I.

Metoda punerii in echivalenţă

1. Definitii

 Metoda punerii in echivalenta este o metoda de contabilitate si raportare prin care o

participatie intr-o entitate controlata in comun este inregistrata initial la cost si ajustata
ulterior in functie de schimbarile ulterioare achizitiei ale partii asociatului din activele
nete ale entitatii controlate in comun. Contul de profit si pierdere reflecta partea unui
asociat din rezultatele din exploatare ale entitatii controlate in comun.

 Metoda punerii in echivalenţă (the equity method) este o metodă de contabilizare (după
mulţi, în special dpdv al specialiştilor americani, o metodă de evaluare) conform căreia
participaţia este înregistrată, iniţial, la nivelul costului şi este ajustată, apoi, pentru a ţine
cont de schimbările posterioare achiziţiei cotei-părţi a inestitorului, în activul net al
întreprinderii deţinute.

 Pe baza metodei punerii în echivalenta, investitia este initial înregistrata la cost si aceasta
valoare contabila este majorata sau redusa dupa data achizitiei,, pentru a recunoaste
partea investitorului din profiturile sau pierderile întreprinderii în care acesta a investit.
Repartizarile din profit primite de la întreprinderea în care a investit reduc valoarea
contabila a investitiei. Ajustarile valorii contabile pot fi, de asemenea, necesare în cazul
modificarii ponderii participatiei investitorului în întreprinderea în care acesta a investit,
modificari ce decurg din schimbarile capitalurilor proprii ale întreprinderii în care s-a
investit, care nu au fost incluse în contul de profit si pierdere. Astfel de schimbari le
includ pe acelea care rezulta din reevaluarea imobilizarilor corporale si a investitiilor
financiare, din diferentele de curs valutar si din ajustarea diferentelor ce decurg din
combinarile de întreprinderi.1

2. Prezentarea metodei punerii in echivalenta

Metoda isi gaseste aplicare in cazul intreprinderilor asociate (asupra carora se exercita o
influenta notabila), ca prelucrare de referinta (standardul IAS 28), si al asocierilor in participatie,
sub egida celeilalte prelucrari autorizate (standardul IAS 31).

O participatie intr-o intreprindere asociata trebuie sa fie contabilizata in situatiile financiare

consolidate conform metodei punerii in echivalenta, exceptand situatia in care participatia este
achizitionata si detinuta in numele perspective unice a unei cesiuni, in urmatoarele 12 luni.

1
http://www.de-contabilitate.ro/articole/metoda_punerii_in_echivalenta_1850.html
~1~
In cazul conturilor individuale ale investitorului, IASB lasa o mare libertate de alegere, deoarece
acesta poate:

 Sa contabilizeze participatia la nivelul costului sau

 Sa foloseasca metoda utilizata in contextul conturilor consolidate (care, de obicei, este
metoda punerii in echivalenta)

In comparatie cu ceea ce se intampla in cazul consolidarii prin integrare globala sau prin
integrare proportionala si spre deosebire de acestea, elementele situatiilor financiare ale
întreprinderii asociate sau ale asocierii in participatie nu sunt cumulate cu cele ale societatii care
detine participatia. In acest mod, se aduce justificarea faptului ca punerea in echivalenta nu este o
metoda de consolidare, ci mai degraba una de evaluare. Este si motivul pentru care aceasta
metoda poate sa fie utilizata pentru intocmirea situatiilor financiare individuale.

In comparatie cu definitia filialei, definitia întreprinderii asociate arata ca trebuie sa existe o

investitie intr-o entitate pentru ca aceasta sa poata fi considerata o astfel de intreprindere.
Standardul IAS 28 nu prezinta o valoare minima a sumei investite, ci specifica doar ca
investitorul are o influenta notabila (semnificativa), ceea ce inseamna puterea de a participa la
luarea deciziilor de tip financiar sau care se plaseaza in zona exploatarii, si nu controlul asupra
acestora. Astfel spus, ceea ce este semnificativ in realitate este, in primul rand, dreptul de a
participa sau de a influenta, si nu exercitarea efectiva a puterii.

In continutul standardului IAS 28, un paragraf precizeaza cota de 20% din puterea de vot intr-o
intreprindere ca reprezentand limita minima a existentei influentei notabile. In cazul unei
participatii sub 20%, atestarea influentei investitorului se poate realiza numai daca intreprinderea
in care s-a investit face o declaratie care sa certifice o atare influenta. Este evident ca o
participatie superioara cotei de 20% nu atesta, in mod obligatoriu, o influenta semnificativa, daca
exista un pachet majoritar detinut sau controlat de o alta parte, cu toate ca o astfel de influenta nu
este ingradita, in mod necesar, sa apara in astfel de situatii. Influenta semnificativa poate fi
contestata si de situatia in care investitorul nu reuseste sa concretizeze incercarea sa de a fi ales
in consiliul de administratie sau de a obtine, in mod oportun, informatii financiare ale entitatii in
care a investit, sau daca aceasta din urma se opune active intentiilor investitorului de a-si exercita
influenta.

Investitiile in intreprinderile asociate sunt supuse standardului IAS 36 Deprecierea activelor. In

conditiile in care exista indicii de depreciere a unor astfel de investitii, intreprinderea recunoaste
o depreciere, prin aplicarea acestui standard. In conformitate cu IAS 36, o depreciere este
recunoscuta, mai intai, pentru a reduce valoarea oricarui fond comercial implicat de
intreprinderea asociata.

In materie de prezentare a informatiilor referitoare la investitiile in intreprinderile asociate si la

asocierile in participatie, se impune descrierea datelor semnificative si a proportiei drepturilor de
vot detinute. Investitiile contabilizate prin metoda punerii in echivalenta trebuie sa fie
~2~
recunoscute ca fiind active pe termen lung, in cadrul bilantului contabil consolidate, iar partea de
profit sau pierdere a investitorului, in cadrul acestui tip de investitii, trebuie identificata ca
element distinct in contul de profit si pierdere consolidat.

3. Exemplu de aplicare a metodei punerii in echivalenta

Fie societatile M si F si presupunem ca exista un asociat Y care detine mai mult de jumatate din
drepturile de vot ale societatii F.

Alegerea metodei de consolidare utilizata de grupul M:

Procentajul de control Procentajul de Tipul de relatie Metoda de consolidare

detinute de M in F interes detinut de
M in F
40% 40% Influenta notabila Punere in echivalenta

Nu se cumuleaza posturile din bilanturile si conturile de profit si pierdere ale societatilor M si F.

Punerea in echivalenta a titlurilor:

Titluri puse in echivalenta = % 52000

Titluri de participare 40000
Rezerva consolidate 8000
Cota-parte in rezultatul 4000
societatilor puse in
echivalenta

~3~
Intocmirea situatiilor financiare consolidate:

Bilantul consolidat al grupului M

Imobilizari corporale 200000
Titluri puse in echivalenta 52000
Stocuri 20000
Creante-clienti 80000
Disponibil 60000

TOTAL ACTIVE 412000

Capital social 120000
Rezerve (30000+8000) 38000
Rezultat (20000+4000) 24000
Total capitaluri proprii 182000
Furnizori 230000

TOTAL CAPITALURI SI DATORII 412000

Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M

Venituri totale (600000+4000) 604000
Cheltuieli totale 580000

Rezultat 24000

~4~
 II. IAS 28
Contabilitatea investitiilor in intreprinderile asociate

Acest standard trebuie aplicat in contabilizarea de catre investitor a investitiilor in întreprinderii

asociate.

1. Metoda punerii in echivalenta

Pe baza metodei punerii in echivalenta, investitia este initial inregistrata la cost si aceasta valoare
contabila este majorata sau redusa dupa data achizitiei, pentru a recunoaste partea investitorului
din profiturile sau pierderile întreprinderii in care acesta a investit. Repartizarile din profit
primite de la intreprinderea in care a investit reduc valoarea contabila a investitiei. Ajustarile
valorii contabile pot fi, de asemenea, necesare in cazul modificarilor ponderii participatiei
investitorului in intreprinderea in care acesta a investit, modificari ce decurg din schimbarile
capitalurilor proprii ale întreprinderii in care s-a investit, care nu au fost incluse in contul de
profit si pierdere. Astfel de schimbari le include pe acelea care rezulta din reevaluarea
imoblizarilor corporale si a investitiilor financiare, din diferentele de curs valutar si din ajustarea
diferentelor ce decurg din combinarile de întreprinderii.

2. Exceptii de la aplicarea metodei punerii in echivalenta

1. Standardul nu prevede aplicarea metodei punerii in echivalenta atunci cand o entitate este
dobandita si detinuta in scopul vanzarii in termen de 12 luni de la achizitie. Trebuie sa
existe dovezi ca investitia este dobandita cu intentia de a fi cedata si ca membrii
conducerii cauta activ un comparator. Sintagma “in viitorul apropiat” a fost inlocuita cu
sintagma “in termen de 12 luni”. Atunci cand o astfel de entitate asociata nu este vanduta
in termen de 12 luni, ea trebuie contabilizata folosind metoda punerii in echivalenta
incepand cu data achizitiei, cu exceptia unor cazuri clar specificate.2

2. Standardul nu ii permite unui investitor care continua sa exercite o influenta

semnificativa asupra unei entitati asociate sa nu aplice metoda punerii in echivalenta
atunci cand entitatea asociata opereaza sub restrictii severe sip e termen lung care ii
deterioreaza in mod semnificativ capacitatea de a transfera fonduri catre investitor.
Inainte de a inceta aplicarea metodei punerii in echivalenta, influenta semnificativa
trebuie sa dispara.

3. Aplicarea metodei punerii in echivalenta

O investitie intr-o entitate asociata trebuie contabilizata prin metoda punerii in echivalenta, cu
exceptia cazurilor cand:
a. Investitia este clasificata drept detinuta in vederea vanzarii in conformitate cu IFRS 5
Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati intrerupte.
b. Permiterea unei societati mama care detine si o investitie intr-o entitate asociata sa nu
prezinte situatii financiare consolidate; sau

2
In martie 2004, Consiliul a emis IFRS 5 Active imobilizate detinute in vederea vanzarii si activitati intrerupte. IFRS 5
elimina excluderea din domeniul de aplicare, iar acum anuleaza exceptia de la aplicarea metodei punerii in
echivalenta atunci cand influenta semnificativa asupra unei entitati asociate se vrea a fi temporara. A se vedea
Baza pentru concluzii la IFRS 5 pentru indrumari suplimentare.
~5~
 c. Se aplica toate dispozitiile urmatoare:
1. Investitorul este o filiala detinuta in totalitatea sau o filial detinuta partial a unei
alte entitati, iar ceilalti proprietari, inclusiv cei care, in alte conditii, nu au drept
de vot, au fost informati si nu au obiectii cu privire la faptul ca investitorul nu
aplica metoda punerii in echivalenta
2. Instrumentele de datorii si capitaluri proprii ale investitorului nu sunt
tranzactionate pe o piata publica (o bursa de valori locala sau straina sau o piata
nereglementata, invlusiv piete locale si regionale)
3. Investitorul nu a depus si nici nu urmeaza sa depuna situatiile sale financiare la o
comisie de valori mobiliare sau la alt organism de reglementare, in scopul
emiterii oricarui tip de instrumente pe o piata publica
4. O societate-mama finala sau intermediara a investitorului intocmeste situatii
financiare consolidate disponibile pentru uzul public in conformitate cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara.

Atunci cand o investitie intr-o entitate asociata clasificata anterior drept detinuta in vederea
vanzarii nu mai intruneste criteriile de clasificare, aceasta trebuie contabilizata utilizand metoda
punerii in echivalenta incepand de la data la care a fost clasificata drept detinuta in vederea
vanzarii. Situatiile financiare pentru perioadele ulterioare clasificarii drept detinuta in vederea
vanzarii trebuie modificate in consecinta.

Recunoasterea veniturilor pe baza distribuitorilor primite ar putea sa nu fie o masura adecvata a

veniturilor obtinute de investitor din investitia intr-o entitate asociata, pentru ca distribuirile
primite ar putea avea prea putin legatura cu performanta entitatii associate. Pentru ca investitorul
are influenta semnificativa asupra entitatii associate, acesta este interesat de performanta entitatii
asociate si, implicit, a rentabilitatii investitiei sale. Investitorul contabilizeaza acest interes prin
extinderea domeniului de aplicare al situatiilor sale financiare, pentru a include cota sa de profit
sau de pierdere intr-o astfel de entitte asociata. Drept rezultat, aplicarea metodei punerii in
echivalenta furnizeaza mai multe informatii despre activele nete si profitul sau pierderea
investitorului.

Un investitor trebuie sa intrerupa utilizarea metodei punerii in echivalenta de la data la care

acesta nu mai exercita o influenta semnificativa asupra unei entitati asociate si, incepand cu acea
data, trebuie sa contabilizeze investitia in conformitate cu IAS 39, cu conditia ca entitatea
asociata nu sa nu devina filiala sau asociere in participatie asa cum sunt definite in IAS 31. La
pierderea influentei semnificative, investitorul trebuie sa evalueze la valoarea justa orice
investitie pe care investitorul o pastreaza in fosta entitate asociata. Investitorul trebuie sa
recunoasca in profit sau pierdere diferenta dintre:
a. Valoarea justa a oricarei investitii pastrate si orice incasari din dispunerea
participatiei in entitatea asociata
b. Valoarea contabila a investitiei la data la care influenta semnificativa este
pierduta.

Valoarea contabilă a investiției la data la care aceasta încetează să mai fie o entitate asociată
trebuie considerată drept costul său la evaluarea inițială ca activ financiar în conformitate cu IAS
39.

~6~
Multe din procedurile adecvate pentru aplicarea metodei punerii in echivalenta sunt similare
procedurilor de consolidare definite in IAS 27, Situatii financiare consolidate si contabilitatea
institutiilor in filiale. Mai mult, conceptele largi care stau la baza procedurilor de consolidare
folosite la dobandirea unei filial sunt adoptate la achizitia unei investitii intr-o intreprindere
asociata3.

Partea unui grup într-o entitate asociată este dată de suma pachetelor de acțiuni deținute de
societatea-mamă și de filialele sale în respectiva entitate asociată. Acțiunile altor entități asociate
ale grupului sau ale asocierilor în participație nu sunt luate în considerare în acest scop. Atunci
când o entitate asociată deține filiale, entități asociate sau asocieri în participație, profiturile sau
pierderile și activele nete luate în considerare la aplicarea metodei punerii în echivalență sunt
cele recunoscute în situațiile financiare ale entității asociate (inclusiv cota de profit sau pierdere
a entității asociate, precum și activele nete ale entităților sale asociate și a asocierilor în
participație) după efectuarea ajustărilor necesare pentru a se putea aplica politici contabile
uniforme.

Profiturile și pierderile ce derivă din tranzacțiile "în aval" și "în amonte" dintre un investitor
(inclusiv filialele sale consolidate) și o entitate asociată sunt recunoscute în situațiile financiare
ale investitorului doar în funcție de participația altor investitori în entitatea asociată în cauză.
Tranzacțiile "în amonte" sunt, de exemplu, vânzările de active de la o entitate asociată către un
investitor. Tranzacțiile "în aval" sunt, de exemplu, vânzările de active de la un investitor către o
entitate asociată. Cota investitorului din profitul sau pierderea entității asociate ce rezultă din
aceste tranzacții este eliminată.

O investitie intr-o intreprindere asociata este contabilizata pe baza metodei punerii in echivalenta
de la data la care intreprinderea cade subincidenta definitiei întreprinderii asociate. O data cu
achizitia investitiei, orice diferenta (pozitia sau negativa) intre costul achizitiei si partea
investitorului din valorile juste ale activelor nete identificabile ale întreprinderii asociate este
contabilizata in conformitate cu IAS 22, Combinari de întreprinderii. Sunt facute ajustari
adecvate ale partii investitorului din profiturile sau pierderile dupa achizitie pentru a contabiliza:
 Amortizarea activelor amortizabile, bazata pe valorile lor juste; si
 Amortizarea diferentei dintre costul investitiei si partea investitorului din valorile
reale ale activelor nete identificabile.

Cele mai recente situatii financiare disponibile ale întreprinderii asociate sunt folosite de
investitor in aplicarea metodei punerii in echivalenta; ele sunt, de obicei, intocmite pentru
aceeasidata ca si situatiile financiare ale investitorului. Cand datele de raportare ale investitorului
si întreprinderii sunt diferite, intreprinderea asociata intocmeste adesea pentru uzul investitorului
situatii pentru aceeasi data ca aceea a situatiilor financiare ale investitorului. Cand nu este posibil
acest lucru, pot fi folosite situatii financiare intocmite pentru o data de raportare diferita.
Principiul consecventei dicteaza ca lungimea perioadelor de raportare si orice alta diferenta intre
datele de raportare sa fie consecvente de la o perioada la alta.

3
A se vedea, de asemenea, SIC – 3, Eliminarea profiturilor si a pierderilor nerealizate din tranzactiile cu
intreprinderile asociate.
~7~
Atunci cand sunt folosite situatii financiare cu o data de raportare diferita, ajustarile sunt facute
pentru efectele oricaror evenimente semnificative sau tranzactii intre investitor si intreprinderea
asociata, care se petrec intre data situatiilor financiare ale întreprinderii asociate si data situatiilor
financiare ale investitorului.

Situatiile financiare ale investitorului sunt intocmite de obicei folosind politici contabile
uniforme pentru tranzactii asemanatoare si evenimente in circumstante asemanatoare. In multe
cazuri, daca o intreprindere asociata foloseste alte politici contabile decat cele adoptate de
investitor pentru tranzactii asemanatoare si evenimente in circumstantele asemanatoare, sunt
facute ajustari adecvate situatiilor financiare ale întreprinderii asociate cand acestea sunt folosite
de investitor in aplicarea metodei de punere in echivalenta. Daca nu este posibil ca astfel de
corectii sa fie calculate, faptul este relevat in majoritatea cazurilor.

Daca o intreprindere asociata are actiuni preferentiale cumulative emise, detinute de altii,
investitorul calculeaza partea lui de profit sau pierdere dupa ajustarea referitoare la dividendele
preferentiale, indiferent daca dividendele au fost sau nu declarate.

Daca prin metoda punerii in echivalenta, partea din pierderea întreprinderii asociate a unui
investitor egaleaza sau depaseste valoarea contabila a unei investitii, investitorul de regula,
intrerupe includerea partii lui din pierderile ulterioare. Investitia este raportata la valoare zero.
Pierderi suplimentare sunt prevazute in masura in care investitorul are obligatii contractate sau
plati efectuate in numele întreprinderii asociate pentru a onora obligatiile acesteia, pe care
investitorul le-a garantat sau pentru care s-a angajat. Daca intreprinderea asociata raporteaza
ulterior profituri, investitorul reia includerea partii lui din profiturile respective doar dupa ce
partea lui din profituri egalizeaza partea din pierderile nete nerecunoscute4.

4. Pierderi din deprecieri

Daca exista un indiciu conform caruia o investitie intr-o intreprindere asociata poate fi
depreciate, o intreprindere aplica IAS 36, Deprecierea activelor. Pentru determinarea valorii de
utilizare a investitiei, o intreprindere estimeaza:
 Partea sa din valoare actualizata a viitoarelor fluxuri estimate de numerar, ce se asteapta a
fi generate de catre societatea in care s-a investit , ca intreg, incluzand si fluxurile de
numerar rezultate din activitatile societatii in care s-a investit si din incasarile ultimei
cedari a investitiei; sau
 Valoarea actualizata a viitoarelor fluxuri estimate de numerar, ce se asteapta a aparea din
dividendele de primit in urma investitiei si in urma ultimei cedari a acesteia.

4
A se vedea, de asemenea, SIC – 20, Metoda punerii in echivalenta – recunoasterea pierderilor.
~8~
 III. IAS 31
Raportarea financiara a intereselor in asocierile in participatie

Prezentul Standard trebuie aplicat in contabilizarea intereselor in asocierile in participatie si la

raportarea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor apartinand asocierii in participatie in
situatiile financiare ale sociatilor si ale investitorilor , fara a tine seama de structurile sau formele
sub care se desfasoara activitatile asocierii in participatie.

1. Metoda punerii in echivalenta

Un asociat intr-o asociere in participatie isi recunoaste participatia intr-o entitate controlata in
comun utilizand metoda punerii in echivalenta, indiferent daca are investitii si in filiale sau daca
isi prezinta situatiile financiare sub forma situatiilor financiare consolidate.

Unii asociati ai unei asocieri in participatie in entitati controlate in comun folosind metoda
punerii in echivalenta , asa cum a fost descrisa si in IAS 28. Folosind metodei punerii in
echivalenta este sustinuta de cei care argumenteaza ca nu este corect sa se combine elementele
controlate cu elementele controlate in comun si de cei care cred ca asociatii intr-o entitate
controlata in comun detin mai degraba o influenta semnificativa decat un control comun.
Prezentul standard nu recomanda folosirea metodei punerii in echivalenta, deoarece consolidarea
proportional reflecta mai bine fondul si realitatea economica a participatiilor unui asociat intr-o
entitate controlata in comun , adica controlul asupra cotei-parti a asociatului intr-o asociere in
partcipatie din beneficiile economice viitoare. Totusi, prezentul standard permite folosirea
metodei punerii in echivalenta ca tratament alternative cand se recunosc interese in entitati
controlate in comun.

Un asociat al unei asocieri in participatie trebuie sa intrerupa folosirea metodei punerii in

echivalenta de la data la care inceteaza sa detina control comun sau influenta semnificativa intr-o
entitate controlata in comun.

2. Exceptii de la metoda punerii in echivalenta

1. Cand o participatie intr-o entitate controlata in comun care a fost anterior clasificata drept
detinuat in vederea vanzarii nu mai indeplineste criteriile acestei clasificari, ea trebuie
contabilizata utilizand metoda consolidarii proportionale sau metoda punerii in
echivalenta incepand de la data clasificarii sale drept detinuta in vederea vanzarii.
Situatiile financiare pentru perioadele ulterioare clasificarii drept detinuta in vederea
vanzarii trebuie modificate in consecinta.
2. De la data la care o entitate controlată în comun devine o filială a unui asociat într-o
asociere în participație, asociatul într-o asociere în participație trebuie să își contabilizeze
participațiile în conformitate cu IAS 27. De la data la care o entitate controlată în comun
devine o entitate asociată a unui asociat în participație, asociatul trebuie să își

~9~
 contabilizeze participația sa conform IAS 28.

Un asociat intr-o asociere in participatie trebuie sa prezinte o enumerare si o descriere a

intereselor in asocierile in participatie semnificative si proportia participatiei detinute in
entitati controlate in comun. Un asociat care recunoaste participatiile sale in entitati
controlate in comun folosind formatul de raportare element cu element pentru
consolidarea proportional sau metoda punerii in echivalenta trebuie sa prezinte valorile
agregate ale fiecaruia dintre urmatoarele elmente:
 Active circulante
 Active imobilizate
 Datorii curente
 Datorii pe termen lung
 Venituri si cheltuieli legate de interesele sale in asocierile in participatie

IV. Concluzie

Această metodă constă în substituirea costului de achiziţie a titlurilor deţinute direct sau indirect
desocietatea consolidantă cu valoarea care le corespunde din situaţia netă a societăţii consolidate.

Această metodă poate fi aplicată în cazul în care structura conturilor societăţilor aflate sub
control exclusiv sau concomitent face imposibilă aplicarea metodelor de consolidare globală sau
proporţională.

Dacă capitalurile proprii ale societăţii consolidate sunt negative, titlurile puse înechivalenţă sunt
înscrise cu valoarea zero.

~ 10 ~
 V. Bibliografie 
Standardele Internationale de raportare financiara IFRS, Norme oficiale emise la 01.01.2009, Ed.
CECCAR

Niculae Feleaga, Liliana Feleaga, Contabilitate consolidate. O abordare europeana si

international, Ed. Economica, Bucuresti, 2007

Maria Madalina Girbina, Stefan Bunea, Sinteze, Studii de caz si teste grila privind aplicarea IAS
(revizuite)-IFRS, Vol. 3, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2008

Nisulescu I., Precup R., Guse R., Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale
de Contabilitate-IAS 31 Interesele in asicierile in participate, Ed. CECCAR, 2004

SIC – 3, Eliminarea profiturilor si a pierderilor nerealizate din tranzactiile cu intreprinderile

asociate.

SIC – 20, Metoda punerii in echivalenta – recunoasterea pierderilor.

http://www.de-contabilitate.ro/articole/metoda_punerii_in_echivalenta_1850.html

~ 11 ~