Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi

Facultatea de Agricultură

Specializarea: T.P.P.A

Proiect Marketing În Agricultură

Temă proiect: Analiza de Marketing a Produsului: Caşcaval

Student:

Profesor Îndrumător: Asist.dr. Jităreanu Andi Felix

Cuprins:
1.Caracteristici generale ale pieţei

1.a) Scurt istoric al produsului

1.b) Prezentarea generala a produsului

1.c) Utilizarea produsului

2. Analiza ofertei:

2.a ) Prezentarea principalilor “jucatori” de pe piaţă

2.b) Clasificarea concurenţilor in funcţie de cotele de piaţă şi volumul vânzărilor

3. Analiza cererii

3.a) Criterii demografice

3.b) Criterii psihrografice

3.c) Criterii comportamentale

4. Analiza preţurilor

5. Analiza promovării

5.a) suporturile şi vehiculele media utilizate pentru publicitate

5.b) care sunt mesajele transmise către consummator

6. Concluzii

7. Bibliografie
1.Caracteristici generale ale pieţei
1.a) Scurt istoric al produsului

Brânzeturile de acest tip erau fabricate din Europa răsăriteană și până în Asia Centrală
încă dinaintea Imperiul Roman. Prima atestare documentară a termenului cașcaval pe teritoriul
românesc datează din 1374: în hrisovul lui Vlaicu Vodă privind mănăstirea Vodița, printre alte
daruri făcute de domnitor sunt consemnate și „12 cașcavaluri”. Iar Mircea cel Bătrân contribuia
la întreținerea mănăstirii Tismana „din casa domniei mele pe fiecare an 10 burdufe de brânză,
10 cașcavale, 10 pături, 10 postavuri de manta și 10 postavuri de încălțăminte”.

Altminteri, deoarece cașcavalul era des folosit în tranzacții (mai ales fiindcă se putea
păstra mai mult timp decât alte tipuri de brânză), termenul a căpătat în limba română și conotații
comerciale.

1.b) Prezentarea generală a produsului

 
CLASIFICARE
Clasificarea branzeturilor dupa un singur criteriu este dificila deoarece fiecaresortiment
prezinta caracteristici variate. Se poate face dupa: felul laptelui, continutul degrasime si
consistenta pastei.
Dupa felul laptelui se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca (branza proaspatade vaci,
trapist, Olanda, Svaiter etc.), branzeturi din lapte de oaie (telemea, cascavalul
deDobrogea, branza de burduf, casul de Manastur), branzeturi din lapte de capra(Balea) si
branzeturi din amestecul laptelui diferitelor specii.Dupa continutul de grasime
(exprimata in substanta uscata), branzeturile seclasifica in:

• branzeturi I duble, cu minimum 60% grasime;

•branzeturi I, cu min. 50% grasime;
• branzeturi foarte grase, cu min. 45% grasime;
• branzeturi grase, cu min. 40% grasime;
•branzeturi trei sferturi grase, cu min. 30% grasime;
• branzeturi semigrase, cu min. 20% grasime;
• branzeturi slabe, cu mai putin de 10% grasime.Dupa
consistenta pastei si unele particularitati tehnologice
se clasifica in:
•branzeturi cu pasta moale (branza proaspata de vaci, branza Caraiman, branza telemea, branza
Bucegi, Bran, Camembert etc.);
•branzeturi cu pasta semitare (trapist, Olanda etc.);
•branzeturi cu pasta tare (Svaiter, Muresana, parmesan, Cedar, Pecorinoromano etc.);
•branzeturi framantate (branza de Moldova, braza de burduf etc);
•cascavaluri, branzeturi oparite, (cascaval de Dobrogea, Penteleu, Dalia,cascaval afumat etc.);
•branzeturi topite.Cascavalul face parte din grupa Consistenta pastei si unele
particularitatitehnologice , subgrupa cascavaluri, branzeturi oparite deoarece consistenta pastei
esteridicata iar cascavalul se obtine din oparirea in apa a casului de lapte de oaie , de vaca sauin
amestec.

1.c Utilizarea produsului

Excelente pentru micul dejun, cu pâine de secară unsă cu unt, pâine Toast, sandwich-uri,
pe platouri, în pregătirea salatelor dar folosite și ca aperitive, brânzeturile sunt alimentul
desăvârșit. Se pot consuma și împreună cu fructe (mere, struguri, nucă) și măsline, sau și
individual ca închizătoare ale meselor principale asortate vinurilor albe și roșii.

Continutul de vitamine :

B1: 0,05 mg;

B2: 0,40 mg

Continutul de minerale :

Sodiu (Na) : 1. 400,00 mg

Potasiu (K): 180,00 mg;

Calciu (Ca): 708,00 mg;

Magneziu (Mg): 45,00 mg

Fier (Fe): 1,00 mg;

Cupru (Cu): -

Fosfor (P): 505,00 mg;

Sulf (S): 218,00 mg;

Clor (Cl): 2. 100,00 mg.

Valoarea energetica

O portie de 100 de g de cascaval are o valoare energetica de 283 de Kcal, un continut de

protide de 25%, un continut de lipide de 19% si un continut de glucide de 1%.

2. Analiza ofertei

2.a ) Prezentarea principalilor “jucatori” de pe piaţă

 
Sub brandul SOLOMONESCU se produc si se comercializeaza diverse sortimente de
cascaval:
RUCAR, DALIA, RAMNIC, DOBROGEA, BRADET.
SC Lacto Solomonescu SRL s-a înfiinţat în anul 1992, desfăşurându-şi iniţial
activitatea pe o suprafaţă de 40 metri pătraţi, cu un număr de 4 angajaţi, care prelucrau zilnic
500litri de lapte din care realizau un singur produs: brânza telemea. În timp, fabrica s-adezvoltat
progresiv, ajungând ca la ora actuală să aibă o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi o capacitate
de prelucrare zilnică de 80.000 litri de lapte, precum şi o gamăextrem de diversificată de produse
lactate: patru feluri de caşcaval, unt, urdă proaspătă, brânză de burduf şi smântână. Societatea a
fost receptivă la toate noutăţile apărute înindustria alimentară, acordând o deosebită atenţie
investiţiilor, care, în ultimii ani, au produs schimbări majore. S-au reconstruit şi modernizat
halele de producţie, depozitelede produse finite, birourile, conform standardelor europene
impuse, s-a modernizat fluxultehnologic prin înlocuirea utilajelor de capacitate mică cu utilaje
noi, de ultimă generaţie. Nu a fost uitat parcul auto, cu service propriu. Apa necesară procesului
de producţie estecaptată de la un puţ forat la 70 de metri adâncime şi filtrată de o staţie de tratare
a apei întimp ce centrala termică dispune de echipamente tehnice specifice, care
asigură producerea agentului termic la capacitatea necesară întregului proces tehnologic
defabricaţie din unitate.
 „Toate aceste investiţii s-au realizat prin eforturi maxime, un rol important avându-l creditul
bancar", ne-a spus Carmen Solomonescu, director adjunctal SC Lacto Solomonescu.

HOCHALAND

Hochland reprezintă o afacere de familie, al cărei renume oferă garanţia uneiexpertize de

top în domeniul brânzeturilor de peste 80 de ani. Fie că este vorba desprecremă de brânză, brânză
proaspată, brânză topită, caşcaval sau brânză feliată,comercializate în magazine, sau despre
produse personalizate destinate industrieialimentare ori sectorului de catering, Hochland este
reprezentată în toate segmentele principale din domeniul brânzeturilor.Produsele Hochland nu
sunt prezente numai în sectorul alimentaţiei publice. Companiaeste de asemenea un furnizor
pentru industria alimentară şi pentru sectorul de catering, cuconcepte de produse special create
pentru clienţi, în toate formele dorite.

Cascaval Bloc-din seria branzeturilor maturate, acesta evidenţiază avantajulnoilor gramaje,din

punct de vedere al preţului, păstrând calitatea consacrată Hochland..este disponibil atat in
varianta clasica ,cat si afumat, avand un system de deschideremodern, « easy open ».
Cascaval Felii-
Caşcavalul Hochland este produs 100% natural, din cel mai bunlapte şi după o reţetă
tradiţională.S-au creat noi ambalaje pentru gama de caşcaval clasic şi afumat, care
corespundacum nevoilor fiecărui consumator. Oferta mult mai largă de produse oferă mai
multeocazii de consum: Caşcaval felii 150g - felii pentru sandwichuriAceeaşi calitate a
caşcavalului Hochland, certificată IFS (International Food Standard) lastandardele noi impuse de
lansarea noilor sortimente, la preţuri mai convenabile şi pe buzunarul fiecăruia.Acelaşi ambalaj
practic, "easy open", aceeaşi savoare Hochland.

DELACO

Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retelede
magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in Codlea, lacativa km de
Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti.6
Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati, cu productia de
produse lactate proaspete. Incepand cu anul 2000 ne-am concentrat pedistributia de branzeturi si
am creat un sistem care ne-a permis sa crestem fara limitarile productiei. Am dezvoltat o
facilitate de portionare/ambalare/ etichetare. Firma estecertificata ISO 22000 de catre o firma
elvetiana. In prezent lucram cu o echipa de 370 deoameni.Portofoliul nostru cuprinde in primul
rand branzeturi si specialitati vandute sub brandul DELACO, respectiv DEL.In 2007 Delaco a
devenit distribuitorul exclusiv in Romania al produselor Zott,unul dintre cei mai mari
producatori din Germania, cu o traditie de peste 85 ani. Acest parteneriat ne-a ajutat sa
imbogatim substantial gama de lactate distribuite: branzeturiletraditionale romanesti din
portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi, deserturi pe baza de lapte, delicioase specialitati
de branza, lapte pentru cafea, unt si multe altele.Cascavalul - Bulgareste: Kashkaval; Sarbeste:
Kacikavalj; Siciliana: Cascavaddu -este un tip de branza obtinuta din lapte de vaca sau oaie, prin
metoda de oparire a casului.Produs la inceput in Sicilia, acum este raspandit prin Balcani mai
ales in Romania,Bulgaria, Serbia si Turcia. Este un aliment natural si sanatos, bogat in calciu si
nutrientivalorosi pentru un organism viguros.Are un rol important intr-o alimentatie corecta
siechilibrata.Din aceasta gama mentionam : cascavalul Sofia, Dalia,Rucar, acestea la randul
lor avand si sortimentul afumat si nu in ultimul rand cascavalul de oaie.

FRIESLAND

Friesland Foods Romania este filiala a grupului olandez Friesland Foods - unadintre cele
mai importante zece companii de lactate din lume, avand sedii in Europa,Asia, Africa si America
de Sud. Societatea are 16.400 de angajati la nivel international sia intrat pe piata romaneasca la
inceputul anului 2002, prin achizitionarea companieiolandeze Nutricia Dairy&Drinks, firma ce
detinea in acel moment societatile Somesanadin Satu-Mare, Belcar din Timisoara si pachetul
majoritar la S.C.I.L. Targu Mures. Dinanul 2004, Friesland Foods Romania este actionar
majoritar la Napolact Cluj-Napoca.Compania Friesland este prezenta pe segmentul branzeturilor
doar prin brandul Napolact cu trei tipuri de branza fermentata (Tilsit, Moeciu, Olanda),
douaspecialitati din branza (Nasal, relansat recent pe piata, Manastur), cascaval (Dej,
Sacele,Tarnita, Bobalna), telemea Huedin si branza proaspata de vaci. Producatorul ocupa
acestsegment si prin cascavalurile comercializate sub brandul Milli si deserturile din
branza proaspata Dots, ale caror vanzari reprezinta circa 6% din businessul companiei.

2.b) Clasificarea concurenţilor in funcţie de cotele de piaţă şi volumul vânzărilor

Cu o valoare de jumatatate de miliard de lei in primele sase luni din 2010, categoria
branzeturilor poate fi impartita in cinci mari segmente: cascaval, branza topita, telemea, creme de
branza si specialitati. Cu
exceptia canalelor de distributie, unde vanzarile converg catre retailul modern, fiecare segment
are particularitatile sale, iar numele jucatorilor dominanti variaza semnificativ.

Dintre cele cinci mari segmente de produse,

potrivit datelor Nielsen, cascavalul raporteaza cele mai
mari vanzari in volum si valoare, cu 12.122,5 tone si,
respectiv, 307.885.100 lei, in perioada decembrie 2009 –
iulie 2010, la nivel de total retail. Urmeaza branza topita,
cu un volum de 4.951,8 tone si o valoare de 136.285.200
lei, si telemeaua, care desi inregistreaza un volum mai
mare, de 5.852,0 tone, are o valoare per unitate mai mica,
care face ca vanzarile in volum sa fie de doar
100.441.900 lei. Pe locul patru, in topul ierarhic bazat pe
performantele segmentelor in perioada decembrie 2009 –
iulie 2010, se gasesc cremele de branza, cu un volum de 1.185,3 tone si o valoare de 32.331.500
lei. Nu in ultimul rand, specialitatile de branza, care desi au crescut in ultimii ani, raman o
categorie de nisa, adresata consumatorilor cu bani si cultura gastronomica. O dovedesc si datele
de piata de la Nielsen, care arata un volum de 207,9 tone si o valoare de 11.035.900 lei pentru
specialitati. 
Cascavalul, vedeta categoriei

In ciuda gradului ridicat de dezvoltare, segmentul ramane destul de fragmentat din punct
de vedere al jucatorilor si al ofertei de produse. Aceasta este concluzia cea mai rapida pe care o
putem trage daca privim situatia la nivel de top producatori si top branduri, unde pragul de 50%
este atins cu greu, atat din punct de vedere volumic, cat si din punct de vedere valoric. Astfel,
potrivit Nielsen, in perioada decembrie 2009 – iulie 2010, primii cinci producatori – Delaco,
Hochland, Friesland, marcile private si Therezia detineau o cota de piata volumica de 46,8%. Din
perspectiva valorica, topul arata la fel, cu exceptia ultimei pozitii unde Lacto Solomonescu il
surclaseaza pe Therezia, iar cota cumulata este de 51,1%.

In ceea ce priveste topul marcilor, situatia denota un grad si mai mic de consolidare,
Hochland, Delaco, Lacto Solomonescu, Napolact si Lacto Food detinand 38,3% din volum
vanzari. Valoric, Hochland, Delaco, Napolact, Lacto Solomonescu si Milli acumuleaza 44,0%
din vanzari, in aceeasi perioada. Din punct de vedere al segmentarii dupa tipul de lapte din care
este produs, cascavalul obtinut din lapte de vaca reprezinta 86,4% din volum vanzari si 86,5%
din valoarea vanzarilor, iar restul de pana la 100% este reprezentat de categoria „altele”, din care
fac parte si produsele din lapte de capra sau oaie.
  

3. Analiza cererii
3.a) Criterii demografice

Urban vs. rural

  În primele opt luni ale acestui an, în gospodăriile din România s-a cumpărat cu26% mai
mult caşcaval (cantitativ) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.• Vânzările au crescut datorită
unui număr mai mare de consumatori atraşi deaceastă categorie de brânzeturi.• Piaţa caşcavalului
este extrem de fragmentată şi disputată, iar primii doi producători, Hochland şi Friesland,
acoperă aproape 30% din volumul total.• Doar 20% din cantitatea de caşcaval cumpărată se
regăseşte în gospodăriile dinmediul rural.

Piata romaneasca a produselor lactate a crescut anul trecut cu 33% ajungand la

douamiliarde de lei (543 milioane euro). Pe primul loc de situeaza iaurturile.Urmatoarele doua
produse care s-au situat din punct de vedere alvanzarilor pe pozitiile fruntase doi si trei sunt
cascavalul, cu un avans de 50%,inregistrand vanzari de 425,24 milioane lei, si laptele, care a
atins valoarea de 281,37milioane lei, in crestere cu 36%.Cele mai recente date indică faptul că
preţurile se îmbunătăţesc nu numai pentru produsele lactate, ci şi pentru laptele brut cumpărat
direct de la ferme. Preţul mediu allaptelui în iulie/august este estimat la 25-26 de cenţi/litru, iar
informaţiile recentefurnizate de cei mai importanţi procesatori europeni sugerează o creştere de
încă 1-2 cenţi pentru livrările din septembrie/octombrie. Preţurile spot ale laptelui au crescut şi
maisubstanţial încă din iunie. Preţurile la cascaval au crescut cu 7-9% în decursul a trei lunişi în
prezent se situează sensibil peste nivelul de intervenţie.In schimb, singura solutie pentru a se
mentine trendul ascdent din ultma perioadaeste sa se micsoreze preturile, tinandu-se cont si de
situatia generala a economiei.

3.b) Criterii psihrografice

4.Analiza preturilor

Strategia de preţ este un instrument deosebit de folositor pentru îndeplinireatuturor

obiectivelor de marketing.De asemenea, preturile practicate sunt direct corelate cu
modaliatile dedistribuire a produselor. Astfel, produsul Hochland presupune
comercializarea in locuri special amenajate (hipermarket, supermarket) ceea ce inseamna
costuri ridicatesi implicit preturi mai mari.In ceea ce priveste corelarea pretului cu activitatea
promotionala, preturile mari practicate pentru lansarea unui nou produs pot furniza fondurile
necesare programelor de informare a consumatorilor asupra produsului respectiv

4.1 Analiza pe mărci

Hochland reprezinta unul din principalii jucatori pe piata interna a branzeturilor.

Produsele celor de la Hochland au inceput sa fie importate in anul 1993 in Romania, ca apoi in
anul 1998 dupa ce a fost achizitionata fabrica de la Sighisoara sa se infiinteze Hochland
Romania. Hochland AG este originara din Germania fiind infiintata in anul 1927. In anul 2007,
compania detinea 13 facilitati de productie si avea un numar de 4200 angajati.

Produse comercializate pe piata sub marca Hochland sunt:

 Branza cu mucegai nobil (brie, camembert, bleu)

 Branza topita
 Branzeturi maturate (cascaval, cascaval pane, felii de branza naturala)
 Creme de branza
  Telemea
 Branzeturi rase

Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile retele de
magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in Codlea, la cativa km de
Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti. Portofoliul celor de la Delaco cuprinde
in primul rand branzeturi si specialitati  vandute sub brandul Delaco, respectiv Del.

Produse comercializate pe piata sub marca Delaco sunt:

 Cascaval (sofia, afumat, dalia, rucar, de oaie)

 Branzeturi (mozzarella, branza topita, emmentaler, telemea de vaca, telemea de oaie)
 Lapte UHT (integral, degresat si semidegresat)
 Lapte pentru cafea
 Unt
5. Analiza promovării
 Delaco
Produsul vine preambalat, ambalajul fiind format dintr-un material plastic moale, special
pentru a inchide ermetic produsul si de a il pastra o perioada indelungata de timp. Modul prin
care cei de la Delaco fac ambalarea cascavalului este in vid, pentru a elimina aerul existent si a
mari perioada de valabilitate a produsului, deoarece aerul altereaza si mucegaieste mai repede
alimentul.

Forma produsului ambalajului este data de forma produsului, aceeasta fiind cilindrica, deoarece
cei de la Delaco incearca sa promoveze tipul clasic de cascaval, cel facut la tara acela avand
forma cilindrica. Prin acest fapt ei incearca sa promoveze cascavalul clasic romanesc .

Cromatica ambalajului este una simpla formata dintr-un ton de 3 culori: scrisul alb si fundalul
este in degrade verde deschis cu verde inchis, culori ce sugereaza prospetimea si natura, mediul
de provenienta al cascavalului. Eticheta nu prezinta elemente grafice, aceeasta fiind simpla

Eticheta este formata din material celulozic, litografiat pe care sunt inscrise datele de
identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.

 Hochland
Ambalajul produsului este format din acelasi material ca si al celor de la Delaco, modul de
ambalare fiind similar.

Ambalajul cascavalului hochland difera prin forma, aceasta fiind dreptunghiulara, iar
cromatica este mai complexa, prezentand elemente de grafica (sigla companiei formata din
fundal de dealuri verzi, si o imagine a cascavalului). Culorile sunt vii, rosu si albastru, fapt prin
care se incearca atragerea consumatorului.

Ca si cei de la Delaco, eticheta este din celuloza pe aceasta fiind inscrise datele de
identificare ale produsului si de informare a cumparatorului.

Comparatia design-ului de ambalaj

Din punct de vedere al graficii Hochland este mai atractiv decat Delaco prin culorile
folosite si prin modalitatile de prezentare al informatiilor, in reprezentarea grafica Hochland
prezinta produsul, lucru pe care nu il face si Delaco . Un plus pentru Hochland il reprezinta si
dispunerea informatiilor acestea fiind mai usor de reperat si citit. Si informatiile de pe spatele
etichetei Delaco sunt usor de retinut si de citit avand in vedere faptul ca sunt scrise cu negru pe
alb, iar marimea literelor este destul de mare pentru a fi citite de la distanta.
 Cu privire la modalitatea de deschidere al produsului atat Delaco cat si Hochland se
deschid usor fara un efort mare din partea consumatorului . Ambalajul cascavalului Delaco, ar
trebui realizat cu culori mai atragatoare pentru a avea un impact vizual asupra cunsumatorilor,
schimbarea designului produsului ar fi si aceasta o modalitate de imbunatatire a aspectului
deoarece designul alimentului de acum este comun s-ar putea opta pentru un design mai
indraznet,si care sa exprime utilitatea sa zi de zi.
Ambalajul Hochland desi este foarte atragator este putin cam incarcat iar cele doua culori rosu si
albastru nu se potrivesc puse impreuna deoarece sunt culori foarte tari, rosul fiind culoare calda
iar verdele culoare rece.
Ambalajul Delaco este destul de simplu, culorarea dominanta fiind verde, albul apare
doar pentru a incadra continutul de grasime, pentru al scoate in evidenta pe acesta din urma. O
prima imbunatatire ar putea fi scoaterea de pe eticheta cascavalului Hochland a fundalului cu
acele case aflate la poalele unui deal. O alta imbunatatire ar fi scrierea unui slogan pe eticheta
astfel incat sa ramana in mintea consumatorului, lucru valabil pentru ambele produse.

5.a) suporturile şi vehiculele media utilizate pentru publicitate

Delaco

Nasul branzeturilor te invata sa mananci sanatos”Este titlul programului de educatie

alimentara semnat Toni Delaco. Noua campanie care promoveaza consumul de mozzarela
proaspata este continuarea fireasca a proiectuluiinceput anul trecut cu campania sustinuta de
mesajul “Mancatul prost si-a gasit nasul”.De aceasta data Nasul branzeturilor indeamna parintii
si toti scepticii sa incercemozzarela, branza proaspata si sanatoasa de care multi au auzit, dar
putini au si gustat-o.Manati de idei preconcepute cum ca mozzarela ar fi o branza scumpa si
simandicoasa,multi romani s-au privat astfel de bucuria simpla si sanatoasa a unei salate
Caprese, de pilda.“Mozzarella e exact branza italianului pe gustul romanului. Adica o branza
proaspata,usoara si foarte sanatoasa, exact ca aceea dupa care mergi special la piata. Mozzarela
seconsuma cu rosii, in sandvisuri, mancaruri gatite sau omlete, completandu-le cel putin lafel de
bine ca telemeaua cu care te-ai obisnuit. Pe care, intre noi fie vorba - decat s-o lasidoua zile in
chiuveta la desarat - poti s-o inlocuiesti linistit cu o mozzarela proaspata, laaceeasi bani” spune
Delaco.

Insotit ca de obicei de bodyguarzii sai, Delaco isi continua aventura

schimbariimentalitatii consumatorilor patrunzand in forta exact in sanctuarul gospodariei de
pretutindeni: bucataria. Adica locul de unde pleaca radacinile unei educatii
alimentaregresite.Acolo Nasul ofera mozzarela spre degustare mamelor si copiilor care au ajuns
sa traiascain ignoranta fata de lucrurile simple si sanatoase, datorita presiunii problemelor
zilnicecare i-au facut sa renunte la bunele traditii alimentare si sa recurga la fast food si snacks-
uri in fiecare zi.
 Campania a fost realizata de MME cu ajutorul regizorului Radu Jude completat
camozzarela pe felia de rosie, de catre DOP-ul Alex Sterian. Toni Delaco a mers din nou,asa
cum v-a obisnuit, pe mana agentiei CAP

Hochland

Printurile Hochland sunt prezente in publicatii precum: Avantaje, Familia Mea,

Libertatea pentru Femei, Mami, Superbebe, Baby, Ioana si Lumea Femeilor.

De asemenea se utilizeaza si publicitatea realizata prin brosuri ale supermarket-urilor si

publicitatea prin panouri publicitare.

Compania Hochland comunica on-line, pe site-ul: www.hochland.ro. Prin acest site, isi
propune sa atinga acele persoane din target mai putin expuse mijloacelor clasice de
comunicare, facandu-le cunoscute noile produse si beneficiile lor. Site-ul va fi promovat
prin vehicule media specifice, cum ar fi banner-ele publicitare pe site-uri care se adreseaza
aceluiasi target.

Au fost alese pentru promovarea marcii cele mai frecvent utilizate mijloace de
comunicare, fiind si cele mai accesibile publicului.

Cel mai folosit canal de promovare este televiziunea, peste 98% din publicitatea din mass-
media la iaurturile fiind alocată acestui mediu,oferindu-le informaţii despre acesta şi
posibilitatea de a-l vizualiza.

Spoturile TV sunt difuzate în special la staţiile Pro TV, Acasă, Antena 1,R e a l i t a t e a
T V , K a n a l D ,Hallmark, B1 TV, ProCinema, National Geographic, TVR1, TVR2, Prima TV.

6.Concluzii

Cat despre clasa de clasa de calitate in care se incadreaza cele doua produse analizate ,s-
au obtinut urmtoarele rezultate in urma unui studiu efectuat pe clase de calitate si analize
senzoriale: Cascavalul Hochland a obtinut un punctaj de 70% ceea ce ii da statutul unui produs
foarte bun, in timp ce cascavalul Delaco a obtinut 85% situandu-l prin urmare in clasa produselor
excelente. Metodologia dupa care s-au calculat aceste procente ce reflecta incadrarea in clasa de
calitate a produselor situate are la baza un principiu foarte simplu, si anume utilizarea “regulii de
3 simple” raportand astfel punctajele medii totale la maximul de puncte ce ar putea fi obtinut
stipulat in grila de evaluare a caracteristicilor de calitate.
 Acest lucru reflecta net diferenta de calitate dintre cele doua produse, insa in continuare
vom analiza si ce anume a facut ca produsul celor de la Delaco sa obtina locul I, prin intermediul
unui grafic prin care vom reflecta diferentele de punctaj la nivelul fiecarei caracteristici ce au stat
la baza analizei:

Punctaje medii obtinute pe categorii de caracteristici

7 6.33
6
5 3.663.33 3 3.66 4.33
4
3 2
1.66 2 2.33
2
1 Hochlan
0 d
Delaco
Aspect si ...

Consistenta

Hochland
Culoare

Aroma

Gust

Conform graficului intocmit se poate sesiza ca motivul principal pentru care cascavalul
Delaco este superior celui de la Hochland este in principal gustul intrucat cel dintai este
caracteristic, bine pronuntat, placut, fara a prezenta nuante straine fata de cel de la Hochland
care prezinta un gust slab pronuntat, usor amarui.

In conconcluzie , se poate afirma ca in urma analizei celor doua tipuri de cascaval:

Hochland si Delaco acesta din urma a reusit sa acumuleze cele mai multe puncte in urma
analizei senzoriale ceea ce ii confera statutul de produs excelent in randul produselor din gama
sa.
7.Bibliografie

1. Rolul esteticii industriale in asigurarea calitatii alementelor, Prof. Dr. Romulus Scorei,
2006.

2. .Merceologie alimentara, editura Independenta Economica, Alexandrina Sarbu, Mirela

Antonescu, Luminita Neacsu, Luminita Voicu, 2001.
3. Marfurile alimentare in comertul international, editura Economica, Dumitru Dima,
Rodica Pamfilie, Roxana Procopie, 2001
4. http://www.magazinulprogresiv.ro/
5. www.frieslandfood.com
6. www.delaco.ro
7. www.hochland.ro