Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Dentiţia de
lapte, schimb, permanentă. Cronologia erupţiei dinţilor. Sistemul de adnotare
dentară.
1. Au nişte muşchi orbiculari ai buzelor bine dezvoltate, ceea ce-i permite copilului o
apucare bună a pieptului mamei.
2. Orajii la nou - născut și copiii mici sunt mai bombați, în care se află corpul adipos
al obrazului (corpus adiposum buccae) sau „ bula grăsoasă”sau pernuțile Bichat,
învelit într-o capsulă conjunctivă
3. Prezenţa la nou născut a membranei(crestei) gingivale sau plica Roben-Majito,
această membrană bogată în vase sanguine, în timpul actului de sugere membrana
se contractează.
4. Rugele palatine transversale bine dezvoltate,7-8 perechi, ocupă ½ din palatul dur.
5. Retrognaţia mandibulară fiziologică-o poziţie posterioară a mandibulei faţă de
celelalte oase –permite o amplitudine de mişcare la sugere.
6. Practic lipsa tuberculului articular şi cavităţii glinoide
7. Topografia specifică a laringelui: întrarea în laringe este situată sus practic la
nivelul nazofaringelui – preîntîmpină pătrunderea laptelui în aparatul respirator.
8. Reflex de sugere bine dezvoltat.
Erupţia dentară reprezintă procesul de dezvoltare prin care dintele se deplasează din
poziţia sa din interiorul osului, de-a lungul procesului alveolar în cavitatea orală, pînă
stabileşte contacte cu antogonistul său.
Erupţia dinţilor temporari
Apariţia dinţilor temporari se face de la 6 luni la 2ani şi jumătate sau se începe odată
cu eruperea primului dinte temporar la 6-7 luni, în ultimii ani este o tendinţă spre
accelerarea erupţiei dinţilor. Dacă erupţia este cu 4 luni înaintea termenilor medii –
avem erupere precoce, dacă cu 4 luni mai tîrziu-erupere tardivă.
1 fază 4-4,5ani:
a) o abraziune a dinţilor temporari pe tot parcursul arcadei dentare
b) o aşezare compactă a dinţilor arcadei dentare,apar ”tremele primatilor”adică
spaţiere la dinţii
I şi II superiori, III şi IV inferiori
c) o acoperire 1/3 de dinţii superiori pe cei inferiori
d) suprafeţele distale a dinţilor V superiori şi inferiori sînt situate într-un plan
87654321 12345678
8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8 pentru dentiția permanentă
II. Adnotarea internațională SSI
5.5 5.4 5.3 5.2 5.1 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 pentru dentiția temporară
8.5 8.4 8.3 8.2 8.1 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 pentru dentiția permanentă
III. Adnotarea după școala franceză
DV DIV DIII DII DI SI SII SIII SIV SV pentru dentiția temporară
dV dIV dIII dII dI sI sII sIII sIV sV
D8 D7 D6 D5 D4 D3 D2 D1 S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8
d8 d7 d6 d5 d4 d3 d2 d1 s1 s2 s3 s4 s5 s6 s7 s8 pentru dentiția permanentă
8+ 7+ 6+ 5+ 4+ 3+ 2+ 1+ +1 +2 +3 +4 +5 +6 +7 +8
8- 7- 6- 5- 4- 3- 2- 1- -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 pentru dentiția permanentă
Incisivii temporari au o lăţime mezio – distală mai mare decît înălţimea cervico –
incizală şi nu prezintă un cingulum la fel de accentuat.
Caninii temporari sunt şi ei mai globuloşi, cu dimensiunea cea mai mare mezio –
distală şi cu un relief palatinal şi cingulum şterse, spre deosebire de caninii
definitivi, care prezintă un cuspid, creste palatinale şi cingulum foarte bine
exprimate, iar dimensiunea cea mai mare este cea cervico- incizală (înălţimea).
Molarii temporari au şi ei dimensiunea cea mai mare în sens mezio – distal, iar
faţa lor ocluzală prezintă cîte patru cuspizi bine determinaţi pentru molarii 2
temporari şi două creste (una vestibulară şi una orală) pentru molarii 1. Molarii 2
temporari inferiori pot avea şi cinci cuspizi, asemănîndu- se cu molarii 1 definitivi
inferiori. Ei sunt mult mai mici ca dimensiune decît molarii 1 definitivi, iar
dimensiunea lor creşte către distal, molarul 2 temporar fiind mai mare decît
molarul 1 de lapte. Coletul vestibular este liniar spre deosebire de coletul
premolarilor succesionali care este arcuat.
Molarii definitivi sunt voluminoşi, cu feţele ocluzale foarte cuspidate. Ei descresc
dimensional către distal, molarii 1 fiind de fapt cei mai voluminoşi dinţi definitivi.
Molarii 2 sunt mai mici , iar molarii de minte pot suferi variaţii morfologice şi
dimensionale deosebite, putînd avea forma unui singur cuspid sau a unor
formaţiuni dentare gigante cu mulţi cuspizi şi rădăcini.