Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tuberculoza (TB) este o afecţiune care poate afecta orice organ al corpului uman.
Unele particularităţi în privinţa căilor de transmitere şi condiţiile biologice de multiplicare ale
mycobacteriei tuberculoase fac ca localizarea cea mai frecventă să fie respiratorie. Drept urmare,
pentru diagnosticul bacteriologic al TB vom folosi ca schelet modul de efectuare al
examenului bacteriologic în TB pulmonară.
Pentru localizările extrarespiratorii care se pretează la examen bacteriologic pentru bK, diferă
doar produsele patologice ce trebuiesc recoltate, celelalte manopere fiind comune.
În TB pulmonară, examenul bacteriologic pentru bK se practică din spută.
1. Recoltarea sputei
Pentru recoltarea probelor de spută trebuie să existe la nivelul tuturor Cabinetelor de
Pneumoftiziologie teritoriale, în cadrul secţiilor cu paturi, sau după caz, pe lângă laboratoarele de
bacteriologie, o cameră specială (camera sau boxa de recoltare). Camera va fi bine ventilată prin
fereastră, dotată cu lampă de ultraviolete şi aparat cu aerosoli pentru provocarea tusei şi a
expectoraţiei. Camera va fi prevăzută cu un geam care să permită supravegherea recoltării de
către personalul medical.
La nivelul cabinetelor medicilor de familie, recoltarea se va efectua în spaţii ferite de accesul
obişnuit al publicului (în aer liber sau într-o cameră izolată, bine ventilată).
Recoltarea sputei se va face în recipiente, de preferat, din plastic transparent pentru a putea
evalua calitatea sputei. Pentru a evita contaminarea, dimensiunile recomandate pentru recipienţi
(recolta) sunt: 3-4 cm diametru, 5-6 cm înălţime, 30-50 ml capacitate. Recoltoarele trebuie să fie
prevăzute cu capace care se înşurubează.
În conformitate cu prevederile Progranmului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT) de la
fiecare persoană căreia i se practică examenul bacteriologic de spută pentru evidenţierea bK
trebuie să i se recolteze trei prelevate, după cum urmează:
un prelevat de spută la prima prezentare la medic, recoltat sub supraveghere;
al II-lea prelevat, a doua zi dimineaţa, la domiciliul persoanei suspecte spută
matinală autorecoltată;
al III-lea prelevat de spută recoltat tot sub supraveghere când pacientul se
prezintă cu cel de al II-lea prelevat.
Înainte de recoltare asistentul medical şi medicul trebuie să explice pacientului că trebuie să facă
examen de spută pentru a evidenţia bacilul Koch. Limbajul folosit de cadrele medicale va fi
adaptat nivelului educaţional al pacientului.
Asistentul medical completează pe peretele lateral al recoltarului de spută datele de identificare
(nume, prenume, unitateamedicul care trimite, data recoltării, numărul specimenului de spută).
De asemenea, asistentul completează formularul tip de solicitare a examenului bacteriologic
(vezi Formular pe ex. bacteriologic).
Înaintea recoltării prelevatului de spută, pacientul trebuie corect instruit.
Pacientul este învăţat să clătească gura cu apă pentru a îndepărta resturile alimentare. Pentru
prelevatul de spută recoltat matinal, bolnavul trebuie să se spele pe dinţi înainte de recoltarea
sputei. Pacientul trebuie să înţeleagă că trebuie să recolteze în recoltor un produs patologic
provenit din profunzimea arborelui traheobronşic obţinut în urma unui acces de tuse.
I se arată pacientului cum se deschide capacul recoltorului, cum să realizeze câteva inspiraţii
profunde urmate de câteva secunde de apnee pentru o bună mobilizare a secreţiilor
traheobronşice şi inducerea tusei.
Recoltarea propriu-zisă decurge astfel:
asistentul medical înmânează pacientului recoltorul pentru spută;
pacientul merge în camera de recoltare a sputei unde este supravegheat prin geamvizor. Dacă
nu există cameră de recoltare, atunci bolnavul expectorează în recoltor în aer liber. La
întoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifică cantitatea şi calitatea sputei. Cantitatea
de spută necesară este de 3-5 ml spută purulentă. Dacă cantitatea şi calitatea sputei nu corespund
se repetă colectarea.
În articolul apărut în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, vol. 161,
2000, John R. Worren şi colaboratorii de la Departamentul de Patologie şi Medicină
Northwestern, Chicago (Illinois) recomandă o cantitate de spută de minim 5 ml care creşte
sensibilitatea examenului bacteriologic pentru bK de la 75 % la 92 %.
La persoanele care nu tuşesc şi nu expectorează spontan sau care înghit expectoraţia (femei,
copii) se folosesc tehnici de provocare a sputei;
aerosoli în soluţie NaCl 10 %, încălzită la 360 o perioadă de 10-15 minute care stimulează
expectoraţia;
tubajul gastric cu sonde Nelaton sau Einhorn folosit în special la copii şi femei;
lavajul laringotraheal în ser fiziologic steril;
fibrobronhoscopie cu examen bacteriologic pentru bK al aspirantului bronşic sau al lichidului
de la lavajul bronhoalveolar.
Recoltarea cu prelevatele de spută trebuie păstrate în frigiderul din camera de recoltare până sunt
transportate la laboratorul de bacteriologie.
Rezultatele pozitive se exprimă raportând totalul bacililor număraţi la 100, 10 sau 1 câmp, în
funcţie de densitatea lor pe lamă.
50 BAAR 2 BAAR
25 campuri 1 camp
Ex.:
Datele din tabel sunt valabile pe mărirea 100, considerată mărire standard.
Notarea rezultatelor la examenul microscopic prin fluorescenţă şi echivalarea lor cu
rezultatele metodei ZiehlNielsen
Fluorescenţă Notare Ziehl-Nielsen
(x 200 250) semicantitativă (x 800 1000)
0 BAAR negativ 0
1 2/300 1 2/3000
1 9/100 1 () 1 9/1000
1 9/10 2 () 1 9/100
10 90/10 3 () 1 9/10
> 90/10 4 () > 9/10
Prima parte din acest formular este completată de medicul pneumolog care solicită examenul
bacteriologic.
În cazul în care această parte este incompletă sau incorectă, ilizibilă, se returnează celui care a
completat-o şi probele nu se lucrează !
Unitatea care solicită: Se scrie spitalul sanatoriul dispensarul care face solicitarea. În cazul
spitalelor şi sanatoriilor se va scrie şi secţia etajul pavilionul salonul unde este internat
bolnavul, în funcţie de structura organizatorică a unităţii respective. Medicul solicitant va parafa
formularul.
Nume pacient: Se scrie citeţ numele şi prenumele pacientului cu majuscule de tipar.
Cod numeric personal (CNP): Scris corect, citeţ, din cartea de identitate sau buletinul de
identitate al pacientului. În condiţiile în care pacientul nu are cod numeric personal se va
consemna sexul şi data naşterii în ordinea: 1 (pentru M), 2 (pentru F) şi aa.II.zz, în primele 7
spaţii destinate CNP.
Adresa: Se scrie adresa la care locuieşte pacientul în prezent: judeţ, localitate, stradă, număr, cu
majuscule de tipar.
Sex: Se va bifa sexul pacientului: (M sau F).
Codul pacientului: Se scrie codul pacientului din registrul naţional de tuberculoză, atunci când
este cunoscut.
Fişa de evidenţă nr.: Se notează numărul fişei de declarare dacă este cunoscut.
Foaia de observaţie (FO): Numărul foii de observaţie pentru bolnavii internaţi.
Nr. din registrul de consultaţii: Se completează în condiţiile în care examenul bK este solicitat
pentru un suspect de TB caz nou.
Recoltate de: Se va completa în clar şi cu majuscule de tipar numele şi prenumele persoanei care
a supravegheat recoltarea.
Data: Se scrie data recoltării probelor (zz.II.aa).
Nr. identificare produs: Numărul corespunzător din condica de la camera de recoltare.
Examenul solicitat: Examen Microscopic M; cultura C; antibiograma: ABG: HR; extinsă. În
cazul în care clinicianul solicită ABG, bifează căsuţa corespunzătoare. După primirea
rezultatului culturii copiază de mână acest rezultat pe exemplarul cu rezultatul microscopiei şi
returnează laboratorului local copia pe care este completat atât rezultatul microscopiei, cât şi al
culturii, pentru ca aceasta să o trimită laboratorului de nivel III (sau LNR-ului, dacă este arondat
direct la LNR sau dacă solicită direct ABG serie extinsă). Clinicianul îşi păstrează copia cu
rezultatul la microscopie, pe care şi-a copiat de mână şi rezultatul de la cultură.
Scopul examinării: Se bifează motivul examinării cu x : Diagnostic sau Monitorizare; dacă se
T T
bifează Monitorizare, se notează automat şi luna de tratament în căsuţa T : T2 T4 6 8
ş.a.m.d.
Categoria de bolnav: În căsuţa respectivă se trec simbolurile în funcţie de situaţie: N (caz nou),
R (recidivă), E (eşec), A (abandon), T (transfer), C (cronic).
Alt produs decât sputa: Se menţionează tipul produsului şi cantitatea în ml.
Organizaţia; Laboratorul: Se trece denumirea laboratorului care lucrează proba, cu datele de
identificare (adresă, telefon).
Aspectul sputei: În spaţiul corespunzător fiecărui produs (A; B; C) se va descrie aspectul
macroscopic al sputei astfel: M (seromucos); P = muco-purulent; H = hemoptoică; S = salivă.
Nr. registru de laborator: Numărul corespunzător pacientului şi probelor prelucrate.
Data: Data primirii în laborator şi data eliberării rezultatului (zz.II.aa).
Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul
fiecărei probe. Simbolul POZ se scrie cu roşu. Gradul de pozitivitate se va consemna prin bifarea
căsuţei corespunzătoare.
Nu se prelucrează. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie pe scurt motivul.
Efectuat: Se scrie în clar numele şi prenumele celui care a făcut examinarea, urmat de semnătura
acestuia.
Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef
laborator).
Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează.
Nr. cultură: Coincide cu numărul examenului microscopic şi numărul din registrul de laborator
atribuit bolnavului respectiv.
Tabel pentru rezultate: În coloana REZULTAT se trec simbolurile NEG sau POZ în dreptul
fiecărei probe. Simbolul POZ va fi consemnat în roşu. Gradul de pozitivitate se va consemna
prin bifarea căsuţei corespunzătoare.
Identificare: Se bifează căsuţa corespunzătoare.
Data: Primirii probei şi a eliberării rezultatului.
Nu se prelucrează. Motivul: Dacă produsul nu poate fi prelucrat se scrie motivul.
Efectuat: Se scrie în clar numele persoaneilor care aau făcut decontaminarea şi citirea, urmat de
semnătura acesteiaacestora.
Verificat şi validat: Semnătura şi parafa persoanei care a verificat şi validat rezultatele (şef
laborator).
Semnătura de primire rezultat: Cel care primeşte rezultatul îşi scrie în clar numele şi semnează.