Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate - JPG
Subiecte Rezolvate - JPG
limfocite, trombocite)
.
Se desfasoara: in viata IU – sac vitelin, ficat,
splina;
la copil – maduva hematogena din toate oasele, care se retrange treptat
spre varsta de 18 ani la epifizele proximale humerus, femur, tibie, oase scurte si plate
la adult – MO oase scurte si plate (craniu, coaste, corpi vertebrali,
bazin etc) –
fiziologic patologic: extramedular, in ficat si splina Cuprinde urmatoarele procese:
proliferare si diviziune , diferentiere si maturare (cel.stem, progenitoare, precursoare,
mature), diabaza
- macrocitoza - diametru >9 μm, fără zonă palidă centrală (celule bine
umplute cu
hemoglobină), macroovalocite (anemii macrocitare, megaloblastice, CHT) -
microcitoza (<6 microni) - anemii hipocrome microcitare - Anizocitoza –
variatie anormala a dimensiunilor hematiilor Forma:
- Poikilocitoza – variatii ale formei eritrocitare - Hematii “în ţintă” (Celule cu o
zonă centrală şi o ramă periferică de hemoglobină şi un
inel palid între ele ) –
talasemii
- Schizocite (hematii fragmentate) - Anemie hemolitică microangiopatică,
valvulopatii
severe/proteze valvulare, arsuri severe, hemoglobinurie de marş, anemie feriprivă severă -
Hematii in picatura – mielofibroza - Microsferocite (Celule sferice, bine
colorate, fără zonă palidă centrală, de dimensiuni
scăzute ) – sferocitoza ereditara - Hematii crenelate/echinocite/celule burr (Celule cu
prelungiri scurte, spiculate, regulate
şi paloare centrală păstrată ) – uremie, deficit de piruvat-kinaza - Acantocite/celule spur
(Celule cu prelungiri de lungime variabilă, neregulate şi fără zonă
palidă centrală ) – ciroza hepatica, postsplenectomie - Hematii in secera/drepanocite –
anemia falciforma = drepanocitoza= HbS - Rulouri eritrocitare (Agregate
eritrocitare asemănătoare cu un “fişic de monede”) –
gamapatii monoclonale,
paraproteinemii
Concentratia de hemoglobina (Hb) 12 -14 g/dl femei (anemie: <11) 13-15 g/dl
barbati (anemie: <12) Hematocrit (Ht) Hematocritul masoara raportul dintre
volumul ocupat de eritrocite si volumul sanguin total.
bărbați - 44 - 46
%
17. Reactia leucemoida - definitie, exemple - cresterea nr. de leucocite > 15 000/mmc -
deviere la stanga a formulei leucocitare (prezenta de neutrofile imature in sangele
periferic) - cauze: infectii severe bacteriene, virale ( mononucleoza infectioasa,varicela),
intoxicatii cu
mercur, arsuri, eclampsie, hemoragie acuta sau hemoliza masiva , boli maligne cu
metastaze osoase, mielom multiplu, boala Hodgkin, etc.
22. Ce sunt coloratiile citochimice si care este importanta lor in diagnosticul bolilor
hematologice?
Coloratiile citochimice ofera informatii in legatura cu linia celulara si diferentierea
celulelor hematopoietice, in functie de componentii chimici celulari: nucleoproteine, proteine,
hidrati de carbon, lipide si enzime. Joaca un rol important in evaluarea anomaliilor
hematologice, in special in diagnosticul diferential si clasificarea bolilor maligne ale sangelui.
• mieloperoxidaze –
mieloblaşti
• PAS (Periodic Acid Shiff) - limfoblaşti
• esteraze nespecifice – blaşti
monocitoizi
• coloraţie Perls -sideroblaşti
inelari
• fosfataza alcalină
leucocitară
24. Exemple de boli hematologice in care aspectul frotiului de aspirat medular este
patognomonic.
Frotiu aspirat medular
patognomonic in:
• Leucemii
acute
• Sindroame
mielodisplazice
• Anemie
Biermer
• Mielom
multiplu
• Boala
Waldenstrom
• Metastaze
medulare
• Anemie
aplastică
• Limfoame cu determinare
medulară
• Boala
Gaucher
• Unele parazitoze
(Leishmanioza)
25. Explicati importanta recoltarii de sange capilar in vederea examinarii frotiului de sange.
Recoltarea de sange capilar in vederea examinarii frotiului de sange e importanta
pentru o numaratoare exacta a trombocitelor si evitarea pseudotrombocitopeniei (prin
aglutinarea data de EDTA).
28. Enumerati anemii hemolitice in care eritrocitele pe frotiul de sange sunt semnificativ
modificate - sferocitoza ereditara: microsferocite - eliptocitoza ereditara: ovalocitoza - deficitul
de G-6-PD: anemie macrocitara sau cu 2 populatii, prezenta corpilor Heinz intraeritrocitari -
siclemia: hematii in secera, in tinta, corpi Jolly, punctatii bazofile - anemia Cooley: anemie
hipocroma, cu anizopoikilocitoza (dacriocite, ovalocite, in tinta, inele Cabot, Corpi Jolly,
punctatii bazofile) - AHAI cu Ac la cald: policromatofilie (expresia reticulocitozei), sferocite
34. Diagnostic diferential intre AHAI cu anticorpi la cald si la rece -AHAI cu Ac la cald: testul
Coombs direct (deceleaza anticorpii atasati pe eritrocite) este pozitiv cu seruri polispecifice si
cu ser monospecific anti-IgG, atestand prezenta de auto-Ac de tip IgG pe antigenele
eritrocitare; -AHAI cu Ac la rece: testul Coombs direct este pozitiv pentru seruri anti-
complement si negativ pentru seruri anti-IgG; testul Coombs indirect (deceleaza Ac liberi in ser)
cu seruri anti-IgM este pozitiv.
40. Cum este feritina serica si depozitele medulare de fier in anemia cronica
inflamatorie?
- feritina serica e crescuta - depozitele medulare de fier sunt crescute, macrofagele incarcate
cu fier fiind in numar mare (marker citologic al acestui tip de anemie)
56. Care este substratul fiziopatologic al deficitului neurologic din anemia prin deficit de vit
B12
Vitamina B12 (cobalamina) are doua forme active: metilcobalamina si
adenozilcobalamina. Adenozilcobalamina catalizeaza conversia metilmalonil-CoA (provine din
propionat) in succinil-CoA; in cazul deficitului de B12, se acumuleaza acidul propionic, ceea ce
duce la sinteza deficitara de mielina, rezultand demielinizarea SNC, in special a cordoanelor
posterioare ale maduvei spinarii.
64. Cum puneti diagnosticul de anemie Biermer? - se determina prezenta Ac anti celula
parietala gastrica din ser, prezenti in anemia Biermer - se determina prezenta Ac anti factor
intrinsec in ser si in sucul gastric, prezenti in anemia Biermer - se determina nivelul factorului
intrinsec (FI) din sucul gastric, care e foarte scazut sau absent in anemia Biermer -
endoscopia gastrica cu biopsierea mucoasei certifica gastrita atrofica
5. Manifestari clinice in leucemiile acute - debut acut, stare generala alterata, tablou de
insuficienta medulara: semne de anemie, infectii, sdr hemoragic - hiperleucocitoza –
semne de leucostaza (dispnee, infiltrate pulmonare difuze, confuzie, hemoragii retiniene)
- hepatosplenomegalie LAM - in subtipul M3 FAB: sdr hemoragipar sever prin
coagulopatie complexa
- in subtipurile M4/M5 FAB: hipertrofie gingivala LAL - adenopatii,
afectarea mediastinului cu obstructia VCS, afectarea SNC
9. Tratamentul LAM Tratament LAM – 3 faze: 1) Inductia remisiunii complete = 1-2 cure
poliCHT cu antraciclina (Danuorubicina) + Citozinarabinozid 2) Terapia de consolidare = 2-4
cure poliCHT intensiva (reduce masa tumorala reziduala si riscul de recadere) 3) Terapia de
intretinere = doar la pacienti varstnici care nu tolereaza CHT intensiva Obs: * in LAM
promielocitara M3 – terapie tintita de inducere a diferentierii (acid all trans retinoic) sau cu
trioxid de arsen
* in LA protocoalele difera in functie de varsta pacientului: >60 ani CHT mai
blanda * transplant allogenic: la pac <45 ani, prognostic sever si intermediar *
transplant autolog: la pac < 60 ani, care au atins RC, cu prognostic sever si
intermediar
10. Factori de prognostic in leucemiile acute Factori de prognostic LAM: -
varsta <50 bun, >60 rau - tipul de leucemie: de novo – bun, secundara – rau
- nr de leucocite la diagnostic: < 25 000 – bun; >100 000 rau - subtipul FAB
(M3, M4Eo –bun; M5-7 – rau) - prezenta anomaliilor genetice, anomalii
moleculare (defect tirozin-kinaza) specifice - afectarea extramedulara – rau -
fenotip asociat cu rezistenta multipla la CHT – rau
- antecedente de mielodisplazie sau tratament leucemogen – rau - esec
in atingerea RC la prima cura de inductie - decelarea bolii minime
reziduale la pac care au atins RC – risc mare de recadere
75. Complicatii in MM
• Dureri osoase, fracturi patologice, artralgii (depozite de
amiloid)
• Manifestari neurologice: compresie medulara - sciatalgii, pareze, plegii; hipervascozitate
– cefalee, ameteli, acufene, confuzie, coma; hipercalcemia- hiporeflexie, apatie, tulb de
perceptie si comportament, stupoare, coma; polineuropatie senzitivo-motorie
(hipervascozitate, amiloid)
• Insuf renala cronica: provocata de - hipercalcemie, amiloidoza, infiltrare cu cel
mielomatoase, hiperuricemie, infectii recurente; IR acuta: provocata de - deshidratare,
medicam nefrotoxice, infectii, hiperuricemie
• Imunodeficienta – infectii bronho-pulmonare si renale cu staf auriu, pseudomonas,
klebsiella, e coli, h influenzae
• Insuf medulara – apare in special
anemie
• Sdr de hipervascozitate – manifestari neurologice + modificari fund de ochi (hemoragii,
exudate retiniene)
• Hipercalcemia – greata, voma, constipatie rebela, polidipsie, poliurie, confuzie,
coma
• Amiloidoza – simptome legate de parenchimul lezat: sd nefrotic, insuf renala, cardiaca,
hepatica, sdr tunel carpian, macroglosie, poliradiculonevrite, sdr hemoragipare
Osul este moale de cele mai multe ori, permitand patrunderea usoara a acului de
punctie. Maduva
TE: Pentru diagnosticul TE este necesară prezenţa tuturor celor 4 criterii (OMS,
2008):
1. creşterea susţinută (persistentă) a numărului de trombocite >
450.000/mm3 2. biopsia osteo-medulară: măduvă hipercelulară, cu
proliferare a elementelor liniei megacariocitare, cu un număr mult crescut
de megacariocite mari, poliploide, mature. 3. lipsa de criterii OMS pentru
PV, MI, LGC sau SMD, sau alte neoplazii mieloide 4. demonstrarea
prezenţei JAK2 V617F sau altui marker clonal sau, în absenţa JAK2
V617F, lipsa dovezii de trombocitoză reactivă
88. Dati exemple de oncogene si gene supresoare tumorale implicate in limfomageneza -cea
mai frecventa anomalie cromozomiala din limfoamele non-Hodgkin: translocatia
t(14;18)(q32;q21); in aceasta translocatie se apropie gena bcl2 de gena lantului greu al Ig;
gena bcl2 codifica o proteina capabila sa inhibe apoptoza -translocatia t(11;14)(q13;q32)
apropie gena bcl1 de gena lantului greu al Ig si activeaza expresia genei bcl1 =PRAD 1, o
proteina care se exprima in limfomul de manta
-in limfomul Burkitt se detecteaza translocatia ce intereseaza cromozomul 8q24, locusul
protooncogenei c-myc.
89. Modalitati de debut clinic in LMNH -debutul bolii este in majoritatea cazurilor
ganglionar -splenomegalia apare in 40% din cazuri, uneori asociata cu
hipersplenism si pancitopenie -determinarile SNC apar in limfoamele cu grad
inalt de malignitate -pot aparea determinari renale, pulmonare, pleurale, osoase,
cutanate, orbita, testicule, san -comparativ cu limfomul Hodgkin:
-formele strict localizate sunt mai rare -determinarile extranodale, interesarea
abdominala si afectarea MO sunt mai frecvent intalnite -forma mediastinala e mai
rara -manifestarile sistemice de tip B sunt mai putin prezente -modul de invazie
ganglionara este prin discontiguitate -intereseaza mult mai frecvent inelul Waldeyer
94. Stadializarea limfoamelor Stadiu I – Interesarea unei singure grupe ganglionare sau a
unei singure regiuni extraganglionare (I E) Stadiu II – Interesarea a doua sau mai multor
grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului sau interesarea localizata a unei regiuni
extraganglionare si a uneia sau a mai multor grupe ganglionare de aceeasi parte a
diafragmului (II E) Stadiu III - Interesarea grupelor ganglionare de ambele parti ale
diafragmului, care poate fi insotita de interesari localizate de organ sau regiune
extraganglionara (III E) sau de interesarea splinei (III S) sau a amandurora (III ES) Stadiu IV –
Interesarea difuza si diseminata a unuia sau mai multor organe sau tesuturi extraganglionare
cu sau fara marirea de volum a ganglionilor
Toate stadiile se subimpart in: A – fara simptome generale B – febra >38,
transpiratii nocturne, scadere ponderala cu > 10% in ultimele 6 luni care preced prima
internare
105. Definitia LH
Este o neoplazie a tesutului limfoid, reprezentand 1% din totalul neoplasmelor si 30%
din totalul limfoamelor. Caracteristica histologica a bolii o reprezinta prezenta celulelor Reed-
Sternberg, situate intr- un mediu de celule inflamatorii. Studiile moleculare au concluzionat ca
in 98% din cazuri, celulele tumorale sunt celule B clonale cu originea in centrul germinal al
ganglionului limfatic. Rezulta ca boala Hodgkin este un limfom cu celule B derivate din centrul
germinal.
109. Stadializarea LH
Stadiul I: afectarea unui singur ganglion sau a unei singure structuri
limfoide
Stadiul II: afectarea a doi sau mai multi ganglioni de aceeasi parte e a diafragmului
Stadiul III: afectarea ganglionilor sau structurilor limfoide de ambele parti ale diafragmului
III1: cu sau fara afectare splenica, hilara, celiaca sau a ganglionilor portali III2: cu
afectarea ganglionilor paraaortici, iliaci, mezenterici
Stadiul IV: afectarea unuia sau a doua organe care nu sunt limfoide (ficat, MO, pleura,
pericard), cu sau fara afectare ganglionara
Prezenta semnelor generale de boala sunt desemnate prin litera B si absenta lor-
prin litera A: A: absenta semnelor generale de boala B: febra 38°C, transpiratii
profuze nocturne, pierdere ponderala >10% in ultimele 6 luni
Recaderea este progresia bolii aparuta dupa mai mult de 3 luni dupa obtinerea
remisiunii: -recaderea precoce: <12 luni dupa RC (15% cazuri) -recaderea tardiva: >12
luni dupa RC (15% cazuri)
115. Buletin
hemostaza 1
• Numar trombocite= 155000/mmc ( VN= 150000-
400000/mmc)
• Timp de protrombina (PT)= 15.7 secunde (VN= 12-15
secunde)
• INR= 1.38
1. Fibrinoliza primara, CID cronic, hepatopatie 2. Frotiu de sange periferic, TLCE, PDF, D-
Dimeri, TMF, ATIII, markeri specifici de diagnostic pentru CID: fibrinopeptidele A si B,
fragmentul 1+2 ( provin din transformarea protrombinei in trombina), complexe TAT, probe
hepatice
116. Buletin
hemostaza 2
• Timp de protrombina (PT)= 12.8 secunde (VN= 12-15
secunde)
• INR= 1.09
1. Dozare FVIII, FIX, FvW, agregare la ristocetina, TS, Cofactorul Ristocetinei, lupus
anticoagulant,
heparinemie, alti factori de pe calea intrinseca- FXII, FXI 2. Hemofilie A si B, boala von
Willebrand, sindrom antifosfolipidic, heparinoterapie, deficienta altor
factori pe cale intrinseca FXII,
FXI
117. Buletin
hemostaza 3
• Timp de sangerare (TS)= 10 minute 35 secunde ( Metoda Duke VN= 2-
4 min)
• INR= 1.13
• INR= 2.98
1. CID 2. Frotiu de sange periferic, numar trombocite, D-Dimeri, TLCE, TMF, PDF,
transaminaze
Discutie legata de diagnosticele diferentiale (
CID)
119. Buletin
hemostaza 5
• Timp de sangerare (TS)= 7 minute 45 secunde ( Metoda Duke VN= 2-
4 min)
• INR= 1.19
• micotice – histoplasma,
aspergiloza
• parazitare – malaria, kala-azar,
tripanosomiaza COMPLICAŢII OBSTETRICALE
(pe locul doi)
• dezlipirea de
placentă
• avortul
septic
• embolia cu lichid
amniotic
• făt mort şi
reţinut
• mola
hidatiformă
• eclampsia şi
preeclampsia
TRAUMATISME:
• politraumatisme
• arsuri
extinse
• intervenţii chirurgicale
extinse
• fracturi cu embolie
grăsoasă
• traumatisme cranio-
cerebrale NEOPLAZII:
• adenocarcinoame (prostată, pancreas, sân, plamân,
ovar, etc.)
• rabdomiosarcom, neuroblastom, carcinoame
metastazante AFECŢIUNI HEMATOLOGICE:
• leucemii acute (LAM3,
LAM4)
• hemoliza intravasculară (transfuzii incompatibile, induse medicamentos, HPN,
siclemia, etc.) AFECŢIUNI VASCULARE:
• hemangiomul cavernos, anevrisme, coarctaţia de aortă, aortita
Takayasu
• grefe arteriale, valvele
protetice
• hipoxia şi hipoperfuzia (infarct miocardic, hipotermia, diferite forme
de şoc) ALTELE:
• muşcătura de
şarpe
• anafilaxia
• socul termic
SISTEMUL DE
GRANULE
SISTEMUL
CANALICULAR
- participa la emiterea de
pseudopode
CITOSCHELETU
L
- secreţia
trombocitară
✤ in coagularea propriu-
zisa:
✤ GP
Ib
✤ GP
IIb/IIIa
- blocarea in terapia
antiagreganta
✤
activarea
✤ aderarea trombocitelor la
subendoteliu:
-
electrostatic
a
doua
trombocitar.
142. Enumerati 5 metode de explorare a
trombocitelor
✤ numaratoarea automata si
manuala
✤ frotiul de sange
periferic
✤
agregometria
✤ PFA -
100/200
✤ citometria in
flux
* TS (alungit) : 5
min!
* PT=quick (normal): 13
sec
* APTT (normal/alungit): 30
sec
* TS (alungit) : 5
min!
* PT=quick (normal): 13
sec
* APTT (normal/alungit): 40
sec!
146+147 APTT: principiul testului si interpretare; dati exemplu de 4 situatii in care APTT
este alungit
- VN= 25-35
sec
normalitat
e)
tromboplastina (factor
tisular)
sarcin
a)
✤alungirea PT: patologia caii extrinseci si comune (deficit congenital/dobandit de
FVII,FX, FV,
✤este un indicator sensibil al suferintei heptice acute sau cronice (FII, FVII, FIX, FX,
sinteza
hepatica vit.K
dependenta)
* TS (normal) : 3
min
* PT=quick (normal): 13
sec
* APTT (alungit): 40
sec!
* TS (normal) : 3
min
* PT=quick (normal): 13
sec
* APTT (alungit): 40
sec!
* TS (normal) : 3
min
* nr trombocite (scazut): 20
000/mm3
* TS (alungit) : 8
min
* PFD
(crescuti):24μg/mL
* nr trombocite (scazut): 7
000/mm3
* TS (alungit) : 10
min
* PT=quick (alungit): 18
sec
* APTT (alungit): 45
sec
* PFD
(crescuti):44μg/mL
Fibrinoliza primara //
CID: