PATOLOGIA

PERETELUI ABDOMINAL

HERNII
EVENTRATII
EVISCERATII

MIRCEA LITESCU

15 April 2020 1
 INFORMARE CU PRIVIRE LA DREPTURILE DE AUTOR

ACESTA ESTE UN MATERIAL INTERN AL UNIVERSITATII DE MEDICINA SI

FARMACIE “CAROL DAVILA” DISTRIBUIT PENTRU A FACILITA PREGĂTIREA
STUDENȚILOR ÎN CONTEXTUL EPIDEMIEI COVID-19. ORICE REPRODUCERE SAU
UTILIZARE A ACESTUI MATERIAL, INTEGRAL SAU PARȚIAL, IN ALT SCOP DECÂT CEL
MENȚIONAT ANTERIOR, FĂRĂ PERMISIUNEA SCRISĂ A AUTORILOR ESTE
INTERZISĂ.
ORICE ALTĂ UTILIZARE SAU REPRODUCERE VA FI SANCȚIONATĂ CONFORM
LEGILOR ÎN VIGOARE.
PENTRU ORICE INFORMAȚII ȘI SOLICITĂRI, ADRESAȚI-VĂ AUTORILOR

15 April 2020 2
 PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL

Definitii:
• Herniile - exteriorizarea unor viscere din cavitatea peritoneala prin intermediul unui sac peritoneal,
la nivelul unui defect parietal reprezentat de un orificiu sau traiect preformat.

• Eventrațiile - aceleași caracteristici ca si herniile, diferența constând în absența caracterului

preformat al defectului parietal, care în această situatie este dobândit.

• Evisceratiile – existența unei soluții de continuitate a peretelui abdominal prin care viscerele, de
aceasta data lipsite de sac peritoneal, intră în contact direct sau uneori mediat de tegument, cu
mediul extern.

15 April 2020 3
 PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL
Etiologie
PERETE ABDOMINAL SANATOS HERNII, EVENTRATII, EVISCERATII

scăderea rezistenței creșterea presiunii

peretelui abdominal intraabdominale

I. Creșterea presiunii intraabdominale

o persoane neantrenate care efectuează brusc un efort, sau
o persoane a căror profesie presupune un efort fizic mare (hamali, etc.)
o situații patologice care realizează o creștere repetata a presiunii intraabdominale, chiar
daca aceasta nu este mare(pacienți tușitori cronici, constipați, cu stricturi uretrale, adenoame
de prostată, sau femei cu sarcini repetate).

In aceste situații tratamentul defectului parietal trebuie precedat de rezolvarea,

sau ameliorarea, cauzei care a dus la creșterea presiunii intraabdominale.
15 April 2020 4
 PATOLOGIA PERETELUI ABDOMINAL
Etiologie

II. Scăderea rezistenţei peretelui abdominal

– Hernii - alterările colagenului au la bază un determinism genetic acesta fiind factorul primordial; persistența unor
canale sau orificii de migrare a unor organe, cum ar fi canalul peritoneovaginal în herniile inghinale congenitale
– Eventrații - defectele parietale apar
• în contextul anumitor boli (siringomielia afecteaza inervația parietala cu abolirea rolului trofic asupra peretelui
abdominal)
• posttraumatic sau
• secundar unei intervenții chirurgicale. Cicatricea nu are rezistența peretelui abdominal indemn, iar cicatrizările
vicioase, supurațiile de plagă, granuloamele de fir sunt tot atâtea cauze de apariție a defectelor parietale.

– Eviscerații - soluție de continuitate de continuitate parietala ca urmare a

• unor vicii de cicatrizare (diabetici)
• apariției unor supurațiii parietale care duc la deschiderea plăgii operatorii

15 April 2020 5
 HERNII

Prevalenta*:
• 3-6% in populatia generala,
• raport femei / bărbaţi este 1/3 - 1/4.
• frecventa maxima in primul an de viata si in copilarie,
• scade in adolescenta,
• creste progresiv spre batranete.

*PREVALENTA - conform OMS, numărul de cazuri de boala sau de bolnavi, sau de orice alte evenimente (ex.: accidente) într-o anumita populație, fără
distincție Intre cazurile noi si cele vechi. Poate fi exprimata In cifre absolute sau în proporție(de obicei) fata de lotul de subiecți din populație.

15 April 2020 6
 HERNII
Clasificare:
I. Momentul aparitiei
A. Congenitale
B. Dobandite
II. Topografic
A. Hernii abdominale externe
1. Hernii ale peretelui abdominal ventral
o Inghinale – 75% din total
o Femurale – 3%
o Ombilicale – 15%
o ale liniei albe (epigastrice)
o ale liniei Spiegel (limita intre dreptul abdominal si muschii laterali)
o Obturatorii – f. rare
2. Hernii ale peretelui abdominal dorsal
• Lombare – f. rare
• Ischiadice – f. rare

15 April 2020 7
 HERNII

Clasificare:
II. Topografie
B. hernii abdominale interne
1. hernii diafragmatice:
• hiatale
• costovertebrale - Bochdaleck
• sternocostale - Larrey
2. hernii interne propriu-zise
o paraduodenale o intrailiace
o ale hiatus-ului Winslow o anterovezicale
o pericecale o retropubiene
o Intersigmoidiene o ale ligamentelor largi
o retroanastomotice o transomentale

15 April 2020 8
 HERNII

Clasificare:
III. Aspectul anatomo-patologic
A. Traiect anatomic (hernia inghinala)
 Punct herniar
 Hernie interstitiala
 Hernie completa
B. Invelisuri herniare - sac si structurile externe
Sacul herniar
» poate preexista în cazul herniilor congenitale, sau
» se poate dezvolta în timp prin alungirea si alunecarea treptata a peritoneului parietal sub
impulsul organului herniat.
» poate lipsi partial în hernii ale vezicii urinare si colonului sau complet în hernii embrionare
instalate înainte de dezvoltarea peritoneului (ex: omfalocelul).

C. Continut herniar
– orice organ abdominal, cu exceptia duodenului si pancreasului
– frecvenţa maxima o au viscerele mobile: intestinul subtire, colonul, epiploonul.

15 April 2020 9
 HERNII
Semne clinice:

În cadrul examenului fizic se va controla si partea contralaterală, precum si

celelalte zonele herniare, pentru identificarea altor posibile hernii coexistente.

1. semne subiective funcţionale reduse:

• senzaţie de greutate, prin tracţiune asupra mezourilor - hernii mari
• durere - mai ales în herniile mici (punctele herniare) exacerbată la efort fizic şi
ortostatism prelungit

15 April 2020 10
 HERNII

Semne clinice:

B. Semnele fizice au ca element central prezența sacului herniar – formațiune pseudotumorală cu

următoarele atribute:
• localizata într-o zona preexistenta de perete slab, in cazul herniilor, sau o zona devenita slabă consecutiv
unui proces patologic sau unei intervenții chirurgicale in cazul eventrațiilor.
• forma si dimensiuni variabile legate de vechimea afecțiunii si caracterul conținutului.
• creste in ortostatism și se reduce pana la dispariție in clinostatism necesitatea de a începe examinarea
cu bolnavul in picioare.
• aspectul tegumentului este normal, spre deosebire de tumorile inflamatorii unde acesta prezinta eritem.

15 April 2020 11
 HERNII
Semne clinice:

B. Semne fizice - continuare:

• consistenta în funcție de natura conținutului - renitent-elastica pentru intestin sau moale, neregulata in
cazul epiploonului.
• percuția
 hipersonoritate - organ cavitar
 matitate - lichid, epiploon
• reductibilitate – la manevrele palpatorii (taxis)
o după reducere, se cercetează caracterele defectului parietal (dimensiuni, elasticitate)
o impulsiune la tuse (reapariția formațiunii in urma creșterii presiunii abdominale, consecutiv tusei)
o expansiune la tuse (observarea la inspecție a reapariției formațiunii pseudotumorale)
o hernii care nu se pot reduce sau nu pot fi menținute reduse - hernii incoercibile

15 April 2020 12
 HERNII

Examene paraclinice

• examen radiologic cu substanța de contrast - date despre segmentul tubului digestiv

continut în sacul herniar

• examen cistoscopic - pentru suspiciunea de patrundere a vezicii în sacul herniar

• examen ecografic
o oferă date atat asupra conținutului cât și asupra dimensiunilor defectului parietal

o reprezintă și o modalitate de control al rezultatelor postoperatorii în curele chirurgicale aloplastice in care se

folosesc proteze textile.

15 April 2020 13
 HERNII

Evoluția - spre creșterea progresiva in volum și/sau spre apariția complicatiilor.

Numai la copii, herniile ombilicale mici apărute în primii ani de viață se pot vindeca (uneori) spontan sau prin
aplicare de bandaje ca tratament ortopedic.

Complicații
Hernia necomplicată este reductibilă
• poate deveni ireductibilă:
– prin ”pierderea dreptului la domiciliu” în herniile sau eventrațiile voluminoase
– prin apariția aderențelor între sac și conținut
– prin strangulare

15 April 2020 14
 HERNII
Hernia strangulată

• cea mai frecventa si cea mai grava complicatie a herniilor

• mai frecvent la femei datorita incidentei mai mari a herniilor femurale, care au un inel fibros si îngust
care favorizeaza strangularea

• efortul asociat cu fibrozarea orificiului defectului parietal - cauza determinanta

• tablou clinic - cel mai frecvent hernia devine brusc ireductibilă și dureroasă

• prezența leziunilor vasculare nivelul peretelui intestinal, cu sau fara oprirea tranzitului - caracteristică
pentru strangulare

!!! când tranzitul intestinal nu se oprește, diagnosticul se face cu

dificultate, ceea ce poate întârzia intervenția chirurgicală !!!

15 April 2020 15
 HERNII

Hernia strangulată – continuare

• compresia extrinsecă a conținutului în sacul de hernie/eventrație, de obicei la nivelul coletului

– asupra segmentului de tub digestiv aflat în sac, ceea ce duce la suprimarea dureroasă a tranzitului pentru materii si gaze,
– asupra pediculului vasculo-nervos, gangrena segmentului de tub digestiv aflat în sac - caracterul de urgență
“O hernie strangulata nu trebuie sa apuce rasaritul sau apusul soarelui (în funcție de momentul internarii), fara a fi operata.”

• herniile mici cu inel fibros sunt mai expuse ca cele mari, unde inelul este larg, sau când în sac
există epiploon sau mezenter care scad presiunea exercitata de inel.

• Strangularea se poate produce si in interiorul sacului, prin diafragme ce compartimentează sacul sau prin bride si
aderențe, consecutive unor procese inflamatorii cronice.

15 April 2020 16
 HERNII

Hernia/eventrația strangulată
Patogenia – constricția la nivelul orificiului defectului parietal, prin introducerea in sac a unei anse mai voluminoase,
consecutiv unui efort fizic.

jena in
circulatia edem de stază suprimarea
accentuarea gangrenă
constrictie venoasa cu cresterea circulatiei ischemie
constrictiei
de dimensiunilor arteriale
întoarcere

15 April 2020 17
 HERNII

Hernia/eventraţia strangulată

Anatomopatologic reversibil
• afectarea circulatiei venoase, - faza de congestie – leziune reversibila

• afectarea circulatiei arteriale determina stadiul de echimoză cu aspect violaceu al ansei intestinale
interesate si leziuni maxime la nivelul santului de strangulare ca o veritabilă marca traumatică
• in sac, lichidul serocitrin devine hemoragic, tulbure.

• in final se instalează stadiul de gangrenă – culoare galben verzui ,de frunza moarta, a ansei
afectate, cu poluarea lichidului din sac de către flora intestinala ajunsa aici prin translocatie
ireversibil
bacteriana. Lichidul devine tulbure, fetid.

15 April 2020 18
 HERNII

Hernia/eventrația strangulată

• Forme particulare de strangulare:

• Ciupirea laterala (hernia Richter)

– prinderea în inelul de strangulare doar a unei suprafețete mici de perete lateral face ca evoluția
spre gangrenă și perforație să se facă fără suprimarea tranzitului intestinal

• Strangularea retrogradă în “W”

– partea intermediara a ansei, situata intraabdominal, are leziuni maxime ale conținutului herniar,
iar cea din sac aspect aproape normal,
– poate fi responsabilă de nerecunoașterea gravitătii leziunii

15 April 2020 19
 HERNII
Hernia/eventraţia strangulată

• Simptomatologie
• durere violentă aparuta in urma unui efort, ce a facut ca hernia/eventratia sa devina ireductibila
• distensie abdominala,
• colici abdominale,
• greaţa, varsaturi
• oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
• tahicardie şi ascensiune termică
• Examen fizic
o formaţiune pseudotumorală bombată, cu tegumente normale sau edemaţiate, eritematoase
o palparea este dureroasă şi constată o tumoră dură, ireductibilă, fără pulsiune şi impulsiune la tuse
o percuţia relevă matitate datorită lichidului din sac.
• Paraclinic
 examen radiologic în ortostatism fara substanta de contrast - distensie intestinala si prezenta nivelelor hidroaerice
• Evoluţia
• spre deces in 2-3 zile prin agravarea ocluziei, cu peritonita consecutiva translocatiei bacteriene
• Uneori, apare flegmonul piostercoral, care reprezinta o localizare intrasaculară a sepsisului si poate evolua catre fistulizare

15 April 2020 20
 HERNIILE
Hernia/eventraţia strangulata:

Tratament:
• la sugari, se poate obține reducerea spontana dupa baia calda, in caz de strangulare recenta.

• reducerea nu trebuie încercata, dat fiind riscul lezării viscerelor, sau de introducere in marea cavitate peritoneala
a unei anse cu leziuni ireversibile.

• tratamentul este chirurgical, de urgenţă, - obiective:

o punerea în evidența a sacului cu secțiunea inelului de strangulare.
o tratarea conținutului,
• rezectia ansei în caz ca este devitalizată, daca este viabilă sau își revine,
• reintroducerea în cavitate de la început, sau după infiltrare cu xilină a mezoului.
• vitalitatea incertă – rezectia este mai prudenta (leziunile mucoasei sunt mai grave decat la seroasa).
o cura herniei.
o pe plan general intervenţia este precedată
• reechilibrare hidroelectrolitica prin perfuzii intravenoase, care continua intra si postoperator
• aspiratie naso-gastrica - aspectul (fecaloid) da informatii asupra vechimii ocluziei

15 April 2020 21
 HERNIILE

Hernia/eventraţia strangulate

Alte complicatii asemanatoare strangularii

• Subocluzia herniară – prin acumulare de materii fecale în colonul prins în sac. Cedează la clismă sau laxative
• Peritonita herniară determinată de infecţia conţinutului herniar (apendicita herniară, epiloita herniară).

Complicaţii rare ale herniilor

• traumatismele herniilor
• tuberculoza herniară
• tumorile herniare
• corpii străini intrasaculari

15 April 2020 22
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
Hernia inghinala
• 75% din totalul herniilor
• Regiunea inghinala este o zona slaba a peretelui abdominal, datorită canalului inghinal.
• Fața internă a peretelui abdominal în regiunea inghinală este tapetata de peritoneul
parietal, care este ridicat de 3 formatiuni fibroase:
o ligamentul ombilical median format de uracă
o ligamentul ombilical medial format de arterele ombilicale obliterate.
o ligamentul ombilical lateral format de arterele epigastrice inferioare, care mărginesc infero-medial inelul
inghinal profund.
• Peritoneul parietal la acest nivel formeaza 3 fosete care permit clasificarea topografică a
herniilor inghinale:
o foseta supravezicala intre ligamentul median si cel medial – hernia oblica interna.
o foseta inghinala mijlocie intre ligamentul medial si cel lateral – hernia directa.
o foseta inghinala externa – lateral de ligamentul ombilical lateral – hernia oblica externa

15 April 2020 23
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
Hernia inghinala oblica externa
• dupa originea sacului herniar:
• dintr-o diverticulizare progresiva a peritoneului parietal la nivelul orificiului inghinal profund (hernii de efort)
• prin persistenta canalului peritoneo-vaginal (hernii congenitale). Se pot asocia si anomalii de migrare testiculara
(ectopii testiculare).
• se angajeaza prin orificiul inghinal profund in canalul inghinal,
• ajunge pana în bursa scrotala (labiile mari).
• sacul se afla printre elementele funiculului spermatic.
• stadializare
– punct herniar – conținutul sacului este angajat la orificiul inghinal profund;
– hernia interstitiala – conținutul este angajat intre orificiul profund si cel superficial al canalului
inghinal;
– hernia funiculara – conținutul ajunge la baza scrotului;
– hernia inghinoscrotala –conținutul ajunge in scrot (labia mare).

15 April 2020 24
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
Hernia inghinala directă
• caracteristică vârstelor înaintate

• hernie de slăbiciune, se dezvoltă într-o zonă slabă a peretelui inghinal, consecutiv

proceselor de hipotrofie tisulară

• zona slabă se află în trigonul Hesselbach, delimitată de ligamentul inghinal, vasele

epigastrice inferioare și tendonul conjunct.

• Sacul herniar se află medial de elementele funiculului spermatic, nu coboară in

scrot si, datorita inelului larg aflat la baza sacului, se reduc ai se refac usor, cu risc
redus de strangulare.

15 April 2020 25
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR

Hernia inghinala interna

• se produce prin foseta inghinală situată lateral de ligamentul ombilical

• este foarte rară si apare numai la bătrâni, datorită unor deficiențe musculoaponevrotice importante

15 April 2020 26
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR

Hernia inghinala
Examenul fizic
• elementul particular este reprezentat de stabilirea varietății de hernie
• palparea trans-scrotala a orificiului inghinal intern poate percepe pulsatia vaselor epigastrice, ceea ce
permite precizarea pozitiei sacului herniar în raport cu vasele epigastrice

15 April 2020 27
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR

Diagnosticul diferenţial al herniei inghinale

• hernia interstitială sau funiculara

o testicul ectopic
nereductibile, fără
o chist dermoid
impulsiune și
o chist de cordon spermatic
expansiune la tuse
o tumori solide de cordon spermatic
• hernia funiculară și bubunocelul la obezi
 posibilă confuzie cu hernia femurală apare însă sub ligamentul inghinal
• hernia inghino-labială - lipomul labiei mari sau chistul canalului Nuck
• hernia inghinoscrotală
– hidrocel care este renitent, nereductibil, transparent la iluminare, mat la percuţie,
– varicocel (dilatații venoase situate predominant în stânga), care se prezintă ca o masă moale, neregulată
– tumorile testiculare, benigne sau maligne (în herniile nereductibile),
– adenopatia inghinală
– orhiepididimita

15 April 2020 28
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
Hernia femurală

• locul al doilea ca frecvență după hernia inghinală, predomină femei (3/1 raport F/B)
• hernie dobândită, de slăbiciune, in urma unor sarcini repetate, obezitate, metaplazie conjunctiv-
grăsoasă a planurilor musculare
• se produce prin inelul femural și se exteriorizează la radacina coapsei, în trigonul femural Scarpa
o Inelul femural se află în lacuna vasculară
• artera femurală – lateral, cu ramura femurală a n. genitofemural - anterior,
• vena femurală - medial de arteră
• nodulul limfatic Cloquet-Rosenmuller - medial de venă
o Inelul femural, pe unde se produc herniile, este delimitat
• anterior de ligamentul inghinal,
• posterior de ligamentul Cooper,
• lateral de vena femurală, iar medial de ligamentul lacunar Gimbernat. Trigonul femural este realizat de ligamentul
inghinal, muşchiul sartorius şi muşchiul adductor lung.

15 April 2020 29
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
Hernia femurala

• poate apare și după cura chirurgicală a herniei inghinale, prin tracțiunea cranială a ligamentului inghinal, cu
lărgirea consecutivă a inelului femural
• după gradul de dezvoltare
o punct herniar – sacul este la nivelul inelului profund
o hernie interstitiala (incompleta) – sacul e sub fascia cribriforma
o hernie completa – sacul depaseste fascia cribriforma
• pot prezenta anomalii ale orificiului de iesire a sacului herniar si anomalii de traiect.
• asocierea hernie femurală + hernie inghinală - sindromul de distensie a stinghiei (Paul Berger)
• strangularea este cea mai frecventa complicație inel fibros inextensibil - 50% din cazuri Hernia femurală trebuie
căutată la paciente obeze, cu durere brutala dupa efort, urmata de fenomene colicative.
• Ireductibilitatea - alta complicatie cu frecventa ridicată

15 April 2020 30
 VARIANTE TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
• Hernia ombilicală
 circa 10% din totalul herniilor
 protruzia viscerelor sub tegument prin orificiul ombilical
 variante:
• congenitală
– embrionară - fără sac peritoneal
– fetală - cu sac peritoneal
• dobândită

• Hernia liniei albe

• la nivelul orificiilor vasculo-nervoase anterioare ce traversează marginea laterală a liniei albe
• topografic poate fi epigastrică, juxtaombilicală sau subombilicală
• Hernia ventrală laterală (Spiegel)
o se produce la marginea laterală a muşchiului drept abdominal
• Herniile peretelui abdominal posterior
o hernia lombară
o hernia ischiatică
• Alte hernii
• hernia obturatorie
• hernia perineală
15 April 2020 31
 EVENTRATII
Clasificare
• posttraumatice - cele mai frecvente - postoperatorii sau după alte traumatisme
– eventratiile postoperatorii – factori etiologici
• tipul de laparotomie
• corectitudinea suturii peretelui,
• reacţia la materialul de sutură,
• hemostaza deficitară, factori ce țin de intervenția chirurgicală
• drenajul prelungit,
• supuraţia parietală,
o obezitatea,
o diabetul,
o hipoproteinemia,
o bronşita cronică
o constipaţia, factori ce țin de pacient
o retenţia incompletă de urină,
o vârsta înaintată,
o eforturile fizice mari.

• spontane
 laterale prin hipotrofia peretelui lateral abdominal - rare
 consecutive unor leziuni medulo-radiculare, nevritei diabetice, obezității, degenerescenței senile.

15 April 2020 32
 EVENTRATII

Eventraţia strangulată

• cea mai frecventa si cea mai grava complicatie

• efortul intens
cauze determinante
• orificiul fibros inextensibil al defectului parietal

• tablou clinic asemănător cu hernia strangulată – durerea, cel mai frecvent simptom

• prezența leziunilor vasculare la nivelul peretelui intestinal, cu sau fara oprirea tranzitului - caracteristică
pentru strangulare

• fără oprirea tranzitului intestinal, diagnosticul este dificil de stabilit și se întârzie intervenția chirurgicală

15 April 2020 33
 EVENTRATIILE

Eventraţia strangulată

• apare prin compresia extrinsecă de obicei la nivelul coletului, asupra conținutului din sacul de eventrație,
o segmentul de tub digestiv aflat în sac - la suprimarea dureroasă a tranzitului pentru materii si gaze,
o pediculul vasculo-nervos - gangrena segmentului digestiv din sac, ceea ce conferă caracterul de urgență al intervenției chirurgicale

• eventrațiile puțin voluminoase, cu inel fibros mic cu sunt mai expuse ca cele mari, voluminoase, unde
inelul este larg, sau când în sac există epiploon sau mezenter care pot prelua parțial presiunea exercitată
de inelul fibros

15 April 2020 34
 EVISCERATII

Clasificare – posttraumatice și postoperatorii

• eviscerațiile posttraumatice - consecința plăgilor abdominale penetrante, se asociază deseori cu

leziuni ale viscerelor intraperitoneale

o reprezinta o urgență și necesita masuri de prim ajutor la locul producerii, urmate de intervenție chirurgicala in mediu spitalicesc.

o masurile de prim ajutor constau in aplicarea unui cearceaf sau comprese îmbibate in ser fiziologic, pentru contentia viscerelor
herniate, administrarea de antialgice, perfuzii, antibiotice, profilaxie antitetanica.

o este contraindicată reintroducerea în abdomen a organelor herniate - aproape imposibila din cauza contracturii peretelui
abdominal, iar contaminarea microbiana exogena va fi sursa de peritonita.

o intervenția chirurgicala are ca obiective explorarea abdomenului pentru depistarea si rezolvarea leziunilor asociate, lavajul și
drenajul cavitatii peritoneale, urmate de toaleta si sutura bresei parietale si a laparotomiei.

15 April 2020 35
 EVISCERATIILE

Eviscerațiile postoperatorii

o factori etiopatogenici
o elemente care tin de operatie (tipul de incizie, traumatismul operator, defect de sutură sau drenaj),
o elemente care tin de perioada postoperatorie (creșterea presiunii abdominale prin tuse, vărsătura, ascita, pareza intestinala,
hematom al plăgii parietale, infecția plăgii) si
o elemente ce afectează procesul de cicatrizare (boli consumptive, diabet, tratament cortizonic, etc).

o clasificare după momentul apariției

 precoce, 3-5 zile postoperator - eviscerații precoce, libere - necesită reintervenție de urgență
 tardive, 8 – 10 zile postoperator, când procesul inflamator fixează viscerele la marginile bresei parietale - eviscerații tardive, în
general fixate - necesita doar masuri de contenție viscerala, eventrația rezultata urmand a fi rezolvata peste câteva luni, daca nu
apar complicații de tipul ocluziei intestinale

15 April 2020 36
 TRATAMENTUL HERNIILOR SI
EVENTRATIILOR

poate fi conservator(metoda ortopedică) sau chirurgical

• Tratamentul ortopedic
• aplicarea unor bandaje care se opun exteriorizării sacului herniar prin defectul parietal, astfel se împiedica strangularea

• rol paleativ

• indicat doar în caz de refuz a interventiei chirurgicale, sau de contraindicatii temporare sau definitive (AVC sau IMA in
antecedentele recente, etc.)

• poate fi aplicat la sugari, in herniile ombilicale sau inghinale datorate unor întârzieri în dezvoltarea peretelui abdominal

15 April 2020 37
 TRATAMENTUL HERNIILOR SI
EVENTRATIILOR
• Tratamentul chirurgical

o tratament de elecție

o recomandabil a fi realizat precoce, pentru evitarea apariției complicațiilor

o temporizat in herniile secundare unei alte afecțiuni, care provoacă creșterea presiunii intraabdominale,
pana la vindecarea sau compensarea acesteia

Obiectivele tratamentului chirurgical

• disecția și izolarea sacului herniar
• tratarea conținutului sacular când acesta există
• reducerea sau ligatura urmată de rezecție a sacului herniar
• consolidarea peretelui abdominal pentru a preveni apariția recidivelor în aceste zone slabe
 multitudine de tehnici chirurgicale pentru consolidarea peretelui, ceea ce arata că nici una nu e perfecta
 se poate individualiza în functie de procedeul ales, de particularitățile herniei si ale pacientului si de tipul de anestezie

15 April 2020 38
 TRATAMENTUL HERNIILOR SI
EVENTRATIILOR

Tratamentul chirurgical
o abordul chirurgical poate fi deschis (clasic) sau, laparoscopic transperitoneal, fie total extraperitoneal.

o consolidarea peretelui abdominal nu este necesara in herniile incipiente la copii, unde simpla ligatură înaltă a sacului
herniar este suficienta

o consolidarea se poate realiza folosind

o proteze textile (procedee aloplastice)
o structuri proprii (procedeu autolog) - evita reacțiile “non self”, dar presupun un material cu defecte ale colagenului care a stat la originea herniei

o consolidarea prin procedeu autolog a peretelui inghinal, în cazul herniilor inghinale, constă din suturarea tendonului
conjunct la ligamentul inghinal.

o În herniile mari aproximarea chirurgicală a acestor două elemente anatomice presupune efectuarea unor suturi în
tensiune, ceea ce reprezintă principala cauză a viitoarelor recidive

15 April 2020 39
 TRATAMENTUL HERNIILOR SI
EVENTRATIILOR

Tratamentul chirurgical

• pentru defecte parietale mari se recomanda folosirea protezelor textile realizate din materiale care trebuie
să raspundă urmatoarelor deziderate:
o sa nu fie alterate de fluidele tisulare
o inerte din punct de vedere chimic
o sa nu provoace reactii de corp străin
o sa nu fie carcinogenetice sau alergice
o rezistente la solicitari mecanice
o sa reziste la infectie
o sterilizabile

• azi există numeroase tipuri de proteze textile - nici una nu îndeplinește satisfăcător toate cerințele

15 April 2020 40
 TRATAMENTUL HERNIILOR

• Tratamentul chirurgical al herniilor

• biomaterialele au permis realizarea consolidarii parietale respectand principiul de sutura fara tensiune.
Lichtenstein a introdus în 1986 procedeul “tension-free” de cura aloplastica a herniei, folosind o meșă de
polipropilen monofilament.

• Simplitatea procedeului, care se poate face sub anestezie locala, a făcut sa devina unul dintre cele mai
folosite.

15 April 2020 41
 TRATAMENTUL HERNIILOR

• Tratamentul chirurgical laparoscopic al herniilor

• are avantajele chirurgiei miniinvazive, respectiv diminuarea durerii postoperatorii si vindecare rapida cu
reluare precoce a activității fizice,

• costurile sunt relativ mari datorită instrumentarului specific si a necesitatii anesteziei generale,

• rezultatele la distanță nu sunt diferite fata de cura clasica aloplastica a herniei.

15 April 2020 42
 TRATAMENTUL LAPAROSCOPIC AL HERNIILOR

15 April 2020 43
15 April 2020 43
 TRATAMENTUL HERNIILOR

Regula de aur a tratamentului chirurgical

in fata fiecarui bolnav, in functie de caracterele herniei, starea peretelui abdominal si patologia
asociata, trebuie aleasa tehnica chirurgicala adecvata

15 April 2020 44
 TRATAMENTUL EVENTRATIILOR

Tratamentul chirurgical al eventrațiilor

- are aceleasi obiective ca si în cazul herniilor

• principiul “tension-free” trebuie și aici întotdeauna aplicat

• pentru eventrațiile mici, cu defect parietal sub 5 cm, procedeele chirurgicale realizează diferite modalități
homoplastice de închidere a bresei parietale

• la defecte parietale peste 5 cm se indică procedee de plastie a peretelui abdominal, cu utilizarea de homo- sau
hetero-grefe. Folosirea protezelor textile s-a impus și a permis scăderea ratei recidivelor postoperatorii.

15 April 2020 45
 TRATAMENTUL HERNIILOR SI
EVENTRAtIILOR

• Tratamentul chirurgical laparoscopic al eventrației

• are avantajele chirurgiei miniinvazive, respectiv diminuarea durerii postoperatorii si vindecare rapida
cu reluare precoce a activității fizice,

• costurile sunt relativ mari datorită instrumentarului specific, protezei textile si a necesitatii anesteziei
generale,

• necesită o proteză textilă modificată - double-layer mesh - pentru utilizare intraperitoneală care să
împiedice aderarea viscerelor intraperitoneale la partea de polipropilenă a protezei care conferă
rezistența acesteia

• rezultatele la distanță nu sunt diferite fata de cura clasică aloplastică

15 April 2020 46
 TRATAMENTUL HERNIILOR SI
EVENTRATIILOR

Intrebari?

15 April 2020 47
 INFORMARE CU PRIVIRE LA DREPTURILE DE AUTOR

ACESTA ESTE UN MATERIAL INTERN AL UNIVERSITATII DE MEDICINA SI

FARMACIE “CAROL DAVILA” DISTRIBUIT PENTRU A FACILITA PREGĂTIREA
STUDENȚILOR ÎN CONTEXTUL EPIDEMIEI COVID-19. ORICE REPRODUCERE SAU
UTILIZARE A ACESTUI MATERIAL, INTEGRAL SAU PARȚIAL, IN ALT SCOP DECÂT CEL
MENȚIONAT ANTERIOR, FĂRĂ PERMISIUNEA SCRISĂ A AUTORILOR ESTE
INTERZISĂ.
ORICE ALTĂ UTILIZARE SAU REPRODUCERE VA FI SANCȚIONATĂ CONFORM
LEGILOR ÎN VIGOARE.
PENTRU ORICE INFORMAȚII ȘI SOLICITĂRI, ADRESAȚI-VĂ AUTORILOR

15 April 2020 48