Sunteți pe pagina 1din 10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE

CATEDRA „FINANȚE ȘI ASIGURĂRI”

Tatiana SARATEAN

IMPOZITELE DIRCTE ÎN ȘISTEMUL RELAȚIILOR


ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea Finanțe și bănci

Autor:
ADMIS la susținere student gr. FB112,
Șef catedră: învățămînt cu frecvență la zi
conf.univ. Tatiana SARATEAN

„ ” 20 (semnătura)
Conducător științific:
lect.sup. Rodica Meșter

(semnătura)

CHIȘINĂU-2014
Declaraţia pe propria răspundere

Subsemnatul (a), Saratean Tatiana

absolvent al Facultăţii „ Finanțe” a Academiei de Studii


Economice din Moldova, specialitatea Finanțe și Bănci ,

declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema

“Impozitele directe în sistemul de relații economice în republica Moldova”

a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau
instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat şi
înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în sistemul Anti-
plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa
precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Saratean Tatiana
Numele Premulele

________________________
Semnătura
Cuprins

Declarația de propria răspundere

INTRODUCERE

Capitolul I. Abordări teoretice privind impozitele directe

1.1. Esența și clasificarea impozitelor

1.2. Rolul economic al impozitelor directe

1.3. Practica mondială de impunere directă

Capitolul II. Sistemul impunerii directe în Republica Moldova la etapa actuală

2.1. Ansamblul impozitelor directe în sistemul de impozite și taxe din Republica Moldova

2.2. Reglementarea juridică a impozitelor directe pe plan național

2.3. Rolul impozitelor directe în formarea veniturilor bugetului Republicii Moldova

Capitolul III. Analiza impactului impozitelor directe asupra relațiilor economice din
Republica Moldova

3.1. Analiza impactului impozitelor directe asupra anumitor relații economice: probleme și
soluții

3.2. Direcții de perfecționare a sistemului de impunere directă în Republica Moldova

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
Capitolul I. ABORDĂRI TEORTICE PRIVIND IMPOZITELE DIRECTE

1.1. Esența și clasificarea impozitelor


În viaţă sunt lucruri pe care nu le puteţi evita, dar pe care trebuie să le controlaţi. “Sistemele fiscale
evoluează continuu spre o aspirație râvnită de umanitate de milenii-echitatea. Această ascensiune este
anevoioasă, uneori întimplîndu-se și alunecări înapoi.” 1Astfel reeșind din spusele domnului Stratulat
putem spune ca un stat pentru a avea o strategie buna de conducere are nevoie de cițiva piloni
care il vor susține, și care il vor ajuta in dezvoltarea multiramurală a țării. Unul dintre acești
piloni este Sistemul Fiscal. La rîndul său și acesta are nevoie de cheia potrivita cu ajutorul căreia
sa reglementeze toată politica fiscală. Aceasta cheie sînt impozitele.
În practica financiară se întîlnesc o varietate de impozite atît din punc de vedere al formei, cît și al
conținutului. Impozitele, indiferent de categoria din care fac parte, reprezintă o formă de extragere a unei
părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului. Extragerea se face în
mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și platitorul nu are dreptul de acere statului un contraserviciu de o
valoare egală. Impozitele în general cuprind: impozite propriu-zise, taxe și contribuții prezentate în
tabelul 1.1.
Componentele impozitelor Tabel 1.1
Impozitele
1. impozite propriu-zise 2. taxe 3. contribuții
„Contribuție bănească „Plăți pe care le fac diferite “Prelevări bănești obligatorii
obligatorie cu titlu persoane fizice sau juridice către stat efectuate de
nerambursabil datorată, pentru serviciile efectuate în persoane fizice și juridice care
conform legii, statului de către favoarea lor de anumite beneficiază de un serviciu al
persoanele fizice și juridice instituții de drept statului fără sa-l fi solicitat
pentru veniturile pe care le public.Taxele întrunesc cum sînt pensia publică,
obțin sau pentru averea pe majoritatea trasăturilor contribuția pentru sănătate,
care o poseda. Plata specifice impozitelor, și ajutorul de șomaj.”3
impozitului se efectuează în anume: caracter obligatoriu,
cuantumul și termenul stabilit titlu nerambursabil, urmărirea
prin lege.”2 în caz de neplată.”3

1
STRATULAT OLEG “Impozite directe”, Chișinău:Evrica,2004. ISBN 9975-942-61-X
2
HÎNCU RODICA,EUGENIA BUȘMACHIU, MARSELINA IGNAT,NATALIA CIOBANU, RODICA CERNIT
„Finanțe publice :sinteze scheme, teste”, Chișinău: ASEM,2005, p.114
3
IULIAN VĂCĂREL “Finanțe Publice”, Chișinău:editura Didactică și Pedagocică, 1992, p.261
Impozitele și taxele constituie componente tot mai importante ale vieții economice, prin
intermediul cărora statul își procură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,
de a căror realizare depind de îndeplinirea funcțiilor sale.”Impozitele reprezinta in zilele noastre
obligatii pecuniare, pretinse, intemeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoane fizice și
juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora, preluate la bugetul statului in modsilit și
fara contraprestatie imediata și folosite de catre acesta ca resurse pentruacoperirea cheltuielilor
publice și ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor, astfel incat interesele
acestora sa fie armonizate cu interesul public.”4
Impozitele reprezinta principala sursa de venituri a statului și în aceasta calitate s-au
manifestat diferit în timp în funcție de concepțiile doctrinare economice și politice.De asemenea
impozitul este important pentru ca reprezinta un instrument la dispozitia statului de redistribuire
a veniturilor în economie și societate și de intervenție în economie, îndeplinind și rolul său
alocativ si redistributiv, valente ale statului modern, interventionist.Importanța impozitelor sau
rolul lor se masoara prin efectele pe care le produc la nivelul economiei sau societatii,
reprezentînd de fapt o parte din efectele finanțelor publice, menirea acestora îndeplinita la nivel
social.
Impozitele sunt instituite prin legi juridice speciale, care, la randul lor fac parte dintr-un
sistem legislativ cuprinzator, fiind definite prin elementele lor si alte prevederi specifice care
cuprind un spectru larg de tipuri de impozite. Astfel elementele impozitului sînt obiectul
impozitului, subiectul si suportatorul impozitului, unitatea impozitului, sursa impozitului, cota
impozitului, termenul impozitului, facilitatile fiscale, sanctiunile si metodele de percepere.
Pentru a clasifica impozitele și a arata varietatea acestora avem nevoie de mai multe criterii
prezentate în schema 1.1.
- Dacă avem în vedere obiectul impunerii, vorbim despre impozite pe venit,impozite pe
avere și impozite pe cheltuieli.
- După scopul urmarit, impozitele se impart în impozite financiare, care au ca scop
principal obținerea de venituri la bugetul statului și impozite de ordine, instituite și în
scop de influențare și orientare.
- După frecvența încasării lor, vorbim despre impozite permanente și impozite
incidentale.

Clasificarea impozitelor schema 1.1


4
IOAN DAN Morar „Sistemul fiscal românesc. Tradiţie şi capacitate de adaptare”, tz. de doct., Universitatea
„Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, domeniul Finanţe Cluj – Napoca 2000.
dupa
impozite
incidența impozite directe
indirecte
impunerii

după obiectul impozit pe venit impozit pe avere


impozit pe
impunerii cheltuieli

după scopul impozite impozite de


urmărit financiare ordine

după
impozite impozite
fregvența permanente incidentale
încasării

după instituția
impozite
care le impozite federale
guvernamentale
impozite locale
administrează

- Dupa institutia care le administreaza, impozitele se impart în impozite federale,impozite


guvernamentale si impozite locale.
Cel mai important criteriu pare a fi incidența impunerii, completat cu trasăturile de fond și
forma a impozitelor.Incidența impunerii reprezinta punctul pe care apasa sarcina fiscală. După
acest criteriu, impozitele se impart în impozite directe și impozite indirecte.
Impozitele indirecte sunt recunoscute sub forma impozitelor indirecte generale sau pe cifra de
afaceri, taxele de consumație sau accizele, taxele vamale și monopolurile fiscale.
Analizînd toate aceste principii și maxime concludem că impozitele și taxele sînt foarte
importante, astfel statul pentru a interveni în economie recurge la ajutorul lor și pentru a regla
întreg mecanismul financiar.
Impozitele directe, la randul lor se împart în impozite reale (pe obiect: impozitul financiar, pe
cladiri, pe activitate) și impozite personale (pe persoana) care sunt, la randul lor de două feluri:
impozite pe venit (pe venitul societatilor, pe venitul persoanelor fizice) și pe avere (pe averea
propriu-zisa, pe circulatia averii și speciale pe avere).
Impozitele directe reunesc o bună parte din ansamblul modalităţilor de extragere a valorii în
favoarea autorităţilor publice. Ele alcătuiesc o diversitate extinsă de instrumente fiscale bazate pe
mecanismul impunerii nemijlocite a materiei impozabile.Datorită faptului că materia impozabilă
este personalizată, impo-zitele directe sunt individualizate.Caracterul individual al impozitelor
directe constituie atât caracteristica definitorie, cât şi trăsătura determinantă a lor. Astfel
caracteristicile ce defines impozitele directe sînt:
 sunt mai costisitoare in asietă, dar mai preferabile datorită justeței lor;
 sunt individualizate;
 sunt suportate efectiv de contribuabili;
 sunt diferențiate în conformitate cu puterea contributivă a subiectului;
 sunt progresive;
 satisfac mai amplu principiul "echitate fiscală";
 sunt mai eficiente;
 sunt mai puțin sensibile la conjunctura economică, fiind sursă stabilă de venituri publice.
Impozitele directe, de regulă, sunt suportate efectiv de subiectul lor – persoana fizică sau
juridică care obţine venituri, posedă avere, practică activităţi ce constituie materia
impozabilă.Deoarece se cunoaşte exact mărimea obiectului impozabil, se poate judeca despre
puterea contributivă a subiectului impozitului, fapt ce admite posibilitatea diferenţierii cotelor de
impozitare în funcţie de venitul, averea sau situaţia personală a contribuabilului.
Anume aceasta este însuşirea centrală a impozitelor progresive.Impozitele directe au termene
de plată precis stabilite, fapt convenabil pentru plătitori şi important pentru administrarea
fiscală.În aşa mod, impozitele directe, datorită individualizării, diferenţierii şi progresivităţii
impunerii, corespund într-o măsură mare principiului de echitate fiscală. Acest fapt motivează
ponderea sporită şi rolul important al impozitelor directe în formarea resurselor financiare
publice în ţările dezvoltate economic.

Impozitele directe, mai ales cele pe avere, obiecte materiale şi activităţi, sunt mai puţin
sensibile la conjunctura economică, asigurând astfel stabilitate fluxurilor de venituri publice.
Aceste impozite, mai cu seamă cele pe venituri, sunt eficiente ca un instrument economic utilizat
pentru stimularea sau frânarea anumitor procese economice. Totodată, impozitele directe sunt
relativ mai costisitoare în asieta lor: un efort suplimentar necesită stabilirea certă a materiei
impozabile şi a mărimii ei, supravegherea evoluţiei cantitative şi calitative a ei, evidenţa
contribuabililor, lucrul individual cu ei etc. Cu toate acestea, impozitele directe, datorită justeţei
lor, şi-au adjudecat o mai mare preferabilitate, devenind, în final, mai eficiente, atât financiar, cât
şi moral. Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere, care s-a ivit şi s-a
practicat în perioadele cele mai timpurii de apariţie a relaţiilor financiare. Pe parcursul
dezvoltării istorice, ele au suferit variate modificări, cauzate de condiţiile social-economice
specifice fiecărei perioade. Iniţial aveau o răspândire largă impozitele aşezate pe diferite obiecte
materiale şi genuri de activităţi. Ulterior au apărut şi s-au extins impozitele stabilite pe diferite
venituri.
În epoca modernă, impozitele directe s-au dovedit a fi cele mai eficace instrumente de
promovare a politicii macroeconomice şi de influenţare asupra comportamentului agenţilor
economici şi al cetăţenilor, mai ales în context stimulatoriu cu orientare spre creşterea
economică.
Impozitele directe sunt multiple şi diverse. În funcţie de subiectul impozitului, impozitele directe
se împart în impozite directe pe persoane fizice şi impozite directe pe persoane juridice.
În funcţie de nivelul bugetului în care se varsă, impozitele directe se grupează în:

 impozite directe generale de stat;

 impozite regionale;

 impozite directe locale.

Impozitele directe, în funcţie de modul de utilizare, se divizează în:

 impozite directe exoterice (comune);

 impozite directe speciale.

Impozitele directe cu destinaţie comună, încasându-se la bugetul de stat, îşi pierd identitatea şi se
folosesc la finanţarea tuturor genurilor de cheltuieli publice, pe când cele cu destinaţie specială se
folosesc la finanţarea obiectivelor în prealabil stabilite (cum ar fi, de exemplu, în cazul
impozitului rutier). Impozitele directe, conform caracterului obiectului impunerii, se împart în
două grupe: impozite de tip real şi impozite de tip personal (schema A 1.1).
1.2. Rolul economic al impozitelor directe
1.3. Practica mondială de impunere directă

Anexa nr.1
Schema A 1.1
Tipurile de impozite directe