Psihiatrie si nursing in psihiatrie

- învătământ postliceal sanitar

Tulburări psihice datorate folosite sbstanțelor

psihoactive (canabis, simptomatologie, investigații,
tratament)

Calificarea profesională:
ASISTENT MEDICAL GENERALIST – ANUL 3

Profesor: Tanasache Alina

Elev : Matei (Anasie ) Alina
Anul: 2020/2021
Grupa 1/Clasa : C
 Contents

1. Intoducere in psihiatrie...........................................................................................................3
1.1. Tulburarii mentale:.............................................................................................................3
1.2. Destigmatizarea bolnavului psihic:.....................................................................................3
2. Tulburari legate de consumul de substante psihoactive...........................................................4
3. Consumul de Cannabis (marijuana)..........................................................................................5
3.1. Generalitati..............................................................................................................................5
3.2. Efectele consumului de canabisu........................................................................................5
3.3. Semne ale abuzului de canabis se manifesta prin:.............................................................6
3.4. Riscuri asupra sanatatii.......................................................................................................7
3.4.1 Simptome de sevraj:...........................................................................................................7
3.5. Tratament..................................................................................................................................8
4. Bibligrafie.....................................................................................................................................8

2
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021
 Tulburări psihice datorate folosite sbstanțelor psihoactive
(canabis, simptomatologie, investigații, tratament)

1. Intoducere in psihiatrie

Psihiatria este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa de cunoasterea si tratarea

bolilor psihice, precum si de reinsertia sociala si redarea calitatii vietii pacientilor cu maladii
mintale. Cuvantul „psihiatrie” are origine greceasca (psyché = suflet si iatrein = vindecare)
insemnand vindecarea sufletului.
Considerăm psihicul ca fiind rezultatul activităţii materiei superior organizate - creierul -,
iar acesta, în strânsă interdependenţă cu funcţionalitatea întregului organism. Mai mult influenţa ei
se extinde negativ şi asupra relaţiior interumane. De aceea, psihicul are caracterul unei ştiinţe
pluridimensionale, cu strânse legături cu celelalte ştiinţe medicale şi sociale: neurologia, medicina
internă, endocrinologia etc., precum şi psihologia şi sociologia.
Bolile psihice, ca şi celelelate boli au apărut odată cu omul. Deşi semnalate încă de la
începuturile însemnărilor cu caracter medical, concepţia despre ele a evoluat cu timpul în raport cu
gradul de cunoştinţe, condiţiile sociale şi economice proprii fiecărei epoci.
1.1. Tulburarii mentale:

Un individ devine bolnav psihic atunci cand nu se mai accepta pe sine insusi sau pe altii,
cand are o preocupare excesiva pentru propriul corp si propria persoana, cand pierde contactul cu
realitatea retragandu-se in propria lume si nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupationale si
culturale.
1.2. Destigmatizarea bolnavului psihic:

Boala psihica este privita inca de catre societate ca o afectiune rusinoasa, chiae reprobabila.
Acest fapt explica reticenta multor persoane aflate in impas sufletesc de a apela la psihiatru. De
aceea, trebuie sa subliniem ca stiinta moderna a demonstrat ca maladia psihica este o boala ca
oricare alta, provocata in principal de dereglari organice intime in creer, iar cel afectat trebuie
ingrijit, tratat si privit ca un individ cu drepturi egale cu ceilalti membrii ai societatii.
In acest sens, mentionam ca responsabilizarea privind activitatea cotidiana nu-l
impovareaza pe bolnav ci, dimpotriva, ii stimuleaza capacitattile psihice restante. Perceptia acestuia
ca este acceptat si nu exclus de catre societate, il determina la efortul de a-si armoniza
comportamentul cu al celorlalti.
Psihiatria moderna este o stiinta a dezalienarii persoanei cu tulburari psihice, a implicarii
comunitatii in care traieste aceasta atit in sprijinirea tratamentelor pe termen lung , cit si a

3
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021
reabilitarii profesionale si reintegrarii in comunitate. Toleranta fata de suferinta psihica este un
semn de civilizatie a unei comunitati / societati.

2. Tulburari legate de consumul de substante psihoactive

Abuzul se defineste prin:

 Consumul oricarei substante psihoactive ilicite indiferent de cantitate si frecventa;

 Daca substanta este legala sau medicamentoasa atunci abuzul este utilizarea excesiva
in scopul obtinerii placerii;
 Absenta tolerantei si sevrajului;
 Utilizarea recurenta a substantei avand ca rezultat neindeplinirea obligatiilor majore
(la scoala, locul de munca, familie);
 Utilizarea recurenta a substantei in situatii cu potential de periculozitate (ex. sofatul);
 Consecinte legale;
 Continuarea utilizarii substantei in pofida problemelor de natura personala si sociala.

Dependenta se manifesta prin:

 Simptomele tolerantei (nevoia acuta de a creste dozele pentru a atinge efectul

subiectiv al intoxicatiei si/sau efect diminuat la administrarea aceleiasi cantitati de
substanta);
 Simptomele sevrajului (apare la oprirea sau diminuarea consumului si dispare cand
substanta este readministrata);
 Dorinta compulsiva de a utiliza substante;
 Dificultatea de a controla consumul;
 Comportament de cautare a substantei;
 Dorinta permanenta si incercari nereusite de a abandona consumul;
 Abandonarea sau reducerea semnificativa a activitatilor ocupationale, sociale si
recreationale;
 Continuarea utilizarii substantei in pofida recunoasterii de catre individ a problemelor
somatice si psihice pe care aceasta i le provoaca sau i le exacerbeaza.

Dependenta:
fizica – caracterizata prin simptome ale tolerantei si sevrajului
psihica – este nevoia de a mentine sau de a regasi senzatia de placere, de bine prin consumul
substantei sau de a evita senzatia de rau psihic atunci cand nu mai consuma substanta
respectiva
Intoxicatia acuta este un sindrom reversibil specific caracterizat de ingestia recenta a
unei cantitati de substanta suficiente pentru a produce modificari comportamentale
maladaptative acute. Efectele somatice si psihice dispar odata cu eliminarea substantei,

4
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021
recuperarea fiind completa, exceptand situatiile in care au aparut leziuni ale tesuturilor sau
alte complicatii.
Consultul psihiatric este recomandat in urmatoarele situatii:

 dependenta este severa sau exista probleme multiple legate de consumul de substanta
exista comorbiditati (alte afectiuni asociate)
 medicul generalist considera ca este necesara detoxifierea
 persoana a avut numeroase incercari nereusite de a abandona consumul sau a avut
experiente anterioare pozitive in tratamentul efectuat intr-un serviciu specializat
 pacienta este gravida sau alapteaza

3. Consumul de Cannabis (marijuana)

3.1. Generalitati

Principala substanta chimica psihoactiva (cu efecte asupra creierului) din canabis se
numeste delta-9 tetrahydro-canabinol (THC). Aceasta substanta este cea care induce senzatia
de ”high”. Produsele pe baza de canabis au diverse concentratii de THC. Continutul de THC
din canabisul ilegal a crescut in mod ingrijorator in ultimii 50 de ani.
Canabisul este folosit in principal sub 3 forme: marijuana, hasis si ulei de hasis.
Marijuana este produsul rezultat din uscarea florilor si a frunzelor plantei de canabis. Este
produsul cel mai putin puternic si de obicei se fumeaza. Hasisul este obtinut din rasina. Este
uscat, presat si fumat, consumat ca atare sau adaugat in mancare.
Uleiul de hasis, cel mai puternic dintre produsele pe baza de canabis, apare sub forma
unui ulei dens obtinut din hasis. Canabisul se fumeaza in general, dar poate fi si ingerat sau
adaugat in prajituri (”hash cookies”).
Canabisul este cunoscut sub numele de: marijuana, iarba, pot, dope, Mary Jane,
hooch, weed, hash, brew, cones, smoke, mull, buddha, ganja, hydro, yarndi, heads, shit si
green. Tigarile care contin canabis sunt numite jointuri sau “reefers”

Fumatul cannabisului produce o stare de constiinta asemanatoare visului, in care toate

par detasate, suspendate, se modifica perceptia timpului, culorilor si spatiului, stare de bine,
de exaltare, tahicardie, injectare conjunctivala, uscaciunea gurii, bradipsihie. Simptomele
schizofrenice sunt accentuate de marijuana chiar si la cei care fac tratament cu antipsihotice.
3.2. Efectele consumului de canabisu

La fumarea canabisului, substanta THC este absorbita cu repeziciune din plamani in

sange, iar apoi transmisa catre creier si celelalte organe ale corpului. Cand canabisul este
consumat ca ingredient in alimente sau in bautura, substanta este absorbita mai incet.

5
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021
In cazul consumului de canabis in scopuri recreationale, pot aparea urmatoarele efecte:

 Schimbarea perceptiei: efecte halucinogene, consumatorii vad realitatea distorsionat

 Schimbarea starii de spirit: unele persoane resimt o senzatie de euforie, altii de

relaxare, cunoscuta sub denumirea de ”high”.

 Palpitatii

 Alterarea capacitatii de memorare

 Afectarea memoriei pe termen scurt

 Dificultati de concentrare

 Respiratie accelerata

 Volubilitate

 Stare de somnolenta

 Lipsa de inhibitii

 Calmarea starilor de rau

 Apetit crescut

 Lipsa coordonarii

 Anxietate, paranoia

 Senzatie de uscaciune a ochilor, gurii, gatului

 Apetit crescut, pofta de dulciuri

 Deficiente de atentie

3.3. Semne ale abuzului de canabis se manifesta prin:

 Crize de ras in fazele de inceput ale consumului abuziv

 Euforie, agitatie

 Somnolenta

 Lipsa de concentrare si de coordonare

 Tendinta de a uita foarte repede

 Senzația că timpul trece foarte încet asociat sau nu cu fugă de idei

 Halucinatii

 Afectarea capacitatii de judecata

6
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021
  Scaderea atentiei

 Iluzii auditive, vizuale

 Depersonalizare

 Ochi rosii

 Perceptia distorsionata a timpului

 Posesia unui ”kit”, care contine foite de hartie, pipe, “bonguri”

 Paranoia, comportament nerealist

3.4. Riscuri asupra sanatatii

Conform studiilor, canabisul afecteaza negativ capacitatea de invatare si memoria, iar

daunele persista mult timp dupa ce efectele drogului dispar. La adolescentii care consuma
canabis, acestea pot persista cativa ani, iar consecintele asupra creierului aflat in dezvoltare
sunt si mai grave.
Potrivit unor studii recente, consumul de canabis favorizeaza instalarea bolilor
respiratorii aparute ca urmare a fumatului, cum ar fi cancerul pulmonar. De asemenea,
consumul este asociat cu scaderea libido-ului si a fertilitatii si cu o forma agresiva de cancer
testicular la consumatorii tineri.
Dozele ridicate de canabis pot cauza stari de panica sau psihoza. Unele persoane au
reactii psihotice violente (ganduri si senzatii distorsionate, paranoia) sau sufera de atacuri de
panica atunci cand sunt sub influenta drogului.
Cei care incep sa consume canabis inainte de 16 ani sunt predispusi la schizofrenie.
Folosirea canabisului de catre cei care sufera de schizofrenie duce la inrautatirea simptomelor
psihotice.
Unele studii si rapoarte arata ca utilizarea canabisului poate avea urmatoarele efecte:

 Pierderi mari de memorie

 Sindrom emotional prin lipsa ambitiei, a motivatiei

 Depresie, anxietate, psihoza

 Slabirea sistemului imunitar

 Stari de voma puternice

 Paranoia

3.4.1 Simptome de sevraj:

7
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021
 Persoanele dependente de canabis, care incearca sa intrerupa consumul, manifesta
simptome de iritabilitate, agresivitate, insomnie, transpiratie pe timp de noapte, lipsa poftei de
mancare, scadere/ crestere in greutate, tulburari de digestie, crampe, stari de rau dupa mese,
agitatie, anxietate, depresie, pofte. Toate aceste simptome ingreuneaza abstinenta.
3.5. Tratament

Dependența fizică de canabis poate fi nesemnificativă clinic , în timp ce dependența

psihică necesită intervenția psihoterapiei.
În momentul de față nu există nici un tratament cu eficiență dovedită pentru
dependența de marijuana. Nici un medicament psihotrop testat nu a redus consumul.
În cazul asocierii depresiei, anxietății sau psihozei sunt utile antidepresivele,
anxioliticele sau antipsihoticele.
Modulatoarele de dispoziție pot ajuta în reducerea craving-ului – poftei de drog.
Terapiile comportamentale, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala, terapia
familiala si stimulentele motivationale s-au dovedit a fi eficiente in tratarea dependentei de
canabis.

4. Bibligrafie

1. Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie, 2017. Tulburarile de sanatate mintala,

Una din patru persoane sufera de o tulburare mintala (OMS, 2007). Disponibil
online la: https://e-psihiatrie.ro/resurse-pentru-public/tulburarile-de-sanatate-mintala/
. Accesat la data de: 24.03.2021
2. Castel Craig Hospita. Canabis. Disonibil online la:
https://castlecraig.ro/dependenta/droguri/tipuri-de-droguri/canabis. Accesat lada de
24.03.2021
3. Dr. Elena Coman , Medic Specialist Psihiatrie, Expert DOC, 2020. Tulburări
mentale și de comportament legate de consumul de cannabis. Disponibil online la:
https://doc.ro/sanatate/tulburari-mentale-si-de-comportament-legate-de-consumul-de-
canabis. Accesat la data de 24.03.2021

8
Matei (Anasie Alina) – AMG 3. 2020/2021