AGENŢI ANTISPUMĂ

Spumarea se produce în diferite stadii ale prelucrării materiilor prime vegetale

(spălare, extracţie, concentrare, filtrare), la fermentarea (agitarea mediului de
fermentare), la neutralizarea hidrolizatelor proteice etc. Spumarea micşorează
capacitatea de lucru a aparatelor şi randamentul operaţiunilor.
Spuma reprezintă un sistem dispers, format din bule de gaz dispersate într-un
lichid, separarea dintre aceste două faze fiind realizată de filme cu grosimea mai mare
sau mai mică.

CAUZELE CARE CONDUC LA FORMAREA SPUMELOR

Cauzele care conduc la formarea spumelor pot fi grupate în:

- cauze fizice: agitarea, căderea lichidelor, turbulenţa, transvazările;
- cauze fizico-chimice: compoziţia mediului, prezenţa impurităţilor organice şi
minerale, concentraţia în elemente tensioactive sau agenţi de stabilizare a spumelor,
natura sărurilor minerale;
- cauze chimice: formarea de gaze prin reacţii chimice sau biochimice,
descompunerea sărurilor solubilizate.
Anumiţi factori cum ar fi variaţiile de pH-ul, temperatura, concentraţia pot
conduce la modificarea gradului de dispersie sau solubilităţii compuşilor organici sau
anorganici şi să favorizeze formarea spumei. Stabilizarea spumei este asigurată de
prezenţa la suprafaţă a bulelor de gaz, a unui film de lichid şi a unui film de substanţă
tensioactivă, grosimea acestor două filme putând varia între 2 şi 50 μm.

TIPURI DE SPUMĂ

Există două tipuri de spumă şi anume:

- spuma sferică, care este cu atât mai stabilă cu cât dimensiunile bulelor de gaz
dispersate sunt mai mici. Aceste spume pot fi distruse prin unirea mai multor bule mici
într-una mai mare, care poate fi expulzată la suprafaţa mediului prin diferenţa de
densitate dintre lichid şi gazul dispersat sau dintre lichid şi vaporii, săi în cazul
fierberii.
- spumă poliedrică sau superficială, care este formată din bule de gaze separate
unele de altele prin intermediul lamelor fine de lichid, care se unesc între ele prin linii
de contact denumite borduri de platou.
Stabilitatea spumelor este asigurată de prezenţa substanţelor spumante care se
comportă ca nişte emulgatori, adică au o parte hidrofilă şi una hidrofobă.