Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reanimarea Nou-Nascutului PDF
Reanimarea Nou-Nascutului PDF
Bazat pe Manualul de
Resuscitare
Neonatală, ediţia a 5-a
American Heart
Association
American Academy of
Pediatrics
1
Trecere în Revistă şi Principiile
Reanimării
Conţinut:
• Factorii de risc pentru resuscitare
• Modificări fiziologice la naştere
• Tranziţia normală
• Tranziţia anormală
• Prematuri cu risc crescut
• Pregătirea pentru reanimare
2
Paşii de bază în reanimare
Rar necesare 1%
Med.
3
ABC--ul reanimării
ABC
4
Factori de Risc Asociaţi cu Nevoia
de Resuscitare
Factori de Risc Materni, Inainte de Naştere:
• Membrane rupte peste 18 ore
• Pre-eclampsie sau Eclampsie
• Diabet zaharat
• Anemie
• Epilepsie
• Infecţie maternă – streptococ grup B, HIV, etc.
• Travaliu prematur
• Naşteri multiple 5
Factori de Risc Asociaţi cu Nevoia
de Resuscitare
Factori de Risc în Timpul Naşterii:
• Sângerare excesivă
• Prezentaţie pelviană
• Lichid amniotic meconial
• Anomalii ale ritmului cardiac fetal
• Prolabare sau circulară de cordon
• Travaliu precipitat sau prelungit
• Distocie a umerilor
• Operaţia cezariană
6
Adaptarea termi
termică
că
supraf.teg./kgc
0.1
0
adult
nou-nascut
70 kg 3 kg
1,7 m2 0,25 m2
0,025 m2/kg 0,08 m2/kg
In utero Ex utero
pierderi scăzute pierderi crescute
producere crescută de căldură producere limitată de căldură
7
Echilibrul termic
termic
Resuscitare
In utero
Producere crescută
de căldură
Temperatura fătului
este cu ½°C mai
mare decât a Ex utero
mamei Pierderi crescute
Nou-născutul la termen
pierde 2°C în primele 30
minute
8
Adaptarea circulatorie
• Intrauterin, vasele
sanguine sunt în
vasoconstricţie Fluid în alveole 30 ml/kgc
• Nivelul sanguin
de oxigen creşte
• PG endoteliale
sunt metabolizate
• Canalul arterial
începe să se
închidă
• Sângele curge
către plămâni
pentru a prelua
oxigenul 11
Adaptarea respiratorie
• Lichidul pulmonar
părăseşte alveolele -
2/3 este resorbit în
circulaţia sistemică
venoasă şi
limfatică, 1/3 este
eliminat mecanic prin
comprimarea toracelui
• Lichidul este înlocuit
de aer în alveole
12
Adaptarea respiratorie
13
Lichidul pulmonar şi travaliul
TTN (%) BMH (%)
75%
15%
10%
5% 50%
0%
40%
30% 25%
20%
8% 4% 8% 4%
0% 0
TTN (%) 30 32 34 36 38 40
sapt sapt sapt sapt sapt sapt
Nastere naturala Cezariana14
Tranziţia normală
• Fără meconiu
• Ţipă/respiră
• Tonus muscular
bun
• Nou-născut la
termen
15
Tranziţie anormală
• Respiraţii ineficiente
pentru a forţa eliminarea
lichidului din alveole ⇒
ventilaţie inadecvată.
• Hipoxia şi ischemia pot
cauza bradicardie sau Oxigenare deficitară
contractilitate cardiacă
deficitară ⇒ perfuzie Metabolism anaerob
inadecvată.
Leziuni cerebrale, ale
organelor interne, deces.
16
Tranziţia anormală
• În primele momente ale lipsei de oxigen, nou-născutul
intră într-o perioadă iniţială de respiraţii rapide, urmată
de apnee primară şi scăderea FC.
• Dacă lipsa de oxigen se prelungeşte, nou-născutul intră
în apnee secundară, acompaniată de scăderea FC şi
TA.
17
Tranziţie anormală
• Echipament de bază:
• Sursă de căldură
• Scutece/prosoape
• Aspiraţie
• Balon şi mască
• O persoană antrenată în
reanimarea neonatală
20
La fiecare naştere trebuie să
fie prezentă cel puţin o
persoană a cărei principală
responsabilitate să fie nou-
născutul şi care este capabilă
să efectueze reanimarea.
21
Evaluare
• Respiraţii
• Frecvenţă cardiacă
• Culoarea tegumentelor
23
Airway – Cale aeriană
24
Paşii Iniţiali
Primele 30 de secunde
Conţinut:
• Ocupaţi-vă de meconiu, dacă este
prezent
• Asiguraţi căldură
• Asiguraţi patenţa căii aeriene
• Aspiraţi gura şi nasul
• Ştergeţi, stimulaţi şi repoziţionaţi capul
• Evaluaţi
25
Meconiu
26
Meconiu
29
Poziţionarea căii aeriene
Pară de aspiraţie/sondă:
• Aspiraţi întâi gura şi apoi nasul
(G înainte de N)
32
Stimulare tactilă
Lovirea plantelor
Frecarea spatelui
33
Nu stimulaţi prin:
prin:
34
Paşii iniţiali
• Nu insistaţi mai mult de 30 secunde cu
manevrele iniţiale de reanimare
• Paşii iniţiali pot fi folosiţi doar în perioada
de apnee primară. (Resp ira tie rap id a )
Ap nee
p rim ara
200
Ritm c ardia c
150
100
0
Tim p
40 Presiune sa ng hina
20
O
Tim p
35
Cum vă prioritizaţi acţiunile
ACŢIUNE
36
ţi respiraţiile
Evaluaţi
Evalua
Ascultaţi ambele câmpuri
pulmonare cu stetoscopul
DA
• Respiraţie fără efort/plâns
NU
•Dacă respiraţiile sunt
superficiale, gaspuri sau pacientul nu
respiră deloc, administraţi ventilaţie cu
presiune pozitivă
37
Evaluaţi
Evaluaţi frecvenţa cardiacă
• Palpaţi pulsul la baza cordonului
ombilical sau ascultaţi cu
stetoscopul
• Număraţi timp de 6 secunde şi
apoi înmulţiţi rezultatul cu 10
Exemplu:
Dacă ați numărat 13 bătăi în timp de 6
secunde frecvenţa cardiacă a copilului va fi
13 x 10 = 130
• Frecvenţa cardiacă < 100 bpm
necesită ventilaţie cu presiune
pozitivă
38
ţi saturaţia
Evaluaţi
Evalua
• Valori acceptate ale SaHbO2 preductale:
• 1 minut → 60 – 65 %
• 2 minute → 65 – 70 %
• 3 minute → 70 – 75 %
• 4 minute → 75 – 80 %
• 5 minute → 80 – 85 %
• 10 minute → 85 – 95 %
39
Oxigen în flux liber
41
Breathing – Respiraţie
42
Când ventilaţi?
Copilul respiră?
Care este frecvenţa
cardiacă?
Care este saturaţia?
• Nu respiră sau
30 secunde
•FC <100, sau
•Saturaţie ↓?
43
Ventilaţie cu Presiune Pozitivă
Următoarele 30 de Secunde
Cuprins:
• Când să ventilaţi
• Balonul auto-gonflabil şi masca
• Caracteristici importante ale măştilor
faciale
• Testarea măştii şi balonului
• Pregătirea pentru ventilaţie cu presiune
pozitivă
• Ce se întâmplă dacă starea copilului nu
se îmbunătăţeşte 44
Ventilaţie
Ventil aţie
Ventilarea plămânilor
este cel mai important
şi eficient pas al
resuscitării.
45
Când ventilaţi?
Copilul respiră?
Care este frecvenţa
cardiacă?
Care este saturaţia?
• Nu respiră sau
30 secunde
•FC <100, sau
•Saturaţie ↓?
46
Echipamente de ventilaţie cu
presiune pozitivă
• Balon autogonflabil
• Balon de anestezie, destins de flux
(Jackson-Reys)
• Resuscitator cu piesă în T, controlat de
flux şi limitat de presiune (Neo-PUFF)
47
Balonul autogonflabil
Avantaje:
• Se destinde întotdeauna după ce este comprimat
• Valva de suprapresiune minimizează riscul de
hiperinflaţie
Dezavantaje:
• Funcţionează fără sursă de gaz → asiguraţi-vă că
oxigenul este conectat
• Necesită etanşeizarea măştii pe faţă pentru distensia
plămânilor
• Necesită rezervor de oxigen pentru administrarea
concentraţiilor mari de oxigen
• Nu poate fi folosit pentru administrarea oxigenului în
flux liber
• Nu poate fi folosit pentru CPAP. Nu realizează PEEP
48
fără valva specială.
Principalele Părţi ale Balonului şi Măştii
49
Balonul de anestezie
Avantaje:
• Administrează concentraţii de oxigen între 21% şi
100%, în funcţie de sursă.
• Uşor de verificat etanşeizarea măştii pe faţa nou-
născutului.
• Poate fi folosit pentru administrarea oxigenului în flux
liber.
Dezavantaje:
• Necesită o sursă de gaz comprimat.
• Necesită etanşeizarea măştii pe faţă pentru a rămâne
destins.
• De obicei nu are valvă de suprapresiune.
• Are valvă de control al fluxului pentru reglarea presiunii
50
Balonul de anestezie
51
Resuscitatorul cu piesă în T
Avantaje:
• Presiune administrată constant
• Control al presiunii inspiratorii maxime şi al PEEP
• Poate administra oxigen 100%
• Reanimatorul nu oboseşte
Dezavantaje:
• Necesită sursă de gaz comprimat
• Etanşeizarea măştii pe faţă e necesară pentru
distensia pulmonară
• Reanimatorul nu poate „simţi” complianţa pulmonară
• Necesită ajustarea presiunilor înainte de folosire
• Modificarea presiunilor în timpul utilizării este dificilă.
52
Resuscitatorul cu piesă în T
53
Aerul atmosferic poate fi folosit în
resuscitarea nou-
nou-născutului la
termen
54
Folosirea aerului atmosferic în
resuscitare
• Dovezile existente sunt insuficiente pentru
precizarea concentraţiei de oxigen de
folosit în resuscitarea neonatală.
• Prioritatea este distensia alveolară.
• Dacă resuscitarea este iniţiată cu oxigen
în concentraţie mai mică de 100% şi nu
există îmbunătăţiri considerabile după 90
secunde de administrare, este necesară
folosirea oxigenului 100%. 55
Folosirea măştii şi balonului
56
Testarea balonului şi măştii
• Simţiţi presiune în
palmă?
• Se deschide valva
de suprapresiune?
57
Aşezarea măştii pe faţă
Corect: Acoperă
gura, nasul şi bărbia
Incorect:
Prea mare - acoperă ochii
şi se întinde peste bărbie
• Poziţionarea
corectă: acoperă
gura, nasul şi
vârful bărbiei, dar
nu ochii
• Poziţionare
corectă pentru
ventilaţie asistată
59
Pregătire pentru ventilaţia cu
presiune pozitivă
• Selectaţi masca de
dimensiuni corecte
• Aspiraţi calea aeriană
• Poziţionaţi capul
• Poziţionaţi-vă la capul
sau pe o parte a
bolnavului pentru a
observa în permanenţă
toracele
60
Folosirea eficientă a balonului
62
Semne de Ameliorare
2. Creşterea saturaţiei
63
Se administrează o cantitate
adecvată de oxigen?
Dacă este disponibil, se administrează
oxigen 100%.
• Este tubulatura de oxigen ataşată la balon şi
sursa de oxigen?
• Este sursa de gaz deschisă?
• Este rezervorul de oxigen ataşat?
• Există oxigen în balon?
Dacă oxigenul 100% nu este disponibil,
administraţi ventilaţie cu presiune pozitivă
folosind aer atmosferic! 64
Ventilaţia cu presiune pozitivă este
necesară mai mult de 2 minute
• Este necesară inserţia unei sonde oro-
gastrice pentru
decomprimarea stomacului
Stabilirea unei
ventilaţii eficiente
este cheia a aproape
tuturor reanimărilor
neonatale încheiate
DECIZIE
cu succes!
EVALUARE
ACŢIUNE
68
Circulation - Circulaţie
69
Masajul cardiac extern
70
indicaţii
Masaj cardiac extern - indicaţ
71
Masajul cardiac extern
• 2 tehnici:
Tehnica policelor
– Perfuzie coronariană mai bună
– Intoarcere venoasa superioara
– Mai puţin obositoare
– Control mai bun al profunzimii
compresiilor
• Fracturi costale
• Rupturi hepatice,
splenice
74
Intubaţţia endotraheal
Intuba endotrahealăă – indicaţ
indicaţii
77
Anatomia Căilor Aeriene Superioare
Glota Epiglota
Corzi
Esofag vocale
78
Intubaţţia endotraheal
Intuba endotrahealăă
Semne ale poziţiei corecte a sondei:
Toracele se ridică la fiecare respiraţie
Zgomote respiratorii în ambele câmpuri
pulmonare
Fără distensie gastrică cu ventilaţia
Condens de vapori în interiorul sondei în timpul
expiraţiei
Modificarea culorii (violet → galben) pe
detectorul de CO2 79
Localizarea sondei în trahee
• Măsurătoarea vârf-buză
Adâncimea introducerii
Greutatea (kg) (cm de la buza superioara)
1* 7
2 8
3 9
4 10
* Nou-născuţii cântărind sub 750 g pot necesită o introducere de numai 6
cm.
80
Localizarea sondei în trahee
• Confirmarea radiologică
82
Medicaţţia - adrenalina
Medica
MCE
Intubaţiei traheale
Administrării adrenalinei
• Recomandat:
Ser fiziologic
• Soluţii acceptate:
• Soluţie Ringer Lactat
• Sânge O-negativ
Administrare lentă!!!
85
Volum expander
Semne care indică re-expansionarea
volemică:
Creşterea tensiunii arteriale
Puls întărit
Paloarea se atenuează
• Utilizare
controversată
• Se utilizează numai
după ce instituie o
ventilaţie adecvată
87
Situaţii speciale
Aspiraţia de meconiu:
- Aspirarea traheei pe lama de laringoscop.
- se intubează doar dacă nou-născutul este deprimat şi LA
“în piure de mazăre”
- Nu se stimulează tactil!
Malformaţii ale CRS
• Secvenţa Pierre-Robin - decubit ventral (IOT)
• Atrezia choanală bilaterală - pipă Guedel (IOT)
Hernia diafragmatică:
• IOT, sondă orogastrică pentru decomprimare
88
Complicaţiile reanimării
• Hipertensiune pulmonară
• Pneumonia
• Hipotensiunea
• Dezechilibrul hidric
• Apneea şi convulsiile
• Hipoglicemia
• Dificultăţi în alimentaţia enterală
89
Riscurile prematurului reanimat
• Hipotermia
• Detresa respiratorie prin deficit de
surfactant
• Hemoragia intracraniană
• Hipoglicemia
• Enterocolita ulcero-necrotică
• Retinopatia şi displazia bronho-pulmonară
• Anemie, trombocitopenie
90
Resuscitarea nou-nascutului prematur
• Mentinerea echilibrului termic
• Administrarea precoce de surfactant dupa
reanimare completa
• Evitarea PEEP ↑ (8-12 cm H2O) in timpul
administrarii CPAP → risc crescut de
pneumotorax si hemoragie
intraventriculara
• Administrare lenta de lichide i.v.
91
Când oprim reanimarea?
Nou-născuţi cu GN şi VG extrem de
mici (< 400 grame, < 23 săptămâni) şi
care nu prezintă semne evidente de
viaţă
Anencefalia
Experienta clinicianului 95
decizia părinţilor
Rolul parintilor
• Părinţii sunt consideraţi factorii decizionali optimi pentru copiii lor.
Pentru ca părinţii să poată lua decizii responsabile, ei au nevoie de
informaţii relevante, clare şi oneste asupra riscurilor şi beneficiilor
fiecărei opţiuni terapeutice. Ei trebuie să aibă timp să cântărească
atent fiecare opţiune, să pună întrebări suplimentare şi să caute
opţiuni alternative.
• Nevoia de reanimare este de cele mai multe ori o urgenţă
neaşteptată, cu slabe şanse de a obţine un consimţământ cu
adevărat informat în timp util, înaintea începerii manevrelor de
resuscitare. Nesiguranţa privind existenţa anomaliilor congenitale,
vârsta exactă de gestaţie, probabilitatea de supravieţuire şi
potenţialele sechele severe pot face ca decizia părinţilor privind
interesele copilului lor să fie dificilă înaintea naşterii
• În condiţii asociate cu o rată crescută a supravieţuirii şi o rată
acceptabilă a morbidităţilor, reanimarea este aproape întotdeauna
96
indicată, indiferent de decizia parintilor..
Dileme etice
• Dacă părinţii sunt nesiguri în privinţa etapelor următoare
sau dacă examinarea postnatală sugerează că
estimarea obstetricală a vârstei gestaţionale este
incorectă, reanimarea iniţială şi suportul vital provizoriu
permit colectarea informaţiilor clinice complete şi o
şansă în plus de a revizui situaţia împreună cu părinţii
care pot decide întreruperea suportului vital.
• Acest scenariu este preferabil celui în care decizia
iniţială de a nu reanima este revizuită şi reanimarea
agresivă este iniţiată după câteva minute de la naştere
din cauza unei schimbări de plan. Dacă nou-născutul
supravieţuieşte reanimării tardive, riscul de sechele este
mai mare. 97
Cum putem lucra ca o echipă?
echipă?
Rolurile în timpul reanimării
primele 30 de secunde
– Aceleaşi obiective
– Aceleaşi informaţii
– Comunicare
– Coordonare
Care sunt cauzele pentru eşecul
reanimării ?
• Nu există cunoştiinţe
• Nu există abilităţi
• Comunicare deficitară
• Nu există disciplină
• Panică – Se pierde timpul
Disciplină
Disciplină
Rolurile
Rol urile trebuie clar definite