMĂRUL MEU DE REŢEA ESTE…
I SAY AGAIN… REPET…
MY ACCOUNTING CODE CODUL MEU ESTE (e.g., NOVEMBER
(e.g., NOVEMBER OSCAR ZERO ONE) OSCAR ZERO ONE)
OVER TERMINAT
Staţia de coastă poate da instrucţiuni pentru aşteptare în timp ce se
conectează şi va răspunde că apelul a fost conectat, reciteşte numărul de telefon
(N.B.: numărul de telefon ar trebui verificat înainte de a fi făcută legătura), şi dă
instrucţiunea CONŢINUAŢI. Atunci răspunsul este:
Tabel 15.10 bis Răspunsul la instrucţiunea CONTINUAŢI
ROGER GOING AHEAD RECEPŢIONAT MERG ÎNAINTE
(Acum are loc apelul)
Când apelul s-a terminat, informează staţia de coastă astfel:
Tabel 15.11 Informarea staţiei de coastă că apelul s-a terminat
THAT IS THE END OF MZ LINK CALL AICI SE TERMINĂ APELUL MEU
OVER TERMINAT
Atunci staţia de coastă răspunde dând detalii despre durata apelului care ar
trebui să fie confirmat de terminarea acestuia.
80
Tabel 15.11 bis Răspunsul staţiei de coastă la informare

I AGREE 3 MINUTES SUNT DE ACORD ÎN 3 MINUTE
I HAVE NO FURTHER TRAFIC, THANK NU MAI AM DE TRANSMIS
YOU INFORMAŢII, MULŢUMESC
AUT TERMINAT
Detaliile despre apel ar trebui, după aceea, să fie înregistrate
(jurnalul radio poate fi folosit pentru exerciţii deşi, în practică sistemele
computerizate sunt deseori folosite pentru a înregistra detalii despre apelurile
taxabile).
Staţia de coastă poate anunţa lista de informaţii pe canalul 16.
Tabel 15.12 Anunţarea listei de informaţii
ALL STATION (x3) TOATE STAŢIILE (x3)
THIS IS SINGAPORE RADIO (x3) AICI ESTE SINGAPORE RADIO (x3)
LISTEN FOR MY TRAFIC LIST ON ASCULTAŢI LISTA DE DATE PE
CHANNEL 24 CANALUL 24
STANDBY AŞTEPTAŢI
Atunci schimbi pe frecvenţa de emisie, primeşti lista şi notezi informaţia
în jurnal.
SECŢIUNEA a 16-a
Sistemul de identificare automată (AIS/SIA)
Obligativitatea internaţională a deţinerii SIA este conţinută în
regulamentul SOLAS. Convenţia SOLAS cere ca SIA să intre în dotarea unor
anumite tipuri de nave pe parcursul unei perioade de implementare între 1 iulie
2002 şi 1 iulie 2008. În plus, anumite tipuri de vase (de exemplu navele militare,
navele auxiliare şi navele deţinute/operate de stat) nu sunt obligate să fie dotate
cu SIA. De asemenea, vasele mici (de exemplu navele de agrement sau de
pescuit) şi alte câteva nave sunt scutite de a purta SIA. Mai mult, navele dotate
cu SIA pot avea echipamentul închis. Utilizatorii trebuie să aibă întotdeauna în
vedere că informaţiile oferite de SIA ar putea să nu ofere o imagine completă
sau corectă asupra traficului din vecinătatea lor. Indicaţiile, din acest
document, asupra limitărilor inerente ale SIA şi a folosirii lor în situaţii de
evitare a coliziunii, trebuie, aşadar, luate în considerare.
16.1 Obiectivele SIA
SIA îşi propune să sporească: siguranţa vieţii pe mare, siguranţa şi
eficienţa navigaţiei, protecţia mediului maritim. Regulamentul SOLAS impune
ca SIA să schimbe informaţii atât între nave, cât şi cu staţii amenajate la coastă.
Aşadar, scopul SIA este să ajute în identificarea navelor, să asiste în urmărirea
ţintelor, să simplifice schimbul de informaţii (de exemplu să reducă protocolul
verbal obligatoriu între nave) şi să asigure informaţii suplimentare pentru a spori
pregătirea pentru anumite situaţii.
În general, datele primite via SIA vor spori calitatea informaţiilor puse
la dispoziţia ofiţerului de cart, indiferent dacă acesta se află într-o staţie de
supraveghere de coastă sau la bordul unei nave. SIA tinde să devină o sursă
utilă de informaţii suplimentare celor oferite de sistemele de navigaţie
(inclusiv de radar) şi, deci, o “unealtă” importantă pentru sporirea pregătirii
utilizatorilor care se confruntă cu situaţii de trafic intens.
16.2 Descrierea SIA
Părţi componente
În general un SIA este alcătuit din:
 antenă
 un emiţător VHF
 două receptoare multicanal VHF
 un receptor pe canalul 70 VHF
 un calculator
 un sistem de poziţionare (GNSS)
82
 interfeţe pentru dispozitivele de determinare a drumului şi a vitezei şi pentru

alţi senzori
 interfeţe pentru radar (ARPA), sisteme de hărţi electronice (ECS/ECDIS) şi
sisteme de navigaţie integrate (INS)
 un test intern (BIIT)
 display compact şi tastatură pentru introducerea şi extragerea datelor.
Fig.16.1 Principiul de transmitere al semnalelor in AIS

Descrierea tehnică
SIA operează, în primul rând, pe două canale VHF (161,975 MHz;
162,025 MHz). În regiunile unde aceste canale nu sunt disponibile, SIA (AIS)
poate schimba automat pe alte canale alternative.
Capacitatea protocolului cerut conform standardelor IMO ajunge la un
minim de 2000 de diviziuni de timp pe minut. Standardul tehnic ITU pentru SIA
universal asigura 4500 de diviziuni de timp pe minut. Modul de transmisie este
bazat pe un principiu numit (S)TDMA, ce permite sistemului să fie supraîncărcat
cu 400-500% şi încă să asigure aproape 100% puterea de transmisie pentru
comunicaţii navă-navă, într-o rază de 8-10 Mm. În cazul supraîncărcării
sistemului, numai ţintelor îndepărtate li se va cere să renunţe, pentru a da
prioritate ţintelor apropiate care sunt o grijă principală pentru operaţiunile SIA
navă-navă. În practică, capacitatea sistemului este nelimitată, permiţând unui
număr mare de nave să comunice în acelaşi timp.
83
SIA asigură:
 un test intern (BIIT) ce rulează continuu sau la intervale mici
 monitorizarea datelor disponibile
 un mecanism de detecţie a erorii la datele transmise
 un mecanism de detecţie a erorii la datele primite
Conexiuni
 Conexiunea SIA la display-ul extern al sistemelor de navigaţie.
SIA (AIS) se poate conecta la un display dedicat SIA, de preferinţă la un
display grafic mare sau la un sistem de navigaţie existent cum ar fi radar sau
ESC/ECDIS, dar, în ultima variantă, doar ca parte a unui sistem de navigaţie
integrat.
 Conexiunea SIA la echipamente de navigaţie portabile externe.
A devenit o practică obişnuită ca piloţii să aibă propriul echipament
portabil de navigaţie, pe care îl poartă cu ei. Asemenea dispozitive pot fi conectate
la echipamentele SIA afişând ţintele primite.
 Conexiunea SIA (AIS) la dispozitive de radiocomunicaţie la mare distanţă.
SIA (AIS) are o interfaţă cu două ieşiri pentru a se conecta la echipamente
de radiocomunicaţie la mare distanţă.
Funcţionare
SIA poate detecta navele aflate în aria de acoperire VHF/MF după
cotituri şi în spatele insulelor, dacă înălţimile nu sunt prea mari. O valoare
aproximativă se poate estima la 20 – 30 Mm în funcţie de înălţimea antenei.
Cu ajutorul staţiilor repetitoare, aria de acoperire, atât a navelor, cât şi a staţiilor
de supraveghere a traficului (VTS) poate fi îmbunătăţită.
SIA naval:
 transmite continuu datele navei proprii către alte nave sau staţii de
supraveghere a traficului (VTS)
 recepţionează continuu datele altor nave sau staţii de supraveghere a
traficului (VTS)
 afişează aceste date
Cu display compact şi tastatură, SIA ar trebui să fie capabil să opereze ca
sistem de sine stătător. Un display grafic sau integrarea display-ului SIA în alte
dispozitive cum ar fi INS, ECS/ECDIS sau radar (ARPA), va creşte semnificativ
eficacitatea sistemului. Când este utilizat cu un afişaj grafic corespunzător,
SIA poate furniza informaţii rapid, automatizat, prin calcularea CPA şi a
TCPA din informaţiile de poziţie transmise de ţinte.
84
Fig. 16.2 Ilustrarea principiului de organizare şi funcţionare al SIA

Informaţiile de la un SIA sunt transmise continuu şi automat, fără
intervenţia ofiţerului de cart (OOW). O staţie de coastă a sistemului poate
solicita informaţii actualizate de la o anumită navă, prin “apelarea” acesteia,
sau alternativ, prin apelarea tuturor navelor dintr-o zonă geografică.
Totuşi, staţia de coastă poate doar să mărească frecvenţa rapoartelor trimise de
o navă, nu şi să o micşoreze.
INFORMAŢIILE SIA TRANSMISE DE NAVE
Conţinutul datelor
Informaţiile AIS transmise de o navă sunt de trei tipuri:
 informaţii fixe sau statice, care se introduc în SIA la instalare şi necesită
să fie schimbate doar dacă nava îşi schimbă numele sau suferă o
transformare majoră de la un tip de navă la altul;
 informaţii dinamice, care, separat de informaţiile de navigaţie, se
actualizează automat de la senzorii navei conectaţi la SIA;
 informaţii legate de voiaj, care ar putea necesita introducerea şi
actualizarea manuală pe timpul voiajului.
Detalii despre informaţiile amintite mai sus sunt date în tabelul 1.
Datele sunt trimise automat la diferite perioade de actualizare:
 informaţiile dinamice depind de viteză şi schimbări de drum (tabelul 2);
85
 informaţiile statice şi cele legate de voiaj – la fiecare 6 minute sau la

cerere (SIA răspunde automat fără intervenţia utilizatorului).
Mesaje scurte de siguranţă
Mesajele scurte de siguranţă sunt stabilite pentru mesaje text cu format
liber adresate fie unei destinaţii specifice (MMSI) sau tuturor navelor din zonă.
Conţinutul lor trebuie să fie referitor la siguranţa navigaţiei, de exemplu, un
iceberg observat sau o baliză care nu este la post. Mesajele trebuie menţinute cât
mai scurte posibil.
Sistemul permite până la 158 caractere pe mesaj, dar, cu cât este mai
scurt, cu atât va găsi mai uşor spaţiu liber pentru transmitere. În prezent, aceste
mesaje nu sunt standardizate mai mult, pentru a lăsa deschise toate posibilităţile.
Confirmarea utilizatorului ar putea fi cerută în cazul unui mesaj text.
Mesajele scurte de siguranţă sunt doar un mijloc adiţional de transmitere
a informaţiilor pentru siguranţa maritimă (MSI). În timp ce importanţa lor
nu trebuie subestimată, folosirea unor astfel de mesaje nu înlătură nici una
din cerinţele GMDSS.
Operatorul trebuie să asigure că afişează, ia în consideraţie mesajele
de siguranţă primite şi trebuie să trimită o confirmare, dacă acest lucru este
solicitat.
Conform regulamentului SOLAS comandantul oricărei nave care
întâlneşte gheţuri periculoase, o epavă periculoasă, sau alte pericole clare de
navigaţie este obligat să comunice informaţiile, prin toate mijloacele, către navele
din zonă şi către autorităţile competente.
În mod normal, acest lucru se face prin comunicaţii verbale VHF însă,
„prin toate mijloacele” implică folosirea suplimentară a mesajelor scurte
SIA, care au avantajul că diminuează dificultăţile de interpretare, în special
la notarea poziţiei corecte.
Confidenţialitatea
La introducerea manuală a oricăror date, trebuie avută în vedere
confidenţialitatea acestor informaţii, în special când acordurile
internaţionale, regulile sau standardele stipulează acest lucru pentru
protecţia informaţiilor de navigaţie.
Activarea
SIA ar trebui să opereze când navele sunt în marş sau la ancoră.
Dacă comandantul consideră că funcţionarea continuă a SIA poate compromite
siguranţa sau securitatea navei sale, SIA poate fi închis. Acest lucru e posibil în
zonele de navigaţie unde este activă pirateria şi jaful armat. Acţiuni de acest gen
ar trebui întotdeauna înregistrate în jurnalul de bord, precum şi motivul lor.
86
Comandantul ar trebui, totuşi, să repornească SIA imediat ce sursa pericolului a

dispărut.
Dacă SIA este închis, datele statice şi cele legate de voiaj rămân memorate.
Repornirea se face prin comutarea alimentării la unitatea SIA. Datele proprii ale
navei vor fi transmise după o perioadă de iniţializare de două minute. În porturi,
operarea SIA trebuie făcută în concordanţă cu cerinţele portului.
Introducerea manuală a datelor
Ofiţerul de cart trebuie să introducă manual următoarele date, la
începutul voiajului şi de fiecare dată când intervine o schimbare, folosind o
interfaţă de tip tastatură:
 Pescajul navei
 Încărcătura periculoasă
 Destinaţia şi timpul estimat până la sosire (ETA)
 Planul voiajului (punctele de tranzit)
 Situaţia corectă a navigaţiei
 Mesaje scurte de siguranţă.
Verificarea informaţiilor
Pentru a asigura corectitudinea şi actualizarea informaţiilor statice, ofiţerul
de cart trebuie să verifice datele ori de câte ori este nevoie. Acest lucru trebuie
făcut cel puţin o data la fiecare voiaj sau, pentru voiaje mai mari, o dată pe lună.
Datele pot fi schimbate numai cu acordul comandantului.
Ofiţerul de cart trebuie, de asemenea, să verifice periodic următoarele
informaţii dinamice:
 poziţia conform WGS-84
 viteza deasupra fundului
87
 informaţii provenite de la senzorii proprii

După activarea sistemului, se lansează automat un test intern (BIIT).
În cazul unei defecţiuni este activată o alarmă şi este oprită transmisia.
Totuşi, calitatea şi acurateţea datelor produse de senzorii navei pentru SIA
nu vor fi verificate cu ajutorul testului intern înainte de a fi transmise către alte
nave sau staţii de coastă. Nava trebuie, aşadar, să facă verificări periodice pe
timpul voiajului pentru a asigura corectitudinea informaţiilor care sunt transmise.
Perioada de repetiţie a acestor teste trebuie sporită în zonele costiere.
SIA asigură date care pot fi afişate pe un display compact sau pe orice
dispozitiv cu display compatibil.
Display-ul compact
Display-ul compact nu poate afişa mai puţin de trei linii de date: direcţia,
distanţa şi numele unei nave selectate. Alte informaţii ale navei pot fi afişate prin
deplasarea informaţiilor pe orizontală dar deplasarea drumului şi distanţei nu este
posibilă. Deplasarea informaţiilor
pe verticală va arăta toate
celelalte nave cunoscute de SIA.
Display-ul grafic
Unde informaţiile SIA
sunt folosite cu un display grafic,
sunt recomandate următoarele
tipuri de ţinte pentru display:
 Ţintă puţin cunoscută –
indică numai prezenţa unei nave
dotate cu SIA, într-un anumit loc.
Nu sunt prezentate informaţii adiţionale până când nu este activată, pentru a evita
supraîncărcarea.
 Ţintă activată – dacă utilizatorul doreşte să afle mai multe despre mişcarea
unei nave, trebuie doar să acţioneze nava, astfel că display-ul arată imediat:
 un vector (viteza şi drumul deasupra fundului)
 direcţia navei
 viteza de giraţie (dacă este disponibilă) pentru a arăta schimbările de drum
ale navei.
 Ţintă selectată – dacă utilizatorul doreşte informaţii detaliate ale unei ţinte
(activată sau puţin cunoscută), o poate selecta. Datele primite, ca şi valorile
calculate ale CPA şi TCPA, vor fi arătate într-o fereastră alfa-numerică.
Informaţiile specifice de navigaţie vor fi indicate, de asemenea, în câmpul de date
alfa-numeric şi nu direct cu ţinta.
88
 Ţintă periculoasă – dacă este calculat ca o ţintă SIA (activată sau nu) să
treacă la limita CPA şi TCPA prestabilită, va fi considerată şi afişată ca o ţintă
periculoasă şi va începe alarma.
 Ţintă pierdută – dacă semnalul unei ţinte SIA, la distanţă mai mică decât
cea setată, nu este recepţionat, va apărea simbolul de ţintă pierdută în dreptul
ultimului punct în care a fost “văzută” şi se va da alarma.
Ofiţerul de cart (OOW) ar trebui să fie atent ca alte nave, în special navele
de agrement, cele de pescuit, navele militare şi unele staţii de coastă, inclusiv
centrele serviciului de trafic al navelor (VTS), ar putea să nu aibă în dotare SIA.
Ofiţerul de cart trebuie să aibă tot timpul grijă că alte nave dotate
obligatoriu cu SIA pot opri sistemul în anumite împrejurări la ordinul
comandantului.
Cu alte cuvinte, se poate ca informaţiile date de SIA să nu fie o imagine
completă a situaţiei din jurul navei.
Utilizatorii trebuie să fie conştienţi că trasmiterea de informaţii eronate
implică un risc atât altor nave, cât şi navei proprii. Utilizatorii rămân responsabili
pentru toate informaţiile introduse în sistem şi pentru informaţiile adăugate de
senzori.
Acurateţea informaţiilor primite de SIA este la fel de bună ca cea a
informaţiilor transmise.
Ofiţerul de cart trebuie să ştie că, configurarea sau calibrarea incompletă a
senzorilor navei (poziţie, viteză, drum) pot duce la trasmiterea de informaţii
incorecte. Informaţiile incorecte despre o navă afişate pe consola altei nave pot
duce la confuzii periculoase.
Dacă nu este instalat nici un senzor sau dacă senzorul eşuează în redarea
datelor, SIA transmite automat mesajul “nu este disponibil”. Nu ar fi prudent ca
ofiţerul de cart să considere că informaţia primită de la altă navă este de o calitate
şi o acurateţe comparabilă cu cea disponibilă pe nava proprie.
Utilizarea SIA pentru evitare a coliziunii
Este recunoscută posibilitatea ca SIA să fie folosit ca dispozitiv
anticoliziune şi poate fi recomandat ca un astfel de dispozitiv, la timpul potrivit.
Cu toate acestea, datele SIA pot fi folosite pentru a ajuta în luarea deciziei,
în cazul evitării coliziunii. Când SIA este folosit în modul navă-navă în scopul
anticoliziune, următoarele sfaturi trebuiesc luate în calcul:
 SIA este o sursă adiţională de informaţii de navigaţie. Nu înlocuieşte, dar
suportă, sistemele de navigaţie cum ar fi radarul cu urmărire a ţintei şi VTS.
 folosirea SIA nu scuteşte ofiţerul de cart de responsabilitatea de a se supune
în orice clipă COLREG.
Utilizatorul nu ar trebui să se bazeze pe SIA ca unic sistem de informaţii,
ci ar trebui să se folosească de toate informaţiile de siguranţă relevante
disponibile.
89
Fig. 16.3 Conexiunea dintre AIS şi echipamentele electronice de navigaţie

Folosirea SIA la bordul navei nu doreşte să modifice condiţiile de veghe,
care ar trebui să fie determinate, în continuare conform convenţiei STCW.
Odată ce o nava a fost detectată, SIA poate urmări ţinta. Monitorizând
informaţiile transmise de ţintă, se pot urmări şi acţiunile acesteia. Schimbările de
drum şi direcţie, de exemplu, sunt determinate imediat, multe dintre problemele
specifice urmăririi ţintelor cu ajutorul radarului, cum ar fi ecourile parazite,
interschimbarea ţintelor care trec aproape una de alta sau pierderea ţintei în urma
unei manevre rapide, neafectând SIA. Sistemul poate, de asemenea, identifica
ţintele în funcţie de nume, call sign, tipul navei şi situaţia navigaţiei.
SIA ÎN OPERAŢIUNI VTS
Centrele VTS pot trimite informaţii referitoare la navele care nu au SIA la
bord şi care sunt monitorizate doar cu ajutorul radarului VTS, prin intermediul
SIA către navele echipate cu acest sistem. Orice pseudo-ţintă transmisă de VTS
trebuie marcată ca atare. Este necesară o atenţie sporită când se folosesc informaţii
primite prin intermediari. Precizia acestor ţinte ar putea fi mai scăzută decât în
cazul transmiterii pe cale directă, iar conţinutul de informaţii ar putea fi diminuat.
90
Mesaje text
Centrele VTS pot trimite, de asemenea, mesaje scurte unei nave, tuturor
navelor, navelor aflate la o anumită distanţă sau dintr-o zonă aparte, cum ar fi:
 avertismente de navigaţie
 informaţii de control al traficului
 informaţii portuare.
Un operator VTS poate cere, printr-un mesaj text, o înştiinţare de la
operatorii navali.
NOTA: VTS ar trebui să continue comunicaţiile în VHF. Importanţa
comunicării verbale nu ar trebui subestimată. Acest lucru este important pentru a
permite operatorilor VTS să:
 verifice capacitatea de comunicaţii a navei
 stabilească un canal de comunicaţie pentru situaţii critice
SISTEME OBLIGATORII DE AVERTIZARE
Se aşteaptă ca SIA să joace un rol important în sistemul obligatoriu de
avertizare. Informaţia cerută de autorităţi, în asemenea cazuri, este inclusă în
datele (statice şi dinamice) oferite automat de sistemul SIA. Folosirea opţiunii
SIA “la mare distanţă”, unde datele sunt transmise prin satelit, poate fi pusă în
aplicare pentru a satisface cerinţele unor sisteme obligatorii de avertizare.
SIA ÎN OPERAŢIUNI SAR
SIA poate fi folosit în operaţiunile de căutare şi salvare, în special în
căutările combinate cu elicoptere şi nave de suprafaţă. AIS permite afişarea
directă a poziţiei navei în pericol pe un alt display cum ar fi: radar sau
ECS/ECDIS, care ajută navele participante. Pentru navele în pericol fără SIA,
coordonatorul de la locul sinistrului (OSC) poate crea o pseudo ţintă AIS.
91
Fig. 16.4 Transmiterea informaţiilor în AIS/SIA

Când este în raza de acţiune a unor mijloace auxiliare de navigaţie (fixe
sau plutitoare), SIA poate da informaţii cum ar fi:
 poziţia
 statutul
 date despre maree şi curenţi
 condiţii meteo şi de vizibilitate
SIA ÎNTR-UN SISTEM DE DATE UNIVERSAL
SIA va participa la un sistem maritim de date internaţional sprijinind
planificarea voiajului şi monitorizarea. Aceasta va ajuta administraţiile să
monitorizeze toate navele din aria lor de acţiune şi să urmărească încărcăturile
periculoase.
92
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 referinţele IMO cu privire la standardele de performanţă ale SIA;
 convenţia IMO SOLAS, capitolul 5;
 regulamentele radio ITU, suplimentul S18, tablele cu frecvenţe în telefonia
mobilă VHF;
 referinţele ITU cu privire la standardele de performanţă ale SIA ce folosesc
TDMA în telefonia mobilă VHF;
 standardul IEC 61993, partea 2.
Tabelul 16.1 Datele transmise de navă
Informaţia Generarea informaţiei, tipul şi calitatea informaţiei
Statică
MMSI (Maritime
Setat la instalare. A se avea în vedere că acesta trebuie schimbat dacă se
Mobile Service
modifică proprietarul navei.
Identity)
Setate la instalare. A se avea în vedere că acestea trebuie schimbate dacă se
Call sign şi nume
modifică proprietarul navei.
Număr IMO Setat la instalare.
Lungime şi lăţime Setate la instalare sau în cazul unor modificări.
Tipul navei Select din lista pre-instalată.
Locaţia antenei
Setată la instalare sau poate fi schimbată pentru vase bi-direcţionale sau
pentru fixarea
pentru cele dotate cu mai multe antene.
poziţiei
Dinamică
Poziţia navei
indicată cu Actualizată automat de la senzorii de poziţie conectaţi la SIA. Precizia
precizie şi starea indicării este de ± 10 m.
navei
Timpul în format
Actualizat automat de la senzorul principal conectat la SIA.
UTC
Actualizat automat de la senzorul principal al navei conectat la SIA, dacă
Drumul deasupra
acesta calculează COG. Este posibil ca această informaţie să fie
fundului (COG)
indisponibilă.
Viteza deasupra Actualizat automat de la senzorul de poziţie conectat la SIA. Este posibil
fundului (SOC) ca această informaţie să fie indisponibilă.
Direcţia Actualizat automat de la senzorul de direcţie conectat la SIA.
Situaţia navigaţiei trebuie introdusă manual de către ofiţerul de cart şi
modificată dacă acest lucru se impune – de exemplu: în marş cu propulsie
mecanică; la ancoră; nestăpână pe manevră (NUC); cu capacitate de
Situaţia navigaţiei manevră redusă (RIATM); acostată; stânjenită de pescaj; eşuată; în curs
de pescuit; în marş cu vele. În practică, deoarece toate acestea au
legătură cu COLREG, orice schimbare necesară poate fi înregistrată
simultan cu schimbarea luminilor sau a semnelor de navigaţie.
Viteza de Actualizat automat de la senzorul de giraţie conectat la SIA sau de la
giraţie(ROT) girocompas. Este posibil ca această informaţie să fie indisponibilă.
Legată de voiaj
Pescajul navei Trebuie introdus manual la începutul voiajului folosind pescajul maxim
93
Informaţia Generarea informaţiei, tipul şi calitatea informaţiei

pentru voiajul respectiv şi corectat în funcţie de cerinţe
(ca rezultat al debalastării înainte de intrarea în port).
Trebuie introdus manual, la începutul voiajului, confirmând dacă este sau
Încărcătură nu transportată o încărcătură periculoasă, mai exact: DG (Mărfuri
periculoasă (tipul) periculoase), HS (Substanţe dăunătoare), MP (Poluanţi maritimi). Nu se
cere indicarea cantităţilor.
Destinaţia şi
timpul estimat Trebuie introdusă manual la începutul voiajului şi actualizată dacă este
până la sosire necesar.
(ETA)
Planul voiajului
Trebuie introdus manual la începutul voiajului, la hotărârea
(punctele de
comandantului şi actualizat dacă este necesar.
tranzit)
Mesaje scurte de siguranţă
Mesaje text scurte cu format liber vor fi introduse manual, adresat către un
destinatar specific sau către toate navele şi staţiile de coastă.
Tabelul 39. Frecvenţa informaţiilor dinamice

Tipul navei Intervalul general de raportare
Navă la ancoră 3 min
Navă 0-14 Nd 12 s
Navă 0-14 Nd care îşi schimbă drumul 4s
Navă 14-23 Nd 6s
Navă 14-23 Nd care îşi schimbă drumul 2s
Navă >23 Nd 3s
Navă >23 Nd care îşi schimbă drumul 2s
SECŢIUNEA a 18-a
Serviciul de Informaţii Maritime(MSI)
Serviciul de Informaţii Maritime (MSI) este definit ca fiind un serviciu
menit a transmite avertismente de navigaţie şi meteorologice, buletine meteo şi
alte mesaje urgente vitale pentru siguranţa navigaţiei. Acest serviciu mai poate
include şi corecţii pentru hărţile electronice.
Serviciul MSI reprezintă, de fapt, o reţea internaţională de transmitere a
mesajelor MSI, pe baza datelor furnizate de diferite organisme şi instituţii
specializate şi autorizate la nivel naţional.
Furnizorii de informaţii MSI:
a) Serviciile hidrografice naţionale - pentru avertismente de navigaţie şi
corecţii ale hărţilor electronice;
b) Servicii meteorologice naţionale - pentru avertismente de furtună şi
buletine meteo;
c) Centrele de Coordonare pentru operaţiuni de salvare (RCC) - pentru
mesajele de primejdie şi alte informaţii urgente,
d) Patrula Internaţională a Gheţurilor - pentru informaţiile referitoare la
pericolul generat de gheţuri în zona Atlanticului de Nord.
Recepţionarea transmisiilor MSI este gratuită pentru toate navele.
MSI - urile sunt transmise printr-o varietate de mijloace, folosind comunicaţiile
radio terestre şi satelitare. GMDSS prezintă 2 sisteme independente pentru
transmiterea MSI:
Tabelul 18.1 Sistemele GMDSS pentru MSI
Serviciul internaţional NAVTEX este sistemul pentru transmiterea şi
recepţia de MSI, prin intermediul unei benzi înguste de 518 Khz
imprimând direct, în limba engleză, conform cerinţelor SOLAS.
NAVTEX Furnizorul de informaţii înaintează MSI-ul pentru o anume zonă unui
transmiţător NAVTEX 518 Khz MF. Scopul sistemului NAVTEX este
esenţial în a furniza MSI-uri spre zonele de coastă din interiorul zonei
de acoperire a reţelei NAVTEX.
Serviciile complementare MSI sunt furnizate de serviciul internaţional
INMARSAT-
INMARSAT- EGC Safety-Net bazat pe sateliţi operat de INMARSAT.
EGC
Serviciul joacă un rol important în GMDSS ca o cerinţă pentru navele
Safety-Net
la care se aplică convenţia SOLAS.
Capacitatea de recepţie a serviciului va fi, în general, necesară pentru toate
navele care navighează în afara ariei de acoperire a serviciului NAVTEX.
În cazul sistemului INMARSAT- EGC Safety-Net, provider-ul de
informaţii MSI transmite aceste date unei staţii de coastă (CES), care cu ajutorul
unui echipament INMARSAT va transmite mesajele, utilizând reţeaua de sateliţi
INMARSAT, pentru o întreagă zonă oceanică INMARSAT.
126
Ca urmare, orice navă care se află în zona oceanică respectivă va putea

recepţiona mesajul Safety-Net, indiferent de distanţa la care se află faţă de staţia
CES. Acesta este un avantaj evident când se navighează în zone izolate dar este
esenţial să se selecteze regiunea oceanică corectă altfel, există pericolul de a se
recepţiona informaţii nepotrivite. MSI-ul este transmis ori prin serviciul
NAVTEX ori prin INMARSAT- EGC Safety-Net (exceptând situaţiile când este
transmis prin ambele servicii), iar dacă nava este dotată cu ambele tipuri de
receptoare (NAVTEX şi INMARSAT-C EGC), ea va putea selecta receptorul pe
care-l utilizează pentru a recepţiona mesajele MSI, în funcţie de zona în care
navigă.
18.1 NAVAREA/METAREA
Apele maritime ale globului sunt împărţite în 16 zone denumite
NAVAREA (NAVIGATION AREA) şi METAREA (METEOROLOGICAL
AREA). Ca dispunere şi număr de ordine, cele 16 zone NAVAREA coincid cu
cele 16 zone METAREA.
Mesajele NAVAREA conţin avize de navigaţie, în timp ce mesajele de tip
METAREA conţin avize meteorologice.
Cooperarea vastă între ţările învecinate este deseori necesară, MSI-urile
NAVTEX pentru NAVAREA 1 sunt asigurate de 12 ţări europene. Uneori, pentru
a se îmbunătăţi transmisia, o ţară poate solicita alteia învecinate să transmită
MSI-ul.
Pentru a vedea în ce mod zona de navigaţie este acoperită din punct de
vedere MSI, nava trebuie să consulte documentaţia cuprinsă în ALRS.
Pentru ca navigatorii să poată şti cu exactitate când un anumit tip de mesaj
MSI este transmis, în ALRS sunt date informaţii exacte privind: ora, staţia CES,
satelitul, tipul de mesaj transmis, pentru fiecare zonă NAVAREA/METAREA.
Acest lucru este valabil pentru mesajele MSI de rutină (care au un program fix de
transmitere).
Toate avizele de navigaţie şi prognozele meteo sunt emisii programate cu
prioritate de siguranţă, ce nu produc o alarmă la receptor.
Avertismentele meteo şi alertele de pericol sunt emisii neprogramate cu
prioritate de siguranţă şi produc o alarmă la receptor.
127
Fig.18.1 NAVAREA
Staţiile de coastă pot transmite MSI folosind telexul în modul FEC pe
frecvenţele următoare:
Tabelul 18.2 Frecvenţele MSI
4210 Khz 16806.5 Khz
6314 Khz 19680.5 Khz
8416 Khz 22376 Khz
12579 Khz 26100.5 Khz
Orele la care au loc transmisiile sunt date în ITU, List of
Radiodetermination and Special Service Stations.
MSI pe MF/HF sau VHF R/T
Mesajele de navigaţie şi meteo sunt transmise pe frecvenţele R/T la orele
indicate în List of Radiodetermination and Special Service Stations şi în alte
publicaţii naţionale, de exemplu ALRS vol.5.
18.2 NAVTEX. Echipamentul NAVTEX
Transmisiile NAVTEX sunt emisii telex care folosesc modul FEC şi sunt
recepţionate normal, de un receptor special care conţine o imprimantă şi/sau un
ecran şi un microprocesor şi redă următoarele funcţii:
a) recepţionează doar de la staţiile selectate;
b) recepţionează doar anumite tipuri de mesaje (unele nu pot fi respinse);
c) previne primirea din nou a aceluiaşi mesaj;
128
d) stochează informaţiile primate,

e) previne imprimarea mesajului dacă semnalul nu este bun.
Toate mesajele NAVTEX sunt precedate de un grup de 4 caractere prima
denotă staţia care transmite, a două, categoria mesajului, a treia şi a patra, numărul
de înregistrare. Codul 00 reprezintă trafic urgent şi totdeauna va fi tipărit.
a) ZCZC B1B2B3B4;
b) (TIMPUL) <-- (opţional);
c) NUMĂR ORDINE;
d) TEXT MESAJ;
e) NNNN.
Categorii de mesaje
La un receptor NAVTEX, informaţia tipărită sau afişată poate fi selectată
pentru a întruni cerinţele operaţionale, prin respingerea anumitor clase de mesaje.
Tabelul 18.3 Categoriile de mesaje NAVTEX
A¤
avize de navigaţie
B¤ avize de furtună
C rapoarte despre gheţuri
D¤ alarmă de pericol şi SAR/informaţii despre piraterie
E prognoze meteo
F informaţii despre serviciile de pilotaj
G mesaje Decca
H mesaje Loran
L mesaje Omega
J mesaje Satnav
K alte mesaje de navigaţie
L¤ mişcări de echipamente
V amplificarea avizelor de navigaţie din A
Z nici un mesaj
Aceste mesaje nu pot fi respinse de receptor.
Transmisiile pe 518 Khz sunt în limba engleză, dar acum există
echipament care permite recepţia transmisiilor MSI în limba naţională, pe
frecvenţa 490 Khz sau în regiunile tropicale, pe 4209.5 Khz. Staţiile unei arii emit
din patru în patru ore, identitatea fiind codată în litere. Tabelele cu informaţii
despre staţiile unei navarea se găsesc în ALRS vol.5,de ex:
Tabelul 18.4 Exemplu de tabel cu informaţii despre NAVAREA
NAVAREA I
Ora transmisiilor
Nume staţie Ţara Cod identificare Distanţa (NM)
(UTC)
Oostende Belgium T 0248 0648 1048 1448 1848 2248 55
Reykjavik Iceland R 0318 0718 1118 1518 1918 2318 550
Rogaland Norway L 0148 0548 0948 1348 1748 2148 450
129
18.3 INMARSAT- EGC Safety - net

Pentru a recepţiona un mesaj MSI de rutină, receptorul EGC trebuie să fie
acordat pe canalul/satelitul care transmite MSI la ora respectivă.
Operaţiunea de acordare a receptorului EGC pe un anumit satelit se
numeşte“: log-in”.
Unele mesaje MSI, cum ar fi avertismente urgente de navigaţie, avize de
furtuni puternice, retransmitere mesaje de primejdie, sunt transmise, fără un
program prestabilit, către toţi sateliţii care acoperă acea arie, indiferent de
regiunea oceanică monitorizată. Utilizatorul este atenţionat printr-o alarmă despre
recepţia unei transmisii neprogramate.
Pentru a evita multiplicarea excesivă a transmisiilor, IMO a autorizat
următoarele prevederi:
a) pentru zonele NAVAREA/METAREA care sunt acoperite de mai
mulţi sateliţi, mesajele MSI programate sunt transmise numai de către un anumit
satelit nominalizat;
b) pentru zonele METAREA/NAVAREA acoperite de mai mulţi sateliţi,
mesajele MSI neprogramate (avertismente de furtună, alarme de primejdie) sunt
transmise de toţi sateliţii care acoperă regiunea la care se referă mesajele.
Servicii EGC
Sistemul de comunicaţie prin satelit Inmarsat are capacitatea numită
Apelare Selectivă în Grup (ECG) care permite furnizorilor de informaţii să trimită
mesaje pentru recepţia selectivă prin receptoare EGC localizate oriunde în cele
patru regiuni oceanice.
Furnizorul de informaţii determină care receptoare pot recepta mesajul,
prin includerea informaţiei de identificare, cum ar fi NAVAREA/METAREA sau
o zonă geografică definită căreia îi este adresat MSI-ul alături de mesaj,
receptoarele EGC individuale pot fi programate să folosească această informaţie
pentru a selecta doar mesajul cerut şi a le respinge pe celelalte.
Bazându-se pe această capacitate selectivă sistemul EGC suportă două
servicii:
a) Serviciul EGC Safety-Net, care permite operatorului receptorului să
programeze receptorul pe ariile geografice pentru care MSI-ul va fi recepţionat,
respectiv categoriile de mesaje MSI dorite (Maritime Safety Information)
Serviciul EGC Safety-Net transmite MSI-uri către toate navele dintr-o arie
geografică;
b) Serviciul EGC Fleet-Net transmite mesaje de corespondenţă privată,
transmise de compania de navigaţie sau autoritatea maritimă naţională pentru
navele din aceeaşi flotă, iar pentru recepţionarea mesajelor de către toate navele
sub acelaşi pavilion este utilizat ca element de identificare codul ENID.
130
Mesaje Safety-net
Un furnizor de informaţii înregistrat, cum ar fi Oficiul Hidrografic
Naţional, Centrul de coordonare a salvării sau Oficiul Meteorologic, primeşte
informaţiile din sursele sale specializate. Fiecare provider elaborează un mesaj
MSI într-un format standardizat şi-l trimite celui mai apropiat coordonator.
Coordonatorul verifică mesajul cu alte informaţii primate şi îl editează
conform standardelor, apoi trimite textul final unui CES Inmarsat-C.
Alături de mesaj sunt introduse următoarele coduri:
a) gradul de prioritate al mesajului;
b) tipul de serviciu care identifică mesajul;
c) adresa, care desemnează aria geografică unde conţinutul mesajului
MSI este aplicabil. Această adresă poate fi reprezentată de una dintre cele 16 zone
NAVAREA/METAREA sau o zonă geografică desemnată special;
d) repetiţia mesajului, respectiv de câte ori mesajul MSI trebuie repetat de
către staţia CES;
e) formatul, care indică setul de caractere în care mesajul va fi transmis şi
imprimat (setul de caractere folosit este totdeauna din alfabetul internaţional nr.5
cunoscut ca 7 biţi în ASCII).
Furnizorul de informaţii poate alege ora programată la care mesajul să fie
transmis şi dacă un CES operează în mai mult de o regiune oceanică, satelitul care
urmează să fie folosit.
CES-ul primeşte mesajul cu instrucţiunile sale aşteptându-şi rândul după
celelalte mesaje primite, funcţie de prioritate şi timpul programat al transmisiei.
La ora indicată pentru transmisie, CES-ul înaintează mesajul prin ISL către NCS
pentru regiunea oceanică. NCS-ul transmite automat mesajul pe Canalul de
Semnalizare Comună pentru întreaga regiune oceanică.
Toate receptoarele EGC care întrunesc cerinţele SOLAS vor recepţiona
mesajul MSI şi vor tipări mesajul, doar dacă operatorul a ales să respingă acel tip
de mesaj sau dacă mesajul se repetă.
Recepţie selectivă
Deşi receptoarele EGC vor recepţiona şi pot tipări toate transmisiile
Safety-net făcute în întreaga regiune oceanică, multe mesaje nu pot fi utile
navei, de exemplu, cele aplicabile unei NAVAREA care nu intră în voiajul
planificat al navei sau cele irelevante pentru circumstanţele navei. Pentru a evita
tipărirea unui număr mare de mesaje inutile, receptorul EGC poate fi programat să
tipărească doar mesajele esenţiale şi să le respingă pe celelalte. De aceea, fiecare
receptor prezintă un software care stochează limitele geografice ale NAVAREA,
apoi receptorul foloseşte informaţia pentru a tipări doar acele mesaje valabile
pentru zona curentă şi alte zone programate de operator.
131
Receptorul nu poate fi programat să respingă mesajele adresate

„tuturor navelor”, alertele de pericol ”ţărm –navă” şi avertismentele meteo şi de
navigaţie. Receptorul examinează mesajul folosind instrucţiunile codului C
incluse în fiecare mesaj şi foloseşte informaţia pentru a decide ce mesaj să
tipărească. Similar, receptorul stochează numărul unic inclus în mesaj şi-l
foloseşte pentru a evita tipărirea mai multor copii a acelor mesaje deja primite şi
tipărite corect.
Tabelul 18.5 Funcţiile receptoarelor EGC
Receptorul EGC trebuie actualizat regulat cu
poziţia navei în măsură să asigure că:
- receptorul poate tipări toate mesajele adresate
unei zone specificate;
- tipărirea este restricţionată doar la acele mesaje
Actualizări ale poziţiei
adresate zonei selectate altfel, receptorul va
tipări automat sau va reţine mesajele din
întreaga regiune oceanică, dacă poziţia navei nu
este actualizată din 12 sau 24 ore
(funcţia de model).
Conform cerinţelor SOLAS (pentru siguranţa
tuturor celor de la bord) recepţia următoarelor
mesaje e obligatorie:
Article I.
- retransmisiile de alerte de pericol ţărm-navă
Recepţia de mesaje obligatorii
pentru NAVAREA curentă;
- avertismentele de navigaţie pentru
NAVAREA;
- avertismentele meteo pentru METAREA;
Pe lângă mesajele obligatorii, IMO recomandă
Article II.
ca receptorul să fie programat să recepţioneze
Recepţia de mesaje
următoarele mesaje:
Article III.
- prognoze meteo;
Opţionale
- MSI pentru orice NAVAREA în care navă
urmează să navige.
NAVAREA specificată nu trebuie să fie adiacentă zonei curente în care navă navigă.
132
Pentru ca utilizatorul să fie sigur că sunt

selectate şi afişate/printate de către EGC numai
acele mesaje care prezintă interes pentru zona de
navigaţie în care se află (sau urmează să se afle),
trebuiesc făcute următoarele verificări:
- poziţia navei introdusă în memoria EGC este
Article IV. reactualizată periodic;
Tipărirea mesajelor esenţiale - receptorul EGC este setat să respingă mesajele
pentru orice NAVAREA în afară zonei de
interes;
- receptorul EGC este setat să respingă
mesajele ce nu sunt cerute;
receptorul nu tipăreşte multiple copii ale
aceluiaşi mesaj.
Receptorul EGC este setat să alarmeze audio sau
video orice alertă de pericol sau mesaje care
necesită un răspuns imediat. Pentru a evita
Reducerea numărului orice alarmă inutilă asiguraţi-vă că:
Article V. - poziţia navei introdusă în memoria EGC este
de alarme reactualizată periodic;
- receptorul EGC este setat să emită alarme
numai pentru mesajele de primejdie şi de
urgenţă.
Transmisii repetate MSI

Unele clase de receptoare EGC/SES nu pot asigura monitorizarea continuă
a canalului folosit pentru transmisiile MSI, putând schimba pe un canal diferit
pentru traficul comercial normal. Pentru a îmbunătăţi şansa ca aceste receptoare să
recepţioneze transmisiile MSI, furnizorii de informaţii transmit după cum
urmează:
a) mesajele MSI neprogramate sunt retransmise la 6 minute după
transmisia iniţială a mesajului respectiv;
b) mesajele MSI programate, dar care au valabilitate mare în timp, vor fi
repetate la fiecare transmisie programată conform orarului, atâta timp cât datele
cuprinse în mesaj sunt de actualitate.
Transmisii pierdute - În cazul în care unele dintre mesaje nu au fost
recepţionate de către receptorul EGC (din diferite motive), utilizatorul are
următoarele opţiuni:
a) să închidă şi să redeschidă receptorul EGC. În acest fel sunt şterse din
memoria receptorului toate header-ele mesajelor anterior recepţionate, astfel încât
atunci când un mesaj este retransmis el va fi interpretat ca mesaj recepţionat
pentru prima dată şi va fi afişat;
b) să verifice dacă staţia CES, care transmite mesajele ce ar putea interesa
pe navigator, are serviciul de retransmitere la cerere (contra cost) a unor mesaje.
133
Practici de operare corectă

O corectă operare a receptorului EGC, care să asigure recepţionarea
mesajelor MSI transmise prin reţeaua SafetyNET, implică:
a) verificarea periodică a modului în care funcţionează echipamentele cu
care este cuplat receptorul EGC şi dacă imprimanta receptorului are hârtie şi
ribbon;
b) ştergerea periodică din memoria terminalului INMARSAT-C a
mesajelor care nu mai prezintă importanţă, pentru a elibera spaţiu în vederea
stocării unor mesaje noi;
c) setarea imprimantei pe o dimensiune mai mică a caracterelor cu care
imprimă (font-ului), astfel încât să se facă economie de hârtie;
d) verificarea poziţiei introduse în memoria EGC şi actualizarea acesteia;
e) introduceţi toate zonele NAVAREA/METAREA pe care nava urmează
să le parcurgă, precum şi adresele staţiilor CES corespunzătoare;
f) selectaţi tipurile de mesaje MSI care doriţi să fie recepţionate şi
deselectaţi-le pe celelalte;
g) pe durata staţionării în porturi, lăsaţi receptorul EGC în funcţiune;
h) pentru a asigura o recepţionare continuă a unui anumit satelit
INMARSAT, activaţi facilitatea de scanare automată, a terminalului
INMARSAT-C;
i) verificaţi modul de completare al jurnalului radio (toate mesajele să fie
notate cu elementele de identificare, iar pentru mesajele de maximă prioritate să
fie păstrată şi o copie tipărită.
Tipuri de probleme
În cazul în care, timp de 24 de ore, receptorul EGC nu recepţionează nici
un fel de mesaj MSI, verificaţi dacă:
a) terminalul INMARSAT-C este setat să monitorizeze satelitul sub
acoperirea căruia ar trebui să vă aflaţi;
b) rulaţi testul de autoverificare a funcţionării terminalului INMARSAT-C
(Performance Verification Test), conform instrucţiunilor date de producătorul
echipamentului;
c) utilizaţi mesajele de service (solicitare de asistenţă tehnică) de două
cifre (33), chemând o staţie CES care oferă o astfel de consultanţă.
Exemple de mesaje MSI aşa cum apar ele tipărite la imprimanta
receptorului INMARSAT-C EGC.
a) Exemplul 1:
EGC: 107 2001/02/13 18:14:35 SAFETY
BT CSAT 46464 HYDRNW G 13-FEB-2001 18:14:07 929960
ZCZC
NAVAREA ONE 075.
134
BALTIC SEA. KADETRENDEN. CHART BA 2365.

DANGEROUS WRECK LOCATED 54-43.0N 12-24.6E
MARKED BY SOUTH CARDINAL LIGHTBUOY 100 METRES
SOUTHWARD.
NNNN
b) Exemplul 2:
EGC. 926 PAGE 1 UTC TIME: 00-08-24 09:06:31
LES 121 -MSG 2498- METWARN/FORE URGENT CALL TO
AREA: 2 -NOPOS
WARNING ON METAREA 2, ISSUED BY METEO-FRANCE,
TOULOUSE
------WIND SPEED ÎN BEAUFORT SCALE------
WARNING N004
WEST OF FARADAY
FROM 24 AUGUST AT 09 UTC TO 24 AUGUST AT 18 UTC
SOUTHWEST 8.=
EGC.926
NNNN
c) Exemplul 3 reprezintă un mesaj MSI transmis pentru o zonă geografică
0 0
definită circular, care are centrul în punctul de coordonate 40 S, 112 E, cu o rază
de 999 Mm. În cazul în care se defineşte o zonă geografică de formă
dreptunghiulară, atunci se dau coordonatele colţului din SW şi numărul de grade
spre Est şi numărul de grade spre Nord:
EGC.048 Page 1 UTC Time: 01-04-18 10:55:43
LES 302 - MSG 14314 - Met/NavWarn Safety Call to Area:
40 S 112 E 999 Pos OK
IDW01W SECURITE
WARNING ISSUED BY BUREAU OF METEOROLOGY PERTH
AT 04271000Z
AT 0600Z
COLD FRONT 39S 105E 40S 117E 43S 121E 50S 132E MOVING ENE
35KN
AREA AFFECTED BOUNDED SOUTH EAST OF A LINE FROM 50S
113E 44S 120E 43S 129E.
NW/SW WINDS 30/40KN VERY ROUGH HEAVY SWELLEGC.048
Explicaţii pe marginea exemplelor: la recepţionarea unui mesaj MSI,
prima dată trebuie verificată data şi ora (UTC) pentru care este valabil mesajul; se
va stabili ce staţie CES a transmis mesajul:
a) în Exemplul 1, BT CSAT reprezintă staţia CES INMARSAT-C British
Telecom;
135
b) în Exemplul 2, LES 121 este staţia CES Aussaguel;

c) există un număr care defineşte în mod unic mesajul;
d) în exemplul 1 acesta este 929960;
e) în exemplul 2, numărul este 2498;
f) gradul de prioritate al mesajului;
g) natura mesajului;
h) în exemplul 1 este avertisment NAVAREA pt. zona I;
i) în al doilea exemplu este un aviz de furtună valabil pentru zona
METAREA II.
SECŢIUNEA a 19-a
Sistemul COSPAS-SARSAT
COSPAS-SARSAT este un sistem de descoperire şi localizare a poziţiei
sinistrului. Conceptul de bază al sistemului COSPAS-SARSAT este dat în figura
1.110. În prezent, există 3 tipuri de balize numite: Transmiţător pentru
Localizările de Urgenţă (ELT) (aeropurtate), EPIRB (maritime) şi Balize de
Locaţie Personala (PLB) (de uscat). Aceste balize transmit semnale care sunt
detectate de sateliţii orbitali COSPAS-SARSAT echipaţi cu receptoare/procesoare
compatibile. Semnalele sunt apoi retransmise spre o staţie de recepţie de uscat,
numită Utilizatorul Terminalului Local (LUT), care procesează semnalele pentru a
determina poziţia balizei. O alertă este apoi transmisă, împreună cu informaţiile
despre poziţie şi alte informaţii, prin intermediul Centrului de Control al Misiunii
(MCC), ori RCC-ului naţional, ori spre cea mai apropiata autoritate SAR pentru a
iniţia activităţile SAR. Frecvenţele folosite sunt: 121.5 MHz (frecvenţa de urgenţa
aeronautică internaţională) şi banda 406.0-406.1 MHz. De altfel, din 2005 toate
aeronavele sunt obligate a se dota cu ELT în banda 406.0-406.1 MHz, iar din
2009 să nu se mai execute supraveghere în 121.5 MHz. Acoperirea sistemului este
globală. Timpul minim de localizare a poziţiei sinistrului este de 30 min. şi nu mai
mult de 2 ore. Precizia determinării poziţiei este de 5 km pentru banda
406.0-406.1 MHz şi 20 km pentru 121.5 MHz. Algoritmul folosit se bazează pe
calculul deviaţiei Doppler rezultată din deplasarea satelitului faţă de baliză,
calculând astfel distanţa înclinată la satelit.
Sistemul este compus din trei segmente:
a) Segmentul spaţial;
b) Segmentul terestru;
c) Segmentul maritim.
Segmentul spaţial se compune la această dată din Segmentul spaţial
LEOSAR şi Segmentul spaţial GEOSAR.
137
Fig. 19.1 Conceptul sistemului COSPAS-SARSAT

Segmentul spaţial LEOSAR
Are în compunere patru sateliţi, doi COSPAS pe orbită geopolară la
aproximativ 1.000 km înălţime şi doi SARSAT pe orbită geopolară la aproximativ
800 km înălţime. Aceştia străbat orbita în 100 minute, şi stau pe cer aproximativ
15 minute. Sateliţii procesează diferit cele două frecvenţe:
a) pentru frecvenţa de 121.5 MHz, sateliţii sunt repetori. Retransmisia se
face către LUT care procesează informaţia;
b) pentru frecvenţă de 406 MHz sateliţii procesează informaţia şi transmit
datele către LUT;
Segmentul spaţial GEOSAR
Are în compunere trei sateliţi geostaţionari la 36.000 km, lucrează numai
cu frecvenţa de 406 MHz, cu funcţia de repetori către GEOLUT (staţiile terestre)
care procesează informaţia. Acoperirea nu mai este globală, este de 700N şi 700S.
138
Fig. 19.2 Sistemul LEOSAR-GEOSAR
Segmentul terestru se compune din : LUT, GEOLUT, MCC, RCC.
Fig. 19.3 Zonele de acoperire ale sateliţilor GEOSAR (406 MHz) şi GEOLUTs
139
Fig.19.4 Zonele de acoperire ale sateliţilor COSPAS-SARSAR (la altitudinea de

850 Km) şi LUTs existente. Zona albă: acoperirea pentru 406 MHz şi 121.5 MHz; zona gri:
acoperirea aproximativă numai pentru 406 MHz.
Segmentul maritim sau Emergency Position Indicating Radiobeacon
(EPIRB)
EPIRB pe 406 MHz este obligatoriu pentru toate navele, emite 0,5
secunde, cu o pauză de 50 secunde, cu puterea de 5 W. Sursa de alimentare
trebuie să asigure funcţionarea EPIRB minim 48 ore. Dacă o navă se scufundă,
se activează automat la adâncimea de 1m şi plutească liber.
Pe durata emisiei sunt transmise: 3 cifre MID (Maritime Identification
digits) urmat de:
a) 6 cifre, identitatea staţiei de navă în acord cu art. 43 din ITU
Regulamentul Radio sau;
b) un număr de serie unic sau;
c) call sign
COSPAS şi SARSAT operează în următoarele moduri:
a) modul de operare în timp real: frecvenţa 121,5 MHz,
b) modul de operare în timp real: 406,025 MHz pentru date de procesare
şi de legătura;
c) modul de operare în acoperire globală: 406,025 MHz pentru date de
transmitere.
140
Echipamentul de la bordul satelitului constă din următoarele părţi de bază:

a) receptor pe 121,5 MHz cu o lăţime de bandă de 25 KHz.;
b) procesor/receptor şi unitate de memorie pe 406,025 MHz;
c) emiţător de legătura de 1544,5 MHz.
Funcţiile procesorului de recepţie sunt următoarele:
a) demodularea mesajelor digitale receptate de la balize;
b) măsurarea frecvenţei de recepţie;
c) timpul ataşat măsurătorilor.
Toate aceste date sunt incluse în cadrul semnalului de ieşire pentru luarea
legăturii cu staţiile locale. Cadrul este transmis cu 2400 bps în modul de operare,
în timp real. Timpul de răspuns la acoperirea globală pentru staţiile locale care
recepţionează date stocate şi golite, ulterior, de la semnalele baliză de 406 MHz
direct de la sateliţii COSPAS-SARSAT, este de 1 h. În cel mai bun caz, poate fi
de 30 min, iar cel mai rău poate ajunge la 2 h.
Transmiţătorul de legătură de 1544,5 MHz acceptă intrarea de la un
receptor/procesor de 406 MHz şi de la receptoare care operează pe alte benzi
COSPAS-SARSAT.
Centrul de control al misiunii COSPAS din Moscova este responsabil
pentru coordonarea tuturor activităţilor COSPAS şi să dea legătura directă cu
centrul de control al misiunilor SARSAT pentru toate interacţiunile cu sistemul
SARSAT, cu centru în Statele Unite ale Americii.
Tabelul 19.1 Caracteristicile frecvenţelor
Caracteristici 121.5 MHz 406 MHz
Probabilitatea de detectare (inaplicabilă) 0.98
Probabilitatea de localizare 0.9 0.9
Acurateţea localizării 17.2 km 90% până la 5 km
Ambiguitatea rezoluţiei 0.73 0.96
Capacitatea 10 0.96
SECŢIUNEA a 20-a
INMARSAT E
În paralel cu sistemul COSPAS-SARSAT şi independent de acesta, dar cu
aceeaşi funcţie descoperire şi localizare a poziţiei sinistrului, funcţionează
sistemul INMARSAT-E. Frecvenţa de lucru este de 1,6 GHz folosind segmentul
spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT.
EPIRB-ul sistemului INMARSAT-E cuprinde:
a) GPS (precizie datelor de până la 200 m); se observă că poziţia este
transmisă, nu procesată de segmentul spaţial şi terestru al sistemul INMARSAT;
b) dispozitiv de activare automată când sistemul EPIRB este eliberat;
c) interfaţă pentru introducerea automată a datelor;
d) transponder radar opţional;
e) baliză locatoare opţională de 121.5 MHz.
Conţinutul mesajului de pericol:
a) Codul sistemului (identitatea);
b) Poziţia (latitudinea, longitudinea);
c) Natura pericolului;
d) Drumul;
e) Viteza;
f) Timpul de activare;
g) Timpul de transmitere.
142
Fig. 20.1 Inmarsat E

Sistemul INMARSAT E bandă-L
Mărimea EPIRB-ului este între 500 cm şi 700 cm înălţime şi în jur de 5 kg
(în funcţie de model). Într-o situaţie de urgenţă, membrii echipajului pot să trimită
un mesaj de alertă şi incluzând, printr-un cod scurt de taste, informaţii
suplimentare despre natura urgenţei. Utilizatorii terminalelor portabile pot să
transmită informaţii similare. Dacă o navă se scufundă, se activează automat la
adâncimea de 1m şi pluteşte liber.
Odată ce procesul de transmitere a fost declanşat, terminalele vor continua
să transmită 48h, mai puţin în cazul dezactivării manuale. Necesitatea dotării cu
sateliţi EPIRB este în vigoare din 01 august1993 şi este cerută în GMDSS.
SECŢIUNEA a 21-a
Transpondere radar
Scopul lor este de a determina poziţia supravieţuitorilor în timpul
operaţiunilor de căutare şi salvare (SAR). Ele indică existenţa persoanelor în
pericol care s-ar putea să nu mai fie la bordul navei, avionului şi că e posibil ca ei
să nu aibă nici un mijloc de recepţie. Descoperirea este făcută cu radarele de
navigaţie în banda X (9 GHz), sub forma a 12 impulsuri la 0,4 cabluri. Un radar
10KW în impuls trebuie să descopere un transponder radar, de la 30 Mm. Sursa de
alimentare trebuie să asigure funcţionarea transponderului radar tip de 96 ore în
stand-by şi 8 ore în regim transponder.
Fig. 21.1 Funcţionarea SART

SECŢIUNEA a 22-a
Taxarea traficului
Toate comunicaţiile publice conectate prin circuite terestre sunt tarifate.
Tarifele pentru apelurile staţiei de coastă se pot găsi în ITU, List of Coast Station.
Taxele terestre pot cuprinde:
a) taxarea liniei terestre - în “special drawing rights” (SDR) sau
“gold francs” (GF);
b) taxa staţiei de coastă;
c) taxa navei;
d) orice altă taxă pentru servicii speciale;
e) orice taxe locale ( exemplu TVA).
În general, apelurile cu legăturile prin operator au un minim de 3 minute
de taxare şi taxare la un minut, în timp ce apelurile telefonice şi cele telex au un
minim de 6 secunde de taxare şi apoi taxarea se face la 6 secunde.
Mesajele transmise prin INMARSAT-C se taxează după numărul de kb de
informaţie transmisă. Această informaţie este arătată în fişierul de logare.
O schemă de taxare de 0,17 SDR, pe un bloc de 256 biţi (un sfert de kb)
INMARSAT-C, ca taxare CES şi 0,15 SDR, pe 6 secunde INMARASĂT-B
pentru taxarea liniei terestre este tipică. Un număr de companii asigură servicii de
decontare, se numesc AAIC. Notă: Administraţii diferite asigură diferite monede
în taxarea traficului radio. Acestea sunt în special drawing right (SDR), gold franc
(GF), dolarul american şi lira sterlină. Ratele de schimb sunt publicate zilnic în
LLOID’s List. GF este legat de SDR printr-o rată fixă - ex: 3,061GF=1 SDR.
Cu un sistem computerizat de căutare, moneda poate fi selectată la cerere. Detalii
ale contului pot fi descărcate, de obicei, la lună şi trimise la autorităţile de
decontare. Compania va trimite software la zi, de obicei, o dată sau de două ori pe
an ca să ia în calcul orice schimbare apărută între timp.
Radiotelegramele
Toate radiotelegramele trimise prin mijloacele terestre sau INMARSAT
trebuie să aibă următorul format:
a) prefix;
b) preamblul;
c) address;
d) text;
e) signature.
“Prefix“ este folosit să indice tipul radiotelegramei:
a) P- corespondenţa privată;
b) MSG- mesaj de la/către Master pe problemele navei;
c) OBS-raport către Met Office;
d) AMVER-către centru AMVER din New York.
145
Preamblul este completat de operator şi constă în următoarele:

a) OFFICE OF ORIGIN - numele şi semnalul de apel al navei;
b) NUMBER - telegramele sunt numerotate în serii zilnice, separate de
fiecare staţie începând cu 0001 UTC;
c) WORDS - numărul de caractere taxabile în cuvinte sau grupuri de
cuvinte în adresă, text, semnătură. Orice cuvânt sau grup cu mai mult de 10
caractere este taxat ca 2 cuvinte;
d) DATE/TIME - ora şi data în UTC când mesajul a fost transmis;
e) SERVICE INSTUCTION- o abreviere numind servicii speciale
precum răspunsuri preplătite, ruta specială pentru telegramă, instrucţiuni speciale
de livrare şi va cuprinde mereu codul de identificare al autorităţii de căutare.
Inmarsat Code 15 - radiotelegramele emise prin circuite satelitare urmează
acelaşi format ca şi transmisiile terestre, dar codul 15 de 2 digiţi poate fi folosit
pentru a expedia mesaje.
Un exemplu de telegramă comercială:
a) Prefix + Preamble MSG MUNDGAS ATLANTIC/CLEEN 1 13/11 23
1120 [AAIO]
b) Address SMITH FLEETLINERS
LONDON
c) Text DUE BERTH SOUTHAMTON FRIDAY
REQ
REQUIRE BUNKERS 2000 TONS
d) Signature MASTER
Autoritatea comandantului: Serviciul radio al unei nave stă sub
autoritatea supremă a comandantului sau altei persoane care răspunde de navă.
Licenţa radio a navei. Aceasta este, în mod normal, acordată de
Administraţia naţională, dar poate fi acordată, de asemenea, de alt birou sau
institut acreditat de Administraţia naţională. Licenţa trebuie afişată lângă
echipamentul radio şi prevede următoarele:
a) Numele navei;
b) Apeluri şi numere de identificare relevante;
c) Numele proprietarului;
d) Frecvenţele;
e) Puterile de ieşire ale emiţătorului;
f) Clasele de emisie;
g) Categoriile de corespondenţă publică;
h) Alte condiţii în care operează staţia.
Licenţa trebuie afişată permanent lângă punctul principal de pe nava de
control a staţiei.
Documentele folosite
Regulamentele radio cer ca navele pentru care instalaţia unei staţii radio
este cerută de înţelegeri internaţionale, să deţină următoarele documente:
146
a) Licenţa radio a navei;

b) Certificatul operatorului radio;
c) Jurnalul radio GMDSS;
d) ITU List of Call Signal and Numericul Identities of Stations used by
the Maritime Mobile-Satellite Services;
e) ITU List of Coast Stations;
f) ITU List of Ship Stations;
g) ITU List of Radiodetermination and Special Service Stations;
h) ITU Manual for Use by the Maritime Mobile and Maritime Mobile-
Satellite Services.
Alte regulamente naţionale şi internaţionale cer, în plus, următoarele
documente şi publicaţii:
a) Radio Safety Certificate;
b) Antenna Rigging Plan;
c) List of spares and where kept.
Lista ITU: Listele cu informaţii ITU, incluse în minimul de documente
necesare la bord pentru staţia radio, cuprind:
a) List of Call Signs and Numerical Identities (Semnalele staţiilor navale
şi de coastă, Numerele staţiilor de uscat, Numerele MMSI, Numerele SELCALL);
b) List of Coast Stations (Frecvenţele de lucru, Listele orarului de trafic,
Atribuţiunile fiecărei ţări, Staţiile cu facilităţi DSC);
c) List of Ship stations (Semnalele navale, Numerele staţiilor de uscat,
Clasele de comunicaţii, AAIC-urile, Echipament);
d) List of Radiodetermination and Special Service Stations
(Amplasările Radio/Radar, Semnalele de timp, Buletinele meteo, Avertismentele
de navigaţie, Sfaturi medicale).
Inspecţiile
Supraveghetorii sau inspectorii autoritarilor celei mai apropriate,
Administraţia transportului maritim local sau cea a telecomunicaţiilor, pot
inspecta staţia navei, incluzând documentele şi echipamentele.
Nota 1. Folosirea nelicenţiată a echipamentului radio este pedepsită în
majoritatea ţărilor.
Nota 2. Sub procedurile de control portuare, nava poate fi reţinută în port,
dacă echipamentul radio nu îndeplineşte prevederile SOLAS.
Transmisii neautorizate. Staţiilor le este interzis să:
a) Efectueze transmisii nefolositoare sau foarte consistente;
b) Să transmită semnale false sau care să inducă în eroare;
c) Să transmită, fără să se identifice.
Este, de asemenea, folositor să ne amintim că ar trebui să emitem doar atât
cât să asiguram o bună legătura de comunicaţii, înaintea transmiterii pe orice
frecvenţă sau canal trebuie să va asiguraţi ca nu veţi interfera altă transmisie în
desfăşurare.
147
Transmisiile test. Acestea trebuiesc reduse la minimum posibil sau

înlăturate, folosindu-se o antenă artificială sau/şi de putere redusă. Frecvenţele de
alertă nu vor fi folosite decât dacă este absolut necesar. Semnalele test sau de
reglaj trebuie să fie mai scurte de 10 secunde şi să conţină un semnal de apel sau
altă identificare.
Testele zilnice cuprind verificarea:
a) DSC – Fără emisie – se foloseşte facilitatea de test built-in;
b) Bateriilor – Verificările de voltaj On/Off – încărcate la maxim dacă
este necesar (vezi capitol posterior pentru baterii şi mentenanţă);
c) Imprimantelor – Verificare pentru hârtie suficienta – DSC – NAVTEX
– Telex – SATCOM.
Testele săptămânale. Se verifică:
a) DSC – Apel în direct staţiilor de coastă;
b) Rezerva de sursă de energie – alta decât bateriile;
c) Survival craft VHF – nu pe canalul 16.
Testele lunare. Se verifică
a) EPIRBs - Se foloseşte facilitatea test built-in – fără emisie;
b) SARTs - Se foloseşte facilitatea test;
c) Bateriile – Se verifică condiţia tuturor bateriilor – EPIRBs – SARTs –
Rezerva – VHF.
În cazu l EPIRBs şi SARTs ar treb u isă verificaţi securitatea aşezării,
pentru coroziune sau avariere.
Ordinea priorităţilor în comunicaţii
Ordinea priorităţilor pentru comunicaţiile în serviciul de telefonie marină
este următoarea:
a) Apelurile de alertă, mesajele de alertă, şi traficul de alertă;
b) Comunicaţiile precedate de semnalul de urgenţă;
c) Comunicaţiile precedate de semnalul de siguranţă;
d) Comunicaţii referitoare la direcţii de căutare;
e) Comunicaţii legate de navigaţia şi deplasarea în siguranţă a
aeronavelor în timpul operaţiilor SAR;
f) Comunicaţii referitoare la navigaţia, deplasarea şi nevoile navelor,
aeronavelor şi observatorilor de vreme (OBS) mesaje destinate unui serviciu
meteorologic oficial;
g) ETATPRIORITENATIONS – Radiotelegrame legate de aplicaţii ale
United Nations Charter;
h) ETATPRIORITE – Radiotelegrame guvernamentale cu prioritate şi
apeluri guvernamentale a căror prioritate a fost cerută în mod expres;
i) Comunicaţii de serviciu legate de lucrări în serviciul de
telecomunicaţii sau de comunicaţii schimbate anterior;
j) Alte comunicaţii guvernamentale, comunicaţii private obişnuite,
radiotelegrame RTC şi radiotelegrame de presă.
148
Este recunoscut faptul că schema nu poate fi în totalitate respectată, dar

chiar şi aşa, categoria 1 (alerta) trebuie să aibă întotdeauna prioritate.
Notă: Comunicaţiile includ radiotelegrame, apeluri radiotelefonice şi
apeluri radiotelex.
Notă: RTC (Related Cross Telegrams) referitoare la telegramele cu privire
la persoanele protejate în timp de război de Convenţia de la Geneva, din
12 August 1949. Telegramele RTC vor fi acceptate în acord cu Recomandările
ITU-T F.1, şi vor fi adoptate în acord cu Recomandările D.40 .
ANEXA Nr. 1
GLOSAR
Automatic Gain Control

AGC Control automat, folosit pentru a modifica amplificarea
receptorului a.î. nivelul semnalului să fie constant.
AAIC Cod pentru identificarea autorităţilor de decontare. Un cod
unic distribuit de ITU pentru a identifica autorităţile de
decontare.
AMVER Sistemul automat al navelor ce trebuiesc salvate – o navă
echipată cu sistem de transmitere a poziţiei folosită de Paza
de Coastă a SUA, pentru orice navă comercială de 1000 tone
sau peste în voiaj de peste 24 ore, din şi spre orice loc din
lume.
AOR–E Atlantic Ocean Region - East
Regiunea de Est a Oceanului Atlantic
AOR–W Atlantic Ocean Region - West
Regiunea de Vest a Oceanului Atlantic
ARQ Automatic Request
Cerere automată de repetare
ASCII Cod standard american pentru schimbul de informaţii. Un set
standard de caractere alpha numerice, bazat pe cod de 7 biţi.
ATU Antenă folosită să coreleze caracteristicile unei antene cu
nivelele de amplificare ale unui emiţător
AUSREP O navă echipată cu sistem de transmitere a poziţiei
asemănătoare cu AMVER, dar folosită de Autorităţile
Australiene.
Bit Binar Information Transfer
Unitatea de bază a comunicaţiilor digitale; poate lua valoarea
de 1 sau 0. Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite formate
5-bit packed, 7-bit ASCII, 8-bit data.
Bps Bite per second
Biţi pe secundă – o unitate de măsură a vitezei datelor într-
un sistem. Sistemul Inmarsat-C, în prezent, foloseşte un
transfer de 600 bps, prin legătură prin satelit.
Byte Un byte este o formaţie de 8 biţi. În mod curent, în sistemul
Inmarsat-C, un pachet conţine 15 byte.
CCITT Comitetul Internaţional de Consultanţă Telegrafică şi
Telefonică – un comitet ce oferă consultanţă Uniunii
Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU). Acum se numeşte
Secţia de Standardizare a Telecomunicaţiilor ITU (ITU - T)
CCU Close Control Unit
150
Unitate de Control Apropiată

Clarifier Un control de fineţe ce permite fixarea frecvenţei semnalului
cerut, în special pentru receptoare (ssb).
CES Coast Earth Station
Staţie de coastă terestră – staţie de coastă ce participă la
comunicaţiile prin satelit.
CMT Communication Management Terminal
Terminalul managementului de comunicaţie
COMNET COMmunication NETwork
Reţea de Comunicaţii
Companded Comprimat şi amplificat – descrierea unui tip de canal de
comunicaţie, folosit pentru transmisii pe distanţe mari, tip ce
presupune comprimarea semnalului iniţial folosit un
algoritm. Circuitul de la transmiţător se numeşte compresor
şi cel de la receptor, amplificator. Un canal uncompanded
este unul în care compresorul şi amplificatorul sunt
dezactivate şi procesarea semnalului nu are loc.
COSPAS sistem de localizare a semnalului de pericol
-SARSAT
COSYMA COmmunication SYstem MAnagement
Sistemului de Management a Comunicaţiilor
CSS Coordonator al cercetării suprafeţei terestre
DCE Data Circuit Equipment
Echipament de date al circuitului terminal
DHSD Doubled High Speed Data
Date dublate de viteză mare
DMG Distress Message Generator
Generator de mesaje de urgenţă
DNIC Cod de identificare al reţelei de date
DNID Cod de identificare al reţelei de date transmise
DRP Digital Reception Processor
Receptor digital de procesare
DSC Digital Selective Call
Selector digital al apelurilor
DTE Data Terminal Equipment
Echipament terminal de date – o componentă a SES, în
principal folosită pentru memorare şi ca interfaţă a SES cu
utilitare externe (ca tastatura sau monitorul).
ECS Sistem electronic dat în exploatare
Email Electronic Mail
Scrisoare electronică –Serviciile de e-mail sunt asigurate de
unele Inmarsat-C CESs şi de unele organizaţii particulare.
151
Accesul la serviciile de e-mail se face prin reţele PSTN sau

PSDN.
EGC Apeluri în grup îmbunătăţit. Serviciile EGC asigurate de
sistemele Inmarsat-C sunt EGC SafetyNETSM, EGC
FleetNETSM şi Sistemul de mesaje Inmarsat
ENID Cod de identificare a reţelei EGC
EPIRB Emergency Position Indicating Radio Beacon
Baliză radio de indicare a poziţiei în caz de urgenţă
facsimile Vezi fax
Fax Abreviere a lui facsimile, utilizat să trimită o copie facsimil a
unui document original. Sistemele Inmarsat-A, -B şi –M
suportă transmisii de faxuri pe două căi. Sistemul Inmarsat-C
este limitat la transmisii pe calea navă – ţărm permiţând
unui SES să trimită doar mesaje text (nu grafică) către un
terminal fax FEC - Precorectarea erorilor.
FleetNETSM Vezi EGC FleetNETSM
Footprint Aria de pe suprafaţa Pământului (apă sau uscat) în care o
(of a satellite) antenă poate menţine legătura cu satelitul. În sistemele
Inmarsat această arie corespunde unei Regiuni Oceanice.
Footprint este denumit şi arie de acoperire.
Gateway O interfaţă între sistemele de comunicaţii ca Inmarsat-C şi
reţelele naţionale - internaţionale de telecomunicaţii.
GLONASS GLObal NAvigation Satellite System
Sistemul Global Satelitar de Navigaţie – folosind sateliţi ai
Federaţiei Ruse.
GMDSS Global Maritime Distress and Safety System
Sistemul Global de Urgenţă şi Siguranţă Navală
GOC Certificat de Utilizator, un certificat de recunoaşterea
competenţei utilizării echipamentelor GMDSS
Gold Franc O valută nominală folosită de CESs pentru a calcula
(GF) costurile comunicaţiilor asigurate de SES. O rată fixă de
schimb există între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061 GF.
GPS Global Positioning System
Sistemul Global de Poziţionare – asigură poziţionare
folosind sateliţi ai SUA
half duplex Posibilitatea unui canal de comunicaţii de a transmite date în
ambele direcţii, dar într-o singură direcţie în acelaşi timp.
HF High Frequency
Frecvenţă înaltă (de la 3 la 30 MHz)
HDLC High level Data Link Control
HSD High Speed Data
Date cu viteză mare
152
Hydrostatic Un sistem ce introduce în apă o componentă de echipament,

release când este imersat.
mechanism
IA5 International Alphabet No. 5
Alfabetul Internaţional Nr. 5 – un set de caractere alpha
numeric standard, cunoscut şi ca ASCII, bazat pe coduri de
7 biţi. Suportă atât caractere de litere mari, cât şi caractere de
litere mici.
IHO International Hydrography Organisation
Organizaţia Internaţională de Hidrografie
IMN Inmarsat Mobile Number
Număr Mobil de Inmarsat – numărul atribuit de Organizaţia
Internaţională de Rotare unui SES Inmarsat, ca număr de
identificare:
• Un IMN de Inmarsat-A are formatul 1xxxxxx
• Un IMN de Inmarsat-B are formatul 3xxxxxxxxx
• Un IMN de Inmarsat-C are formatul 4xxxxxxxxx
• Un IMN de Inmarsat-M are formatul 6xxxxxxxxx
IMO International Maritime Organisation
Organizaţia Maritimă Internaţională
Inmarsat INternational MARitime SATellites
Organizaţia Internaţională de Sateliţi Mobili
Inmarsat-A Primul sistem Inmarsat, operaţional din 1982, bazat pe
tehnică analoagă şi capabil de telefonie globală pe două căi,
comunicaţii de facsimile, date şi telex.
Inmarsat-B Sistem Inmarsat bazat pe tehnică digitală şi capabil de
telefonie de calitate superioară, servicii de fax, date şi telex
Inmarsat-C Acest sistem asigură servicii globale de mesagerie
memorează şi trimite pe două căi, alertă de urgenţă, EGC
SafetyNETSM şi FleetNETSM, raport şi interogare.
Inmarsat-E Sistem Inmarsat de alertare de urgenţă bazat pe balizele
radio EPIRB, ce emit în 1,6 GHz.
Inmarsat-M Sistem Inmarsat operaţional din 1993, bazat pe tehnică
digitală şi capabil de telefonie voce.
Inmarsat Un mesaj difuzat de NCC, NCS sau CES către nave echipate
System cu receptoare EGC
Message
IOR Indian Ocean Region
Regiunea Oceanului Indian
Isolator Comutator folosit pentru a izola antena
ISDN International Standard Data Network
153
Standardul Internaţional de Reţea de Date

Inverter Un mijloc de a genera o conectare de la o sursă de energie de
urgenţă ca o baterie de urgenţă.
ISL Inter Station Link
Legături de semnalizare între staţii. Aceste canale de
semnalizare su n tfo ol site în rte u n NCS şi un CESs în
regiunea sa oceanică ca să transmită informaţii în sistem.
ITA2 International Telegraphy Alphabet No2
Alfabetul Telegrafic Internaţional 2 – un set de caractere
alfanumeric standard, folosit, în general, pentru a trimite
mesaje reţelelor internaţionale de telex. Setul de caractere
are la bază coduri pe 5 biţi, cunoscuţi şi ca format telex pe 5
biţi
ITU International Telecommunication Union
Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor
ITU-R International Telecommunication Union - Radio
Sectorul de Radiocomunicaţii al ITU
JASREP Un sistem de transmitere a poziţiei, aflat pe navă, similar
AMVER-ului (vezi definiţia), dar operat de Autorităţile
Japoneze.
Kbyte Kilo byte
1024 biţi sau 128 caractere
LAN Local Area Network
Reţea locală de calculatoare
LES Land Earth Station
Staţie terestră. Nume generic dat, atât staţiilor de comunicaţii
mobile prin satelit maritime, cât şi celor de uscat pentru
termenul Staţie de coastă (CES).
LMES Staţie terestră de comunicaţii
Log-in Acţiunea executată de SES-ul Inmarsatului pentru a informa
NCS-ul, într-o regiune oceanică, că SES-ul este gata pentru
comunicaţii.
Loran-C Un sistem de fixare a poziţiei, bazat pe lanţuri de
radiocomunicaţii, de frecvenţă redusă, între bazele de pe
uscat.
Member Acesta este numărul trimis odată cu DNID-ul unui SES,
Number când acel SES este înregistrat în reţeaua de transmitere a
datelor.
MERSAR MERchant Search And Rescue
Manualul navelor comerciale pentru căutare şi salvare
MES Mobile Earth Station
Staţie terestră mobilă. Nume generic dat în loc de SES şi
154
aplicabil, atât în comunicaţiile maritime mobile prin satelit,

cât şi celor de uscat.
Message Un canal de comunicaţii folosit de SES pentru a trimite un
channel mesaj de date printr-un CES la o destinaţie voită.
METAREA METeorology AREA
Aria Meteorologică ce corespunde ariilor navale definite de
IMO
MF Medium Frequency
Frecvenţă medie (300 – 3000 KHz)
MID Maritime Identification Code
Cod de identificare maritimă
MMSI Mobile Maritime Service Identification
Numărul de Identificare al Serviciilor Mobile Maritime
Modem Modulator – demodulator, un dispozitiv folosit pentru a
transmite date digital prin liniile PSTN, prin convertirea
formei analogice la emiţător şi reconvertirea în formă
digitală la receptor
MSI Maritime Security Information
Informaţii despre Siguranţa Maritimă
MUF Maximum Use Frequency
Frecvenţa Maximă Utilizabilă
NAVAREA/ NAVigation AREA/METeorology AREA
METAREA Una dintre cele 16 arii maritime definite de IMO, prin care
oceanele planetei sunt împărţite pentru transmiterea
mesajelor de alarmare a navigaţiei sau meteo.
Vezi METAREA
NAVTEX NAVigation TELEX
Sistem dezvoltat de IMO pentru a emite şi a recepţiona
automat MSI-ul, cu ajutorul telegrafiei direct imprimate.
NBDP Narrow Band Direct Printing
Printare directă în bandă îngustă
NCC Net Control Center
Centrul de Control al Reţelelor, aflat în Cartierul General din
Londra, comunică prin NCS, în fiecare regiune oceanică,
făcând posibil transferul informaţiilor prin sistemul Inmarsat.
NCS Net Control Station
Staţie de coordonare a reţelelor
NCS common Cunoscut şi ca NCS Common Channel. Un canal TMD
Signalling folosit de NCS pentru a transmite informaţii şi date de sistem
către un SES selectat.
Channel Aria de acoperire a unui satelit Inmarsat în interiorul căreia
Ocean un SES poate transmite şi primi mesaje
155
Region
Omnidirectional O antenă mică potrivită unui SES de Inmarsat-C, capabilă de
Antenna comunicaţii în aria vizuală a unui satelit.
OTF Optimum Traffic Frequency
Frecvenţă de Trafic Optimă
Packed O componentă a unui mesaj ce comprimă în mod normal 15
byte de date.
POR Pacific Ocean Region
Regiunea Oceanului Pacific
PSDN Packet Service Data Network
Reţea de Pachete de Date
PSTN Packet Service Telephony Network
Reţea de Telefonie Publică
PTS Execută cererea
PVT Performance Verrifier Test
Test de verificare a performanţei
RCC Rescue Coordonation Center
Centru de coordonare a salvărilor
RCT Red Cross Telegram
Telegramă a Crucii Roşii
R/T Radio Telephony
Telefonie Radio
SafetyNETSM Vezi EGC SafetyNETSM
SAMMS Siemens Aeromaritime Military Messaging System
Sistem Siemens pentru Mesaje Militare Aeromaritime
SAR Search And Rescue
Căutare şi salvare
SART Search And Rescue Transponder
Radar de căutare şi salvare
SATCOM SATtelite COMmunication
Comunicaţii prin satelit
SCADA achiziţii de date
SDR Drept special de emisie. Valută nominală folosită de CES şi
Autorităţile contabile pentru a calcula taxele de comunicaţii.
O rată fixă de schimb există între GF şi SDR: 1 SDR = 3.061
GF
SES Ship Earth Station
Staţie navală terestră. Un terminal Inmarsat purtat la bordul
navelor
SOLAS Convenţie internaţională de siguranţă pe mare, amendată în
convention 1974.
SMME Siemens Mercury Messaging Engine
156
STCW Convenţia internaţională asupra standardelor de instruire,

Convention atestare şi utilizare, 1978, amendată în 1995.
STCW code Codul de instruire, atestare şi utilizare. Încorporat în
Convenţie: partea A a codului cuprinde cerinţe obligatorii de
întreţinere; partea B cuprinde îndrumări recomandate.
Strobe light O lumină intermitentă, de intensitate mare, a unui EPIRB sau
SART.
TDM Time Data Multiplexing
Multiplexarea unităţilor de timp – procesul prin care semnale
multiple pot împărţi acelaşi canal de comunicaţii, fiecare
folosind o altă unitate de timp.
TDM channel Sistemul Inmarsat-C foloseşte diferite canale TDM, fiecare
transmis pe o frecvenţă unică. Canalele TDM sunt folosite
pentru controlul sistemului şi transferul de mesaje către SES.
Vezi NCS Common Signalling Channel.
Time slot Unitate de bază, în care o secvenţă de timp a unui canal
TDM este împărţit.
Transponder O parte a unui echipament care răspunde la anumite
interogări cum ar fi SART.
Type-approval Aceasta este aprobarea oficială dată de Inmarsat unui model
By Inmarsat SES fabricat de un fabricant independent, când un SES
dovedeşte că îndeplineşte standardele tehnice fixate de
Inmarsat. Numai modelele care au fost aprobate pot accesa
un sistem de comunicaţii Inmarsat.
Uncompanded O metodă de transmisie care nu foloseşte tehnici de
comprimare. Vezi companded
UTC Universal Time Coordonated
Timp coordonat universal – un termen care, din motive
practice, are acelaşi înţeles ca şi GMT.
UHF Ultra High Frequency
Frecvenţă ultra înaltă (300 – 3000 MHz)
Value-added O organizaţie privată care furnizează servicii navelor ce
Service (VAS) folosesc Inmarsat şi alte reţele ca: starea meteo etc.
Provider
VHF Very High Frequency
Frecvenţă foarte înaltă (30 – 300 MHz)
Voice-band data Date care sunt transmise de modem pe lăţimea de bandă şi
canalele folosite în mod normal pentru transmisiile de voce.
WMO World Meteorology Organisation
Organizaţia meteorologică mondială
X.25 Protocolul comunicaţiilor folosit în reţelele
naţionale/internaţionale PSDN, pentru schimbul de date între
157
terminale conectate la reţea.

X.400 Un protocol folosit în reţelele naţionale/internaţionale PSDN
X.25 de serviciile de email din lume, pentru a schimba
fişiere şi mesaje electronice între utilizatori.
2-digit codes Exemple speciale ale Codurilor de acces special.
BIBLIOGRAFIE
1. *** IMO STCW cap A-IV;

2. *** SOLAS Cap IV (GMDSS);
3. *** IMO GMDSS Handbook;
4. *** IMO Model course 1.25 (GMDSS-GOC)
5. *** Programa ERC/DEC/(99)01
6.*** MANUAL for use by MARITIME MOBIL AND MARITIME MOBIL
SATELLITE SERVICES;
7. *** NAVTEX MANUAL;
8. *** INMARSAT Communications Handbook;
9. *** INMARSAT – C User’s Manual;
10. *** INMARSAT – A User’s Manual;
11. *** INMARSAT – B User’s Manual;
12. *** GMDSS RADIO LOG-BOOK;
13. *** TRANSAS GMDSS SIMULATOR, Documentatie simulator GMDSS;
14. *** ADMIRALTY LIST OF RADIO SIGNALS vol. 1- 7;
15. *** ITU REGULATION
SECŢIUNEA a 17-a
INMARSAT
17.1. Structura şi funcţiile sistemului
INMARSAT (Organizaţia Internaţională a Sateliţilor Mobili) este un
parteneriat de ţări, în prezent numărând 79 de membri. Aceste ţări cooperează
pentru a asigura comunicaţiile mobile via sateliţi‚ cu nave, terminale
portabile/transportabile, vehiculele terestre şi avioane. INMARSAT deţine un rol
important în cadrul convenţiei GMDSS, pentru transmiterea rapidă şi clară a
comunicaţiilor de pericol şi siguranţă. Există patru regiuni oceanice acoperite de
patru sateliţi geostaţionari INMARSAT:
a) Regiunea Oceanică Atlantic - E - AOR-E
b) Regiunea Oceanică Pacific - POR
c) Regiunea Oceanică Indian - IOR
d) Regiunea Oceanică Atlantic-W - AOR-W
Canalele principale de comunicaţii prin satelit, pentru a asigura majoritatea
funcţiilor GMDSS sunt: INMARSAT-C, INMARSAT-A, INMARSAT-B,
INMARSAT - EGC, INMARSAT-E.
Tabel 17.1 Comparaţie între tipurile de INMARSAT
CRITERIUL
INMARSAT INMARSAT INMARSAT INMARSAT
DE
A B C M
COMPARAŢIE
Globală
Acoperire Idem Idem Idem
70°N-70°S
Parabolică Parabolică Omnidirecţională Parabolică
Tipul antenei
0,9-1,2 m 0,9 m 0,3 m 0,5 m
Greutate 100 Kg 100 Kg 4 Kg 25 Kg
Comunicaţii În timp real În timp real Memorare-retransmisie. În timp real
Voce Voce Telex Voce
Telex Telex Date Fax
Servicii
Fax Fax Fax (navă-uscat) Date
Date Date
Sistemul INMARSAT asigură următoarele funcţii GMDSS:

a) Alerta de pericol navă-ţărm
Anunţarea se face printr-o procedură standard sau printr-un buton special
dedicat alertei de pericol, acordându-i-se prioritate de acces în sistemul
INMARSAT şi poate fi transmisă în oricare canal INMARSAT, automat către
RCC.
INMARSAT-E 1.6 GHz, este un mijloc alternativ de transmitere a alertei
de pericol care foloseşte EPIRB-ul canalului INMARSAT-E. Transmisiile
INMARSAT-E pot fi iniţiate manual sau automat.
95
b) Alerta de pericol ţărm-navă

Este anunţată de RCC şi este transmisă prin INMARSAT-EGC şi Serviciul
SAFETY-NET. La bordul navelor este recepţionată de terminalele INMARSAT-
C-EGC. Fiecare din aceste canale sunt independente.
c) Comunicaţii de coordonare a căutării şi salvării
Terminalele INMARSAT pot fi utilizate pentru comunicaţiile cu navele
implicate în cazurile de pericol şi pentru comunicaţii cu RCC. Acolo unde sunt
implicate mai multe nave, sistemul INMARSAT- EGC are avantajul că menţine o
înregistrare continuă a datelor operaţionale şi acţiunilor planificate de RCC.
d) Informaţii de siguranţă maritimă
Informaţia de Siguranţă Maritimă (MSI) este transmisă de autorităţile
bazelor de coastă la birourile hidrografice, meteorologice şi de căutare şi salvare;
mesajele sunt apoi introduse în serviciul INMARSAT-EGC. Serviciul
SAFETY-NET, pentru transmiterea la nave prin sistemul EGC din INMARSAT-
C. Navele pot participa, trimiţând mesaje de pericol de navigaţie şi meteorologice
autorităţilor bazelor de coastă, prin sistemul INMARSAT–C.
e) Comunicaţii generale
Teoretic, toate serviciile de telecomunicaţii disponibile la ţărm sunt de
asemenea, disponibile şi la navele echipate cu terminale INMARSAT. Aceasta are
ca rezultat faptul că navele sunt capabile să comunice automat şi fiabil prin
telefon, fax şi telex.
Structura sistemului INMARSAT cuprinde trei mari componente:
a) Segmentul spaţial,
b) Segmentul terestru,
c) Segmentul maritim.
Segmentul spaţial
Segmentul spaţial INMARSAT constă în patru sateliţi de comunicaţii
geostaţionari, cu sateliţi de rezervă pe orbită, pregătiţi pentru a fi utilizaţi dacă este
necesar. Sateliţii de comunicaţie geostaţionari sunt lansaţi pe orbita geostaţionară
(GSO), care este o orbită circulară la 35700 km (19270 Mm) deasupra ecuatorului
şi se mişcă în planul ecuatorului. Sateliţii se mişcă pe orbita geostaţionară cu
aceeaşi viteză unghiulară cu care pământul se roteşte în jurul axei sale şi de aceea
par a fi staţionari deasupra unui punct fix de pe ecuatorul terestru.
Sateliţii INMARSAT sunt controlaţi de Centrul de Control al Sateliţilor,
situat în Cartierul Central INMARSAT, la Londra, în Anglia. Acoperirea fiecărui
satelit este definită ca aria de pe suprafaţa terestră (mare şi/sau uscat) în care orice
antenă mobilă sau fixă poate realiza comunicaţii cu satelitul. Fiecare satelit
INMARSAT este conceput pentru a realiza acoperirea completă a feţei vizibile a
pământului. Comunicaţiile încep să devină imprecise pentru locaţii peste
aproximativ 760 nord sau sud, fiind garantate până la 700 nord şi sud.
96
Cei patru sateliţi INMARSAT, corespund la patru regiuni oceanice, astfel:

a) AOR-E - localizat orbital la 15.50 W;
b) POR - localizat orbital la 1780 E;
c) IOR - localizat orbital la 640 E;
d) AOR-W - localizat orbital la 540 W.
Pentru a apela o staţie navă-ţărm (SES) în una din cele patru regiuni
oceanice, trebuie utilizate codurile de acces telex şi telefonice corespunzând
codurilor internaţionale ale ţărilor, în reţelele publice de telex şi telefon:
Tabel 17.2 Codurile pentru telex şi telefon ale regiunilor oceanice
Telex Telefon
AOR-E 581 871
POR 582 872
IOR 583 873
AOR-W 584 874
Segmentul terestru
Segmentul terestru cuprinde reţeaua globală a Staţiilor Terestre de Coastă
(CES), Staţiile de Coordonare a Reţelei (NCS) şi un Centrul Operaţional al
Reţelei (OCC). Fiecare CES asigură o legătură între sateliţi şi reţelele de
telecomunicaţii naţionale/internaţionale. Antenele mari, folosite de CES pentru a
comunica cu satelitul din acea regiune oceanică, sunt capabile să dirijeze simultan
mai multe apeluri la şi de la SES-uri.
Un operator CES, este, în mod tipic, o mare companie de telecomunicaţii
care poate asigura un lung lanţ de servicii de comunicaţii la SES, comunicând prin
CES. Fiecare din sistemele de comunicaţii ale INMARSAT are reţeaua să proprie
de CES-uri. CES-ul este identificat printr-un număr care se numeşte ID, format
din trei cifre. Prima cifră identifică aria: 0 pentru AOR-E, 1 pentru POR, 2 pentru
IOR şi 3 pentru AOR-W. Următoarele două reprezintă numărul de ordine.
Fiecare NCS comunică cu CES-urile din acea regiune oceanică, cu alte
NCS-uri şi cu Centrul Operaţional al Reţelei (OCC), localizat în Cartierul Central
INMARSAT, făcând astfel posibil transferul informaţiei prin sistem.
SES este echipamentul instalat pe navă (sau utilizatori tereştri) ce permite
utilizatorului să comunice printr-un satelit selectat şi CES.
97
Fig.17.1 Sistemul INMARSAT

17.2 INMARSAT-A
Primul sistem INMARSAT introdus în operaţiunile comerciale, în 1982,
oferă următoarele funcţii de comunicaţii: telefonie, telex, fax, poştă electronică
(E-mail), şi alte forme de comunicare a datelor, incluzând viteze mari de circulaţie
a datelor (între 56-64 kbit/s). Recentele descoperiri în tehnica comprimării
informaţiilor permit transmisia secvenţelor fotografice cu rezoluţie mare şi
scanarea video, între SES-uri, INMARSAT-A.
Un terminal INMARSAT-A este constituit din următoarele echipamente:
a) ADE – Above Deck Equipment – cuprinde toate accesoriile care se
montează deasupra punţii (deck): antena parabolică şi dispozitivele de orientare,
b) BDE – Bellow Deck Equipment – tot ceea ce se montează sub punte
(în interiorul navei): emiţătorul, receptorul, computerul (consola), imprimanta,
telefonul etc.
Antena INMARSAT-A este o antenă parabolică, orientabilă, cu diametrul
de 0,9 – 1,2 m. Funcţia de directivitate a antenei are o deschidere de maxim 2,50
în orice plan, de aceea, la cuplare, trebuie realizată orientarea antenei pe satelit.
Pentru orientarea iniţială se setează azimutul şi elevaţia.
98
Aceste date se pot obţine în 3 moduri:

a) funcţie de poziţia navei şi satelitului, cu ajutorul unei formule din
manualul de utilizare;
b) prin folosirea de hărţile azimutale şi de elevaţie prin care se pot găsi
azimutul şi elevaţia aproximativă;
c) cu ajutorul unor tabele (câte unul pentru fiecare cadran: NE, NW, SE, SW).
Antena se poate orienta automat – prin scanare – pe satelitul care oferă cel
mai puternic semnal, printr-o funcţie SEARCH. Antena INMARSAT-A nu se
poate utiliza la elevaţii mai mici de 5° sau mai mari de 85°. Orientarea corectă a
antenei este marcată prin semnalul READY, afişat pe display.
Antena SES-ului urmăreşte automat satelitul dar, trebuie să fie interfaţat
cu girocompasul, iar acesta să funcţioneze corect. SES-urile transmit şi
recepţionează semnale către şi de la satelit folosind frecvenţe din banda “L”:
a) SES - Satelit - 1.6 GHz (L-band)
b) Satelit - SES - 1.5 GHz (L-band)
c) Satelit - CES - 3.6 GHz (C-band)
d) CES - Satelit - 6.4 GHz (C-band)
Operaţiunile ce se execută pentru orientarea antenei sunt:
a) se introduc datele de intrare (latitudine şi longitudine navă şi satelit);
b) se determină poziţia navei faţă de satelit: N-W, N-E şi S-W, S-E;
c) se calculează diferenţa dintre long. satelitului şi navei, aproximând
rezultatul la cel mai apropiat multiplu cu 5. Aproximează la cel mai apropiat
multiplu cu 5, lat. navei;
d) cu aceste valori şi tabelul N-W, N-E, S-W şi S-E selectat se obţine
valoarea azimutului şi a unghiului de înălţare pentru satelitul ales.
Canalele telefonice realizate de reţeaua INMARSAT-A (ca şi cele pentru
transmisii de date) sunt canale cu modulaţie de frecvenţă MF. Aceste canale oferă
următoarele avantaje:
a) conectare imediată, independent de condiţiile atmosferice sau de
distanţa între abonaţi;
b) calitate audio bună, fără întreruperi, interferenţe şi paraziţi atmosferici;
c) transmiterea datelor se face la viteze mari şi include programe soft
pentru corectarea erorilor.
Traficul de date în banda vocală presupune, evident, existenţa unor
MODEM-uri şi a unor programe (software) pentru corectarea erorilor.
Fiecare Inmarsat-A SES este identificat printr-un număr unic INMARSAT
Mobile Number (IMN) de 7 cifre la care prima cifră este l. Numărul telex,
answerback, se formează prin adăugarea callsign-ului. De ex. 1402571 UIDO X.
Priorităţile sunt:
a) 0 - routine traffic;
b) 1 - safety trafic;
c) 2 - urgency trafic;
99
d) 3 - distress trafic.
Telex via Inmarsat - A
Deschiderea canalului telex via Inmarsat-A, se face în două etape:
a) În prima etapă, se stabileşte legătura SES - CES via satelit: se selectează
modul telex şi prioritatea (0 – routine trafic, 1 - safety trafic, 2 - urgency trafic,
3 - distress trafic), se selectează CES-ul folosind ID-ul, se iniţiează cererea telex.
După aprox. 10 secunde veţi primi mesajul GA + (go ahead), care înseamnă că
legătura cu CES-ul a fost stabilită. Dacă nu primiţi mesajul GA +, repetaţi prima
etapă;
b) În etapa a două, se stabileşte legătura CES - destinatarul mesajului.
Se tastează: 00 (telex service cod), XX sau XXX (cod telex tară, pentru
ROMANIA 65; unele ţări au codul telex format din trei cifre), XXXXX
(nr. telex 13034), + (sfârşitul secvenţei de apel).
Exemplu: 0047613034 + În care:
a) 00 - cod pentru apel automat telex;
b) 476 - cod telex pentru Austria (în acest caz este format din trei
cifre);
c) 13034 - număr telex;
d) + - fârşitul secvenţei de apel.
Tabelul 17.2 Coduri Service
Code Service
00 Apel Automat
11 Operator Internaţional
13 Operator Naţional
21 Store and Forward (Internaţional)
22 Store and Forward (Naţional)
32 Consultaţie Medicală
33 Asistenţă Technică
38 Asistenţă Medicală
39 Asistenţă Maritimă
41 Raport Meteorologic
43 Raport Ship position
91 Automat test
100
Fig. 17.2 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Atlantic Est

101
Fig. 17.3 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Atlantic Vest

102
Fig. 17.4 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Indian

103
Fig. 17.5 Harta azimutală a Regiunii Oceanului Pacific

104
Dacă mesajul nu a ajuns la destinaţie după 15 sec. puteţi primi unul din
mesajele:
Tabelul 17.3 Mesaje
NDN coduri nedistribuite
ABS abonat absent; terminalul mobilului nu este localizat în regiunea oceanică.
ACB accesul blocat
ADR adresă refuză să accepte mesajul
ANU şters; mesajul nu a fost transmis în mai puţin de o oră şi de aceea a fost şters
ATD încearcă să transmiţi mesajul
BK conectarea PSTN este neclară
BUS ocupat
CCD legătură tăiată
CI comunicare imposibilă
CNS legătura întreruptă
ERR eroare
FAU greşeală
FMT eroare format
FSA acceptarea rapidă nu abonează
IAB răspunsul înapoi către destinaţie este invalid
IAM nu s-a putut procesa adresa informaţiei
IDS date pentru navă invalide
IDT timpul datei a expirat
IFR cererea dorită este invalidă
IMS mesajul este invalid; 7932 caractere maxim
IND destinaţie incompatibilă
INH nu s-a putut stabili tipul mesajului pentru tipul următor
INV invalid
ISR cererea navei invalidă
LDE lungimea duratei maxime a mesajului a fost depăşită
LEF echipament local necorespunzător
LPE eroarea procedurii locale
MBB mesaj blocat de o prioritate înaltă
MCC canal mesaje congestie
MCF canal mesaje greşite
MKD mesaj anulat de operator
MKO echipament oprit
NA corespondenţa cu acest subscriber nu este permisă
NAL adresă nu a fost scrisă
NC circuitele nu sunt disponibile
105
NCH numărul subscriberului a fost schimbat

NDA livrarea nu a fost făcută
NFA nici un răspuns final
NIA nici un răspuns iniţial
NOB nu este obţinut
NOC conexiunea nu este realizată
NP fără parte; partea apelată nu mai este un subscriber
NTC reţea supraaglomerată
OAB operatorul a renunţat
OCC subscriberul este ocupat
ODD defect
PAD program instalat/dezinstalat
PRC ştergere prematură
PRF protocolul a căzut
RCA acceptarea încărcării inverse nu a fost cerută
REF a fost o defecţiune în echipamentul la distanţă
RLE limita resurselor depăşită
RPE procedură separată eronată
SCC legătura terminată cu succes
SHE – SES hard eronat
SNF reţeaua satelitului a căzut
SPE eroare de protocol
SUC rezultatele testului
TBY pachet ocupat
TGR resetarea grupului TDM
TIM timpul a expirat
TMD prea multe destinaţii
UNK necunoscut; se foloseşte când nici un alt cod pentru eroare nu este potrivit
WFA răspuns final greşit
WIA răspuns iniţial greşit
(. . . . .) Comanda stop
Telefon via Inmarsat-A

Deschiderea canalului telefonic via Inmarsat-A se face în două etape:
a) În prima etapă, se realizează legătura SES-CES via satelit: se selectează
modul telefonic, se selectează prioritatea (0 - routine trafic, 1 - safety traffic,
2 - urgency trafic, 3 - distress trafic), se selectează CES-ul folosind ID-ul, se
iniţiează cererea telefonică. După aprox. 12 secunde veţi primi tonul PTS
106
(tonul INMARSAT) care înseamnă că legătura cu CES-ul a fost stabilită. Dacă nu

primiţi tonul PTS, repetaţi prima etapă.
b) În etapa a doua, se stabileşte legătura CES - destinatarul mesajului.
Se tastează 00 (codul service telefonic, se poate înlocui cu semnul +), XX sau
XXX (cod tel. tară, pentru ROMANIA 40), XXX (codul ariei operatorului de
telefonie fixă pentru judeţul Constanţa este 241, pentru operatorii de telefonie
mobilă 721, 722, 724, 741, 742 etc.), X (codul punctului din arie, pentru
Constanţa 5 sau 6), XXXXX (nr. tel. abonat) şi semnul # (sfârşitul secvenţei de
apel). După aprox. 15 s recepţionaţi apelul.
Exemplu pentru un destinatar terestru: 0040241626200 # . În care:
a) 00 - cod pentru apel tel. automat,
b) 40 - codul tel. pentru România,
c) 241 - codul ariei pentru operatorul telefonie fixă,
d) 6 - codul punctului din arie,
e) 26200 - nr. telefonic al destinatarului,
f) # - sfârşitul secvenţei de apel.
Exemplu pentru un apel tel. navă-navă cu destinatarul în Regiunea
Oceanului Indian (IOR) care are echipament Inmarsat-A: 008731234567#.
În care:
b) 873 - codul telefonic pentru IOR,
c) 1234567 - nr. IMN A al destinatarului,
d) # - sfârşitul secvenţei de apel.
Exemplu pentru un apel tel. navă-navă cu destinatarul în Regiunea
Oceanului Indian (IOR) care are echipament Inmarsat-B: 00873312345678#
b) 873 - codul telefonic pentru IOR,
c) 312345678 - nr. IMN B al destinatarului,
d) # - sfârşitul secvenţei de apel.
Tabelul 17.4 Coduri Service
Code Service
00 Apel Automat
11 Operator Internaţional
13 Operator Naţional
21 Store and Forward (Internaţional)
22 Store and Forward (Naţional)
32 Consultaţie Medicală
33 Asistenţă Technică
38 Asistenţă Medicală
39 Asistenţă Maritimă
41 Raport Meteorologic
43 Raport poziţie
91 Automat test
107
Distress via Inmarsat-A

Atunci când o navă se află în pericol, aceasta poate trimite un semnal de
distress folosind SES. Semnalul de distress este automat retransmis unui CES,
acesta trimiţându-l către Rescue Coordination Centre (RCC).
Etapele transmiterii unui mesaj de Distress sunt:
a) Se selectează modul telex sau telefonic;
b) Se selectează prioritate distress;
c) Se selectează CES;
d) Se iniţiază cererea în conformitate cu manualul de operare al
SES-ului;
e) Dacă nu se primeşte confirmare, se repetă după 15 s;
f) La stabilirea contactului, se transmite mesajul de distress în format
standard;
g) Se lasă linia liberă pentru a fi contactaţi de RCC.
Mesajul în format standard de distress este:
a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY;
b) numele sau altă identificare a navei în distress;
c) poziţia (latitudine şi longitudine);
d) natura distress-ului;
e) asistenţa cerută;
f) orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
17.3 INMARSAT-B
Din 1994, funcţiile de comunicaţii ale sistemulului Inmarsat-A au fost
preluate de sistemul Inmarsat-B. Inmarsat-A este un canal de comunicaţii analogic
tipul de modulaţie MF, şi îşi va înceta funcţionarea în 2007. Inmarsat-B este un
canal de comunicaţii dezvoltat pe tehnologie digitală şi va înlocui în totalitate din
2007 canalul Inmarsat-A. Inmarsat-B furnizează comunicaţii de calitate
telefonice, fax, telex şi date.
Principalele caracteristici ale sistemulului Inmarsat-B:
a) tehnologie digitală;
b) reduce banda ocupată de un canal;
c) cost redus;
d) utilizează focalizarea puterii emise de satelit.
Inmarsat Mobile Number (IMN) pentru SES Inmarsat-B este format din 9
cifre. Prima cifră este “3”.
Inmarsat-B are o acoperire similară sistemului Inmarsat-A şi oferă servicii
de comunicaţii de distress în conformitate cu cerinţele IMO.
108
Distress via Inmarsat-B

Acesta nu diferă de transmiterea Distress-ului via Inmarsat-A.
Pentru iniţierea lui se urmăresc următorii paşi:
a) se ridică „handsetul” şi se aşteaptă tonul PST;
b) se apăsă butonul distress timp de 6 sec.;
c) se apăsă [ # ] pentru a iniţia apelul;
d) când operatorul RCC răspunde se transmite clar după formatul tip de
transmitere al mesajului de distress;
e) se lasă linia liberă pentru a putea fi contactaţi de RCC.
Formatul tip al mesajului de distress este:
a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY;
b) This is (numele navei/call sign);
c) Poziţia,
d) Inmarsat Mobile Number şi satelitul utilizat,
e) Cursul şi viteza,
f) Natura distress-ului,
g) Asistenţa cerută,
h) Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
Transmiterea distress via telex:
Pentru iniţierea unui mesaj de distress varianta rapidă se urmăresc
următorii paşi:
a) se apăsă butonul distress timp de 6 sec.;
b) se aştepteaptă pentru conectarea automată la RCC,
c) se selectează mesajul de distress memorat în Distress Message
Generator (DMG);
d) se transmite mesajul către RCC.
NOTĂ: Mesajul este în memoria SES-ului şi adaugă date despre: identitatea
SES-ului, poziţia, cursul, viteza, timpul. Mesajul este transmis după recepţia
mesajului GA+ .
Pentru iniţierea unui mesaj de distress, varianta normală, se foloseşte
fereastra de distress din program şi se transmite mesajul de distress; are următorul
format:
a) MAYDAY MAYDAY MAYDAY,
b) This is (numele navei/call sign);
c) Poziţia;
d) Inmarsat Mobile Number şi satelitul utilizat;
e) Cursul şi viteza;
f) Natura distress-ului,
g) Asistenţa cerută,
h) Orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
Operarea canalului tel. sau telex pentru comunicaţii de rutină este
asemănătoare canalul Inmarsat-A.
109
17.4 INMARSAT-C
Sistemul Inmarsat-C a fost introdus în 1991 pentru a completa sistemul
Inmarsat-A. Sistemul oferă un canal de comunicaţii la un preţ mic în comparaţie
cu celelalte canale Inmarsat, şi echipamente convenabile ca preţ, dimensiuni,
greutate şi consum de energie. Dezavantajul major constă în faptul că nu este un
canal de comunicaţii în timp real, CES-ul memorând şi retransmiţând mesajul.
Sistemul are la bază tehnologia digitală, transmiţându-se pachete de date cu viteza
de 600 biţi./sec. Canalul este organizat TDMA cu 22 de ferestre. Întîrzierea cu
care ajunge mesajul este 3-6 min. pentru direcţia navă-uscat, uscat-navă şi 5-8min.
pentru direcţia navă-navă.
Inmarsat-C este identificat de Inmarsat Mobile Number (IMN), compus
din nouă cifre, astfel: T MID x 1 x 2 x 3 z 1 z 2 , unde:
a) T indică Inmarsat-C SES, (este cifra 4);
b) MID, Maritime Identification (MID) (cod tară, format din trei cifre,
pentru 264 ROMÂNIA);
c) x 1 x 2 x 3 identitatea navei;
d) z 1 z 2 orice număr între 10 şi 99.
Clase de Inmarsat-C SES;
SES clasă 1 poate fi folosit numai pentru transmisia-recepţia de mesaje
navă-uscat, uscat-navă şi alertarea de primejdie.
SES clasă 2 este capabil să opereze în două moduri selectabile de către
operator:
a) operare în cls.1, cu posibilitatea recepţionării mesajelor EGC;
b) mod de operare “ONLY EGC”.
SES clasă 3 are:
a) un transiver capabil pentru transmisia-recepţia de mesaje SES clasă 2;
b) un receptor pentru recepţia GPS.
Echipamentele pentu fiecare clasă lucrează independent.
Un SES este constituit din: DTE – Data Terminal Equipment
(Echipamentul pentru transmisii de date) şi DCE – Data Circuit Terminating
Equipment. Aceste două blocuri, în funcţie de model, pot fi cuprinse într-o
singură carcasă sau în două casete separate, cuplate împreună.
DTE conţine circuitele electronice ce realizează următoarele funcţiuni:
a) interfaţează SES-ul la operator şi la dispozitivele de intrare/ieşire
incluzând, totodată, monitorul, imprimanta, dispozitivele de intrare externe
(senzorii de monitorizare, echipamentele de navigaţie etc.);
b) editarea de texte utilizate pentru transmiterea mesajelor,
c) memorarea mesajelor de pregătit, până când DCE indică faptul că este
gata pentru transmiterea mesajului şi apoi transferă mesajul stocat la DCE pentru
transmitere;
110
d) afişarea pe monitor a mesajelor recepţionate de DCE.

DCE asigură interfaţarea pentru DTE şi sistemul satelit Inmarsat-C,
verifică pachetul de date recepţionat, cere retransmiterea pachetelor recepţionate
cu erori şi comandă semnalizările şi accesul mesajelor la satelit asamblează
mesajele recepţionate în întregime şi le transferă la DCE pentru afişare. Acesta
conţine:
a) antena omnidirecţională;
b) receptorul şi emiţătorul;
c)electronica asociată pentru realizarea funcţiilor.
111
A INMS-C A INMS-C
EGC-R
T R
EGC-MP
MP
Optiunea 1
Clasa 1 (no EGC)
(stand alone EGC-R)
A INMS-C
A INMS-A
T R
T R EGC-R
MP EGC-MP
MP EGC-MP
Clasa 2
Optiunea 2
A INMS-C
T - emitator INMS-C
R - receptor INMS-C
MP - procesor de mesaje
T R EGC-R A - antena
MP EGC-MP
Clasa 3
Fig. 17.6 Clase Inmarsat-C SES

112
Compunere Inmarsat-C SES

Schema bloc a unui terminal va fi următoarea:
SAT
C
NE
T+M+I
DTE
PC EU
SM
DISPOZITIVE DCE
T,I,CD
EXTERNE
DE INTRARE DISPOZITIVE
INTR/IESIRE SES-INMS-C
Fig. 17.7 Schema bloc a unui terminal
Tabelul 17.5 Componentele unui terminal

NE echipament de navigaţie
SM senzori (de viteză, de condiţii meteo etc.)
C consolă cu monitor (display, tastatură şi imprimantă
încorporate)
PC computer personal cu monitor, tastatură, imprimantă
DTE echipamentul terminalului pentru transmiterea de date
DCE echipamentul circuitului de date
EU unitatea de electronică aferentă receptorului şi emiţătorului
113
Pachete de date Pachete de date

si semnale 600 bps si semnale
LINIE
TELEX
TELEX
TERM.
RETELE
C
NAT/INTERN
NE PSDN PC
DTE
DE
PC EU
DATA
SM TELECOM. I
I DCE
EXT IMPUT PSTN
FAX
DEVICES I/O CES
INMS-C LINIE TF. TERM.
DEVICES INMS-C
SES
(R+T)
Fig. 17.8 Transmisia unui mesaj prin INMARSAT-C

Sunt disponibile următoarele servicii:
Distress. Fiecare Inmarsat-C CES este connectat la cel mai apropiat
Rescue Coordination Centre (RCC). Utilizând SES-ul, operatorul poate transmite
două tipuri de distress:
a) Prin acţionarea butonului: Mesajul este în memoria SES-ului şi
cuprinde: identitatea SES-ului, poziţia, cursul, viteza, timpul;
b) Mesajul este pregătit în editor şi conţine, în plus, tipul distress-ului şi
orice informaţie ajutătoare operaţiunilor de salvare.
Servicii comerciale :
a) Serviciul de mesaje telex: transmite şi recepţionează mesaje între SES
şi orice terminal telex, care este conectat la reţelele telex naţionale/internaţionale.
b) Serviciul de mesaje fax: transmite mesaje fax la un terminal, la ţărm şi
recepţionează indirect mesajele fax;
c) Mesaje la şi de la computer: schimbarea mesajelor prin intermediul
unui asigurator de serviciu specializat, între SES şi orice terminal computer care
este conectat la Reţeaua Telefonică Comutată Publică (PSTN);
d) Serviciile poştă electronică (E-mail): schimbă mesaje şi fişiere cu
abonaţii la serviciul E-mail, din lumea largă (folosind X.400, Internet, etc.) prin
intermediul unui asigurator de servicii E-mail (un CES care oferă acest tip de
servicii);
e) Serviciul de raportare a datelor: Tipical este poziţia (prin includerea
unui receptor GPS în tranceiver INMARSAT-C), dar şi cursul, viteza şi alte date.
114
f) Serviciul SafetyNET permite înregistrarea MSI-urilor, provenite de la

Oficiile meteorologice şi Hidrografice, transmise de RCC. Oferă posibilitatea
selectării uneia din cele 16 Navarea/ Metarea.
g) Confirmarea recepţiei mesajului de abonat (Conf.Req., mesaj ajuns la
CES şi Conf.OK., mesaj ajuns la destinatar).
h) Servicii speciale cu coduri de două cifre conform tabelului.
Tabelul 17.6 Servicii
Serviciu
Coduri
Observaţii Informaţii necesare
Trimiteţi cuvântul
MEDICO împreuna
cu următoarele
informaţii:
• Numele navei
• Apelativul de
identificare prin
radio(staţie) al
navei şi
• numărului de
Unele CES-uri conectează automat toate identificare
Sfat 32 apelurile (convorbirile), folosind acest cod • Poziţia exactă a
medical direct către spitalele locale, pentru ca sfatul navei(latitudine,
medical să fie obţinut cu rapiditate. longitudine)
• Starea(condiţia)
bolnavului sau
persoanei rănite
• Fişa medicală
(dacă există sau
dacă este
accesibilă)
• Orice alta
informaţie
folositoare
115
Serviciu
Coduri Observaţii Informaţii necesare
Trimiteţi următoarele
informaţii:
• Numele navei
• Apelativul de
identificare prin
radio şi numărul
de identificare
• Poziţia exactă a
Unele CES-uri conectează apelurile direct la navei (latitudine,
Asistenţă RCC-urile asociate, pentru a se ocupa de el longitudine)
38
medicala imediat. Acest cod ar trebui folosit numai când • Starea (condiţia)
asistenţa medicală a pacientului este necesară. bolnavului sau
persoanei rănite
• Fişa medicală
(dacă existăsau
dacă este
accesibilă)
• Orice altă
informaţie
folositoare
Trimiteţi următoarele
informaţii:
• Numele navei
Unele CES-uri conectează aceste apeluri direct • Apelativul de
la RCC-urile asociate, pentru a fi rezolvate identificare prin
imediat. Acest cod trebuie folosit numai în radio şi numărul
momentul în care asistenţa imediată din partea de identificare
Asistenţă
39 autorităţilor este necesară pentru acel • Poziţia exactă a
navală
eveniment, de exemplu: om la apă, defecţiuni la navei(latitudine,
mecanismul de direcţie sau poluare cu ulei. longitudine)
Acest cod ar mai trebui folosit pentru a cere • Particularităţi ale
remorcare. incidentului
• Orice altă
informaţie
folositoare
SES-ul trebuie conectat pe o anumită regiune oceanică, ca să poată
recepţiona şi transmite mesaje prin sistemul INMARSAT-C. Conectarea
informează sistemul că SES-urile sunt disponibile pentru comunicare. Când
SES-ul este conectat la CES, spunem că este sincronizat pe canal. Conectarea este
executată la comanda log-in. Comanda se execută automat, la cuplarea tensiunii
sau la comanda operatorului, când se schimbă ariile.
116
După câteva minute, SES-ul ar trebui să arate conectarea a fost făcută cu

succes în regiunea oceanică şi să arate semnalul primit de la NCS. Dacă este
posibil, SES-ul trebuie conectat, tot timpul, pe o regiune oceanică, în aşa fel încât
SES-ul să recepţioneze şi transmită mesaje tot timpul. Dacă SES –ul va ieşi din
sistem, SES-ul va executa funcţia log-out, înainte de oprirea sistemului.
AVERTISMENT: Dacă oprim SES-ul înainte de a executa funcţia log-out,
toate mesajele vor fi repetate de mai multe ori şi se poate bloca astfel sistemul.
Următoarele operaţiuni trebuie îndeplinite la intervale regulate, nu mai
mult de 8 ore:
a) Pe monitorul SES verifică care dintre regiunile oceanice este
conectată. Dacă aceasta s-a schimbat, asigură-te că noua regiune este adecvată, în
special pentru potenţialii corespondenţi. Ţine minte că CES-ul selectat în noua
regiune oceanică trebuie să suporte serviciile de comunicaţie necesare;
b) Informează potenţialii corespondenţi de noua regiune oceanică, astfel
încât să se poată realiza contactul;
c) Verifică dacă puterea semnalului indicat pe SES este deasupra
nivelului minim indicat de producător.
Etapele de mai jos arată, pe scurt, cum se foloseşte un INMARSAT-C SES
pentru operare:
a) porneşte staţia INMARSAT-C SES şi tot echipamentul asociat;
b) hotărăşte-te asupra regiunii oceanice şi CES-ului prin care vrei să
comunici;
c) asigură-te că antena SES are vedere neobstrucţionată în acea direcţie;
d) conectează-te la regiunea oceanică pe care ai ales-o;
e) confirmă că SES-ul este conectat şi primeşte un semnal se la canalul
comun de semnal (TDM).
Poţi folosi SES-ul pentru a trimite un semnal de pericol sau mai multe
mesaje prioritare de pericol, detaliate. SES-ul poate recepţiona Informaţii
Maritime de Siguranţă (MSI) din interiorul oricărei regiuni oceanice.
TRIMITEREA UNUI MESAJ (navă-ţărm):
a) Creează un mesaj pe editorul de text SES, sau editează un mesaj
prescris;
b) Selectează adresa;
c) Introduce destinaţia mesajului;
d) Selectează tipul transmisiei şi formatul adecvat pentru destinaţia cerută
(telex, fax, etc.);
e) Alege CES-ul prin care vrei să trimiţi mesajul;
f) Selectează ora (dacă nu vrei să fie transmis imediat) şi prioritatea
mesajului şi dacă vrei confirmă trimiterea acestuia;
g) Înainte de a transmite mesajul, asigură-te că toate detaliile de mai sus
sunt corecte;
h) Introdu comanda de transmitere a mesajului;
117
i) Verifică fişierul log şi citeşte mesajele recepţionate.

Mesajul poate fi transmis în trei formate: 5,7 şi 8 biţi. Toate CES-urile
suportă formatul de 7 biţi dar, nu toate suportă formatul 5sau 8 biţi. Codul de 5
biţi este cunoscut cu numele de cod telex sau ITA2 (International Telegraph
Alphabet 2), utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele telex. Codul de 7 biţi
este cunoscut cu numele de ASCII (American Standard Code for Information
Interchange), sau IA5 (Internaţional Alphabet 5), utilizat pentru transmiterea
mesajelor în reţele PSTN. Codul de 8 biţi este cunoscut cu numele de DATA,
utilizat pentru transmiterea mesajelor în reţele PSDN (Packet Switched Data
Network). Pot fi setate următoarele tipuri de destinatari:
a) telex din reţeaua terestră (00 - cod pentru apel automat telex, 65 - telex
code pentru România, 1234567 - numărul telex al destinatarului),
b) terminal telex Inmarsat-A/B/C, navă-navă, în orice regiune oceanică
(Ex.: pentru un terminal telex Inmarsat-A aflat în IOR se tastează 00
5831234567 +, pentru un terminal telex Inmarsat-C aflat în IOR se tastează
00583426412345 + iar pentru un terminal telex Inmarsat-B aflat în IOR se
tastează 00583312345678 + );
c) terminal fax Inmarsat-A/B/M, navă-navă, în orice regiune oceanică
(Ex.: pentru un terminal fax Inmarsat-A aflat în IOR se tastează 00 8731234567 +,
pentru un terminal fax Inmarsat-B aflat în IOR se tastează 00873312345678 + iar
pentru terminal fax Inmarsat-M aflat în IOR se tastează 00873626412345 + ),
d) terminal PC pentru transmisii de date conectat la un terminal
Inmarsat-A/B/C/M, navă-navă, cu adresa de identificare ce include DNIC
(Data Network Identification Code), plus IMN. DNIC sunt: AOR-E - 1111,
POR - 1112, IOR – 1113, AOR-W – 1114;
e) terminal fax, navă-ţărm sau terminal telefonic (Ex. Se tastează 00
(codul service telefonic, se poate înlocui cu semnul +), XX sau XXX (cod tel.
tară, pentru ROMANIA 40), XXX (codul ariei operatoruluide telefonie fixă
pentru judeţul Constanţa este 241, pentru operatorii de telefonie mobilă 721 ,722,
724, 741, 742 etc.), X (codul punctului din arie, pentru Constanţa 5 sau 6),
XXXXX (nr. tel. abonat);
f) terminal reţea PSDN , DNIC plus nr. abonat reţea X25.
17.5 INMARSAT-M
Sistemul INMARSAT-M a fost introdus în decembrie 1992 ca să
completeze serviciile existente, prin asigurarea de comunicaţii telefonice globale.
SES-ul , INMARSAT-M este mai mică şi mai uşor decât SES-ul, INMARSAT-A
sau B, făcând INMARSAT-M potrivit pentru navele mai mici cum ar fi yahturile
şi navele de pescuit, la fel de bine ca pentru navele mari, ca de exemplu, pasagere
şi nave de transport.
INMARSAT-M nu este parte a GMDSS deoarece nu oferă funcţii de
comunicaţii pentru distress. Serviciile INMARSAT-M includ două linii de
118
telefonie: fax şi comunicaţii de date. SES-urile INMARSAT-M sunt folosite fie cu

model canal-unic, fie ca multicanal. Structura numărului Inmarsat Mobile Number
(IMN) este:
T MID x 1 x 2 x 3 z 1 z 2
unde:
a) T indică Inmarsat-M SES,este cifra 6;
b) MID, Maritime Identification (MID), Cod ţară, format din trei cifre,
264 pentru ROMÂNIA;
c) x 1 x 2 x 3 identitatea navei;
d) z 1 z 2 orice număr între 10 şi 99.
Inmarsat-M CES este identificat de 3-digiţi CES Access Codes.
17.6 INMARSAT FLEET
Sistemul analogic Inmarsat A, lansat în 1982, a constituit o adevărată
revoluţie în domeniul stabilirii legăturilor între nave pe mare. Inmarsat A putea fi
folosit pentru numeroase servicii: vocale, fax, telex şi transmisii de date cu o
viteză de 14.4 kbit/s. Această realizare a dus la numeroase progrese, cum ar fi bine
cunoscutul mini-M şi sistemele compacte Inmarsat C şi mini-C. O altă contribuţie
importantă la siguranţa maritimă o reprezintă Inmarsat E– EPIRB
(Electronic Position Indicating Radio Beacon).
Pe baza Inmarsat A a apărut sistemul digital Inmarsat B, care s-a dezvoltat
până la versiunea HSD (High Speed Data) de 64 kbit/s. Acesta este un precursor
al grupului Inmarsat Fleet, care oferă serviciile ISDN mobil şi MPDS
(Mobile Packet Data Service) navelor de dimensiuni variate.
1. ACCESUL LA O REŢEA DE LA DISTANŢĂ
Accesarea unei reţele de la distanţă, prin Inmarsat, se poate face fie
folosind un server de acces de la distanţă (RAS = Remote Acces Server), fie prin
Internet. Datorită cerinţelor actuale, mari în privinţa calităţii accesului de la
distanţă, Inmarsat permite un acces rapid utilizând opţiunile ISDN Mobil sau ale
MPDS (Mobile Packet Data Service), disponibile în cadrul serviciilor GAN
(Global Area Network), Fleet şi Swift 64.
Reţelele Inmarsat susţin două moduri de acces: prin dial-up şi accesul
direct la Internet folosind protocolul MPDS sau BGAN Regional.
• Reţeaua Inmarsat Mobila ISDN asigură accesul ISDN dial-up;
• MPDS sau BGAN Regional asigură accesul direct la Internet sau LAN
comun (printr-un VPN);
Folosirea acestor metode face posibilă accesarea serviciilor colective prin:
• Conectarea directă la un server de acces, de la distanţă, comun (RAS);
• Conectarea la Internet printr-un operator staţie de coastă (LESO = Land
Earth Station Operator) pentru a accesa operaţiile colective de pe Internet;
119
• Conectarea la o reţea colectivă, folosind software-ul Virtual Private

Networking (VPN) pentru a naviga într-o reţea care nu este sigură
(ex. Internet).
2. ACCESUL PRIN ISDN MOBIL
Fig. 17.9 Exemplu de acces prin ISDN mobil

Atunci când se doreşte realizarea unei conectări dial-up la un server RAS,
trebuie să se urmeze următorii paşi:
- Anterior conectării la o reţea colectivă, utilizatorul trebuie să aibă instalat,
pe calculatorul propriu, software-ul corespunzător.
- Utilizatorul iniţiază conectarea la serverul colectiv. Pentru a folosi ISDN
Mobil trebuie sa aibă adaptorul de ieşire şi software-ul compatibile.
- Odată ce conectarea a fost iniţiată, utilizatorului i se va cere parola dial-up
şi poate şi alte parole pentru a accesa resursele reţelei.
- Utilizatorul se conectează la reţeaua colectivă şi i se poate acorda accesul
la întreaga reţea sau i se poate limita la serviciile disponibile utilizatorilor
colectivi.
- Utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către RAS.
3. CONECTAREA PRIN REŢEAUA MOBILE PACKET DATA
În acest caz, LESO, care asigură serviciul MPDS, joacă rolul unui ISP
(Internet Service Provider) pentru client.
Pentru conectarea la serviciile colective disponibile prin Internet trebuie să
se urmeze următorii paşi:
- Înainte de a realiza conectarea la Internet, utilizatorul trebuie să aibă
instalat softul corect al clientului în calculatoare pentru a accesa Internetul şi
120
pentru a se conecta la serviciile colective. Pentru a folosi MPDS sunt necesare

driverele adiţionale terminalului.
- Utilizatorul iniţiază o conexiune MPDS la LESO, iar pentru aceasta
trebuie să deţină un cont. În timpul procesului de conectare vor fi cerute numele
utilizatorului şi parola.
- Odată ce s-a stabilit conectarea la Internet, utilizatorului îi va fi alocată o
adresă IP.
- Utilizatorul este conectat la Internet.
- Acum acesta poate accesa servicii colective conectându-se direct la
aceste servicii disponibile pe Internet.
La sfârşit, utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către
LESO.
Fig. 17.10 Exemplu de conectare prin reţeaua mobilă

4. CONECTAREA UTILIZÂND BGAN REGIONAL
În acest caz, partenerul de distribuţie (DP = Distribution Partner) care
asigură serviciul BGAN Regional lucrează efectiv ca un ISP pentru client.
Pentru conectarea la serviciile disponibile pe Internet trebuiesc respectaţi
următorii paşi:
- Anterior conectării la Internet, utilizatorul trebuie să aibă instalat pe
calculatorul propriu software-ul corespunzător accesării Internetului şi conectării
la serviciile colective.
121
- Utilizatorul iniţiază conexiunea cu DP-ul, pentru care trebuie să aibă un

card SIM valid. Validitatea cardului SIM va fi corectată în timpul procesului de
conectare.
- Odată ce utilizatorul a fost conectat la ISP, acestuia îi va fi alocată o
adresă IP.
- Utilizatorul va fi apoi conectat la Internet.
- Acesta poate accesa acum serviciile colective conectându-se direct la
aceste servicii.
La sfârşit utilizatorul se va deconecta sau va fi deconectat automat de către
ISP.
5. CONSIDERAŢII DE SECURITATE
Atunci când se implementează accesul de la distanţă la o reţea comună
LAN sau Intranet, este foarte important să se ţină cont de implicaţiile de
securitate. Breşele posibile se pot datora:
- Atacurilor folosind calculatoare furate sau împrumutate;
- Atacurilor folosind numere de acces, nume de utilizatori, nume de reţea
cunoscute etc.;
- Atacurilor bazate pe eficienţa scăzută a parolelor de securitate;
- Atacurilor bazate pe securitatea dintre serverul RA şi reţeaua internă.
- Dacă accesul se realizează prin Internet, atunci mai există şi următoarele
riscuri:
- Atacuri în reţele comune folosind un cont de pe ISP-ul cunoscut;
- Atacuri din Internet asupra computerelor clienţilor.
6. EXEMPLU DE REŢEA DE ACCES DE LA DISTANŢĂ
Fig. 17.11 Exemplu de acces la distanţă

122
Această diagramă descrie configuraţia unei reţele colective cu piesa de

bază la distanţă şi o unitate separată numită Field Officer. Reţeaua este conectată
la Internet printr-un ISP, printr-o linie de bază 128 kbit/s. Utilizatorii reţelei de
bază operează în cadrul unei reţele LAN de dimensiuni reduse, care este conectată
la reţeaua colectivă printr-un terminal pachet de date mobil ataşat la un calculator
din reţea. Acest calculator este setat să se conecteze automat atunci când un
calculator din LAN solicită accesul la sistemele colective. Unitatea Field Officer
deţine un laptop şi un terminal BGAN Regional sau GAN mobil. Aceasta se
conectează la reţeaua colectivă pentru a trimite şi primi e-mailuri şi, de asemenea,
pentru a accesa aplicaţiile de pe Intranet specifice acestui tip de unităţi.
17.7 INMARSAT FLEET 77
Lansarea sistemului Inmarsat Fleet F77 la expoziţia Europort 2001, în
Amsterdam, a marcat deschiderea unei noi ere de oportunităţi pentru deţinătorii şi
operatorii de nave comerciale. Fleet F77 este un serviciu global integrat de voce,
fax şi date care asigură posibilitatea conexiunilor permanente de calitate
superioară cu o viteză până la standardul de 64 kbit/s. Serviciul permite
utilizatorului să aleagă între ISDN mobil şi MPDS, în funcţie de compatibilitatea
cu propriile nevoi. În plus, Fleet F77 are încorporată prioritatea apelurilor de
distress asupra apelurilor de rutină şi traficului de date, ceea ce înseamnă că
aceasta este prima şi momentan singura ofertă de comunicaţii prin satelit care
respectă criteriile stipulate de rezoluţia IMO A.888 privind GMDSS pentru
serviciile vocale.
Datorită acestor posibilităţi, există la momentul actual peste 2.000 de
terminale Fleet F77 în serviciu activ, iar rata de rulare este în continuă creştere, pe
măsură ce proprietarii de nave beneficiază de facilităţi oferite de operatorii staţii
de coastă (LESO) în trecerea de la Inmarsat A la Fleet, până la 31 Decembrie
2007, când Inmarsat A îşi va înceta funcţionarea.
De la lansarea sa, sistemului Fleet F77 i s-au adăugat o opţiune fax Group
3 de 9.6 kbit/s, instrumente software pentru realizarea alegerii între ISDN mobil şi
MPDS, funcţia apel în aşteptare şi funcţia MPDS Quick Start CD, care asigură un
îndrumar pas cu pas pentru setarea simplă şi rapidă şi configurarea terminalului.
Mai mult, se aşteaptă ca şi capacitatea de transfer a datelor să se dubleze la
128 kbit/s, în decursul acestui an. Astfel, Fleet F77 de 128 kbit/s întâmpină
cerinţele existente şi viitoare, asigurând lăţimea de bandă pentru terminalele Fleet
standard.
Serviciul ISDN Fleet F77 de 128 kbit/s asigură comunicaţii vocale şi de
date navă-staţie de coastă şi invers rapide, calitative şi de încredere, incluzând
accesul rapid la reţea de la distanţă şi la serviciile IP (Internet Protocol).
Aceste facilităţi sunt avantajoase pentru o gamă largă de aplicaţii de la bordul
navei, în mod deosebit pentru actualizarea datelor meteorologice şi accesul online
la prognozele meteo, precum şi la descărcarea şi corecţia hărţilor electronice.
123
Alte domenii în care acestea asigură legături mai rapide cu costuri scăzute sunt e-
mail - urile şi transferul de fişiere mari cum sunt: rapoartele, jurnale de bord şi
imagini digitale, conferinţe video şi monitorizarea de la distanţă a motoarelor şi
sistemelor unei nave.
Noile terminale Fleet F77 vor avea incorporată capabilitatea de 128 kbit/s,
permiţând utilizatorilor să aleagă între 64 kbit/s şi 128 kbit/s la activare, în funcţie
de care se potriveşte cu propriile nevoi. Utilizatorii terminalelor deja existente pot
beneficia şi ei serviciul de 128 kbit/s; cei care doresc să-şi mărească capacitatea de
transfer îşi pot contacta furnizorul de echipamente pentru a achiziţiona pachetul de
upgradare a terminalului şi li se va aloca un nou IMN (Inmarsat Mobile Number)
pentru acest serviciu.
NERA FLEET F77
Între producătorii de echipamente de comunicaţie, Nera asigură
următoarele familii de produse: Nera F33, Nera F55 şi Nera F77 în două versiuni
(montarea antenei pe catarg sau pe punte), permiţând alegerea caracteristicilor
care se potrivesc cel mai bine nevoilor utilizatorului. Dintre aceste produse, cel
mai performant este Nera F77 care îndeplineşte toate funcţiile din cadrul Inmarsat
Fleet F77. Un astfel de sistem este montat şi pe nava şcoală „Mircea”.
Fig. 17.12 Echipamentele furnizate Nera

124
Compunerea sistemului:
• O unitate ce se montează pe punte incluzând antena cu componente
GPS şi cupola;
• O unitate principală de comunicaţii (MCU);
• Telefon ISDN;
• Cutie de alarmă de distress (Distress Alarm box).
Funcţiile standard:
• Canal vocal duplex 4800 kbps;
• ISDN 56/64 kbps (ISDN voce, Telefax G3 şi G4 sau Date);
• Serviciul MPDS;
• Alarmă de distress;
• Capacitatea semnalului de bandă L (1.5 GHz) pentru serviciile de
transmisie;
• Stocarea ultimelor 10 numere apelate (până la 20 de cifre);
• Agendă telefonică de 99 de numere scurte cu aranjare în ordine
alfabetică;
• Restricţionarea apelurilor;
• Limitarea traficului şi codarea accesului;
• Încărcare de tonuri şi SIM limitat;
• Salvarea şi restabilirea configurării;
• Interfaţă MMI (VTLite Marine);
• Indicator de mesaje

GMDSS PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GMDSS PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

SECŢIUNEA 1 -a Introducere ....................................................................... 7

SECŢIUNEA a 20-a. INMARSATE…………………………………………… 141

minimă. Sistemul este, de asemenea, folosit pentru comunicaţii de urgenţă şi

Tabelul 1.1 Zonele GMDSS

Fie banda L 2182KHz

Sistemul GMDSS se bazează pe ideea folosirii a patru zone de comunicare

practic, acoperirea satisfăcătoare poate fi adeseori extinsă până la aproximativ 400

8 2 tonuri de alarmare pe 2182kHz (până la 1 feb 1999) X X X X

Staţie de coastă a RCC

Fig. 2.1 Conceptul de bază al GMDSS

MODUL DE ACŢIUNE AL CENTRULUI DE COORDONARE A SALVĂRII

DACĂ ESTE POSIBIL SE COMUNICÃ CU

REŢELE NAŢIONALE ŞI DACĂ ESTE UN ALT CENTRU RCC

Fig. 2.2 Modul de acţiune al centrului de coordonare a salvării

Efectul combinat al cererilor de întreţinere şi a personalului, în cele patru

3.2 Structura unei secvenţe de apel DSC

Secvenţa de acord conţine o succesiune de puncte transmise pentru ca

MMSI – Maritime Mobile Service Identities – număr identitate pentru serviciul

Caracterul pentru verificarea erorilor este transmis ca bit de control

Tabelul 3.3 Frecvenţele pentru comunicaţii radiotelex MF-HF

Traficul de pericol începe cu formatul:

Tabelul 3.4 Frecvenţele pentru efectuarea confirmării în radiotelefonie a

d) Dacă nu recepţionaţi confirmarea alertei DSC de distress şi DISTRESS

Semnalul de distress R/T- Semnalul de distress trimis prin radiotelefonie

c) Starea mării şi a vremii;

N.B: Înainte de transmisie operatorul trebuie să se asigure ca nu va cauza

Procedurile de Distress NBDP: Frecvenţele MF şi HF sunt disponibile

d) CALL SIGN sau IDENTIFICAREA STAŢIEI ce emite;

Comunicaţii la locul incidentului: Acestea sunt comunicaţii între nave în

Se identifică 15 tipuri de linii de raport ce pot fi folosite pentru a construi

Tabelul 5.2 Pronunţia numeralelor

Reducerea puterii: Când e posibil, ar trebui folosit transmiţătorul cu cea

Tabelul 8.2 Exemplu de mesaj de urgenţă în radiotelefonie

găsi în ITU, Lista Staţiilor Radio pentru Servicii Speciale şi Manualul

SECURITE (X3) SEMNAL DE SIGURANŢĂ (X3)

ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE (X3)

THIS IS AICI ESTE

CALL SIGN / IDENTIFICATION (X3) INDICAŢIVUL DE APEL (X3)

LISTEN…FOR NAVIGATIONAL MESAJUL TRANSMIS PENTRU

ON FREQUENCY /CHANNEL PE FRECVENŢA /CANALUL

Pe o consolă GMDSS ar trebui trimis semnalul de siguranţă All ship

Tabelul 9.2. Exemplu de mesaj de siguranţă

ALL STATION (X3) TOATE STAŢIILE

THIS IS NONSUCH (X3) AICI ESTE NONSUCH

LARGE RED CONTAINER SPOTTED UN CONTAINER DE DIMENSIUNI MARI

VESSELS KEEP SHARP LOOKOUT TOATE NAVELE O OBSERVARE ATENTĂ

În mod normal, confirmarea mesajelor de urgenţă şi de securitate se face

Tabelul 10.3 Codurile Q – Urgenţă şi Siguranţă/Căutare şi Salvare

Tabelul 10.4 Transmiterea frecvenţelor în banda de 156-174 MHz pentru

Navă- două două

Operaţii portuare Mişcarea navei

Navă- două două

Date privind tabelul

comunicaţiilor pe canalul 6 ca şi ale comunicaţiilor între aeronave, spărgătoare de

DIRTLX (codul ţării) (nr. telex naţional)

Coduri de servicii internaţionale telex şi abreviaţii

Problema terminalului poate fi relativ minora, de exemplu, se înlocuieşte banda

NR Indicaţi nr. dumneavoastră de identificare/Nr. meu de identificare

Fig. 12.1 Schema emiţătorului MA cu purtătoare

Specific este, de această dată, realizarea modulaţiei la nivele mici de

Fig. 12.2 Schema bloc a emiţătorului MA-PS

Fig. 12.3 Schema bloc a emiţătorului MA-BLU