MEDICINĂ VETERINARĂ ȘI

SĂNĂTATE PUBLICĂ
Curs 1

1
 DEFINIREA CONCEPTULUI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ VETERINARĂ (SPV)
ROLUL MEDICULUI VETERINAR

INTRODUCERE

1. Secolul XXI – a intrat in istorie cu o “boală teribilă TERORISMUL”;

2. Bioterorisum - (sporii de antrax)
3. Terorismul alimentar
4. Îmbolnăviri prin consum de alimente;
5. Centrul European de prevenire a riscurilor (CEPR);
6. Ierarhizeaza riscurile posibile astfel:
7. Riscul alimentar;
8. Riscul rutier;
9. Riscul domestic (casnic);
10. Riscul de la locul de muncă.

DEFINIȚIE ȘI ARGUMENTE

→“aportul adus pentru realizarea bunăstării fizice, mentale și sociale a oamenilor

printr-o înțelegere și aplicare a științelor veterinare”
→ FAO, OMS, OIE – definesc suma tuturor contributiilor la bunastarea fizica, mentala si
sociala a oamenilor
L. PASTEUR “Medicina umana serveste omul, iar medicina veterinara serveste
umanitatea”
→ SPV segment esential in domeniul sanatatii publice
Rolul medicului veterinar in domeniul sanatatii publice in baza conceptului “One
Health”.

DOMENII Relații complexe care fac dificilă delimitarea clară a profesiilor

implicate
1. Procesarea şi siguranța alimentelor;
2. Diagnoza, supravegherea, epidemiologia, controlul, preventia si eliminarea
zoonozelor, inclusiv a antibiorezistentei;

2
 3. Studii biomedicale, producția și controlul produselor biologice si a dispozitivelor
medicale;
4. Educatie pentru sanatate;
5. Protejarea contaminării mediului;
6. Gestionarea populațiilor de animale domestice și sălbatice si rolul acestora in
societate.
7. Gestionarea activității laboratoarelor de diagnostic
8. Producția hranei pentru animale
9. Managementul sănătății publice

CONCEPTUL SPV
 Concept in jurul caruia graviteaza atributile MVO;
 Are caracter complex inter si trans disciplinar prin elementele componente;
Se bazeaza pe trei elemente majore:
a) Educatia
b) Cercetarea
c) Practica;
Este definit ca un ansamblu de masuri analitice si organizatorice ale servicilor sanitar-
veterinare, avand ca scop asigurarea, promovarea si restabilirea sanatatii umane;
Apararea sanatatii publice veterinare este parte integrata a politicii comune a UE.

OBIECTIVE
1. Identificarea si evaluarea riscurilor microbiologice pentru sănătatea umană de
origine animală: bolile zoonotice noi, emergente si re-emergente, precum si cele
transmisibile prin consumul de alimente, inclusiv cele datorate bacteriilor
rezistente antimicrobian.
2. Elaborarea de politici, linii directoare, cercetări operaționale si strategii pentru
controlul bolilor zoonotice si cele transmisibile prin alimente.
3. Promovarea cercetării în domeniul bolilor zoonotice si gestionarea acestora.
4. Diseminarea de informații relevante pentru expertii in domeniul sanatatii publice,
stiintei veterinare si alte discipline stiintifice, precum si grupurilor de consumatori
si publicului.

3
SITUAȚIA PREZENTĂ ȘI RESPONSABILITĂȚI PENTRU
SĂNĂTATEA PUBLICĂ
Societatea umana prezenta este una conflictuala – o reactie in lant a fenomenului
globalizare;
Sistemul politic global – definit drept “liberalism” - forma prin care se intelege ca
profitul este unica ratiune de a fi fapt cu raspuns din partea capitalului (patronate,
concerne) – tinta de a forta cresterea profitului;
Cresterea profitului s-a realizat pe calea reducerii calitatii alimentelor (“ingineria
artificializarii”);
Acest context dur pentru viata – impune o noua repozitionare a nevoii umane de
siguranta (noi politici globale si locale – nevoia unui management al economiei
durabile);
Se impune standardizarea procedurilor.
Siguranta alimentelor la inceputul sec. al XXI-lea a fost o provocare
internationala pentru elaborarea de standarde de calitate si recunoasterea stabilitatii
sistemelor nationale de supraveghere;
Interesul nu numai pentru calitatea superioara nutritiva, standarde de igiena si
sanatate ridicate ci si pentru certificarea si autentificarea produselor cumparate;
Evaluari recente facute de Institutul de Marketing Alimentar arata ca numarul
persoanelor “foarte ingrijorate” de contaminanti chimici (pesticide) a scazut (cca. 15%)
– contaminarea microbiana
Numarul si tipul de agenti este variabil (aliment, specie, regiune).

CONTEXTUL CONTEMPORAN SI CERINTE ACTUALE

Globalizarea aprovizionarii cu alimente “Intr-o lume globalizata cu totii innotam
intr-o mare microbiana unica” Brundtland, 2001
Libera circulatie a marfurilor lipsite de risc pe circuitul integrat: sol-apa-aer-
plante-animal-om.

Economia de piata - Traducerea gresita in practica prin:

1. Dorinta de castig cu orice pret
2. Concurenta fara scrupule

4
 3. Transformarea alimentului in marfa
4. ? Nesiguranta alimentara

SIGURANTA ALIMENTELOR
1. Concept european pentru protectia sanatatii publice
2. Prioritate de varf pentru UE
3. Domeniu care cere raspunsuri globale cu un proces internationalizat
4. Sistem de relatii complexe, intre elemente socio-economice, agenti, procese si
structuri
5. Inspirare si consolidare dupa anul 2000, cu tendinte de evaluare spre modernitate
6. Siguranta alimentelor inainte de toate, dar si calitate si diversitate.

TENDINTE ACTUALE PRIVIND SIGURANTA ALIMENTELOR

1. Abordare bazata pe prevenire
2. Standarde si controale bazate pe stiinta
3. Sisteme bazate pe analiza de risc
4. Abordarea intregului lant alimentar
5. Capacitatea de a asigura si testa trasabilitatea
6. Abordare globala pentru a defini noi reguli in stabilitatea pietelor, pentru a reduce
riscul amenintarii nesigurantei alimentare.

Rezolvarea la nivel NAȚIONAL european și global

Conceptul “One health” (“o sanatate unica”)
 Ne reuneste prin interes (sanatatea umana, animala si a mediului)
 Rol important (pivotal) in asigurarea sigurantei resursei globale de hrana
Initiat in 2003, iar la initiativa AMA si AVMA ia nastere Comisia One Health in 2008
fiind promovata si la nivel UE
Conceptul definit – efortul colaborativ al unor discipline multiple care actioneaza
local, national si global pentru asigurarea unei stari optime de sanatate umana, animala si a
mediului.

5
 1. Siguranța alimentelor
Conceptul potrivit căruia alimentele nu vor provoca niciun rau consumatorului, în
condiţiile în care sunt pregătite şi/sau consumate potrivit utilizării intenţionate.
(ISO 22000:2005).
Garanţia că alimentele nu vor provoca niciun rau consumatorului, în condiţiile în care
sunt pregătite şi/sau consumate potrivit utilizării intenţionate. (Codex Alimentarius Food
Hygiene Basic Texts. Food and Agricultural Organization of the United Nations,
World Health Organization, Rome, 2001).
Siguranţa alimentelor este asociată pericolelor pentru siguranţa alimentară (food
safety hazards) şi nu poate fi asociată cu alte aspecte de sănătate cum ar fi malnutriţia. (ISO
22000:2005).
Protecţia alimentelor împotriva pericolelor biologice, fizice sau chimice, ce pot
contamina produsul în oricare stadiu al procesului tehnologic
alimentar (manipulare, recoltare, procesare, transport, distribuţie şi
stocare). Siguranţa
alimentel
Principalul sistem care asigură obţinerea şi consumul unor
alimente în stare de maximă salubritate este sistemul.

6
 HACCP “Hazard
Analysis and
2. Securitatea alimentelor Critical Control
Points”
POSIBILITATEA NELIMITATĂ ÎN TIMP de acces fizic şi economic la alimente:
1. SIGURE,
2. VALOROASE NUTRITIV ŞI
3. ÎN CANTITATE SUFICIENTĂ
pentru a îndeplini cerinţele unei diete sănătoase pentru o viaţă activă (OMS - WHO).
“Food security is guaranteed when, at all times, all people benefit from economic,
social and physical access to sufficient, safe and nutritious food to meet their nutrition
needs and food preferences, so that they can lead an active and healthy life.” –
definiţie dată în cadrul Summitului Mondial pentru Alimente din 1996

SECURITATEA ALIMENTARĂ - Se poate traduce prin situaţia în care:

1. toate persoanele au acces nelimitat la o dietă alimentară adecvată nutriţional şi
cultural,
2. în orice moment,
3. din surse locale, exceptând rezervele pentru calamităţi.

7
 3. Calitatea alimentelor
Calitate (a unui produs/proces/serviciu) = măsura în care un ansamblu de caracteristici
intrinseci îndeplineşte cerinţele (nevoile sau aşteptările declarate, implicite, obligatorii) (SR
EN ISO 9000).

CALITATEA ALIMENTELOR (niveluri de abordare) FAO, 2004

1. Absenţa unui defect/fraudă /denaturare

2. Îndeplinirea unor proprietăţi AŞTEPTATE (caracteristici organoleptice sau nutriţionale)
3. Îndeplinirea unor caracteristici dezirabile, care justifică valoarea adăugată, cum ar fi:
a) Forme de producţie (agricultură organică, protecţia mediului, bunăstarea animalelor etc.)
b) Zone de producţie (protecţie a originii – PDO/AOC, PGI/IGP zonă montană)
c) Tradiţionalitatea – TSG/STG

4. Apărarea alimentelor
APĂRAREA ALIMENTELOR = protecţia alimentelor împotriva contaminării sau
compromiterii de orice natură, realizate INTENŢIONAT.
SIGURANŢA ALIMENTELOR = protecţia alimentelor împotriva contaminării sau
compromiterii de orice natură, realizate NEINTENŢIONAT.

8
APĂRAREA ALIMENTARĂ – ASTĂZI, în România
Implementarea unor sisteme de apărare alimentară în unităţile de IA din România are
caracter OPŢIONAL.
RECOMANDAREA dezvoltării şi implementării sistemelor de apărare alimentară - în
specificaţia tehnică ISO / TS 22002-1:2009, elaborată pe baza BS PAS 220: 2008.

ISO / TS 22002-1:2009
1. Utilizată împreună cu ISO 22000:2005
2. Stabileşte cerinţe detaliate pentru PRP (în concordanţă cu punctul 7.2.3 din ISO
22000:2005).
ISO / TS 22002-1:2009 + ISO 22000:2005 = FSSC 22000:2011

9
 PUBLIC HEALTH SECURITY AND BIOTERRORISM
PREPAREDNESS AND RESPONSE ACT OF 2002 “THE
BIOTERRORISM ACT” (WWW.FDA.GOV.)
După atacurile de la 11 Septembrie 2001, guvernul SUA a luat măsuri pentru
protejarea lanţului alimentar împotriva contaminării intenţionate, în situaţia în care alimentele
ar fi ţinta unui atac terorist.
Astfel, în Mai 2002 Congresul a adoptat aproape în unanimitate Actul de Securitate a
Sănătăţii Publice, de Pregătire şi Răspuns la Bioterorism, cunoscut sub denumirea de ”Actul
pentru bioterorism”.
“Actul pentru bioterorism” – 5 secţiuni, 1 pentru industria alimentară.

LANTUL ALIMENTAR potentiala tinta pentru atac

“I, for the life of me, cannot understand why the terrorists have not attacked our
food supply because it is so easy to do.” Tommy Thompson, former Health and Human
Services Secretary December 3, 2004
1. Definirea ameninţării
2. Motive
3. Vulnerabilitatea
4. Agresori
5. Instrumente de atac
AMENINŢAREA – definiţie pentru unităţile de industrie alimentară
EXISTENŢA

CAPACITATEA

INTENŢIA

ISTORIC TERORIST

AMENINŢARE ŢINTITĂ

NIVELUL DE SECURITATE

10
1. EXISTENŢA = prezenţa unui grup care reprezintă ameninţarea.
Grupul care poate avea acces la interiorul unităţii şi poate contamina produsul.
Informaţiile referitoare la grupurile infracţioniste sunt disponibile prin intermediul
autorităţilor, mass-mediei etc.
Coordonatorul programului de apărare alimentară va fi la curent cu evenimentele
legate de aceste grupuri (din apropierea unităţii, din ţară, regiune sau de la nivel mondial).
EX: Compania ALFA de ambalare carne/produse din carne este situată într-o zonă aflată
în apropierea unor clădiri guvernamentale. Mai multe grupuri care susţin protecţia
animalelor au planificat o demonstraţie pentru a protesta achiziţionarea de carne de la
companii care nu aplică normele de bunăstare a animalelor. Pe traseul anunţat al grupului se
află şi compania ALFA.

2. CAPACITATEA = Abilitatea de a planifica şi de a duce la bun sfârşit un atac

Orice grup infracţionist care poate avea/obţine acces în unitate prin mijloace externe
sau interne ar putea contamina produsul.
Coordonatorul echipei de apărare a alimentelor (FDC – food defense coordinator) va
avea evidenţa accesului legitimat în unitate:
1. echipa DDT
2. operatorii automatelor de lichide şi alimente
3. echipa de mentenanţă
4. contractori externi
5. personalul de livrare e

3. INTENŢIA = planul pe care agresorul doreşte să îl pună în aplicare pentru a produce

daune unei persoane sau unui produs/companii/industrii.
1. Declararea intenţiei se poate face prin:
2. Scrisori
3. Presa televizată
4. Presa scrisă
5. Postări pe internet
6. Verbal.
EX: Compania BETA defabricare a îngheţatei anunţă extinderea prin oportunitatea
achiziţionării unui teren de câteva hectare situat în apropierea locaţiei actuale. Un grup de
protecţie a mediului se opune acestei extinderi, în scopul protecţiei habitatului unei

11
veveriţe argintii din pădurea situată pe terenul respectiv. Acest grup a trimis mai multe
scrisori managementului companiei BETA declarând ca vor face “orice este necesar pentru
prevenirea distrugerii pădurii” din zonă.

4. ISTORIC de activitate TERORISTĂ = activitate teroristă demonstrată, s-a desfăşurat

de-a lungul timpului în zonă / în relaţie cu sectorul de industrie alimentară / cu unitatea.
Cu toate ca nu a fost pusă în practică în mod semnificativ în ultimii ani, totuşi
activitatea teroristă de contaminare intenţionată se regăseşte în incidente izolate.
AMENINŢAREA totuşi există.

COORDONATORUL ECHIPEI DE APĂRARE A ALIMENTELOR ar trebui să :

1. Fie la curent cu evenimentele de contaminare intenţionată a produselor alimentare
din zonă.
2. Fie la curent şi cu alte incidente asociate cu alimente contaminate intenţionat, cum ar fi
incidentele casnice sau cele produse la nivel mondial.
3. Realizeze o activitate de monitorizare atentă a reclamaţiilor consumatorilor privind
materialele straine prezente în produs sau distrugerea ambalajelor.

Câteva evenimente recente, confirmate, de FOOD DEFENSE

1. 1984 – 751 cazuri toxiinfecţie Salmonella în salată, Oregon, SUA
2. 1989 – contaminarea strugurilor cu KCN, Santiago, Chile, vizând ambasada SUA
3. 2002 - 3 Arabi-Israeliţi arestaţi în Ierusalim pentru otrăvirea în masă planificată la un local
din zonă.
4. 2002 – 38 morţi, peste 100 îmbolnăviri prin contaminarea cu raticid a alimentelor unui
competitor in China.
5. 2004 – 3 morţi, Indonezia, cianură în cafea.
6. 2004 – 38 de copii de grădiniţă îmbolnăviţi, Tailanda; o educatoare a introdus insecticid în
laptele cu ciocolată al copiilor.
7. 2005 – 28 copii morţi, 130 copii îmbolnăviţi, Filipine; o angajată contaminează cu
insecticid cartofii destinaţi şcolarilor.
8. 2006 – 40 îmbolnăviri, SUA, consum de suc natural de struguri contaminat intenţionat cu
detergent de vase
9. 2008 – 6 morţi, 4 îmbolnăviri, prin contaminarea alimentelor şi băuturilor, de către un
criminal în serie în Rusia.

12
10. 1984 - 751 cazuri de toxiinfecţie alimentară cu Salmonella typhimurium în urma
contaminării salatei din zona de autoservire a 10 restaurante din Oregon, de către
membrii unui cult religios
“Mai întâi au apărut crampele şi greaţa. Apoi a urmat ameţeala şi dezorientarea. Au fost
frisoane, febră, diaree, vomă şi spitalizare... Aproape 1000 de oameni…”
Bhagwan Shree Rajneesh - lider spiritual/guru-

Vulnerabilitatea lanţului alimentar

Recolte expuse

Aglomerări mari de animale de fermă şi păsări

Puncte slabe ale securităţii de+a lungul lanţului alimentar de la fermă la farfurie

Loturi mari de produse aflate în procesare

Alimente importate dintr-o reţea de aprovizionare complexă şi globală

Creşterea pieţelor nişă şi a pieţelor străine

Vulnerabilitatea strategică
Uşurinţa obţinerii agenţilor patogeni specifici pentru plante şi animale

Contaminarea în masă este urmată de consecinţe grave, cu minim de efort

Pentru agresor este un risc scăzut de a fi detectat, prins sau de a se contamina accidental

Impactul economic şi/sau psihologic este substanţial, chiar şi în cazul farselor.

LANTUL ALIMENTAR potentiala tinta pentru atac

→Agresori: au fost definite 6 categorii principale:

13
În funcţie de originea agresorilor, AMENINŢAREA poate fi internă sau
externă
Ameninţare internă:
1. Membrii ai personalului
2. Contractori
3. Distribuitori
4. Alte persoane cu acces în unitate
5. Probabilitate mult mai MARE de producere

Ameninţare externă:
1. Agresor care nu poate pătrunde în unitate şi realizează un atac din exterior.
(Probabilitate mai mică de producere)

Instrumente de ATAC
1. Agenţi BIOLOGICI
2. Agenţi CHIMICI
3. Agenţi FIZICI
4. Alte elemente de atac terorist asupra industriei alimentare

14
 Apărarea alimentelor vs. Siguranţa alimentelor FOOD FOOD safety – HAZARD
DEFENSE – THREAT

Contaminare intenţionată cu Contaminare NEintenţionată cu

AGENŢI: PERICOLE:
1. Biologici (bacterii, toxine, virusuri, paraziţi) 1. Biologice (bacterii, toxine, virusuri,
2. Chimici (substanţe chimice inclusiv agenţi radioactivi) paraziţi)
3. Fizici (sticlă, metal, lemn) 2. Chimice (substanţe chimice inclusiv
4. Alte instrumente ale atacurilor intentionate: agenţi radioactivi)
5. Foc (incendiere) 3. Fizice (sticlă, metal, lemn).
6. Întreruperea apei / curentului electric
7. Apă (inundare)
8. Explozivi
9. Arme de foc
10. Ameninţări / frică / teroare.

-
I. Ameninţare internă
II. Ameninţare externă

-
Compromitere prin IMPOSTURI (farse, înşelătorii),
cunoscute sub termenul englezesc „hoaxe/s”.

Arme de atac bioterorist – Agenţi patogeni bacterieni sau virali Conform CDC
Categoria A:
Antrax
Botulism
Ciumă
Pojar
Tularemie
Boli virale hemoragice.

Categoria B:
Bruceloză

15
E.coli
Salmonella spp.
Enterotoxina B stafilococică.

Categoria C = Agenţi patogeni obţinuţi prin inginerie genetică.

Impactul îmbolnăvirilor prin consum de alimente contaminate

INDUSTRIE
1. Retragerea produselor
2. Publicitate negativă
3. Pierderea reputaţiei
4. Pierderi financiare prin
răspundere legală
5. Creşterea primei de asigurare
6. Scăderea profitului
7. Faliment/Închiderea activității
CONSUMATOR
1. Suferinţă fizică
2. Costuri îngrijiri medicale
3. Pierderea veniturilor
4. Renunţarea la timpul liber
5. Creşterea primei de
asigurare
6. Necesitatea recuperării
fizice
7. Îngrijiri pe termen lung
8. Moarte
PUBLIC
1. Sănătate
2. Legislaţie
3. Inspecţii la unitate
4. Anchete medicale &
monitorizare
5. Costuri juridice
6. Costuri pentru instrui
7. Igienizare & Dezinfec

PROGRAMUL DE APĂRARE A ALIMENTELOR

16
RESPONSABILITATI
1. Boli de origine alimentara si o problema majora de sanatate publica (SP)-stiinta
protegerii oamenilor
2. Controlul la frontiera inlocuit cu izolarea surselor si adaptarea raspunsului la nivel
global
3. Intarirea capabilitatii interne si raspunderea crescuta pentru SP
4. Prevenirea TA-pentru ca numarul imbolnavirior creste (ex: in SUA, peste
5000000/an)
5. Efecte socio-economice considerabile (absenta de la lucru, costuri de spitalizare,
convalescenta)
6. Estimari/an: 48 mil pers cu suferinta din cauza alimentara; 128 mii spitalizari; 3 mii
decese

REZISTENȚA MICROBIANĂ-O PROBLEMĂ DE SIGURANȚĂ

ALIMENTARĂ? -SOLUȚII-
1. Promovarea colaborării intersectoriale

2. Elaborarea și implementarea unui cadru legislativ adecvat

a. Stabilirea unui cadru legal pentru autorizarea și controlul calității medicamentelor de uz

veterinar
b. Stoparea utilizării non-terapeutice a s. antimicrobiene
c. Restricționarea sau eliminarea utilizării în rândul animalelor de rentă a antimicrobienelor
considerate critice pentru sănătatea umană
d. Introducerea obligativității prescripțiilor pentru toate s.antimicrobiene utilizate în
medicina veterinară.

3. Îmbunătățirea supravegherii și monitorizării

a. Implementarea unui sistem național de monitorizare a utilizării AM la animalele de rentă.
b. Dezvoltarea de programe naționale integrate de monitorizare a rezistenței în rândul
bacteriilor zoonotice dar și indicatoare.
c. Colaborarea autorităților (sănătate publică, medicină veterinară, siguranța alimentelor).

17
 4. Promovarea instruirilor cu privire la utilizarea prudentă a antimicrobienelor în
medicina veterinară
1. Elaborarea de ghiduri cu privire la utilizarea prudentă a AM la animale (!!! Colaborare
interdisciplinară/lista de AM critice pentru sănătatea umană).
2. Promovarea de instruiri în rândul medicilor veterinari și fermierilor cu privire la
implementarea unor astfel de ghiduri.
3. Dezvoltarea de strategii educaționale care să sublinieze importanța și beneficiile utilizării
prudente a AM; informarea producătorilor și publicului;
4. Implementarea ghidurilor Codex Alimentarius referitoare la rezistența microbiană.

5. Reducerea necesității utilizării unor astfel de substanțe prin îmbunătățirea

bunăstării animalelor
1. Introducerea de măsuri menite să îmbunătățească sănătatea animală și să reducă
necesitatea tratamentelor cu AM (inclusiv vaccinuri)
2. Asigurarea respectării bunelor practici de igienă și creștere animală

“Orice tip de agent antimicrobian utilizat în medicina umană sau veterinară poate facilita
dezvoltarea și apoi diseminarea rezistenței. Rezistența microbiană nu respectă limite
geografice sau biologice. Prin urmare, utilizarea substanțelor antimicrobiene într-un anumit
sector sau locație, determină râspândirea rezistenței în altele”

ORGANISME INTERNATIONALE CU IMPLICATII PRIVIND

ALIMENTATIA
I. OMS
Organizatie internationala care are rolul de a mentine si coordona situatia sanatatii
populatiilor (infiintata in 1948).
Sediul la Geneva; in fata este statuia Hygiea (zeita sanatatii) – orientare prioritara spre
pastrarea sanatatii.
Conceptia despre sanatate si mentinerea ei este prefigurata prin strategia combaterii
bolilor formulata in “Carta de la Ottawa”.

18
 Obiectiv principal – sa readuca sanatatea in atentia celor care elaboreaza politici de
guvernare in UE.

ISTORICUL OMS PRIVIND DEFINIREA SPV

1951 – se introduce notiunea de SPV;
1975 – este redefinit domeniul ca o componenta fundamentala a activitatii de sanatate publica
bazat pe aplicarea cunostintelor, competentelor si resurselor profesiei medical veterinare in
scopul protejarii si ameliorarii sanatatii umane;
1999 – OMS adauga noi valente prin care animalul in sine, sanatatea animalelor si stiintele
veterinare sunt legate fara echivoc de starea fizica, mentala si de bunastare a societatii umane;

II. ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE EPIZOOTIE (OIE)

 Infiintata in 1924
 Organizatia Mondiala a Sanatatii Animalelor (2003)
 Imbunatatirea sanatatii animale la nivel mondial, al carui obiectiv principal este acela
de control al bolilor la animale si prevenire a raspandirii lor
Domenii de activitate
1. Notificarea bolilor la animale;
2. Siguranta produselor de origine animala
3. Produse veterinare
4. Boli specifice animalelor acvatice
5. Bunastarea animalelor
6. Animale salbatice
7. Comunicare
8. Laboratoare

III. FAO - Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură

 Agenție internațională în cadrul sistemului ONU, cu sediul la ROMA.
Obiectiv – lupta contra foametei și sărăciei, ameliorarea alimentației și a securității
alimentare precum și la o viață activă și sănătoasă.
 Promovează dezoltarea rurală și agricutură durabilă.

19
IV. COMISIA CODEX ALIMENTARIUS (CCA)
Elaboreaza codul produselor alimentare, fiind o comisie mixta OMS si FAO.
Prin elaborare de standarde in domeniul alimentar pe baza unor analize si dovezi stiintifice
bine documentate.
Obiective:
1. protejarea sanatatii consumatorului
2. asigurarea unei politici loiale in cadrul comertului cu produse
3. armonizarea cerintelor
4. facilitarea comertului international.

Dreptul la hrană
Este o componenta a drepturilor omului, cuprinsa in “Declaratia universala a
drepturilor omului” din 1948 si este definita ca: dreptul fiecarui barbat, femeie, copil,
singuri sau in comunitate cu altii de a avea acces fizic si economic, in orice timp, la o
hrana adecvata sau la mijloace pentru porcurarea acesteia, in conditii de demnitate
umana”.
Este o obligatie a statului, care trebuie sa respecte, sa protejeze si sa
indeplineasca acest standard prin legislatia si programele pe care le intreprinde prin:
1. Accesul la necesitatile de hrana
2. Protejarea masurilor necesare, astfel incat sa nu se impiedice accesul indivizilor
la o hrana adecvata
3. Sa asigure mijloace de trai si securitatea alimentara

SECURITATEA ALIMENTARĂ
Exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic la
alimente sigure si nutritive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului
uman, pentru a duce o viata sanatoasa si activa.
Securitatea alimentara nu implica ca statul sa isi asume obligatii sau mecanisme
legale pentru malnutriti, prin urmare nu devine responsabil pentru starea de foamete
sau malnutritie.
Este privit, ca si termen, la nivel global, national si regional si mai putin spre
indivizi singulari sau grup.

20
 V. EFSA
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară este piatra de temelie a evaluării
riscului Uniunii Europene în ceea ce privește siguranța alimentelor și furajelor.
În strânsă colaborare cu autoritățile naționale și în consultare deschisă cu părțile
interesate, EFSA oferă consultanță științifică independentă și comunicare clară cu privire
la riscurile existente și emergente.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a fost înființată în ianuarie
2002, în urma unei serii de crize alimentare la sfârșitul anilor 1990 (ESB, dioxina,
acrilamida, febra aftoasa, etc), ca o sursă independentă de consiliere științifică și
comunicare cu privire la riscurile asociate lanțului alimentar.
În sistemul european al siguranței alimentare, evaluarea riscurilor se face independent
de gestionarea riscurilor.

Rolul EFSA:
1. îmbunătățirea siguranței alimentare al UE,
2. asigură un nivel ridicat de protecție a consumatorilor
3. restabilirea și menținerea încrederii în aprovizionarea cu alimente a UE

21
 În calitate de evaluator al riscurilor, EFSA furnizeaza opinii științifice și sfaturi
pentru a oferi o bază solidă pentru politicile și legislația europeană și pentru a sprijini:
1. Comisia Europeană,
2. Parlamentul European
3. Statele membre UE în decizii eficiente de gestionare a riscurilor.
4. Misiunea EFSA acoperă:
5. siguranța alimentelor și furajelor
6. Nutriția, sănătatea și bunăstarea animalelor
7. protecția plantelor
8. sănătatea plantelor

În desfășurarea activității sale, EFSA ia în considerare și posibilul impact al lanțului

alimentar asupra biodiversității habitatelor vegetale și animale.
EFSA efectuează evaluări ale riscului privind mediul inconjurator:
1. culturi modificate genetic,
2. pesticide,
3. aditivi furajeri,
4. dăunători ai plantelor.
În toate aceste domenii, angajamentul cel mai critic al EFSA este de a oferi:
1. obiectiv
2. sfaturi independente bazate pe cunostiinte științifice
3. o comunicare clară bazată pe cele mai actualizate informații și cunoștințe
științifice.

Datorită acestui sistem, consumatorii europeni sunt:

printre cei mai protejati
cei mai informati din lume cu privire la riscurile din lanțul alimentar.
EFSA se află în centrul sistemului european de siguranță alimentară.
Pentru a ne asigura că sistemul funcționează eficient, este esențial ca EFSA să colaboreze
îndeaproape cu partenerii din întreaga Europă:
1. instituții,
2. în special managerii de riscuri din Comisia Europeană,
3. Parlamentul European,
4. statele membre,

22
 5. Autoritățile naționale de siguranță alimentară responsabile de evaluarea riscurilor.

EFSA este o organizație care ia in considerare parerile:

1. părților interesate ale societății civile:
2. grupuri de consumatori,
3. organizații neguvernamentale (ONG-uri)

Operatorilor alimentar:
1. fermieri,
2. producătorii de alimente,
3. distribuitori
4. procesatori
5. publicul larg
Profesioniștii din domeniul științei să facă schimb de opinii și informații.

Publicul larg
1. consultări publice online, pe subiecte științifice specific
2. activități de colectare a datelor
3. Evenimente publice:
4. întâlniri,
5. conferințe
6. zile ale portilor deschise

REORGANIZAREA AUTORITATII
EFSA s-a dezvoltat rapid de la crearea sa în 2002.
Scopul reorganizării este de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea, optimizând în
același timp utilizarea resurselor Autorității.

Obiectivele generale sunt:

1. Consolidarea resurselor pentru prioritățile de sănătate publică, cum ar fi
contaminanții chimici și biologici, precum și pentru sănătatea animalelor și a
plantelor.
2. Reflectare privind volumul de muncă în creștere asupra aplicațiilor pentru granturi de
cercetare și îmbunătățirea serviciul pentru solicitanți.

23
3. Consolidarea coordonării strategice și a sprijinului activităților științifice pentru
probleme transversale.
4. Consolidarea abordării strategice a activităților de comunicații.
5. Optimizarea utilizarii resurselor bazându-se pe expertiza științifică internă,
consolidând activitățile conexe și centralizând unele activități de sprijin.

STRUCTURA ORGANIZATIONALA A EFSA

EFSA este organizată în cinci direcții coordonate de directorul executiv al EFSA:
1. Direcții științifice:
a) Evaluarea riscurilor și asistența științifică
b) Evaluarea științifică a produselor reglementate
c) Strategie și coordonare științifică
2. Direcția comunicații
3. Direcția Resurse și Suport
4. Direcțiile științifice sprijină activitatea Comitetului științific al EFSA și a grupurilor.

EFSA are aproximativ 450 de angajati.

GRUPUL DE EXPERTI EFSA

EFSA își propune să ofere cea mai bună expertiza științifica la momentul potrivit și
în modul cel mai potrivit.
Comitetul științific și grupul de experti EFSA oferă sfaturi științifice factorilor de
decizie din Europa:
1. siguranța alimentelor și furajelor,
2. nutriție,
3. sănătatea și bunăstarea animalelor,
4. protecția plantelor
5. sănătatea plantelor.
Grupurile științifice ale EFSA sunt responsabile pentru activitatea EFSA de evaluare a
riscurilor, inclusiv transmiterea de avize științifice.
Comitetul științific și grupurile de lucru sunt compuse din experți științifici
independenți, cu cunoștințe aprofundate în evaluarea riscurilor din cadrul:
1. universități
2. instituții de cercetare

24
3. autoritățile naționale de siguranță alimentară.
Toți membrii sunt numiți printr-o procedură de selecție deschisă pe baza:
1. excelență științifică dovedită,
2. experiență în evaluarea riscurilor
3. lucrări și publicații științifice

Grupurile științifice ale EFSA:

1. Aditivi și produse sau substanțe utilizate în hrana animalelor (FEEDAP)
2. Sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW)
3. Pericole biologice (BIOHAZ), inclusiv riscurile legate de ESB-EST
4. Contaminanți în lanțul alimentar (CONTAM)
5. Produse dietetice, nutriție și alergii (NDA)
6. Aditivi alimentari și surse de nutrienți adăugați in alimente (ANS)
7. Materiale de contact alimentar, enzime, arome (CEF)
8. Organisme modificate genetic (GMO)
9. Sănătatea plantelor (PLH)
10. Produse de protecție a plantelor și reziduurile acestora (PPR)
11. Comitetul științific și riscurile emergente (SCER)

VI. DG HEALTH AND FOOD SAFETY (SANTE)

Scop: Pentru a face Europa un loc mai sănătos și mai sigur, în care consumatorii pot avea
încredere că interesele lor sunt protejate.

OBIECTIVE:
1. cresterea increderii si puterii consumatorilor
2. protejarea și îmbunătățirea sănătății publice
3. Asigurarea că alimentele Europei sunt sigure și sănătoase
4. protejarea sănătatii și bunăstarii animalelor de fermă
5. protejarea sănătatii culturilor și a pădurilor

Consolidarea cooperării cu agențiile UE și comitetele consultative științifice

DG SANTE va colabora îndeaproape cu cinci agenții ale UE pentru a-și atinge
obiectivele:
1. Centrul European pentru Protecția și Controlul Bolilor (ECDC),

25
 2. Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA),
3. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA),
4. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA)
5. Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (CVPO)
În mod colectiv, aceste agenții reprezintă o multitudine de resurse, expertiză și rețele care
oferă sprijin vital politicii UE.

Cresterea increderii si puterii consumatorilor

Prioritățile strategiei:
1. Creșterea încrederii consumatorilor în piața internă - contribuie la îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor prin stabilirea unui mediu de reglementare uniform
care să fie pus în aplicare în mod egal pe piața europeană și care să protejeze în mod
eficient consumatorii.
2. Consolidarea poziției consumatorilor pe piață prin dezvoltarea instrumentelor de
educare a consumatorilor, sprijinul activ al organizațiilor de consumatori din UE și
implicarea acestora în procesul de elaborare a politicilor.
3. Asigurarea că preocupările consumatorilor sunt luate în considerare în toate politicile
UE.
4. Analizarea politicile de consum ale statelor membre.
5. Colectarea de date referitoare la consumatori pentru a sprijini dezvoltarea
propunerilor legislative și a altor inițiative.

PROTEJAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIȚI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Prioritățile strategiei sunt:
1. Strategia UE pentru sănătate „Împreună pentru sănătate” sprijină strategia globală
“Europa 2020”.
2. “Europa 2020” își propune să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii, promovând creșterea pentru toți - dintre care o condiție prealabilă
este o populație în stare bună de sănătate.

Europa are nevoie de investiții inteligente în sănătate:

1. cheltuind mai inteligent, dar nu neapărat mai mult în sisteme de sănătate durabile

26
2. investiții în sănătatea oamenilor, în special prin programe de promovare a sănătății
3. investiții în acoperirea sănătății ca modalitate de reducere a inegalităților și de
combatere a excluziunii sociale.

ASIGURAREA CA ALIMENTELE DIN EUROPA SUNT SIGURE ȘI

SĂNĂTOASE
Prioritățile strategiei sunt:
1. abordarea integrată a UE a siguranței alimentare își propune să asigure:
a) nivel ridicat de siguranță alimentară,
b) sanatatea animalelor,
c) bunăstarea animalelor
d) sănătatea plantelor
2. în cadrul UE prin măsuri coerente de la fermă la masă și o monitorizare adecvată,
asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne.

Implementarea acestei abordări implică dezvoltarea de acțiuni legislative :

1. Să asigure sisteme de control eficiente și să evalueze conformitatea cu standardele UE
în domeniile:
1) siguranței și calității alimentelor
2) sănătății animalelor
3) bunăstării animalelor
4) nutriției animalelor
5) fitosanitare
→ din UE și din țările terțe în raport cu exporturile lor către UE;

Monitorizarea aplicării legislației UE

DG SANTE colaboreaza îndeaproape cu statele membre și autoritățile competente
responsabile cu controalele din țările din afara UE pentru a se asigura că sunt respectate si
implementate standardele pentru siguranța alimentelor
Controalele sunt esențiale pentru a-i asigura pe consumatori, producători,
procesatori și comercianți că normele legislative sunt puse în aplicare în mod
corespunzător.

27
 Direcția pentru audituri și analize privind sănătatea și alimentele (fostul Oficiul
veterinar si pentru alimente - FVO):
1) rol important în aplicarea normelor UE,
2) efectuarea a peste 200 de audituri/an
3) consolideaza legătura dintre dovezile colectate prin intermediul auditurilor și
politicile in domeniul alimentelor.
„O mai buna instruire pentru o hrană mai sigură” completează această activitate prin
instruirea personalului de control pentru a recunoaște fraudele și neconformitatile.

 Să gestioneze relațiile internaționale cu țări terțe și organizații internaționale privind:

1) siguranța alimentelor
2) sănătatea animalelor
3) bunăstarea animalelor
4) nutriția animalelor
5) sănătatea plantelor
 Să coopereze cu EFSA și să asigure un management al riscurilor bazat pe știință.

PROTEJAREA SĂNĂTATII ȘI BUNĂSTARII ANIMALELOR DE

FERMĂ
Prioritățile strategiei în domeniul sănătatea animalelor sunt:
 să protejarea și să imbunatatirea starii de sănătate a animalelor din UE, în special
animalele producătoare de alimente, permițând în același timp comerțul
intracomunitar și importurile de animale și produse de origine animală.
La 6 mai 2013, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativa cuprinzătoare
privind sănătatea animalelor, care a înlocuit reglementarile complicate privind sănătatea
animalelor.
Reguli mai simple și mai clare, permit autorităților să se concentreze asupra
priorităților cheie: prevenirea și eradicarea bolilor.
Responsabilitățile sunt clarificate pentru fermieri, medicii veterinari și alte persoane
care se ocupă de animale.

28
Gestionarea și izolarea focarelor de boli majore ale animalelor
Una dintre cele mai importante sarcini ale UE în politica de sănătate animală este
de reacționa rapid pentru izolarea și eradicarea focarelor in cazul bolilor majore ale
animalelor, în conformitate cu articolul 4 din Decizia 1082/2013/UE privind amenințările
grave transfrontaliere pentru sănătate:
1) febra aftoasă
2) pesta porcină clasică
3) pesta porcina africană
4) gripa aviară foarte patogenă
5) dermatita nodulara virala
Atunci când apar astfel de focare, acestea au impact în întreaga industrie, de la
producătorii primari la restricțiile comerciale și la export.

Prioritățile strategiei privind bunăstarea animalelor sunt:

1. Activitățile Comisiei Europene în acest domeniu încep cu recunoașterea faptului că
animalele sunt ființe simțitoare
2. Scopul general este de a se asigura că animalele nu trebuie să suporte dureri sau
suferințe evitabile și obligă proprietarul / deținătorul animalelor să respecte cerințele
minime de bunăstare.

Menținerea unor sisteme de alertă rapidă bine dezvoltate

Gestionarea crizelor în fiecare dintre sectoarele SANTE este susținută de o serie de
mecanisme bine stabilite, în special sistemele de alertă rapidă ale UE, care vizează
identificarea timpurie a problemelor și permit schimbul rapid de informații, răspuns și
cooperare eficientă.
Statistici recente evidențiază rolul important pe care îl joacă aceste sisteme de
alertă rapidă:
1. în 2018, au fost trimise 3 157 de notificări numai prin intermediul RASFF, (sistemul
de alertă rapidă al UE pentru alimente și furaje), dintre care 751 au necesitat acțiuni
imediate.
2. În mod similar, 13 435 de alerte de boli la animale au fost notificate prin intermediul
sistemului de notificare a bolilor animale (ADNS).

29
 3. SANTE își propune să răspundă la 100% din alertele sale RASFF în termen de 24 de
ore.

Zoonozele si agenti zoonotici transmisibili prin consum de alimente

Noi responsabilitati pentru Romania

Zoonoze si agenti zoonotici

1. Bacterioze >40
2. Micoze >13
3. Chlamydioze si Ricketioze >12
4. Viroze >56
5. Parazitoze >68

CONDITII PENTRU CRESTEREA BACTERIILOR

Cel mai important si mai comun pericol in carne este cel microbiologic; Cresterea este
influentata de 6 conditii:
a) Suportul nutritiv;
b) Un mediu aprximativ spre acid (4.6 – 7)
c) Temperatura (5 – 60 C)
d) Timpul de dezvoltare ( cca 4h)
e) Diferite medii (aerob, anaerob, facultativ)
f) Umiditate suficienta (>85).

Programele de supraveghere obligatorii pentru zoonoze și pericolul

prezentat de animale în UE
1. Salmonella
2. Campylobacter
3. Listeria monocytogenes
4. verocytotoxigenic Escherichia coli (VTEC)
5. Mycobacterium bovis
6. Brucella

30
 7. Trichinella
8. Echinococcus

Programele de supraveghere suplimentare pentru zoonoze și pericolul

prezentat de animale în UE
1. Yersinia
2. Toxoplasma
3. Lyssavirus (rabie)
4. Coxiella burnetii (febra Q)
5. Virusul West Nile
6. Cysticercus
7. Francisella
8. Chlamydia
9. Sarcocystis
10. Bacillus
11. Enterotoxine stafilococice
12. Enterobacter sakazakii (Cronobacter spp.)
13. Histamine

RATA DE CRESTERE A CELULEOR MICROBIENE (5 faze):

1. De adaptare;
2. De crestere logaritmica;
3. Stationara de crestere;
4. De mortalitate celulara accelerata (moarte rapida);
5. De mortalitate redusa.

The European Union “One Health” 2018 Zoonoses Report

Prezentul raport al Uniunii Europene (UE) 2018 privind zoonozele, agenții zoonotici
și focarele de origine alimentară a fost elaborat de:
1. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) în colaborare cu:
2. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
3. Statele membre (SM),
4. alte țări raportoare (non-UE),

31
 5. Comisia Europeană (CE),
6. membri ai grupurilor științifice EFSA privind pericolele biologice (BIOHAZ) și
sănătatea și bunăstarea animalelor (AHAW)
7. au fost consultate laboratoarele de referință relevante ale UE (EURL) în timpul
pregătirii raportului.

A) Zoonozele incluse în monitorizarea anuală obligatorie (Directiva 2003/99

/ CE Lista A):
A1) Campylobacter
A2) Salmonella
A3) Listeria
A4) Shiga toxin-producing Escherichia coli
A5) Tuberculoza produsa de Mycobacterium bovis
A6) Brucella
A7) Trichinella
A8) Echinococcus
Focare de toxiinfectii alimentare si focare de boli transmisibile prin intermediul
apei (conform Directivei 2003/99/CE).

B) Zoonozele monitorizate în funcție de situația epidemiologică (Directiva

2003/99/CE Lista B):
B1) Yersinia enterocolitica/pestis

B2) Toxoplasma gondii

B3) Rabia
B4) febra Q
B5) virusul West Nile
B6) Tularemia
B7) Alte zoonoze si agenti zoonotici

32
 Campilobacterioza a fost cea mai frecvent raportată zoonoză, cu o creștere a
cazurilor umane confirmate în Uniunea Europeană (UE) din 2005, iar salmoneloza a fost a
doua.
Ambele zoonoze la om au prezentat o evolutie stabila in UE in perioada 2014-2018.
Ponderea cazurilor de salmoneloză la om cauzate de Salmonella Enteritidis a fost la
similara în cursul anului 2018, ca în 2017.
 12
Infecțiile cu Escherichia coli (STEC) producătoare de Shiga toxine la om au fost s-au
situate pe locul al 3-lea în UE, cu o tendinta crescatoare din 2014 până în 2018.
Yersinioza a fost a patra zoonoză raportată cel mai frecvent la oameni în 2018, cu o
tendință stabilă în 2014-2018.
Numărul de cazuri de listerioză confirmate raportate a crescut în continuare în 2018, în
ciuda faptului că Listeria a depășit rareori limita de siguranță alimentară a UE testată în
alimentele gata consumate.

Salmoneloza
Rămâne a doua infecție gastro-intestinală cel mai frecvent raportată la om după
campilobacterioză
În 2018, 91.857 de cazuri confirmate de salmoneloză la om au fost raportate cu o rată
de notificare UE de 20,1 cazuri la 100 000 de populație, care era la același nivel ca în 2017.
Tendința salmonelozei la om s-a stabilizat în ultimii cinci ani, după o perioadă
lungă în scădere.
În total, 1.580 focare de TIA și un focar de salmoneloză prin consum de apă au fost
raportate de 24 de state membre UE în 2018.
Salmonella a cauzat 30,7% din totalul TIA în cursul anului 2018, provocând 11.581 de
imbolnaviri, ceea ce a reprezentat o creștere de 20,6% comparativ cu 2017.
Ca și în anii precedenți, majoritatea focarelor de Salmonella au fost cauzate de S.
Enteritidis.

Supravegherea și monitorizarea Salmonella în alimente, animale producătoare de

alimente și furaje în funcție de etapa de prelevare, de obiectivul prelevării, de calitatea
datelor și de gradul de armonizare

33
Produse alimentare
Salmonella a fost detectată cel mai frecvent la carnea de pasăre și mai rar la carnea
de porc sau bovină.
Cele mai crescute valori ale probelor pozitive pentru Salmonella au fost raportate
pentru:
1. Carne proaspătă de curcan (3,5%)
2. Carne de pui broiler proaspăt (2,2%),
3. Carne de porc (0,5%)
4. Carne de bovine (0,1%).
Salmonella a fost rar detectata în ouăle de consum, la niveluri de 0,3% (probe unice)
sau 1,0% (probe discontinue).
Cea mai importantă sursă de focare de TIA cu Salmonella a fost ouăle și produsele
din ouă.

34
 Salmonella a fost detectată și în alte alimente, inclusiv în alimentele gata de consum
(RTE), la niveluri scăzute până la foarte scăzute.

Listeria monocytogenes

În 2018, SM au raportat 2.549 cazuri invazive confirmate de listerioză la om.

Rata notificărilor UE a fost de 0,47% cazuri la 100.000 lucuitori, fiind comparabila
cu prevalența din 2017.
Infecțiile cu Listeria au fost raportate cel mai frecvent la grupul de vârstă peste 64
de ani și în special la grupul de vârstă peste 84 de ani.
O tendință de creștere semnificativă statistic a cazurilor de listerioză confirmate în
UE / SEE a fost observată în 2009-2018, precum și în ultimii 5 ani (perioada 2014-2018).
Rata deceselor cauzate de Listeria in UE au fost de 15,6%, ceea ce face din
listerioză una dintre cele mai grave boli de origine alimentară aflate sub supravegherea
UE.
În 2018, în UE au fost raportate 14 focare de listerioză transmise prin alimente care
au provocat 158 de cazuri umane.
Trei țări au raportat 46 de cazuri legate de TIA produsa de L. monocytogenes ST6
din legumele congelate
În cursul anului 2018, „legumele și sucurile și alte produse deriate” au fost alimentele
care au cauzat cele mai multe focare de TIA, în timp ce în 2010-2017, alimentele care au
produs TIA au fost:
1. „mâncare mixtă”,
2. „pește și produse din pește”,
3. ‘legume si sucuri”
4. alte produse: „ crustacee, crustacee, moluște și produse din acestea ”.
Detectarea L. monocytogenes a variat în funcție de categoria de alimente gata de
consum și a variat de la 0,09% pentru „brânzeturile tari din lapte pasteurizat” până la
3,1% pentru „carnea de bovine gata de consum”.

35
Supraveghere
Notificarea listeriozei la om este obligatorie în majoritatea statelor membre ale
UE, inclusive in Islanda, Norvegia și Elveția, cu excepția a trei state membre, unde
notificarea se bazează pe un sistem voluntar:
1. Luxemburg
2. Regatul Unit
3. Belgia
Supravegherea listeriozei la om în UE se bazează pe monitorizarea formei invazive de
infecție cu L. monocytogenes, manifestată mai ales sub formă de septicemie, meningită sau
avort spontan.

E. coli verotoxigen la om

În 2018, 8.161 de cazuri confirmate de infecții cu E. coli (STEC) producătoare de

Shiga-toxine la om au fost raportate in EU
Rata notificărilor in UE a fost de 2,28 cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce a
reprezentat o creștere de 39,0% comparativ cu 2017.
Cele mai multe cazuri au fost raportate în Irlanda, Suedia, Malta și Danemarca.
Tendința UE a crescut în perioada 2014-2018.
În total, 48 de focare STEC transmise prin alimente (N = 43) și cinci prin consum de
apă (N = 5), respectiv 381 de cazuri la om au fost raportati.

TIA produsa de STEC au fost cauzate de:

1. brânză
2. lapte
3. carne roșie sau amestec și produse din acestea
4. legume și sucuri și alte produse din acestea
În 2018, 22 SM au raportat prezența STEC în 21.142 probe de alimente, în timp ce șase
state membre au raportat monitorizarea a 1.690 de probe de la animale.
Categoria alimentelor cu cele mai multe probe positive in SM în 2018 au fost semințele
încolțite (13 MS).
Numărul de probe testate raportate a fost, totuși, foarte scăzut, desi Reg. CE
2073/2005, mentioneaza detectarea prezenței STEC în acest produs (din 2013).

36
 Cea mai contaminate categorii de alimente au fost alimentele de origine animală, în
timp ce fructele și legumele au fost cele mai puțin contaminate.
Analiza serogrupurilor tulpinilor STEC izolate din alimente în 2018 a arătat că 58,8%
din tulpinile cu informațiile raportate despre serogrup aparțineau grupelor O incluse în lista
primelor 20 de serogrupuri STEC raportate la ECDC în perioada 2014–2018.
Analiza serotipurile identificate din alimente:
1. 126 din cele 233 STEC cu profiluri de gene stx au fost stx2 +,
2. în 27 de cazuri împreună cu gena eae.
3. serotipul stx2 +; eae + sunt adesea prezente în STEC izolat de la pacienti cu semne
severe.
Testarea probelor de la animale a scăzut în ultimii ani:
1. fie ca si număr de eșantioane analizate
2. în numărul de SM care raporteaza.
Mai mult, există încă o mare utilizare a metodei care detectează numai E. coli O157.
Aceste aspecte împiedică analize privind circulația STEC la animale în UE.

TOXIINFECTII ALIMENTARE - TIA (conform Directivei

2003/99 / CE)
În 2018, 26 de state membre UE au raportat:
1. un total de 5.146 TIA (N = 5.098 prin alimente) și (N = 48 prin consum de apă)
2. 48.365 cazuri umane (boli),
3. 4.588 spitalizări
4. 40 de decese.
De asemenea numărul cazurilor de TIA a crescut în principal din cauza Salmonella,
norovirus, toxine bacteriene, altele decât Clostridium botulinum și Campylobacter.
Numărul total de decese cauzate TIA a crescut (N = 40; cu 21,2% mai mult decât
2017), ceea ce a fost atribuit în principal unei creșteri a numărului de TIA produse de Listeria:
spitalizări și decese, comparativ cu anii precedenți.

37
 L. monocytogenes în 2018 a fost implicate in două focare internaționale care au
implicat multe SM și care au fost caracterizate printr-o rată ridicată de spitalizare și cazuri
de decese.
Unul dintre aceste focare a fost asociate cu consumul de legume congelate contaminate
și au avut un impact important asupra mass-media și asupra opiniei publice.
Agenți etiologici:
1. bacterii (57,0%)
2. toxine bacteriene (24,2%),
3. virusuri (13,5%),
4. alți agenți cauzali (4,3%)
5. paraziți (1,0%).
Salmonella a fost agentul cel mai frecvent identificat, reprezentând 30,7% numarul
total de TIA in UE în cursul anului 2018.

FILIERA CARNE – SUPRAVEGHEREA INTEGRATA SI

TRASABILITATEA DE-A LUNGUL LANTULUI ALIMENTAR

Zoonoze: Sanatatea Animala si Sanatatea Umana

1. Interactiune cu importanta si impact mondial fara precedent
2. Interdependeta intre om, animale si produse animaliere
3. Lantul alimentar “de la ferma la masa” tot mai lung
4. Schimbarile climatice globale
5. Fenomen universal si complex in dinamica cu impact social
Concluzie – nevoia supravegherii integrate conform conceptului de la “furca la
furculita” si monitorizarea adecvata avand la baza managementul relatiilor
internationale.

38
A. CONTEXTUL CONTEMPORAN
I. Globalizarea -libera circulaţie a mărfurilor lipsite de risc pentru
1. Mediu
a) Apă
b) Aer
c) Sol
2. Plante
3. Animale
4. Om
Cerinţa pentru serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (SSVSA)
1. Identificarea factorilor de risc pentru
a) •Animale
b) •Om
2. Certificarea absenţei acestor factori de risc
Condiţia
Recunoaşterea capabilităţii identificării factorilor de risc prin concordanţa
rezultatelor laboratoarelor din ţările de destinaţie cu ale celor din ţările de origine

II. Integrarea europeană libera circulaţie a mărfurilor în UE controlul şi

certificarea la origine a lipsei factorilor de risc pentru
A. Mărfurile animaliere
a) animale
b) produse animaliere
c) produse de origine animală
B. Alimentele de origine nonanimală
C. Cerinţă → identificarea la origine a factorilor de risc pentru
a) animale
b) om
→ verificarea aleatorie la destinaţie a îndeplinirii acestor
condiţii
D. Condiţia – recunoaşterea capabilităţii de a obţine rezultate
a) conforme
b) superpozabile

39
III. Economia concurenţială = a liberei iniţiative = a dorinţei de câştig = reală: pe lângă
efectele benefice
1) Fraude; v. Grupul antifraudă din U.E.
2) Iniţiative cu orice preţ
3) Concurenţă fără scrupule
Cerinţa
Identificarea şi controlul factorilor de risc ce pot fi introduşi prin:
1. Fraudă – schimbarea identităţii - produselor
- animalelor
2. Iniţiative ştiinţifice insuficient stăpânite
exp. - ESB
- OMG
- decontaminări – DIOXINA

IV. Siguranţa alimentelor

Obiectivele fundamentale ale serviciilor veterinare
1. sănătatea animalelor – obiectiv final pentru animale
- de companie
- de sport
- de hobby
2. siguranţa sanitară (intrinsecă) a alimentelor de origine animală = obiectiv final –
bazat pe sănătatea animalelor producătoare de alimente

40
Condiții:
1. Metode automatizate
2. Teste rapide
3. Baze de date electronice pentru a monitoriza boli si contaminanti
4. Imbunatatirea comunicarii informatiilor prin raspunsuri rapide

DEFINITIE SI TIPURI DE TRSASABLITATE

Conform ISO 22005/2007, trasablilitatea reprezinta capacitatea de a urmari istoricul
unui produs sau locatia prin intermediul informatiilor inregistrate

a.Pentru produse - legatura intre materiile prime- pana dupa comercializare

b.Pentru date - date si calcule de-a lungul lantului
c. In calibrare - aparatura de masurare a parametrilor inscrisi in standarde
d. In IT si Programare - proiectarea si implementarea proceselor in conformitate cu cerintele
unui sistem
Trasabilitatea unui aliment consta in posibilitatea de a documenta originea si
istoricul procesarii sale. Asadar, trasabilitatea implica identificarea tuturor
procedurilor si practicilor de obtinere a unui produs, de la locul de origine, pana la
obtinerea produsului alimentar finit, iar informatiile sa fie accesibile consumatorului si
procesatorului,
In trecut conceptul de trasabilitate era limitat la originea produselor,in prezent
este obligatorie extinderea lui la siguranta alimentara, informarea si protectia
consumatorilor
Sistemele de trasabilitate sunt deja operationale in numeroase tari mari
importatoare sau exportatoare de produse alimentare.
Aceste tari s-au pozitionat deja pe piata alimentara cu obtinerea de beneficii
importante.
Romania trebuie sa poata asigura un sistem national competitiv de trasabilitate

IMPORTANTA TRASABILITATII

41
1. reprezinta capacitatea de a trasa istoricul produsului produsului prin refacerea
lantului alimentar de la recoltare, transport, depozitare, distributie si
comercializare;
2. permite identificarea cu rapiditate si siguranta a cauzelor de neconformitate si
identificarea destinatarilor loturilor de marfuri necorespunzatoare pentru
consumatori;
3. poate fi utilizata pentru certificarea calitatii produsului;
4. permite recastigarea increderii consumatorilor in calitatea produselor alimentare;
5. este un instrument util, de informare a consumatorilor, usurand controalele si
retragerea de pe piata a produselor;
6. sistemele de trasabilitate permit, tinerea evidentei tuturor datelor importante,
referitoare la evolutia unui produs;
7. protejeaza sanatatea publica prin retragerea produselor alimentare de la vanzare;
8. monitorizeaza numarul de animale in vederea acordarii de subventii;
9. ajuta la prevenirea fraudelor atunci cand analizele nu pot fi folosite pentru
autentificare.

Etapele de implementare a unui sistem de trasabilitate in practica sunt:

1. obtinerea de la furnizori de date despre, materiile prime si ingrediente;
2. identificarea loturilor individuale prin coduri de produs;
3. pastrare separata a loturilor la prelucrare si depozitare;
4. asocierea codurilor de lot cu inregistrarile de prelucrare.

Luand in considerare impactul major al globalizarii pietelor alimentare asupra

sanatatii si sigurantei consumatorilor, Uniunea Europeana a elaborat Carta Alba a
securitatii alimentare (Bruxelles, Ian. 2000) si a impus un set de norme, reglementari si
standarde cu privire la siguranta si trasabilitatea alimentara, cum ar fi: Directiva
Consiliului Europei nr. 178/2002 –„General Food Law”, „General Product Safety
Requirement Directive 2001/95/EC”, HACCP, ISO 9001, ISO 22000, ISO 22000:2005
Aplicarea standardelor EAN.UCC (EAN International And Uniform Code Council),
face parte dintr-un efort global al tarilor industrializate de generalizare a sistemelor
electronice de coduri EPC (Electronic Product Codes)

42
 In tara noastra, incepand cu 2004 EAN Romania a promovat solutiile globale de
codificare EAN.UCC si colaboreaza cu ANSVSA pentru corelarea reglementarilor
nationale cu legislatia europeana.

Managementul trasabilitatii de-a lungul lantului alimentar implica asocierea unui

flux informativ cu fluxul fizic al produselor detectabile Fiecare actor implicat joaca un
rol diferit in lantul alimentar, dar toti trebuie sa urmareasca pasii prestabiliti ai
procesului de trasabilitate.

TIPURI DE TRASABILITATE
1. Trasabilitate interna - informatii ce permit urmarirea produsului in cadrul unei
intreprinderi;
2. Trasabilitatea externa - informatii pe care compania le primeste sau furnizeaza altor
membrii ai lantului

43
3. Trasabilitatea lantului alimentar
! Posibilitati de implementare in practica a sistemelor de trasabilitate
In alimentatie ,trasabilitatea are o importanta deosebita prin implementarea
sistemelor de management a calitatii conform standardelor ISO unde, trasabilitate se
prezinta sub forma unui subsistem esential al sistemului complex de management al
calitatii.
Dezvoltarea unui sistem intern avansat de trasabilitate poate fi simulata prin
elaborarea si implementarea unui sistem eficient de stocare a datelor,de control al
procesului de productie si de asigurare a calitatii.

TRASABILITATEA CARNII DE BOVINE

Componentele filierei sunt:
1. Producatorii de furaje destinate fermelor pentru ingrasare
2. Exploatatiile de animale destinate ingrasarii
3. Transportul animalelor
4. Abatorizarea
5. Procesarea
6. Depozitarea
7. Comercializarea
8. Consumatorii
Factorii care influenteaza calitatea si siguranta pe lantul alimentar:

44
 1. Producătorii de furaje
1. Sector important în agricultură
1. Inițial productivitate
2. Orientare sănătatea oamenilor, sănătatea și bunăstarea animală
3. Caracteristicile sistemului de productie- un fenomen complex( utilizarea pesticidelor,
ingineriile genetice)
2. Contaminarea diversa, inclusiv dioxina
3. Producția de furaje:
a) La nivelul fermelor
•Prin achizitie de la unitati autorizate

2. NUTRITIA ANIMALELOR
45
Baza legala pentru igiena furajelor pentru animale Reg. 183/2005/CE
Înregistrarea obligatorie a tuturor operatorilor care acţionează în domeniul
furajelor, de către autoritatea competentă;
Aprobarea unităţilor care operează în domeniul furajelor pentru animale şi care
realizează operaţiuni cu substanţe mai sensibile, precum anumiti aditivi pentru furaje,
premixturi furajere şi produse din nutreţuri compuse;
Cerinţa de a se asigura ca toate unităţile care acţionează în domeniul furajelor
pentru animale operează în conformitate cu cerinţele armonizate de igienă;
Cerinţa de a aplica bunele practici privind igiena la toate nivelele producţiei
agricole şi în utilizarea furajelor;
Introducerea principiilor HACCP pentru operatorii care acţionează în domeniul
furajelor, alţii decât cei ce acţioneaza la nivelul producţiei primare;
Ghiduri de bune practici comunitare şi naţionale pentru producţia de furaje.
Introducerea de cerinţe obligatorii pentru producţia de furaje la nivelul fermei;
Asigurarea unui cadru la nivelul UE pentru ghidurile de bune practici în
domeniul producţiei de furaje pentru animale.

3. COMERCIALIZAREA FURAJELOR PENTRU ANIMALE

a) Propunere de regulament privind etichetarea si comercializarea furajelor pentru
animale si a hranei pentru animale de companie
b) Simplificarea regulilor
c) doptarea cerintelor pentru consumatori

4. ADITIVI FURAJERI
Baza legala-Reg. CE 1831/2003
1. Aditivi tehnologici (de exemplu conservanţi, antioxidanţi, emulsifianţi, agenţi de
stabilizare, regulatori de aciditate, aditivi pentru însilozare)
2. Aditivi senzoriali (de exemplu arome, coloranţi)
3. Aditivi nutriţionali (de exemplu vitamine, minerale, aminoacizi, elemente urmă)
4. Aditivi zootehnici (de exemplu agenţi de îmbunătăţire a digestibilităţi, agenţi de
stabilizare a florei intestinale)
5. Coccidiostatice şi histomonostatice.

46
 5. FERMA DE INGRASARE
1. Exploatații foarte mici-72%
a) Structură fragmentată
b) Infrastructura rurală foarte slab dezvoltată
c) Inconsistența politicilor agricole
2. Exploatații comerciale-2,23%
3. Trendul productiei de carne - descrescator
4. Exploatația-Veriga cea mai importantă din cadrul filierei
a) Complexitatea activităților
b) Aspecte pentru limitarea riscurilor
 Majoritatea exploatațiilor sunt de tip familial
 Bunastarea animalelor in timpul exploatatiilor

6. Conditiile de productie
1. Alegerea rasei
2. Furajarea animalelor are influenta directa si indirecta asupra calitatii carnii; Calitatea
furajelor prin prezenta micotoxinelor si contaminantilor
3. Conditiile de cazare- determina incarcatura bacteriana de pe corpul animalelor fiind
necesar sa fie cunoscute sursele de contaminare externa si interna
4. Incarcatura de animale –cresterea intensiva/extensiva (imbunatatirea fragezimii carnii in
cazul animalelor crescute in aer liber)
5. Sanatatea animala – utilizarea medicamentului influenteaza siguranta carnii; ingrijorari
privind depasirea ale limitelor maxime de reziduuri si introducerea de antibiotice in furaje

7. Sanatatea si bunastarea animalelor-scopuri strategice pe perioada 2007-2013

Scopul 1

47
 Asigurarea unui nivel înalt de sănătate publică şi de siguranţă alimentară, prin
minimizarea incidenţei riscurilor biologice şi chimice pentru oameni
Scopul 2
Promovarea sănătăţii animalelor prin prevenirea/reducerea incidenţei bolilor la
animale, sprijinind în acest fel agricultura şi economia rurală.
Scopul 3
Îmbunătăţirea creşterii economice/a coeziunii/competitivităţii, asigurând libera
circulaţie a bunurilor şi o mişcare proporţională a animalelor
Scopul 4
Promovarea practicilor agricole şi a bunăstării animalelor, pentru a preveni
ameninţările care planează asupra sănătăţii animalelor şi pentru a minimiza impactul
asupra mediului înconjurător, astfel încât să se sprijine strategia UE privind dezvoltarea
durabilă

Cum putem ameliora Bunastarea Animalelor ?

8. Transportul animalelor

1. Conditiile de transport influenteaza atributele calitative ale carnii: proprietati senzoriale-

textura; siguranta alimentelor- contaminare cu patogeni; stabilitate la depozitare

48
2. Stresul la transport, frica, temperaturile scazute si ridicatul determina aparitia carnii PSE
si DFD
3. Densitatea corespunzatoare pe timpul transportului
4. Facilitati de imbarcare-debarcare
5. Durata transporului
6. Mixarea animalelor

9. ABATOR
Unitate autorizata pe baza respectarii conditiilor generale si specifice impuse de
regulamente europene
 Numarul abatoarelor in descrestere
Componenta filierei cu impact mare in privinta aparitiei contaminarii microbiologice si
chimice.
 Preventie prin sisteme de calitate si abordari bazate pe analiza de risc
Puncte in atentie: legislatie specifica impusa de regulament; respectarea regulilor de igiena
in tehnologia de taiere si a personalului implicat

Prezentare generală cu privire la scopurile şi importanţa realizării de către

medicii veterinari oficiali a examenului ante şi post mortem la nivelul
abatoarelor
CUPRINS
A. Legislatie
B. Medicul veterinar oficial
a. formare
b. atributii

49
 LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ALIMENTELOR VIZEAZĂ PREVENIREA:

A) PRACTICILOR FRAUDULOASE SAU ÎNŞELĂTOARE;

B) FALSIFICĂRII ALIMENTELOR;
C) ORICĂROR PRACTICI CARE POT SĂ INDUCĂ ÎN EROARE
CONSUMATORUL .
Incepand cu anul 2005 in Europa a fost introdus conceptul de programare a
controalelor oficiale pe baza clasificarii fiecarei unitati in functie de riscuri.
Reg. (CE)882/2004 prevede ca toate controalele in unitatile de productie din industria
alimentara sa fie efectuate pe baza “clasificarii riscurilor impuse de activitatile vizate”.
Reg. (CE)854/2004 prevede
1. tipul si frecventa controalelor oficiale trebuie sa aiba la baza evaluarea riscurilor;
2. tipul si frecventa controlului oficial pentru fiecare unitate depind de riscul evaluat;

50
3. nivelul riscurilor trebuie monitorizat anual de serviciile veterinare (sau alte servicii),
astfel incat, sa se asigure re-evaluarea in functie de prioritati, a activitatilor de control in
unitati.
Clasificarea activitatilor de control oficial asigura: controlul uniform/omogen al
unitatilor cu acelasi nivel de risc.

FRECVENȚA CONTROALELOR IN ABATOARE

Este necesar ca autoritatea competentă să asigure că un medic veterinar oficial cel

puțin este prezent:
1) în abatoare, pe toată durata inspecțiilor atât ante-mortem, cât și post- mortem
2) în unitățile de prelucrare a vânatului sălbatic, pe toată durata inspecției post-mortem.

EVALUAREA CANTITATIVA A RISCULUI MICROBIOLOGICA IN

UNITATILE DE ABATORIZARE A CARNII DE PASARE

51
 Povocari datorita asocierii naturale a patogenilor (Salmonella, Campylobacter,
E.coli O157:H7, L. Monocytogenes) – riscul crescut daca nu se respecta normele de
igiena si programul de monitorizare continua;
Reglementarile nationale si internationale utilizeaza abordarea legata de “analiza
de risc” – tinta actiunilor de control sunt fixate de magnitudinea riscului;
Evaluarea calitativa a riscului ia in considerare toate stadiile procesului de
productie, in special pt cele implicate in TIA;
Exemple de strategii: reducerea prevalentei acestora in ferme, reducerea temp.
de depozitare, includerea unor etape de decontaminare, abordarea integrata.

CONTAMINAREA CARCASELOR DE PASARE IN TIMPUL PROCESARII

Contaminarea carcaselor se produce:
1) Continutul gusei;
2) Continutul tractusului intestinal;
Influenta restrictiilor de hrana mai putin de 6-7 ore determina – intestine pline si usor
lezionate la eviscerare
Restrictia pe o perioada mai lunga ante-abatorizare (13-14 ore) – creste eliminarea
mucusului intestinal, determina fragilitatea intestinelor si incarcarea cu bila in exces in ficat si
in intestin.
In timpul restrictiilor de hrana pasarile consuma tot ce este disponibil (gunoi, fecale, etc.).
Concluzie: Durata perioadei de restrictie a hranei are efect asupra bacteriilor patogene din
tubul digestiv al pasarilor.

MICROFLORA CARNII DE PUI IN CADRUL ETAPEI DE PROCESARE

Igiena in cadrul etapei de transport (curatire, spalare cu detergent urmat de spalare cu
apa curata si in final dezinfectie);
Portajul in timpul oparirii pasarilor depinde de temperatura apei si combinatiei de timp
relevante metodei alternative–oparire cu sprayere cu apa fierbinte sau la aburi);
Portajul bacterian in timpul operatiei de deplumare a pasarilor (eficienta este strict
legata de oparire; clorinarea apei are eficienta in timpul contaminarii incrucisate);
Portajul bacterian in timpul operatiunii de eviscerare – viteza de procesare mare
(>6000 pas/ora) determina inspectia greu de realizat – Masura: reducerea manipularii manuale
si a contamin. incrucisate.

52
RISCUL REPREZENTAT DE SALMONELLA SPP.
Infectiile salmonelice sau transformate in probleme economice si de sanatate publica,
stand in atentia forurilor de specialitate internationale;
Salmonella – spectru larg de patogenitate (Tiphimurium, Enteritidis)
Infectiile salmonelice sunt frecvente la pasari pt ca agentii sunt larg raspanditi;
Se remarca un adevarat asalt de contaminare cu semnalari frecvente de serotipuri de
salmonella.
Sunt izolate frecvente din alimente, furaje, continut intestinal, fara sa fie exprimate in
procese morbide cu relevanta clinica si imunologica.
Sunt patogene aceste serotipuri?
Care este conduita in contextul masurilor de prevenire si combatere?

Studiile incearca sa clarifice natura relatiilor ce se stabilesc intre diferite tipuri de

salmonella si organismele in care acestea au patruns.
Exista aprecierea ca serotipurile de Salmonella, fata de care organismul nu
formeaza anticorpi sunt lipsite de patogenitate pentru specia respectiva;
Observatiile imunologice evidentiaza ca 94% din pui broileri, 87% din efectivele
de curcani, 47% din gainile ouatoare sunt purtatoare de Salmonella – acest rezervor
explica de ce 1/3 din infectiile la om se datoreaza carnii de pasare si oualor.

Concluzie: toate tipurile de Salmonella, indiferent de originea lor, au o potentialitate

patogena a carei exprimare este dependenta de natura relatiilor ce se stabilesc intre
organism si germen, de doza ingerata, de particularitatile reactive ale organismului, de
interventia unor factori cu actiune stresanta.

Medicul veterinar oficial in abator

Baza legala
REGULAMENTUL (CE) NR. 854/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a
controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman.

I. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale pentru a se asigura că operatorii

din sectorul alimentar respectă cerințele prevăzute în:

53
 II. Regulamentul (CE) nr. 852/2004;
III. Regulamentul (CE) nr. 853/2004
IV. Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

Medicul veterinar oficial realizează sarcinile de inspecție în abatoarele, unitățile de

prelucrare a vânatului și secțiile de tranșare care comercializează carne proaspătă, în
conformitate cu cerințele generale prevăzute la anexa I capitolul II secțiunea I și cu
cerințele specifice din secțiunea IV, în special în ceea ce privește:
(a) informațiile privind lanțul alimentar;
(b) inspecția ante-mortem;
(c) bunăstarea animalelor;
(d) inspecția post-mortem;
(e) materialele cu riscuri specificate și alte subproduse de origine animală
(f) testele de laborator.
După ce a efectuat controalele specificate, medicul veterinar oficial ia măsurile
corespunzătoare, în special în ceea ce privește:
(a) comunicarea rezultatelor inspecției;
(b) deciziile privind informațiile referitoare la lanțul alimentar,
(c) deciziile privind animalele vii;
(d) deciziile privind bunăstarea animalelor
(e) deciziile privind carnea.

COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECȚIEI

Pune în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta
sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar
oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta
Medicul veterinar oficial trebuie să informeze medicul veterinar particular care se
ocupă de animalele din exploatația de origine, operatorul din sectorul alimentar care răspunde
de exploatația respectivă (cu condiția ca aceste informații să nu fie de natură a compromite o
procedură judiciară ulterioară) și, după caz, autoritatea competentă.

In loc de concluzii
Controlul oficial are la baza principiile Legii Generale a Alimentelor:
1) Siguranţă

54
 2) Corectitudine
3) Responsabilitate
4) Transparenţă
5) Trasabilitate
6) Retragere
7) Colaborare
PROCESAREA CARNII
I. Unitati autorizate
1. fabrici de preparate din carne
2. fabrici de conserve si semi-conserve
II. Unitati inregistrate
1. macelarii
2. carmangerii
Probleme in atentie:
1. sala de transare
2. respectarea lantului de frig
3. respectarea reteleor standard sau de fabricatie
4. controlul prelucarii termice
5. ambalare si etichetare corecta
6. depozitare si livrare conform GMP

Conditii de prelucrare a carnii

Importanta materiei prime, ingredientelor, aditivilor folositi si conditii de prelucra
(temperatura, presiune)
Temperatura-timp se utilizeaza pentru reducerea numarului de microorganisme si
inactivarea activitatii enzimatice
Activitatea apei(aw) factor activ in reglarea cresterii numarului de microorganisme si
activitatea enzimatica
Aciditatea (pH)microorganismele au dezvoltarea ideala intre 6,6 si 7,5
Aditivi alimentari adaugati in scopuri functionale de acceptabilitate (imbanatatirea
stabilitatii la depozitare, sporirea valorii nutritive si a modului de prelucrare)
Compozitia gazelor- din interiorul ambalajelor impreuna cu proprietati protective si
de ambalare; atentie la ambalajele utilizate si la managementul deseurilor

55
Distribuția și comercializarea carnii si produselor din carne
1. Hipermarketuri, supermarketuri
2. Vânzarea directă
a. macelarii
b. unitati apartinand carmangeriilor
Factori majori care pot afecta securitatea și calitatea igienică a carnii si produselor din
carne pe acest segment al filierei:
1) tipul produselor distribuite
2) sist.de ambalare
3) personalul implicat
4) mijloacele de transport utilizate
5) numărul, dimensiunile și locațiile unit.de vânzare, distanța dintre acestea și
fabrici
6) depozitele

SIGURANTA ALIMENTELOR PE FILIERA CARNII

1) Abordare bazată pe riscuri: evaluare, management, comunicare
2) Prevenirea contaminării produselor la sursă
3) Abordare exhaustivă care să cuprindă toată filiera alimentară

Cerinte legislative referitoare la siguranta si calitatea alimentelor

I. Legislatia are cerinte ridicate pentru calitatea alimentelor si sistemul de productie
II. Sisteme legislative ce actioneaza la nivele diferite:
1) Mondial – comisia Codex Alimentarius
2) European – legislatia UE
3) National – legi, HG si Ordine
Fiecare sistem are structura specifica care sprijina si controleaza autoritatile din
subordine.
Legislatia alimentelor este in continua modificare ca o consecinta a cresterii
comertului international si sporirii preocurarilor publice legate de SA.

APLICATIE A SISTEMULUI DE TRASABILITATE PENTRU CARNEA DE

BOVINA
I. Sistem de idetificare si inregsitrare a animalelor la nivelul fermei:

56
 1. crotalii de identificare a fiecarui animal
2. baza de date computerizata
3. pasaport
4. registru de ferma
5. formular tip A pentru LA
II.Sistem de identificare la nivelul abatorului:

1) receptie pe baza de formulare tip, pasaport crotalii

2) se instituie cod de referinta care face legcatura intre animal si carne, care cuprinde
numarul de abatorizare, tara de origine, tara in care s-a sacrificat
Unitatea de procesare preia codul de referinta si il inscrie pe eticheta produsului

FORMAREA PERSONALULUI DE CONTROL SANITAR VETERINAR OFICIAL

Referitor la personalul care efectuează controale oficiale:
(a) primesc, pentru domeniul lor de competență, formarea adecvată care să le permită să-și
îndeplinească atribuțiile cu competență și să efectueze controale oficiale într-un mod coerent;
(b) sunt informați permanent cu privire la domeniul lor de competență și beneficiază
periodic de formarea suplimentară necesară;
(c) dispun de aptitudini pentru cooperare multidisciplinară.

CALIFICAREA PROFESIONALĂ
Pot fi numiți medici veterinari oficiali numai medicii veterinari care au reușit la un test ce
confirma cunoștințele candidaților în ceea ce priveşte următoarele subiecte, în măsura în care
este necesar, în funcţie de profilul şi de calificările medicului veterinar:
1. legislaţia naţională şi comunitară privind sănătatea publică şi animală, siguranţa

alimentelor, sănătatea animală, bunăstarea animalelor şi substanţele farmaceutice;

2. principiile politicii agricole comune, măsurile de susţinere a pieţelor, restituirile la export şi

detectarea fraudelor (inclusiv pe plan mondial: OMC, SPS, Codex Alimentarius, OIE);

3. cunoştinţe de bază în domeniul prelucrării alimentelor şi tehnologiilor alimentare;

4. principiile, conceptele şi metodele bunei practici de fabricare şi de gestionare a calităţii;

5. gestionarea calităţii înainte de recoltare (buna practică privind cultivarea);

57
6. promovarea şi utilizarea igienei alimentare şi a siguranţei alimentelor (buna practică

privind igiena);

7. principiile, conceptele şi metodele de analiză a riscurilor;

8. principiile, conceptele şi metodele sistemului HACCP şi utilizarea acestui sistem pe tot

parcursul lanţului de producţie a alimentelor;

9. prevenirea şi controlul riscurilor de origine alimentară pentru sănătatea umană;

10. dinamica răspândirii infecţiilor şi intoxicaţiilor;

11. epidemiologia diagnostică;

12. sistemele de monitorizare şi de supraveghere;

13. auditul şi evaluarea regulamentară a sistemelor de gestionare a calităţii alimentelor;

14. principiile şi modul de aplicare în diagnosticare a metodelor moderne de examinare;

15. tehnologiile informaţiei şi comunicării legate de măsurile veterinare în legătură cu

sănătatea publică;

16. prelucrarea datelor si aplicaţiile biostatisticii;

17. anchetele asupra apariţiei bolilor de origine alimentară la oameni;

18. aspectele relevante în ceea ce priveşte EST;

19. bunăstarea animalelor în timpul creşterii, transportului şi sacrificării;

20. problemele ecologice legate de producţia alimentară (inclusiv gestionarea deşeurilor);

21. principiul de precauţie şi preocupările consumatorilor;

22. principiile formării profesionale a personalului care intervine în lanţul de producţie.

CONCLUZII ROLUL MVO

Rolul va fi unul de sprijin şi de evaluare, nu unul exclusiv de control birocratic.
Vor comunica celor inspectaţi obiectivele urmărite, procedurile de control oficial
aplicate şi criteriile de apreciere folosite.
Se vor comporta ca nişte profesionişti şi vor evita declanşarea vreunui conflict.
Vor menţine un dialog practic şi productiv cu cei imlicaţi în inspecţie.

58
 Vor asigura confidenţialitatea informaţiilor primite !!!!, privind unitatea şi
personalul, respectând dreptul indivizilor de a rămâne anonimi.
Vor prezenta un raport verbal asupra rezultatelor, vor evita limbajul extrem de
specializat şi nu vor lăsa loc ambiguităţilor.
Vor face deosebire între chestiunile minore şi cele majore, între aspectele pozitive şi
cele negative şi vor elabora un raport corect, cu judecăţi exacte,comunicate cu claritate,
onestitate şi fără părtinire.
Vor avea un mod de lucru transparent şi deschis şi vor oferi permanent feed-back,
informând conducerea cu problemele care apar şi cu constatările lor.

SUPRAVEGHEREA INTEGRATA PE FILIERA LAPTELUI

COMPONENȚA FILIEREI LAPTELUI

PRODUCĂTORII DE FURAJE DESTINATE EXPLOATAȚIILOR

PRODUCĂTOARE DE LAPTE

59
Sector important în agricultură
 Inițial productivitate
 Orientare sănătatea oamenilor, sănătatea și bunăstarea animală
 Mondializarea comerțului cu furaje posibilitatea extinderii epidemiilor de OA
 Contaminarea cu pesticide si alti contaminanti;
 Contaminarea cu microtoxine (B1)
Producția de furaje:
1) La nivelul fermelor
2) Producătorii de furaje și intermediarii.
Controlul furajelor – o formalitate?

MICOTOXINE
IMPORTANTA AFLATOXINELOR
EVENIMENT MAJOR – aflatoxinele din lapte afecteaza sanatatea;
 Eveniment dupa 1960 – micotoxinele cel mai important factor de risc alimentar
 Clasa I de risc cancerigen;
 De 10.000 de ori mai periculoase fata de rezidurile de pesticide;
 Stabilitatea chimica a majoritatii micotoxinelor (rezistenta la sterilizare, congelare,
liofilizare);
Prezenta lui B1 este dovedita a fi legata de anul de productie calduros si cu evolutie
sezoniera episodica in perioada de primavara.
 LMR M1– 0.05 ug/kg.

EXPLOATAȚIILE PRODUCĂTOARE DE LAPTE

1. Exploatații foarte mici-83%
1) Structură fragmentată
2) Infrastructura rurală foarte slab dezvoltată
3) Inconsistența politicilor agricole
2. Exploatații comerciale-17%
Exploatația:
a) Veriga cea mai importantă din cadrul filierei
b) Complexitatea activităților
c) Aspecte pentru limitarea riscurilor

60
 d) Majoritatea exploatațiilor sunt de tip familial

ASPECTE PARTICULARE ALE PRODUCTIEI DE LAPTE IN ROMANIA

Perioada 2011-2013 s-a implementat un plan de masuri pentru imbunatatirea calitatii
laptelui crud de catre operatorii cu exploatatii de vaci producatoare de lapte; Septembrie 2013
– misiunea expertilor FVO in Romania pentru evaluarea rezultatelor.
Neconformitati semnalate:
1. Multi operatori nu au prelevat probe de lapte crud pentru atestarea parametrilor de
conformitate;
2. B. A. discordante privind NTG si NCS;
3. Unii opratori nu au notificat autoritatea veterinara cu privire la depistarea antibioticelor;
4. Nu s-au recoltat probe pentru determinarea inhibitorilor;
5. Nu au fost efectuate CO privind conditiile de igiena a mulsului si nu au fost verificate
aspecte relevante privind identificarea animalelor.

REALITATI ALE MEDIULUI SOCIO-ECONOMIC PRIVIND PRODUCTIA DE

LAPTE IN RO
Mai acceptam sau nu derogarea privind prelucrarea laptelui neconform?
Se discuta prea mult de proiecte si strategii dar nu se cunoaste situatia reala din
sectorul lapte (Productia asigurata de 1.1 milioane vaci la un nivel de 4.150 mil tone din care
1 mil se proceseaza iar restul cca. 56 destinat autoconsumului.
AVANTAJE (PUNCTE TARI)
1. Localizare geografica favorabila;
2. Piata in reorganizare;
3. Consum in crestere;
4. Cererea de noi exploatatii si unitati de procesare prin fonduri UE;
AMENINTARI (PUNCTE SLABE)
1. Concurenta tarilor din spatiu european prin liber schimb;
2. O structura firava care poate genera fisuri frecvente in strategia nationala pe traseul
crescator – prcesator – comerciant – autoritati.

COLECTAREA ȘI TRANSPORTUL LAPTELUI

61
 1. Centre de colectare a laptelui-operațiuni
2. Ferme - operațiuni
3. Transportul- cisterne –caracteristici
 Probele de lapte
IMPORTANT: Dotari privind igiena si mai ales racirea laptelui
Neconformitati FVO: 2013
1. Functionarea CCL neautorizata sanitar-veterinar;
2. Prelevarea de probe de lapte numai la CCL;
3. Media geometrica privind NTG si NCS calculate incorect;
4. Situatia in prezent 757 CCL conforme si 1950 perioada de tranzitie;

UNITĂȚILE DE PROCESARE A LAPTELUI

I. Unități complexe
a) Produse diverse
b) Spații multiple
II. Conservarea laptelui:
a) procese fizice
b) procese chimice
c) procese mecanice
Cele mai utilizate procedee de igienizare-conservare -termice
1) pasteurizare
2) fierberea
3) sterilizarea

CERINŢE PRIVIND PRODUSELE LACTATE

1. CERINŢE PRIVIND TEMPERATURA
La sosirea în unitatea de prelucrare răcit rapid la o temperatură care nu este mai mare de
6⁰C menţinuta până la prelucrare.

2. CERINŢE PRIVIND TRATAMENTUL TERMIC

Operatorii din sectorul alimentar să asigure respectarea cerinţelor menţionate de
Regulamentul (CE) nr. 852/2004:

 Orice proces termic sa :

62
a. creasca in fiecare parte a produsului tratat pana la o t⁰ data pentru o perioada data de timp
si sa previna contaminarea
b. sa se controleze regulat parametrii relevanti prin folosirea masuratorilor automate

c. procesul folosit sa fie conform cu standardul recunoscut international

DISTRIBUȚIA ȘI COMERCIALIZAREA LAPTELUI ȘI PRODUSELOR LACTATE

1. Hipermarketuri, supermarketuri
2. Vânzarea directă
a. dozatoare automate
b. direct în hale agroalimentare
3. Consumul propriu
a. familial
b. viței
Factori majori care pot afecta securitatea și calitatea igienică laptelui și produselor
lactate pe acest segment al filierei:
1) tipul produselor distribuite
2) sist.de ambalare
3) personalul implicat
4) mijloacele de transport utilizate
5) numărul, dimensiunile și locațiile unit.de vânzare, distanța dintre acestea și
fabrici
6) depozitele

CONSUMATORII
1. Produse tradiționale
2. Diversitatea produselor lactate
3. Creșterea demografică

SECURITATEA SANITARĂ PE ANSAMBLUL FILIEREI

1. Abordare bazată pe riscuri
2. Prevenirea contaminării produselor la sursă
3. Abordare exhaustivă care să cuprindă toată filiera alimentară

63
PROBLEME IDENTIFICATE CE TREBUIE SOLUTIONATE
1. Calitatea laptelui sub raport igienic este foarte scazuta si trebuie adusa la standardele
europene;
2. Exista o lipsa de cunostinte si atentie acordate filierei obtinerii, conditionarii si procesarii
laptelui;
3. Nu exista mijloace de verificare a calitatii laptelui la fermieri si de furnizare de informatii
catre acestia;
4. Industria prelucatoare priveste unilateral problema calitatii laptelui la receptie;

PROBLEME IN ATENTIE
I. Controlul calitatii laptelui in ferme urmareste doua obiective majore:
1. Respectarea regulilor, a normelor sanitar veterinare
2. Stabilirea pretului laptelui, cu sistem de prime si penalizari
II. Viitorul inseamna controlul centralizat al laptelui in Europa, iar in Romania va fi parte
integranta a acestui proces
III. Mulsul mecanic-cerinta obligatorie
IV. Prelucrarea laptelui crud, dar cu asumarea riscurilor
V. Cresterea vacilor-o afacere de familie si sistemul de crestere a vacii legate va disparea

TENDINTE ACTUALE PRIVIND SIGURANTA ALIMENTELOR

1. Abordare bazata pe prevenire
2. Standarde si controale bazate pe stiinta
3. Sisteme bazate pe analiza de risc
4. Abordarea intregului lant alimentar
5. Capacitatea de a asigura si testa trasabilitatea
6. Abordare globala pentru a defini noi reguli in stabilitatea pietelor, pentru a
reduce riscul amenintarii nesigurantei alimentare

SISTEMUL RAPID DE ALERTA

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje - SRAAF
SCOPUL CURSULUI
1. Cunoasterea procedurii de transmitere a informatiilor in cadrul sistemului rapid de alerta;

64
2. Explicarea modului de comunicare in cadrul unei alerte;
3. Importanta pe categorii a pericolelor si riscurilor potentiale cu scopul de a asigura
transmiterea eficienta a informatiilor necesare unui management corect al riscului.
4. Sistem actual modern eficient pentru protectia sanatatii publice

BAZA LEGALA
Ord.MAPDR, ANSVSA, MS, ANPC nr.772/68/859/442
I. Legea nr.150/2004 – art. 50, 51, 52 care transpune in legislatia nationala-REG. CE.
nr.178/2002-de stabilire a principiilor si a cerintelor generale ale legislatiei
alimentare si de stabilire a procedurilor in domeniul sigurantei produselor
alimentare
II. REG. CE. nr. 882/2004- privind efectuarea controalelor oficiale pentru a asigura
verificarea conformitatii cu legislatia privind hrana pentru animale si produsele
alimentare si cu normele de sanatate animala si de bunastare a animalelor;
III. REG. CE. nr. 183/2005- de stabilire a cerintelor privind igiena furajelor;
IV. REG.CE. nr. 16/2011-de stabilire a masurilor de punere in aplicare a sistemului
rapid de alerta pentru alimente si furaje
V. Programul actiunilor de supraveghere, prevenire si control al bolilor la animale, si al
celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului
pentru anul 2012;

ISTORIC EUROPEAN
Înainte de 2002 transmiterea notificărilor avea loc prin sistemul RAPEX - Sistem
pentru schimb rapid de informaţii care funcţiona sub directiva 92/59/EEC înlocuită ulterior de
directiva 2001/195/EC.
R CE nr. 178/2002 art. 50, 51, 52 - scopul şi procedurile de funcţionare, precum şi
alertarea părţilor implicate în cazul existentei unui risc pentru populaţie datorat alimentelor
sau furajelor, se realizează trecerea din domeniul sistemului RAPEX în domeniul unui sistem
nou intitulat RASFF - Rapid Alert System for Food and Feed, RAPEX evoluând într-un
sistem rapid de alertă pentru produse non-alimentare.

ISTORIC ROMÂNESC
Conform legii 150/2004 privind siguranţa alimentelor cu modificările şi completările
ulterioare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

65
(ANSVSA) este coordonator naţional al sistemului rapid de alertă şi punct de contact cu
Comisia Europeană.
2004 sistemul rapid de alertă naţional funcţiona pe baza ordinului nr. 377/2002 al
ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru „aprobarea Normei sanitare
veterinare privind Sistemul rapid de alertă în domeniul alimentelor de origine animală şi
furajelor"
Ordinul comun nr. 772/68/859/442 ,,pentru aprobarea Normei privind sistemul rapid
de alertă pentru alimente şi furaje"

SCOPUL SRAAF
Instrument eficient pentru schimbul de informatii intre autoritati in vederea
asigurarii sigurantei alimentelor

Domeniu de aplicare SCOP

1. prevenirii pătrunderii pe piaţă sau asigurării returnării de pe piaţă sau de la consumatorul
final a alimentelor care prezintă un risc pentru sănătatea publică;
2. prevenirii pătrunderii în consumul animalelor a unor furaje care pot afecta indirect
sănătatea publică;
3. prevenirii pătrunderii pe piaţă a oricărui material sau produs care vine sau poate să vină în
contact cu alimentele şi furajele şi poate să prezinte un risc pentru sănătatea publică;
4. informării rapide între autorităţile competente în domeniul siguranţei alimentelor, la cele
trei niveluri, central, judeţean şi local, asupra pericolelor sau riscurilor cu privire la
alimente şi la furajele care nu îndeplinesc cerinţele impuse de legislaţia privind siguranţa
alimentelor, astfel încât acestea pot să constituie un factor de risc în lanţul alimentar
pentru consumatori.

Obiective I
1. schimbul rapid de informaţii între Comisia Europeană şi Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în calitatea sa de coordonator la nivel naţional
al Sistemului rapid de alertă şi punct de contact cu Sistemul de Alertă pentru Alimente şi
Furaje european (Rapid Alert System for Food and Feed – RASFF);
2. schimbul rapid de informaţii între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi

66
 Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, atât prin
structurile centrale cât şi prin cele judeţene şi locale;
3. schimbul rapid de informaţii între structurile judeţene şi locale, ca integratori locali ai
Sistemului rapid de alertă, şi cele centrale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor, ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;

Obiective II
1. schimbul rapid de informaţii între laboratoarele de profil şi integratorii locali ai Sistemului
rapid de alertă;
2. schimbul rapid de informaţii între punctele de inspecţie la frontieră şi structurile centrale
şi judeţene ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
3. schimbul rapid de informaţii între consumatori, producători şi procesatori pe de-o parte şi
integratorii locali ai Sistemului rapid de alertă, pe de altă parte.

PARTICIPANŢI ŞI DOMENII DE INTERVENŢIE

1. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA)

respectiv Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA)
2. Ministerul Sănătăţii (MS) respectiv Autoritățile de Sănătate Publică (ASP)
3. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) respectiv Oficiul Judeţean
pentru Protecţia Consumatorilor (OPC)
4. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) respectiv Direcţia Agricolă şi de
Dezvoltare Rurală (DADR)

CATEGORIILE PERICOLELOR NOTIFICATE

1. Biologice
2. Chimice
3. Fizice
4. Modificări organoleptice
5. Etichetare
6. Falsificare

67
7. Ambalaj
8. Radiaţii
9. Altele

ANSVSA respectiv DSVSA

1. alimente
2. furaje
3. toxiinfecţii alimentare (pentru ancheta epidemiologică şi intervenţie la nivelul
operatorilor cu activitate în domeniul alimentar)
ANSVSA şi DSVSA (în calitatea de coordonatori locali) vor primi şi arhiva şi notificările
pentru care nu sunt responsabili de intervenţie

MSP RESPECTIV DSP

1. materiale în contact cu alimentele şi ambalaje
2. toxiinfecţii alimentare (anchete epidemiologice)
3. alimente tratate cu radiaţii ionizante
4. suplimente nutritive, alimente cu destinaţie nutriţională specială
5. aditivi alimentari

ANPC respectiv OPC

1. etichetare
2. falsificare

MADR respectiv DADR → reziduuri de pesticide în plante şi produse de origine vegetală

(monitorizare)

68
CIRCULATIA INFORMATIEI IN CADRUL SRAAF

69
ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR CENTRALE
1.punct central de contact pentru primirea, colectarea sau iniţierea transmiterii de informaţii
2.sursă de informaţii şi punct de contact pentru expertiza ştiinţifică din cadrul unei alerte
3.notificarea şi informarea tuturor structurilor implicate
4.comunicate către guvern, alte autorităţi şi departamente şi mass media
5.sprijin în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei în vigoare

Punctul naţional de contact - ATRIBUŢII

Punctul naţional de contact al SRAAF funcţionează la nivelul DGSA al ANSVSA.
1. primeşte notificările Comisiei Europene şi identifică şi selectează acele notificări care
privesc România;
2. arhivează toate notificările de transmise de Comisia Europeană şi cele de la nivel naţional,
gestionând arhiva centrală a sistemului;
3. transmite aceste notificări punctelor de contact conform domeniilor de intervenţie;
4. primeşte toate datele privind toate alertele externe şi interne;
5. selectează şi transmite către Comisia Europeană acele alerte care privesc Comunitatea
Europeană;
6. organizează activitatea la nivelul structurii ANSVSA şi face recomandări celorlalţi
membrii ai sistemului

ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR LOCALE

1. identificarea pericolului
2. evaluarea riscului – principiile de bază ale evaluării calitative
3. iniţierea acţiunilor, conform domeniilor de intervenţie [vezi Ordinul comun nr.
772/68/859/442 al MAPDR, ANSVSA, MS, ANPC, pentru aprobarea Normei privind
sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje]
4. comunicarea cu celelalte structuri, conform domeniilor de intervenţie
5. revizuirea opţiunilor de intervenţie pe baza informaţiilor disponibile
6. punerea la dispoziţie de informaţii suplimentare, la cerere
Structurile locale pot cere asistenţă şi sprijin din partea structurilor centrale, în cazul în
care consideră necesar.

70
CIRCUITUL INFORMATIEI IN CADRUL UNEI ALERTE RECEPTIONATE PRIN
SRAAF :
CATEGORII DE NOTIFICARI TRANSMISE PRIN SRAAF :
I. NOTIFICARE INTERNA –provenita de la structurile implicate in SRAAF de pe
teritoriul Romaniei ;
II. NOTIFICARE EXTERNA- initiata in afara Romaniei, receptionata la punctul national
de contact –ANSVSA-si distribuite catre toate structurile implicate in SRAAF , conform
domeniilor de interventie ;
1. DSVSA-transmite informatii catre ANSVSA, celorlalte DSVSA judetene in functie de
lista de distributie si/sau structurilor teritoriale ale celorlate autoritati, conform domeniilor
de competenta;
2. DSP-transmite informatii catre M Sanatatii, celorlalte DSP judetene in functie de lista de
distributie, catre DSVSA din acelasi judet ( toate notificarile) si/sau catre structurile
teritoriale ale celorlate autoritati, conform domeniilor de competenta;
3. CJPC-transmite informatii catre ANPC, celorlalte CJPC judetene in functie de lista de
distributie, catre DSVSA din acelas judet ( toate notificarile) si/sau catre structurile
teritoriale ale celorlate autoritati, conform domeniilor de competenta;
4. DADR-transmite informatii catre MADR, celorlalte DADR judetene in functie de lista de
distributie, catre DSVSA din acelas judet ( toate notificarile) si/sau catre structurile
teritoriale ale celorlate autoritati, conform domeniilor de competenta

EVALUAREA RISCULUI - PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE EVALUĂRII

CALITATIVE

1. Risc Înalt: când efectele adverse sunt severe şi imediate (de ex. E. coli O157, Cl.
Botulinum, substanţe chimice caustice, prezenţa alergenilor).
2. Risc Mediu: când efectele adverse sunt serioase, dar apar ca urmare a expunerii sau
consumului îndelungat (de ex. substanţe chimice precum hidrocarburile aromatice
policiclice).
3. Risc Redus: când efectele asupra sănătăţii sunt minime sau nu sunt recunoscute
deocamdată efecte adverse (de ex. reziduuri de substanţe chimice care depăşesc cu puţin
limitele legale nefiind un pericol pentru sănătate, corpuri străine).

71
EVALUAREA RISCULUI RASFF – DOMENII I
1.Furaje şi aditivi furajeri
2. Ecarisare
3. Materiale cu risc specific şi alte subproduse de origine animală
4. Reziduuri de pesticide şi contaminanţi
5. Micotoxine
6. Biotoxine
7. Microbiologie
8. Rezduuri de medicamente veterinare
9. Carne roşie şi produse
10. Carne de pui şi produse, oua

EVALUAREA RISCULUI RASFF – DOMENII II

11. Vanat
12. Peşte şi produse din peşte
13. Moluşte bivalve
14. Lapte şi produse din lapte
15. Alergeni
16. Aditivi alimentari şi suplimente alimentare
17. Organisme modificate genetic
18. Plante aromantice şi condimente
19. Apa (minerală)

MODALITATI DE TRANSMITERE :
Transmiterea unei notificari de alerta se face pe e-mail catre echipa RASFF de la
nivelul fiecarei DSVSA judetene;
Termenul de reactie de la luarea la cunostinta a unei probleme care face obiectul
SRAAF este de maxim 4 ore;
Pentru rapiditatea reactiei in caz ca sistemul electronic nu functioneaza se transmit
informatiile pe fax iar ulterior si prin sistem electronic, concomitent sunt contactati telefonic
membrii echipei RASFF din judetele implicate pentru initierea masurilor de reactie;

72
RETRAGEGERA DE PRODUSE ALIMENTARE SAU FURAJE NECONFORME DE
LA COMERCIALIZARE/FURAJARE :
Retragerea produselor neconforme care intra sub incidenta SRAAF este conform
normelor legale obligatia operatorului din domeniul alimentar(procesator, fermier,
intermediar, comerciant);
Responsabilitatea structurilor oficiale locale implicate in gestionarea alertei este de a
verifica eficenta retragerii;
Nerespectarea obligatiei de retragere de pe piata a alimentelor neconforme se
sanctioneaza contraventional sau penal in functie de gravitatea abaterii;

COMUNICAREA CU MASS-MEDIA:
Toate informatiile obtinute in scopul gestionarii si investigarii unei alerte sunt
confidentiale si nu sunt facute publice de structurile locale(manual operational SRAAF);
Dupa evaluarea riscului de autoritatile centrale , dupa consultarea prealabila a
autoritatilor centrale intre ele,cand se considera necesar(in functie de risc) acestea vor formula
un comunicat catre mijloacele mass-media cu informatii relevante legate de alerta;
Inainte de comunicatul de presa in care vor fi publicate nume de companii sau marci,
compania implicata in subiect va fi informata;

Exemple privind situatii care pot fi intalnite in gestionarea unei alerte- 2013 :
1. Alerta : nr. de sortimente din produsele incriminate 10 , categoria de produs –produse
lactate,risc- suspiciune contaminare cu aflatoxina M1, arie de distributie -13 judete
inclusiv jud. Cluj, cantitate de produse puse pe piata 70.529 bucati,retinute oficial si
dirijate la distrugere-64.109 bucati;
2. Alerta : initiata la reclamatie de judetul VN): nr. sortimente din produsul incriminat
1,produs incriminat conserva peste hering,risc-contaminare cu Cl. Botulinium,arie de
distributie nationala printre care 1 operator alimentar (depozit) din judetul Cluj, cantitate
de produse puse pe piata 312 buc, a fost initiata procedura de retragere de pe piata, in
timpul procedurii de retragere de pe piata analizele de laborator au infirmat suspiciunea de
contaminare a produsului cu Cl Botulinium, motiv pentru care produsul a fost reintrodus
la comercializare;

73
SITUATIA STATISTICA A ALERTELOR ALIMENTARE si FURAJE
RECEPTIONATE PRIN SRAAF 2012-2013
I. Nr. de alerte alimentare/ furaje receptionate de DSVSA Cluj in anul 2012 :
1. produse de origine animala-11 alerte( carne, peste, produse din carne, oua)
2. produse de origine nonanimala-12 alerte(apa plata, fructe citrice, legume)
3. furaje-2 ( furaj combinat –POA, premix porcine contaminare chimica-)
II. Nr. de alerte alimentare/furaje receptionate de DSVSA Cluj in anul 2013 pana in
prezent :
1. produse de origine animala -16 alerte(carne, peste, conserve de carne, peste , produse
lactate, miere)
2. produse alimentare de origine nonanimala-11 alerte( alcool etilic, produse de patiserie
durabile, porumb pt. floricele,ulei, faina malai)
3. furaje-0

ORGANIZARE
Responsabilul de operarea SRAAF de la nivel local (coordonator) va desemna, după
necesităţi, persoanele care fac parte din structura SRAAF la nivelul structurilor teritoriale şi
locale.
De asemenea, responsabilul de operarea SRAAF va desemna, în toate cazurile în care
el nu este disponibil, o persoană responsabilă cu verificarea mijloacelor de comunicare
stabilite pentru transmiterea notificărilor, conform orarului stipulat stabilit in manual

ÎNCHIDEREA ALERTEI (NOTIFICĂRII)

O alertă poate fi declarată închisă când există dovezile documentate, necesare şi
suficiente pentru:
1. ţinerea sub control a riscului astfel încât acesta să nu reprezinte o problemă de sănătate
publică
2. denaturarea şi/sau distrugerea produsului
3. infirmarea prezenţei unui pericol sau existenţei unui risc
Când investigaţiile din cadrul unei alerte s-au încheiat şi riscul aferent alertei respective
este sub control, ANSVSA va notifica toate structurile implicate în acea alertă de închiderea
acesteia.

74
 În caz că există date suplimentare care apar după închiderea oficială a alertei, acestea
trebuie transmise pe formular adiţional conform regulilor de transmitere a notificărilor, nu mai
târziu de 4 ore de la aflarea acestora.

Cadrul general al legislaţiei UE privind siguranţa alimentelor

CUPRINS
1. Introducere in modul
2. Nevoia de informare si explicatii ale participantilor
3. Cadrul general legislativ
4. Legislaţia în domeniul hranei pentru animale şi legislaţia în domeniul produselor
alimentare
5. Legislaţia în domeniul controlului oficial

O NOUĂ ABORDARE PRIVIND SIGURANŢA ALIMENTELOR

I. ADMINISTRATIV
II. LEGISLATIV

I. NOUA ABORDARE ADMINISTRATIVĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ ROMÂNIA
1. 1997 prima reorganizare în cadrul comisiei 1. 2003 Agenţia Naţională Sanitar Veterinară
a) control 2. Agenţia Română pentru Siguranţa Alimentelor
b) opinii DGAGRI DG SANCO OG 90/08.2003
c) ştiinţifice 3. Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
2. 1999 a doua reorganizare în cadrul comisiei - înfiinţare OG 42/01.2004
legislaţie DGAGRI - DG SANCO 4. Agenţia Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
3. 2002 Autoritatea Europeană pentru Siguranţa – organizare şi funcţionare HG 308 /11.03.2004
Alimentelor 5. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor L 215/24.05.2004
Regulation (EC) No 178/2002

75
 II. NOUA ABORDARE LEGISLATIVĂ
UNIUNEA EUROPEANĂ ROMÂNIA
1. “Carta Albă” a siguranţei alimentare ianuarie 1. L 57/2002 – producţia circulaţia şi comercializarea
2000 alimentelor
2. Regulament 178/2002 – legea privind 2. L 150/2004 Legea privind Siguranţa Alimentelor
siguranţa alimentelor 3. HG 1196/2002 – controlul oficial al alimentelor
3. Regulament 852/2004 – igiena alimentelor 4. HG 1198/2002 igiena produselor alimentare
4. Regulament 853/2004 – igiena alimentelor de
origine animală
5. Regulament 854/2004 –controlul oficial al
alimentelor de origine animală
6. Regulament 882/2004 – controlul oficial al
alimentelor şi furajelor
7. Directiva 2004/41 – abrogarea a 17 directive

76
Institutii
1. Comisia Europeana-Directia generala pentru protectia sanatatii si a consumatorului
(DGSANCO)
2. Institutia CE care apara drepturile consumatorului si asigura protectia sanatatii
oamenilor
3. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA)
4. Sursa independenta de consultanta stiintifica si de comunicare a riscurilor asociate
filierelor alimentare

Oficiul Veterinar şi pentru Alimente din Europa (FVO)

Misiunea îndeplinită de FVO, prin intermediul evaluărilor realizate, este aceea de a:
1. Promova sisteme de control eficient privind siguranţa şi calitatea alimentelor,
sectorul veterinar şi de sănătate a plantelor;
2. Verifică respectarea cerinţelor legislaţiei UE în domeniul siguranţei şi calităţii
alimentelor, în sectorul veterinar şi al sănătăţii plantelor pe teritoriul Uniunii
Europene şi pe teritoriul ţărilor terţe care exportă către UE;
3. Contribui la dezvoltarea politicii UE în sectoarele siguranţei şi calităţii alimentelor,
în sectorul veterinar şi al sănătăţii plantelor

Obiective generale ale legilor siguranţei alimentelor

1. Să protejeze viaţa şi sănătatea oamenilor
2. Să protejeze interesele consumatorilor
3. Să ţină seama de:
a) sănătatea şi bunăstarea animalelor
b) sănătatea plantelor şi mediu
4. Libera circulaţie a mărfurilor
5. Să ţină seama de standarde internaţionale

Tendinţe actuale privind de siguranţa alimentelor

1. Abordare bazată pe prevenire
2. Standarde şi controale bazate pe ştiinţă
3. Sisteme bazate pe analiza riscului
4. Coordonare
5. Abordarea întregului lanţ alimentar – “de la fermă la furculiţă”

77
 6. Capacitatea de a asigura trasabilitatea şi de a reacţiona în cazul crizelor
7. Transparenţa standardelor şi a procedurilor
8. Abordare globală – WTO Codex

90 Directive ale Consiliului & Regulamente

600 Decizii ale Comisiei

Organizarea iniţială a sistemului de control al igienei

alimentelor

78
79
Regulamentul 178/2002
Principii:
1. un nivel înalt al siguranţei alimentelor comerţ liber armonizare
2. alimente şi furaje
3. transparenţă şi independenţă (legislaţie, control, advice)
4. trasabilitate
5. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor opinie ştiinţifică sursă de informare
independentă aliment/furaj/sănătatea şi bunăstarea alimentelor/ sănătatea plantelor

Reguli privind igiena alimentelor

Noile reguli privind igiena iau în calcul, în mod special, următoarele principii:
1. Responsabilitatea primară pentru siguranţa alimentelor aparţine operatorului din
sectorul alimentar;
2. Siguranţa alimentelor este asigurată pe tot parcursul filierei alimentare, începând cu
producţia primară;
3. Implementarea generală a procedurilor se bazează pe principiile HACCP;
4. Aplicarea cerinţelor comune de bază privind igiena, cu posibilitatea specificării în
mai mare detaliu pentru anumite categorii de alimente;

80
5. Înregistrarea sau aprobarea anumitor unităţi alimentare;
6. Elaborarea de ghiduri cu bune practici privind igiena sau aplicarea principiilor
HACCP, ca instrument valoros prin care se sprijină operatorii din industria
alimentară la toate nivelele filierei alimentare, cu scopul respectării noilor reguli
7. Asigurarea de flexibilitate pentru alimentele produse în regiuni îndepărtate (zone
montane situate la mare altitudine, zone izolate) şi pentru producţia tradiţională.
8. Producţia primară pentru utilizare pe plan naţional şi de preparare a alimentelor pe
plan naţional pentru consumul privat nu sunt operaţiuni reglementate prin regulile
Comunităţii.

Definitia “Alimentului”
‘Aliment’ sau produs alimentar se întelege orice produs sau substanţă, indiferent dacă
este procesat integral, parţial sau neprocesat, destinat consumului uman ori preconizat a fi
destinat consumului uman.
‘Alimentele’ includ: băuturile, guma de mestecat şi orice alta substanţă, inclusiv apa
încorporată intenţionat în alimente în timpul producerii, pregătirii sau tratării acestora. Include
apa după cum este definită în articolul 6 din Directiva 98/83/EC şi fără să încalce cernitele
Directivei 80/778/EEC.

I. Principiul Transparentei
1. Consultarea Publicului - in ceea ce priveste dezvoltarea legii sigurantei alimentelor
2. Informarea Publicului –informarea publicului asupra riscurilor(potentiale)

II. Importuri şi Exporturi

1. Importurile trebuie să se conformeze legilor UE sau altor legi echivalente

2. Exporturile trebuie să se conformeze legilor UE, in afara cazurilor în care tările

importatoare au alte acorduri

81
 III. Cerinţe Generale
1. Alimentele nu trebuie puse pe piaţă daca sunt:
a) Dăunătoare sănătăţii
b) Improprii consumului

2. Prezentarea (etichetarea si publicitatea) nu trebuie să inducă în eroare consumatorii

IV. Responsabilităţile operatorilor din domeniul alimentar

Operatorii din domeniul alimentar trebuie să asigure că: alimentele corespund cerinţelor
legii siguranţei alimentelor
Autorităţile implicate în controlul alimentelor trebuie să:
a. implementeze legea privind siguranţa alimentelor
b. monitorizeze şi să controleze

V. Retragerea de pe piaţă & Trasabilitatea

Trasabilitatea
Retragerea de pe piaţă cu succes depinde de trasabilitate

Din Ianuarie 2006 pachetul privind

igiena alimentelor H1 – H5 Transpus
în România

H1- întregul lanţ alimentar EC No

852/2004
1. Responsabilitatea
producătorilor şi a
autorităţilor
2. Cerinţe de igienă
3. Proceduri pentru aprobarea
unităţilor
4. Cerinţe pentru depozitare, transport şi “mărci de sănătate”-(health marks)
5. Ghiduri de bune practici de igienă
6. Criterii microbiologice şi de control al temperaturii
7. Import si export

82
UN CONCEPT NOU « FROM FIELD TO TABLE »

83
84
85
86
87
H2
Reguli Specifice pentru Alimentele de Origine animală Regulamentul 853 din 2004
1. Carne
2. Carne tocată şi produse din carne
3. Abatoare
4. Vânat sălbatic şi de fermă
5. Ouă
6. Scoici
7. Peşte
8. Lapte şi produse lactate
9. Picioare de broască şi melci
10. Grăsimi animale
11. Gelatină şi colagen

88
H3
Controlul oficial al produselor de origine animală EC No 854/2004
1. Asigurarea controlului
2. Acţiunile în caz de non-complianţă
3. Inspecţia ante şi post mortem
4. Proceduri bazate pe auditarea sistemului HACCP
5. Controlul importului

H4
Reguli privind sănătatea animală D 2002/99/EC
1. Certificate veterinare
2. Importuri din ţările terţe
3. Controlul bolilor

H5
Modificarea directivelor existente D 2004/41/EC
1. Amendează 3 directive
2. Abrogă 16 directive

Criterii microbiologice
Reg. Com.2073/2005/CE
Definiţii
1. Criterii microbiologice, lot, durată de valabilitate
2. Alimente gata pentru consum
Operatori din domeniul alimentelor
1. Să asigure conformitatea
2. Să facă studii
3. Să verifice procedurile
4. Să ia masuri corective

89