Evaluarea pacientului cu afectiuni cardiovasculare

In ingrijirea unui pacient cu afectiuni cardiovasculare asistentul medical trebuie sa

tina cont de modul particular in care fiecare individ reactioneaza in fata bolii, dar si
de caracterul evolutiv imprevizibil al suferintelor cardiovasculare.
Desi s-au inregistrat progrese semnificative in domeniul investigatiilor clinice si
paraclinice, a mijloacelor terapeutice, a algoritmilor de abordare a unei urgente, bolile
cardiovasculare continua sa ocupe primul loc in lume ca mortalitate si morbiditate, iar
acest lucru are un impact negativ asupra pacientilor in general.
De regula ei oscileaza intre doua extreme: fie sunt pesimisti, neincrezatori in
rezultatele terapeutice, nemultumiti de ideea unui tratament de lunga durata, fie
nu accepta boala si isi accentueaza astfel riscul mortii subite.
Asistentul medical va trebui sa dea dovada de calm si intelegere in abordarea
acestor pacienti si caile principale de evaluare corecta a starii reale a pacientului sunt :
anamneza eficienta, identificarea semnelor si simptomelor, interpretarea rezultatelor
examenelor paraclinice .
Anamneza si ingrijirea unui pacient cu suferinta acuta, brusc instalata, difera de
anamneza si ingrijirea unui pacient stabil cu suferinta cronica;
• un pacient cu infarct miocardic acut necesita masuri imediate medicale si de
ingrijire de care depinde chiar salvarea vietii lui (de exemplu: calmarea durerii
precordiale sau prevenirea tulburarilor de ritm), iar pentru aceasta sunt alese
cateva intrebari despre:
-senzatia-de disconfort toracic si simptomele asociate (de exemplu: dispnee,
palpitatii),
-alergii,
- istoricul de fumator,
- regimul alimentar,.
Intrebarile pot fi adresate in timp ce stabilim frecventa batailor cordului, valoarea TA,
si realizam abordul venos periferic;

• cand pacientul se va stabiliza se poate obtine un istoric cu mai multe detalii.

1
 Pacientii cu afectiuni cardiovasculare prezinta de multe ori semne si simptome
specifice:

1. Dispneea
Dispneea reprezinta dificultatea de a respira, definita frecvent de pacient ca
,,sete de aer" si se manifesta prin modificari de frecventa, amplitudine sau ritm al
miscarilor respiratorii.
Dispneea nu este o manifestare specifica suferintelor cardiovasculare, dar poate
fi una dintre manifestarile de debut ale acestora.
In functie de durata, severitatea si intensitatea sa, dispneea din afectiumle cardiace
se poate
- clasifica astfel:
- dispneea de efort
- dispneea permanenta de repaus
- dispneea paroxistica.
Pentru o evaluare cat mai precisa a dificultatilor de respiratie, asistentul medical va
adresa pacientului urmatoarele intrebari:
• Ati mai avut si in trecut probleme cu respiratia?
• De cand aveti senzatia ca respiratia este mai dificila?
• Cand apare de regula senzatia ca nu va mai ajunge aerul?
• Ce amelioreaza sau agraveaza dificultatea in respiratie?
• Ati luat medicamente pentru problemele cu respiratia? Cum v-ati simtit dupa
acest tratament?

2
 2. Durerea
Durerea din afectiunile cardiovasculare poate fi clasificata astfel:
A. Durerea precordiala
B. Durerea din afectiunile
vasculare.

A. Durerea precordiala
• reprezinta principalul semnal de alarma, ce determina pacientul sa se prezinte la
medic
• in functie de contextul patologic in care apare, putem diferentia:
- durerea din boala coronariana
- durerea din pericardita acuta
- durerea din bolile aortei
- durerea necaracteristica de origine cardiac
- durerea vegetative sau functionala
- durerea de cauza extracardiovasculara( apare in afectiuni ale
tegumentelor, muschilor, nervilor, coastelor, articulatiilor,, boli pleuro-
pulmonare , suferinte digestive)

Durerea din angina pectorala

- este localizata retrosternal si poate iradia in umarul si membrul superior
stang pe marginea cubitala-interesand ultimele doua degete
- are caracter constrictiv, uneori pacientul o descrie ca pe o senzatie de
greutate si apasare
- de regula nu se asociaza cu alte simptome
- durata este de cateva minute pana la jumatate de ora
- apare de regula la efort fizic sau in situatii stressante
- cedeaza spontan la incetarea efortului sau dupa administrarea de
nitroglicerina
- nu se insoteste intotdeauna de modificari ale traseului EKG.

3
B. Durerea din afectiunile arteriale periferice:
In sindromul de ischemie periferica acuta – durerea se instalaza brusc, cu intensitate
progresiva, insotita de modificari de temperarura si culoare in segmentul afectat ce
devine cianotic si mai rece
In sindromul de ischemie periferica cronica – durerea apare la mers, cedeaza la
repaus si are are intensitate variabila, in functie de severitatea afectiunii arteriale
Durerea din afectiunile venoase periferice– apare caracteristic in tromboflebita, are
caracter de tensiune, intensitate mare, ce se accentueaza in pozitie verticala.

3. Palpitatiile
• sunt expresia unor perturbari ale activitatii ritmice §i regulate a cordului, pe care
pacientii le descriu in mod diferit: uneori ca pe simpla percepere in conditii de
repaus a batailor inimii, alteori ca pe o bataie in plus, ,,o fluturare" a inimii
Cauze posibile ale palpitatiilor :
- Distonia neuro-vegetativa, cand palpitaiile se asociaza cu o senzatie de nod in
gat, de constrictie toracica, emotivitate exagerata, iritabilitate, neliniste
- Tulburarile ritmului cardiac : extrasistole atriale, extrasistole ventriculare,
fibrilatie atiala
- Tulburari functionale sau organice extracardiace :hipertiroidie, diabetul zaharat,
anemie severa, etc.

4. Cefaleea
• poate aparea in crizele de hipertensiune arteriala cand durerea are de regula
localizare occipitala sau frontala
 se asociaza cu zgomotele auriculare (acufene), tulburari vizuale si are de
regula intensitate crescuta §i caracter pulsatil.

4
BIBLIOGRAFIE :
Ghid de nursing
Autori : Gheorghe Nicolae, Gherghina Viorel, Timofte Mircea, IOrdache Liliana
Ordinul Asistentilor Medicali si a Moaselor din Romania