Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Definirea metodei
Metoda QFD a fost fundamentată de către Yoji Akao din Japonia, unde este cunoscută sub
denumirea de HIN SHINTSU KI NO TEN KAI:
• KI NO – Funcţie;
QFD porneste de la ipoteza ca, pentru a determina calitatea produsului, trebuie masurata
satisfactia clientilor, iar clientii se considera a fi satisfacuti daca li se respecta necesitatile sau
cerintele. QFD este un instrument de management, ce implica crearea unei echipe transversale,
cu rolul de a “traduce” cerintele clientului ca date de intrare pentru proiectarea functionala.
Echipa transversala trebuie sa includa reprezentanti din cel putin urmatoarele departamentele
functionale:marketing, proiectare, productie, calitate.
QFD este abrevierea unei sintagme aproape intraductibile in limba romana- Quality Function
Deployment – la noi se mai intalneste traducerea “Detalierea functiei calitate”, fara insa a fi
denumire general acceptata a metodei QFD. [2]
2. Domeniul de aplicare
Metoda QFD se utilizează pentru:
3. Principiul metodei
2.O serie de patru matrici inter-relationate, care se utilizeaza pentru a separa diferitele
niveluri de complexitate ale proiectarii produselor.
• Matricea de planificare a cerintelor clientilor- cunoscuta si sub numele “ Casa calitatii”, care
este imaginea grafica a corespondentei dintre cerintele clientului si caracteristicile produsului, ce
permite concentrarea atentiei proiectantilor pe selectarea celor mai importante caracteristici
tehnice.
•Matricea de proiectare a proceselor de productie, prin care se traduc paramaetrii critici pentru
procese si produse in specificatii si instructiuni de lucru pentru procesele de productie.
QFD are 4 faze principale, care se realizeaza prin respectarea a doua reguli de baza:
•Identificarea clientilor;
“Casa calitatii” este principalul instrument grafic de lucru pentru QFD. Este o reprezentare
grafica care permite evidentierea clara a modului de traducere a necesitatilor clientului
(informatiile din categoria “CE?”)- care adesea sunt formulare foarte vag sau uneori nu sunt
exprimate deloc, fiind doar necesitatile implicite , in cerinte tehnice ale produsului de realizat
(denumite cerinte tinta, din categoria informatiilor de tip “CUM?”).
Este faza in care se realizeaza proiectul detaliat al produsului: CUM va fi realizat produsul,
pornind de la specificatia tehnica (material necesare, lista de componente si sub-ansamble,
structura produsului , desene detaliate de executie etc.).
Este faza in care se stabilesc procesele cheie necesare pentru realizarea propriu-zisa a
produsului: CUM se va produce fiecare componenta a produsului si produsul in intregul sau,
pornind de la proiectul detaliat al produsului (procese necesare, caracteristicile specifice ale
fiecarui proces, echipamente si instrumente necesare etc.).
• Deployment, pentru a defini in unitati mai precise toate activitatile necesare,care trebuie sa fie
masurate si controlate.
Instrumente asemanatoare: Six Sigma, FMEA, analiza Pareto, AMDEC, Diagrama Ishikawa,
diagrama afinitatilor, Gemba, modelul Kano si Voice of the customer.
Specific metodei este faptul ca toate activitatile legate de produs, de etapele lui de existenta
sunt analizate din perspectiva clientului si nu a producatorului.
QFD este o metodă de grup, fiind aplicată de o echipă de 6-8 persoane. Se recomandă ca aceste
persoane să provină din toate compartimentele întreprinderii (marketing, producţie, calitate,
desfacere etc.).
Este un instrument care asigura orientarea spre necesitatile clientului, favorizand astfel
atingerea unui nivel imbunatatit de satisfactie a clientului, respectiv:
•Formularea mai adecvata a listelor de cerinte, printr-o mai buna intelegere a ceea ce doreste
clientul;
•Identificarea functiilor critice ale produsului- produsul va avea o structura functionala orientate
spre dorintele clientului;
Avantajele metodei
• Nevoile clientului sunt redate mai fidel in specificatiile proiectarii produsului/procesului;
• Orientare documentata;
• Experienta si informatiile sunt structurate intr-un format concis, usor de asimilat.• Implicarea
echipei, imbunatatirea comunicarii;
Dezavantajele QFD
• QFD este o metoda ce necesita un consum mare de resurse- timp, energie, rabdare pentru a
obtine beneficiile posibile.
• QFD se aplica doar daca exista sprijinul total al managementului, deoarece este nevoie de
numeroase resurse: o echipa transversala, resursele disponibile pentru fiecare faza a QFD.
• QFD nu reduce costurile de dezvoltare a unui produs nou. In plus, costurile initiale vor fi mai
mari, comparate cu tehnicile traditionale de proiectare, dar pe termen lung- pe toata durata de
viata a produsului.
9 (asociere puternica)
3 (asociere)
1 (asociere slaba)
1 nu se schimba;
3 produsul va fi imbunatatit;
Urmatoarea etapa este stabilirea cerintelor clientiilor pentru care raspunsul organizatiei trebuie
imbunatatit prin modificarea cerintelor tehnice, pentru aceasta se calculeaza ponderea absoluta.
Din cele prezentate rezulta ca obiectivele care trebuie realizate prin imbunatatirea produsului
sunt:
• sfredelul;
• sistemul de ungere;
• numarul de percutii;
• piesele de schimb;
- Cand se foloseste QFD pentru proiectarea (reproiectarea) produsului, cel mai adecvat mod de
colectare a informatiilor este intervievarea unui grup orientat. Pentru a putea fi utilizate, aceste
informatii trebuie organizate si structurate. [5]
Concluzii
QFD este un instrument care asigura orientarea spre necesitatile clientului, favorizand astfel
atingerea unui nivel imbunatatit de satisfactie a clientului.
QFD este o metodologie extrem de utila pentru a facilita comunicarea , planificarea si de luare
a deciziilor in cadrul unei echipe de dezvoltare a produsului.
Bibliografie
[1] http://www.bel.utcluj.ro/dce/didactic/mc/Seminar%207_2013.pdf
[2] http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-lean/instrumente-de-
analiza/quality-function-deployment-qfd/
[3] http://www.bel.utcluj.ro/dce/didactic/mc/Seminar%207_2013.pdf
[4] ] http://www.ieee.li/tems/quality_function_deployment.pdf
[5] http://documents.tips/documents/studiu-de-caz-qfd.html