Tren de plăcere

de I.L.Caragiale

Schiță – narațiune de mici dimensiuni, în care se relatează o singură

întâmplare din viața unor persoane.
Textul conține un singur instantaneu/moment sau împrejurare epică
și un singur personaj principal/tip de personaj.
La nivelul expresivității textului, limbajul devine mijloc de fixare
socială și de caracterizare a personajelor.
Incipit (început) – presupune o „plonjare” direct în subiect, printr-o
slabă prezență a indicilor temporali și spațiali.

I.L.Caragiale este un mare creator de tipuri, având ca prototip

celebrului Mitică, care este locvace, omniprezent, bârfitor, lichea veselă,
șperțar, cultivator de vorbe de duh etc.
Volumul Momente (1901), construit în jurul unor teme precum
politica, oportunismul, familia, școala, presa, birocrația, justiția, viața
mondenă, recreează un univers comic.
Principala sursă a comicului o constituie contrastul dintre aparență și
esență ca expresie a ciocnirii dintre ceea ce cred eroii lumii lui Caragiale
că sunt și ceea ce sunt ei cu adevărat (ceea ce spun ei despre faptele lor).
Comicul este susținut și de modul în care Caragiale vede lumea, un
fel de carnaval continuu în care fiecare poartă o mască.
Schița Tren de plăcere a apărut în ziarul Universul, numerele din 4 și
11 august 1900. S-a tipărit apoi în volumul Momente din 1901.