Ma numesc.................

și voi prezenta lucrarea de licență cu titlul

MODALITĂȚI DE REALIZARE A EDUCAȚIEI MORAL CIVICE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR.
Educația morală este unul dintre conținuturile generale ale educației,
alături de educația științifică sau intelectuală, aplicativă sau tehnologică,
estetică și psihofizică. Importanța educației morale rezultă din dimensiunea sa
cea mai profundă și mai extinsă. Datorită acestei trăsături caracteristice,
educația morală este denumită „educația însăși” (Reboul, 1976).
Educației morale îi revine rolul fundamental de a forma conduita morală
și comportamentul civilizat, achiziții atât de necesare astăzi, dacă ne raportăm
la criza morală pe care o traversează societatea contemporană.
Obiectivul final al educației morale îl reprezintă comportamentul moral și
exercitarea relațiilor interumane, acestea fiind determinat de actele intelectuale,
declanșate și realizate de mecanisme motivational-energetice, care se pot
realiza în mod voluntar.
Lucrarea de față este structurată pe patru capitole, astfel:
Primul capitol, numit Educația morală – dimensiune fundamentală a
educației, se concentrează pe aspecte precum: criza morală a societății
contemporane, educația și reperele ei axiologice, educația morală – elemente
de specificitate.
În al doilea capitol, intitulat Importanța educației morale la vârsta micii
școlarități, am integrat subtemele: învățământul primar din România – repere
generale, particularități ale dezvoltării personalității la vârstă școlară mică și
rolul educației morale în formarea personalității școlarului mic.
În capitolul trei, Modalități de realizare a educației morale în învățământul
primar, am definit educația morală, identificând finalități și conținuturi
specifice, am exemplificat contexte curriculare de realizare a educației morale
în învățământul primar și am prezentat câteva strategii didactice interactive
utilizate în educația morală a școlarilor mici.
Capitolul 4, Rolul Educației morale în eficientizarea procesului de
învățământ învățământul primar (microcercetare pedagogică),reprezintă
microcercetare pedagogică, prin intermediul căreia am demonstrat importanța
utilizării strategiilor interactive în lecția de Educație civică, rolul lor în
cristalizarea profilului moral al personalității elevilor.
În proiectarea și desfășurarea activităților specifice educației moral-civice
se impune respectarea principiilor specifice, cerințelor cu caracter logic, care
reflectă trăsăturile dezvoltării morale, legătura dintre învățare și dezvoltarea
morală, mecanismele învățării morale.
Teoria și practica educațională au arătat că educația morală ar trebui să
debuteze încă din primii ani de viață ai școlarului și să continue apoi,
permanent, pe tot parcursul vieții. Este necesară această educație pentru că, la
vârsta copilăriei, școlarul este mai receptiv la diversele influențe din mediul
înconjurător care se exercită asupra comportamentului și personalității sale.
Este nevoie ca debutul educației morale să aibă loc încă din grădiniță,
deoarece la vârsta preșcolară se acumulează cu cea mai mare ușurință
automatismele care sunt baza deprinderilor de comportament. Această
activitate se continuă în învățământul primar, unde se perfecționează
deprinderile elementare de comportament, deprinderi însușite și transformate
în obișnuințe. Procesul educației morale este o activitate conștientă, care are în
vedere formarea convingerilor, sentimentelor și comportamentelor morale și se
face prin combinarea rațională a metodelor și procedeelor educative, practic
printr-o strategie aplicabilă, în special, disciplinei Educație civică, dacă ne
referim la învățământul primar.
O problemă majoră cu care s-a confruntat școala, de-a lungul existenței
sale, dar și societatea, în prezent, este aceea de a forma o conduită morală
omului. Dacă pentru a realiza obiectivele altor tipuri de educație (intelectuală,
estetică, fizică) sunt programe precise și clare, în domeniul educației morale au
fost întotdeauna puncte de vedere diferite, chiar contradictorii, ale
teoreticienilor și practicienilor.
Scopul concret al acestei cercetări a fost acela de a demonstra impactul
pozitiv al aplicării metodelor didactice moderne în predarea-învăţarea
conținuturilor aferente disciplinei Educație civică în învățământul primar, prin
raportare la rezultatele şcolare ale elevilor, și de a evidenția modalități eficiente
de realizare a educației moral-civice în învățământul primar.
Datorită faptului că problema abordată în lucrarea de faţă are o
aplicabilitate practică imediată şi că prin demersul întreprins se urmăreşte
îmbunătăţirea şi îmbogăţirea modalităţilor concrete de acţiune, vom considera
această cercetare preponderent practic-aplicativă.
Ipotezele ce au ghidat demersul investigativ întreprins sunt următoarele:
Dacă în procesul de predare-învăţare al conținuturilor specifice disciplinei
Educație civică se vor utiliza frecvent metode și tehnici moderne, interactive,
atunci rezultatele şcolare ale elevilor se vor îmbunătăţi.
Dacă școlarii mici beneficiază de un program de intervenție relevant pentru
un demers de educație morală, atunci deprinderile și comportamentele
circumscrise conduitei morale se vor dezvolta corespunzător.
Am realizat microcercetarea pe un eşantion constituit din 13 elevi ai clasei a
III-a de la Şcoala Gimnazială Lazuri, din comuna Comișani, reprezentând
grupul experimental. Am ales acest eşantion, deoarece a fost clasa la care am
avut posibilitatea să desfăşurăm cercetarea pe tot parcursul anului şcolar. Din
păcate, nu am avut posibilitatea de a avea şi un eşantion martor. Din cauza
acestui fapt, am repartizat cercetarea pe perioade de timp, şi anume cele două
semestre ale anului şcolar. În primul semestru, au fost folosite în activitatea de
predare-învățare-evaluare a disciplinei educație civică mai mult metode
tradiţionale, iar în al doilea semestru au fost introduse metode moderne, activ-
participative.
Am stabilit perioada de cercetare ca fiind anul şcolar 2020-2021,
împărţind-o în două etape, corespunzătoare celor două semestre. În prima
etapă, au fost folosite, în activitatea de predare-învățare-evaluare, metode şi
procedee preponderent tradiţionale, iar în a doua etapă s-au introdus tot mai
frecvent metode activ participative.
În primul rând, a fost monitorizat progresul şcolar al elevilor în cele două
semestre ale anului școlar 2020-2021, analizându-se rezultatele obţinute de
către aceştia la testările iniţiale şi finale şi determinând progresul lor şcolar.
Dacă prima ipoteza este validă, atunci comportamentele indezirabile nu se vor
mai manifesta, relațiile dintre elevi se vor îmbunătăți, dar și performanțele lor
școlare.
Pe lângă analiza rezultatelor şcolare ale elevilor, s-a valorificat, pe tot
parcursul anului şcolar, metoda observației sistematice a comportamentului,
urmărindu-se atât conduita lor morală, cât şi aspecte specifice integrării active
în grupul de lucru. A fost urmărit cu precădere interesul elevilor pentru
cunoaştere şi dezvoltare, dar şi valorificarea tehnicilor de lucru în grup. Am
folosit în acest sens grila de observare a comportamentului. Am observat câte 3
elevi lunar, pe parcursul primului semestru şi apoi am reluat aceeaşi observaţie
sistematică spre finalul semestrului al II-lea.
La sfârşitul semestrului I, au fost aplicate teste de evaluare sumativă la
disciplina Educație civică - acestea au constituit punctul de plecare în vederea
realizării microcercetării pedagogice.
În lecțiile predate în semestrul I s-au folosit metode tradiţionale, în special,
lucrul cu manualul, conversația, iar în altă lecție susținută spre finalul
cercetării, bazată pe metode moderne, s-au folosit ciorchinele, jocul didactic,
brainstorming. Alte metode interactive care au fost folosite în special în
semestrul al II-lea sunt: Metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat, Diagrama
Venn, Metoda R.A.I, Brainstormingul, Tehnica blazonului, Metoda
explozia stelară, Harta conceptuală, Metoda cadranelor, Metoda
diamantului, Tehnica 3-6-5.
Pe lângă toate aceste activităţi menite să demonstreze veridicitatea primei
ipoteze, am elaborat şi teste sociometrice, pe care le-am aplicat elevilor de
două ori – prima dată în luna noiembrie 2020 şi a doua oară în luna mai 2021.
Pe baza lor, am realizat matricea sociometrică a grupului clasei şi am comparat
rezultatele. Dacă a doua ipoteză se verifică, atunci relaţiile interpersonale şi de
comunicare care se stabilesc între elevii clasei a III-a se vor îmbunătăţi.
Unul dintre avantajele folosirii acestor metode este apropierea dintre elevi,
formarea și dezvoltarea capacității de lucru în grup, de cercetare, de admitere a
părerilor celorlalți, de care este nevoie acum, când elevii au revenit în bănci și
relațiile dintre ei trebuie să se solidifice. De asemenea, s-a dovedit că elevii au
devenit mai empatici, mai cooperanți, mai resposabili în urma derulării
programului de intervenție aplicat în semestrul al II-a, prin utilizarea în cadrul
orelor metode interactive, activ-participative.
Nu trebuie să omitem importanţa şi valoarea educativă a celorlalte
metode (tradiționale sau moderne) care se bazează pe activitate frontală sau
individuală. Există riscul ca utilizând numai metode interactive, unii elevi să
fie controlaţi, dominaţi, „acoperiţi” de ceilalţi. Grupele trebuie alternate, de la
o activitate la alta, ca structură şi componenţă, schimbând totodată şi rolul
elevilor în grupul respectiv.
Concluziile cercetării sunt:
-dacă am folosit preponderent metode interactive, rezultatele la învățătură
ale copiilor s-au îmbunătățit;
-dacă folosim preponderent metode interactive, elevii își vor forma
comportamente morale, dezirabile pentru societate.
Concluziile lucrării:
-educația moral civică este importantă pentru că formează copiilor
comportamente pozitive: empatie, cooperare, responsabilitate (în activitățile de
grup)