Infecţiile respiratorii acute la copii.

Gripa. Paragripa. Adenovirozele.

Infecţia cu virusul respirator
sinciţial
USMF ¨N .Testemitanu¨
Catedra Boli infectioase
Ludmila Serbenco - conferinţiar universitar,
d.m., Clinica Boli infecţioase la copii
 Infecţiile respiratorii
virale acute
• Defiţie:
IRVA sunt un grup de maladii acute, superacute
şi contagioase de etiologie preponderent virală
care decurg cu toxicoză infecţioasă, afectarea
tractului respirator şi nu rareori altor organe şi
sisteme (nervos, cardiovascular, digestiv)
 Clasificarea IRA
Clasificarea IRVA în funcţie de etiologie:
•Infecţia adenovirală
•Infecţia paragripală
•Infecţia cu virusul respirator sinciţial
•Infecţia rinovirală
•Infecţia reovirală
•Infecţia cu Coronavirus
Notă: IRVA la copil frecvent evoluează ca infecţii mixte:
virus – virale
virus – micoplasmice
virus – bacteriene
 Etiologia infecţiilor respiratorii acute

Infrabacterii
Virusuri Bacterii
intracelulare non-bacterii

•Virusurile gripale Germeni •Chlamydia psittaci

•Virusurile paragripale Gram-pozitiv •Chlamydia
•Adenovirusuri •Streptococi pneumoniae
•Virusurile sinciţial •Stafilococi •Mycoplasma
respiratorii •Streptococi anaerobi pneumoniae
•Reovirusuri Germeni
•Rinovirusuri Gram-negativ
•Coronovirusuri •Meningococi
•Enterovirusuri •Kllebsiella
•Virusurile herpetice •Haemophilus
•Togavirusuri influenzae
 INFORMAŢIA EPIDEMIOLOGICĂ
• Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 40-60%
din bolile copilului de vârstă fragedă şi 30-40% din
maladiile preşcolarului şi şcolarului. Letalitatea de
care virozele respiratorii sunt direct responsabile este
evidentă în cazul gripei pandemice, al adenovirozelor,
infecţiilor paragripale şi celor cu virus respirator
sinciţial.
• Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii
latente manifeste, sau inaparente şi persoanele
purtătoare de virusuri.
• Perioada de contagiune în IAV durează 10 zile, în
paragripă - 7-10 zile şi în IVRS- 10-14 zile.
• Calea de transmitere este cea aeriană prin
picături de secreţii nazofaringiene şi
indirectă prin mâini şi obiecte proaspăt
contaminate cu secreţiile infectate
(veselă, batiste, apa din bazinele de înot).
În IAV transmiterea are loc şi pe cale
fecal – orală.
• Receptivitatea este generală şi variază în
funcţie de vârstă. Sunt mai receptivi
copiii în vârstă după 3 luni, adolescenţii,
bolnavii cronici. Copiii în vârstă până la 3
luni se îmbolnăvesc mai rar (excepţie –
IVRS).
• Contagiozitatea în IVRS şi IAV este mare, în
special în colectivităţi şi staţionare - viroza
poate cuprinde 90% din copiii mici, sugari.

• Sezonalitate: sezon rece - toamnă, iarnă,

primăvară. Vara pot fi cazuri sporadice.

• Imunitatea postinfecţioasă obţinută este

specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau
varianta antigenică de virus.
 Patogenia infecţiilor respiratorii virale acute
1. Pătrunderea şi replicarea virusului în celulele
mucoasei tractului respirator (în infecţia primară)
sau activarea infecţiei latente cronice
2. Virusemia, reacţii toxice şi toxico-alergice ale
diferitelor sisteme şi organe
3. Dezvoltarea procesului inflamator şi apariţia
diferitelor leziuni ale aparatului respirator cu
afectarea preponderentă a anumitelor segmente
ala tractului respirator în funcţie de tropismul
preferenţial al virusurilor respiratorii
4. Apariţia complicaţiilor bacteriene
5. Convalescenţa, iar pentru unele infecţii
(adenovirală, sinţială respiratorie) trecerea în
forme latente sau cronice
 CONDUITA PACIENTULUI CU IRA

Date clinice:
• Debut acut
• Febră
• Cefalee
• Rinită, strănut
• Tuse
• Dureri în gât
• Conjunctivită
 PACIENTULUI CU IRA

În forme grave

• Convulsii, tulburări de conştiinţă

• Vome repetate
• Hiperestezie cutanată
• Somnolenţă
• Dispnee inspiratorie permanentă
• Dispnee expiratorie
• Acrocianoză
 INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN IRA

Investigaţia Rezultatele Nivelul acordării

paraclinică scontate asistenţei medicale

AMP Nivelul Staţionar

consultativ

Analiza leucopenie, R R O
generală a limfocitoză,
sângelui neutropenie,
VSH uşor
crescută
Trombocitele scăzute R R O

•Detectarea Pozitiv R R R
agentului patogen
în testul de
imunofluorescenţă

•Izolarea agentului
Pozitiv R R R
cauzal din lavaje
nazofaringiene
 Nivelul acordării
asistenţei medicale
Investigaţia Rezultatele
paraclinică scontate AMP Nivelul Staţionar
consultativ
Analiza creşterea
serologică titrului de
(RHAI, RIE) anticorpi de 4
R R O
ori şi mai mult
în seruri
perechi
Puncţia fără
lombara şi modificări sau
analiza LCR în hipertensiv R
conformitate cu
indicaţiile
 PARTICULARITĂŢILE GRIPEI LA COPIL
• Gripa: o maladie acută, extrem de contagioasă,
caracterizată clinic prin manifestări generale toxice,
febră şi afectarea tractului respirator. Este provocată
de Myxovirus influenzae din familia
Orthomyxoviridae genul Ortomixovirusuri, posedă
ARN şi un înveliş de hemaglutinină (H) şi
neuraminidază (N) care conferă virusului specificitate
de subtip şi de variantă antigenică. Există 3 tipuri
antigenic distincte de virus gripal: A, B şi C.
Actualmente sunt cunoscuţi viruşii gripali A cu 16
variante de hemaglutinină şi cu 9 variante de
neuraminidază. Omul, de obicei, se infectează cu
virusuri gripali A, H1, H2, H3 în combinaţie cu N1 sau
N2. Agentul cauzal poare fi identificat în secreţiile
nazale, spălăturile nazofaringiene, sânge, lichidul
cefalorahidian.
 CLASIFICAREA GRIPEI
• Clasificarea în funcţie de etiologie:
✔ Gripa A: A0, A1, A2.
✔ Gripa B
✔ Gripa C

• Clasificarea în funcţie de tipul bolii:

Tipică:
✔ Gripa cu sindroamele toxic şi cataral manifeste.
Atipică:
✔ Frustă
✔ Subclinică
✔ Inaparentă
✔ Hipertoxică
 CLASIFICAREA GRIPEI
Clasificarea în funcţie de gradul de severitate a bolii:
• Uşoară.
• Medie.
• Gravă.
• Hipertoxică (Fulminantă).

Clasificarea în funcţie de durata de evoluţie a bolii:

• Acută.
• Fulgerătoare.
 MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI
Debut:
• brusc, uneori brutal
• febră
• frisoane
• mialgii
• artralgii
• cefalee
• astenie
 MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI
În perioada de stare:
• Simptomele generale toxice:
• febra 39-40oC – 1-3 zile;
• cefalee;
• globalgii;
• mialgii;
• astenie;
• tulburări de somn: insomnie sau somnolenţă;
• apatie, iritabilitate;
• agitaţie psihică;
• fotofobie;
• zgomote cardiace asurzite;
• TA scăzută;
• tahicardie în debut, apoi bradicardie relativă;
• ECG – alterarea undei T;
 MANIFESTĂRILE CLINICE ALE GRIPEI
Sindromul respirator (apare peste 1-2 zile din debut):
• obstrucţie nazală
• strănut
• tuse seacă
• eliminări nazale seroase sărace
• dureri în gât
• dureri retrosternale
• conjunctivită eritematoasă
• congestie faringiană.
 MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE ALE SINDROAMELOR
PRINCIPALE ÎN GRIPĂ
Sindroame ale Manifestări clinice Date paraclinice
gripei
Sindrom de •febră malignă 39-40oC ✔leucocitoză
neurotoxicoză •vome repetate moderată
(encefalopatie •cefalee ✔limfocitoză
toxiinfecţioasă) ✔VSH accelerat
•fotofobie
•agitaţie, iritabilitate, delir ✔LCR fără
•convulsii tonico-clonice modificări
citologice
•tulburări de conştiinţă (sopor)
•hiperestezie cutanată
•mialgii
•semne meningiene (redoarea
cefei, semnele Kernig,
Brudzinscki)
Sindrom de tuse lătrătoare •leucocitoză
laringotraheită voce răguşită moderată
stenozantă dispnee inspiratorie •limfocitoză
respiraţie zgomotoasă •VSH
insuficienţă respiratorie acută accelerat
cianoză, acrocianoză

Sindrom tuse uscată neproductivă •leucocitoză

bronho-obstruc dispnee expiratorie moderată
tiv (astmatiform paliditate a tegumentelor •limfocitoză
) •VSH
cianoză periorală
accelerat
Sindrom •inapetenţă ✔leucocitoză
abdominal •greţuri moderată
•vome ✔limfocitoză
•dureri abdominale ✔VSH accelerat
•uneori diaree, scaune lichide, 2-3
ori/zi fără manifestări patologice
•sindrom pseudoapendicular
•„limba de porţelan”
•constipaţii

Sindrom •epistaxis ✔epistaxis

hemoragic •erupţii hemoragice – peteşii ✔erupţii
•hemoptizie hemoragice –
peteşii
✔hemoptizie
 PARTICULARITĂŢILE GRIPEI LA SUGARI

• Debut lent
• Subfebrilitate
• Semne toxice moderate
• Catar respirator discret, nas înfundat, tuse rară, strănut,
eliminări nazale
• Vome
• Diaree
• Scăderea în greutate
• Anorexie
• Somnolenţă
• Complicaţii frecvente (pneumonii, otite, infecţii ale căilor
urinare)
• Letalitate înaltă
 PARTICULARITĂŢILE GRIPEI
LA COPIII MICI
• Evoluţie gravă
• Semne toxice pronunţate
• Catar respirator moderat
• Sindrom de neurotoxicoză
• Sindrom de crup şi obstructiv frecvent
• Complicaţii frecvente
 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL GRIPEI DE ALTE
MALADII CU SEMNE ŞI CU SIMPTOME SIMILARE
Paragripa, infecţia cu virusul respirator sinciţial,
adenoviroze, infecţia cu:
• rinovirus,
• SARS,
• reovirus,
• virusul gripei aviare,
• infecţia meningococică,
• rujeola,
• febra tifoidă,
• infecţia enterovirală,
• infecţia cu Haemofilus influezae,
• Infecţia cu virusul Herpes simplex
 COMPLICAŢIILE ŞI SECHELELE GRIPEI LA COPII
Sistemul Sistemul Sistemul Alte
respirator ORL nervos complicaţii
Bronşită Amigdalită Convulsii ŞTI rareori
acută supurată febrile

Bronşită Rinosinusită Sindrom SCID

acută acută Reye
obstructivă
Bronşiolită Rinosinuzită Meningita Miocardită
(rareori) cronica (în seroasă
acutizare)
• Infecţia paragripală (Paragripa) este o boală
respiratorie acută, determinată de virusurile
paragripale, manifestată clinic prin febră şi
intoxicaţie moderată, lezarea mucoasei nazale
si a laringelui, care, la copii mici, se manifestă
predominant prin laringotraheită acută
stenozantă (crup).
MANIFESTĂRILE CLINICE ALE INFECŢIEI PARAGRIPALE
ÎN FUNCŢIE DE SINDROMUL REALIZAT

Sindroame clinice Manifestări clinice

Laringotraheita •Tuse lătrătoare

stenozantă
•Voce răguşită
•Dispnee inspiratorie
•Respiraţie zgomotoasă
•Insuficienţă respiratorie acută
•Cianoză, acrocianoză
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindrom •Tuse uscată neproductivă

bronhoobstructiv •Dispnee expiratorie
(astmatiform) •Paliditate a tegumentelor
•Cianoză periorală

Catar respirator •Febră moderată, subfebriliate (3-5z)

superior •Tuse uscată, zgomotoasă din prima zi
•Voce răguşită
•Nas înfundat
•Eliminări seroase din nas
•Dureri în gât
Sindroame clinice Manifestări clinice

Bronşiolita acută •Febră moderată

•Semne de catar respirator superior
(tuse uscată, frecventă; rinoree)
•Tahipnee
•Dispnee expiratorie
•Cianoză periorală
•Retracţii toracice
• Infecţia adenovirală (Adenoviroza) este
determinată de adenovirusuri şi se manifestă
prin febră, intoxicaţie, semne clinice
respiratorii şi extrarespiratorii variate
(conjunctivită, adenopatie, diaree, etc.).
 Etiologia
• Adenovirusurile (familia adenoviridae) cuprind
80 de serotipuri din care 41 serotipuri pot
provoca boala la om. Conţin ADN. În ultimii
ani tipurile 40 şi 41 au fost izolate frecvent de
la copiii cu diarei acute fiind denumite AV
enterice.
 MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE
ALE INFECŢIEI ADENOVIRALE

Sindroame clinice Manifestări clinice

Catar al căilor respiratorii
superioare (cel mai frecvent)
•Strănut.
•Obstrucţie nazală
•Rinoree - secreţii nazale sero
mucoase, abundente
•Tuse umedă din debut
•Dureri în gât
•Hiperemie şi edem moderat al
pilierelor
•Peretele faringeal posterior
granulat.
Sindroame Manifestări clinice
clinice
Febra •Debut brusc
faringo-conjun
ctivală
•Febră 38-39oC – îndelungată, ondulantă(1,2săptămîni).
•Dureri în gât.
•Obstrucţie nazală.
•Secreţii nazale seroase abundente care devin uşor
mucopurulente
•Hiperemie moderată a pilierilor şi amigdalelor
•Conjunctivită (eritematoasă, foliculară, membranoasă)
•Tuse umedă
•Faringită granuloasă
•Limfadenită cervicală
•Uneori spleno-hepatomegalie
•Evoluţie lentă
 MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICE
ALE INFECŢIEI ADENOVIRALE
Sindroame clinice Manifestări clinice
De neurotoxicoză •Febră malignă
(encefalopatie •Vome repetate
toxiinfecţioasă) •Cefalee
•Fotofobie
•Agitaţie, iritabilitate, delir
•Convulsii tonicoclonice
•Tulburări de conştienţă
•Hiperestezie cutanată
•Mialgii, artralgii
•Semne meningiene (redoarea cefei,
semnele Kernig, Brudzinscki)
•Tahicardie
•Tahipnee
 MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI PARACLINICEALE INFECŢIEI ADENOVIRALE
Sindroame clinice Manifestări clinice

Conjunctivita şi Debut acut:

kerato-conjuncti •Febră
vita •semne de iritaţie conjunctivală, senzaţie de “nisip
în ochi”
•congestie puternică
•edem al mucoasei conjunctivale
•conjunctivită catarală sau foliculară
•conjunctivită membranoasă (cu membrane
fibrinoase alb-surii pe pleoapa inferioară, care nu
se răspândesc în afara conjunctivei)
Keratoconjunctivita: semne toxice generale dureri
în globii ocularifotofobieafectare bilaterală peste
10-12 zile opacifierea corneei
Sindroame clinice Manifestări clinice

Rinofaringita cu •Modificări orofaringiene

amigdalită acută
•Dureri la deglutiţie
•Depuneri albicioase pe amigdale
•Ganglioni limfatici cervicali
tumefiaţi
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindromul diareic •Frecvent la copiii mici

•Sindrom respirator
•Sindrom de enterită acută: scaune
lichide de 3-4 ori pe zi, fără
incluziuni patologice
•Durata diareii – 3-4 zile
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindroame rar •Limfadenita mezenterică

înregistrate (mezadenita)
•Sindromul de crup
•Sindromul bronhoobstructiv
•Meningita seroasă
•Sindromul pertusoid
•Cistită acută hemoragică
• Infecţia cu virusul respirator sinciţial este o
maladie respiratorie acută manifestată clinic
prin bronşiolită cu sindrom bronhoobstructiv
pronunţat, febră şi sindrom de intoxicaţie
moderată, dar de o severitate deosebită la
nou-născuţi şi sugari.
 Manifestările clinice ale infecţiei cu virus respirator sinciţial
în funcţie de sindromul realizat

Sindroame clinice Manifestări clinice

Rinofaringita
acută • Subfebrilitate
• Strănut
• Obstrucţie nazală
• Iritabilitate
•Rinoree
• Vome
• Apetit scăzut
Sindroame clinice Manifestări clinice
Rinofaringita Copilul mai mare de 3 ani prezintă:
acută •Febră moderată
•Tuse uscată, în accese
•Cefalee
•Dureri musculare
•Astenie
•Durere în deglutiţie
•Durere faringiană permanentă
Sindroame clinice Manifestări clinice

Sindrom •Febră moderată

bronhoobstructiv
(astmatiform) •Tuse uscată neproductivă
•Dispnee expiratorie
•Paliditate a tegumentelor
•Cianoză periorală
Sindroame clinice Manifestări clinice
Bronşiolita acută •Febră moderată
•Debut progresiv în 1-2 zile
•Catar respirator superior
•Tuse uscată, chinuitoare, uneori în
accese
•Tahipnee – FR mai mult de 70
resp/min
•Retracţii toracice
•Cianoza tegumentelor sau paloare
pronunţată
•Flotaţii ale aripilor nazale
Sindroame clinice Manifestări clinice

Pneumonie virală •Febră 380-39oC;

•În debut - rinoree, tuse
•Tuse seacă, iritativă
•Expectoraţii absente sau
sero-mucoase
•Semne fizicale în plămâni discrete
 TRATAMENTUL COPIILOR CU IRA FORMA GRAVĂ
LA ETAPA PRESPITALICEASCĂ
I. Amestec litic i.m. sau i.v.:
Sol. Metamizol 50% – câte 0,1 ml/an
Sol. Difenhidramină 1% – câte 0,1ml/an
Sol. Papaverină 2% – câte 0,1 ml la anul de viaţă, sau
Antipiretic/analgezic:
✔ Paracetamol 500mg – 10-15 mg/kg doză unică
copiilor, per os
✔ sau Ibuprofen 200 mg – câte 5-10 mg/kg (doză
unică), per os.
II. Anticonvulsivante (la necesitate) i.m. sau i.v.:
Sol. Diazepam 0,5%/2 ml – copiilor în vârstă (doza
unică)
sau Diazepam rectal 10mg/2 ml – (doza 0,5 mg/kg)
III. Diuretice:
• Sol. Furosemid 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v.
III. Corticosteroizi
• Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m.
• Dexametazonă 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.v.,
sau i.m.
III. Oxigen prin cateter nazal sau mască
IV. Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom
bronhoobstructiv):
• Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1 doză
(0,1 mg -1 puf)
• Sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 ore i.v.
 Preparate antivirale în tratamentul gripei
Preparate Doze Durata curei
de tratament
(zile)
Rimantadină 7-10 ani − câte 50 mg (1 comprimat) de 5 zile
50 mg 2ori/zi10-14 ani − câte 50 mg de 3
ori/zi14 ani > 100 mg de 2ori/zi, după
masă, per os
Rimantadină, 1-10 ani − 5 mg/kg/zi10-14 ani − 4-5 zile
pulvis 20 mg 140-160 mg/zi de 2 ori, după mâncare,
per os
Rimantadină, 1-3 ani, după schema:-I zi − 10 ml de 3 4 zile
(Alghirem) ori/zi-a II-III-a zi − 10 ml de 2 ori/zi-a
sirop 100 ml IV-a zi − 10 ml /zi3-7 ani, după
(10 mg în 5ml) schema:-I zi − 15 ml de 3 ori/zi-a
II-III-a zi − 15 ml de 2 ori/zi-a IV-a zi −
15 ml/zi
Preparate Doze Durata curei
de tratament
(zile)

Arbidol, 50 2-6 ani − câte 50 mg de 3-4 ori/zi6-12 ani − 3-5 zile

mg câte 100 mg de 3 ori/zi12 ani şi adulţii – câte
200 mg de 3-4 ori/zi
Oseltamivir, capsule 75 mg, suspensie orală 12 mg/ml
Greutatea 30 mg de 2 ori/zi DURATA
corpului:< 15 kg
15-23 kg 45 mg de 2 ori/zi 5 zile
23-40 kg 60 mg de 2 ori/zi
< 40 kg, 75 mg de 2 ori/zi,

adolescenţi, 75 mg de 2 ori/zi
adulţi
 Principii de tratament a IRA
Tipul de tratament:
Tratament nemedicamentos:
Regimul zilei. Dieta.
2.Tratament medicamentos:
Antipiretice/analgezice şi spalmolitice (la febra 38,50-390C):
Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor,
sau sol. Litică: sol.Metamizol 50%, sol.Difenhidramină,
sol.Papaverină.
sau Ibuprofen.
Vitamine:Acid ascorbic
Vasoconstrictoare în picături nazale: Sol. Nafazolină 0,05%
Tratamentul conjunctivitei virale: Interferon.
Mucolitice: Mucaltin, Ambroxol.
Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare): Bronholitină
sau Glaucina sau Pertusină
Antihistaminic (la necesitate): Cloropiramină
 Vaccinarea antigripală

Se recomandă a fi efectuată anual începând cu 15 octombrie.

Este indicată (şi asigurată gratuit) copiilor după vârstă de
6 luni cu un risc sporit în dezvoltarea formelor grave şi a
complicaţiilor gripale:
▪ afecţiuni cronice cardiovasculare, bronhopulmonare;
▪ afecţiuni de rinichi, ficat, metabolice (diabet zaharat), stări
imunodeficitare, HIV-infectaţi, HIV-SIDA, tuberculoză,
transplant de organe, trataţi cu imunodepresante;
▪ copii instituţionalizaţi, inclusiv în sanatorii.
Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor copiilor de
la vârsta de 6 luni.

Notă: Orice vaccin antigripal poate fi administrat

concomitent cu oricare alt vaccin injectat în copilărie, dar
cu seringi diferite şi în locuri diferite sau cu un interval de
30 de zile între acestea.
 Vaccinuri antigripale
Vaccinuri antigripale cu virioni fragmentaţi :
Fluarix
Vaxigrip
Influsplit

Vaccinuri antigripale cu subunităţi antigenice:

✔ Influvac
✔ Agripal
 Diuretice:
• Sol. Furosemid 1% - cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i.v.
– Corticosteroizi
• Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 ore i.m.
• Dexametazonă 4 mg/1 ml – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 ore
i.v., sau i.m.
– Oxigen prin cateter nazal sau mască
– Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom
bronhoobstructiv):
• Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml - 1
doză (0,1 mg -1 puf)
• Sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 ore i.v.
 Tratamentul stărilor de urgenţă în gripă la etapa
prespitalicească
1. Antipiretice:Sol. Metamizol 50% − cîte 0,1 ml/an.Sol.
Difenhidramină 1% − cîte 0,1ml/an.Sol. Papaverină 2% −
cîte 0,1 la anul de viaţă, i.m. sau i.v.
2. Anticonvulsivante (la necesitate):Sol. Diazepam 0,5% −
0,1-0,2 ml/an − doză unică:copiilor în vîrstă pînă la 1 an –
0,3-0,5 ml;1-7 ani – 0,5-1 ml;8-14 ani – 1,2-1,5 ml i.m.
i.v.sau Diazepam rectal 10mg/2 ml (doza 0,5 mg/kg):pînă la
4 luni – 0,5 ml;de la 4 pînă la12 luni – 1 ml;1–3 ani – 1,25
ml;3-5 ani – 1,5 ml.
3. Diuretice: Furosemid 0,1-0,2 ml/kg /24 de ore, i.v.
4. Corticosteroizi Prednisolon − 1-2 mg/kg/24 de ore
i.m.Dexametason–0,2-0,5 mg/kg/24 de ore i.v./ i.m.
5. Oxigen prin cateter nazal sau mască.
 PROFILAXIA GRIPEI
Profilaxia specifică
• Imunoprofilaxia:
Activă − vaccinarea.
Pasivă − cu imunoglobulină antigripală.
 PROFILAXIA NESPECIFICĂ
✔ Depistare precoce şi activă: epidemiologic, clinic,
laborator.
✔ Declarare: numerică, trimestrială; săptămînală sau zilnică
în epidemii.
✔ Izolare: 5-7 zile:
- formele uşoare şi medii, la domiciliu;
- cele grave se spitalizează în saloane boxate.
• Aerisirea încăperilor, curăţenia.
• Spălarea pe mîini cu apă şi cu săpun.
• Dezinfecţia veselei bolnavului.
• În epidemii: se închid temporar şcolile, cinematografele şi
alte instituţii, pentru a evita aglomerarea copiilor în
încăperi închise.
• Supravegherea persoanelor de contact – 5 zile;
• Măşti din tifon.
Ozeltamivir Copiii mai mari de 12 ani şi 5-7 zile
(Tamiflu) copiii > 8 ani – cîte 1 compr. (75
mg) – 1 data pe zi, enteral
(în timpul epidemiei de gripă –6
săptămîni)
Gripferon Copiii de 1 an-14 ani – cîte 2 pic. 5-7 zile
nazale de 2 ori pe zi

Unguent Copiii de toate vîrstele – de 4 ori 5-7 zile

Oxolină0,25% pe zi
 INFORMAŢIA EPIDEMIOLOGICĂ
• Gripa este răspândită pretutindeni şi se caracterizează prin
epidemii şi pandemii. Pe parcursul ultimilor 12 ani,
procesul epidemic prin gripă în Republica Moldova
manifestă un caracter ciclic cu o sporire a incidenţei la
fiecare 4 ani. În aa. 2006-2007, în circulaţie se aflau
tulpinile de virusuri gripale A(H3N2), A(H1N1) şi tulpina
B, cu predominarea agentului gripal A(H3N2). Cei mai
afectaţi de gripă au fost copiii de vârstă şcolară (7-14 ani).
• Sursa de infecţie o reprezintă bolnavul cu semne manifeste
de gripă şi cu forme inaparente şi purtătorii de viruşi.
• Perioada de contagiune începe cu ultimele 1-2 zile ale
incubaţiei şi durează 3-5 zile.
• Transmiterea este aeriană, prin picături de secreţii
nazofaringiene, şi indirectă, prin mâini şi obiecte proaspăt
contaminate cu secreţii infectate (rar, datorită rezistenţii
mici a virusului în ambianţă).
 INFORMAŢIA EPIDEMIOLOGI
• Receptivitatea este generală. Copiii sunt cei mai eficienţi
vectori ai gripei. Sunt mai receptivi copiii în vîrstă > 3 luni,
adolescenţii, bolnavii cronici. Copiii în vîrstă de < 3 luni fac
gripa foarte rar.
• Contagiozitatea este destul de mare, mai ales în colectivităţi.
• Sezonalitatea: vizează lunile octombrie-decembrie – aprilie;
mai – septembrie în emisfera sudică; iarna, începutul
primăverii (iulie 1968).
• Imunitatea postinfecţioasă obţinută în urma infecţiei naturale
este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau faţă de varianta
antigenică de virus gripal şi presupune o durată de la 2-3 ani
până la 20 ani, pentru virusul gripal A, şi 3-5 ani, pentru
virusul gripal B. Imunitatea postvaccinală este tranzitorie cu o
durată medie de 1 an faţă de tipurile aflate în vaccin.
Schimbarea anuală a structurii antigenice a virusului gripal A
dictează necesitatea vaccinării anuale.
 INVESTIGAŢII PARACLINICE ÎN GRIPĂ
Rezultatele scontate
Investigaţia
paraclinică Formele medie şi gravă Gripa cu
neurotoxicoză
Analiza generală a Leucopenie, limfocitoză, Leucopenie,
sîngelui. neutropenie, VSH uşor limfocitoză,
crescută. neutropenie, VSH uşor
crescut.
Trombocitele Scăzute Scăzute
Analiza generală a Leucociturie, rareori leucociturie, rareori
urinei. albuminurie, în formele albuminurie, în
grave microhematurie. formele grave
microhematurie.
 Rezultatele scontate
Investigaţia
paraclinică Formele medie şi gravă Gripa cu
neurotoxicoză
✔Detectarea •Determinarea antigenului •Determinarea
antigenului gripal sau ARN gripal. antigenului sau ARN
în testul de •Identificarea formării gripal
imuno-fluorescenţă anticorpilor serici •Evidenţierea formării
cu anticorpi specifici faţă de anticorpilor serici
fluorescenţi virusurile gripale A şi B specifici faţă de
✔Izolarea virusului virusurile gripale A şi
gripal din lavaje B
nazofaringiene pe
culturi celulare
✔Evidenţierea
formării
anticorpilor serici
specifici faţă de
 Rezultatele scontate
Investigaţia
Formele medie şi gravă Gripa cu
paraclinică
neurotoxicoză

Analiza serologică Creşterea titrului de Creşterea titrului de

(RFC, RIHA, anticorpi de 4 ori şi mai anticorpi specifici de
RIE).. mult în seruri pare 4 ori şi mai mult în
seruri pare

LCR (la fără modificări hipertensivБ

necesitate), fără modificări
Sistemul Sistemul Sistemul Alte
respirator ORL nervos complicaţii
Bronhopneu Otite medii Meningita Infecţie
monie acută purulente bacteriană renourinară
Secundară
Bronşită Neuropatii ŞTI rareori
cronica
(acutizare)
Astm bronşic Mielită SCID
Bronşită Convulsii Miocardită
acută febrile
 SECHELE ÎN GRIPĂ

• Hipertensiune intracraniană
• Hidrocefalie
• Sindrom epileptiform
• Sechele psihice, retard mintal