Spumarea se produce în diferite stadii ale prelucrării materiilor prime vegetale
(spălare, extracţie, concentrare, filtrare), la fermentarea (agitarea mediului de fermentare), la neutralizarea hidrolizatelor proteice etc. Spumarea micşorează capacitatea de lucru a aparatelor şi randamentul operaţiunilor. Spuma reprezintă un sistem dispers, format din bule de gaz dispersate într-un lichid, separarea dintre aceste două faze fiind realizată de filme cu grosimea mai mare sau mai mică.
CAUZELE CARE CONDUC LA FORMAREA SPUMELOR
Cauzele care conduc la formarea spumelor pot fi grupate în:
- cauze fizice: agitarea, căderea lichidelor, turbulenţa, transvazările; - cauze fizico-chimice: compoziţia mediului, prezenţa impurităţilor organice şi minerale, concentraţia în elemente tensioactive sau agenţi de stabilizare a spumelor, natura sărurilor minerale; - cauze chimice: formarea de gaze prin reacţii chimice sau biochimice, descompunerea sărurilor solubilizate. Anumiţi factori cum ar fi variaţiile de pH-ul, temperatura, concentraţia pot conduce la modificarea gradului de dispersie sau solubilităţii compuşilor organici sau anorganici şi să favorizeze formarea spumei. Stabilizarea spumei este asigurată de prezenţa la suprafaţă a bulelor de gaz, a unui film de lichid şi a unui film de substanţă tensioactivă, grosimea acestor două filme putând varia între 2 şi 50 μm.
TIPURI DE SPUMĂ
Există două tipuri de spumă şi anume:
- spuma sferică, care este cu atât mai stabilă cu cât dimensiunile bulelor de gaz dispersate sunt mai mici. Aceste spume pot fi distruse prin unirea mai multor bule mici într-una mai mare, care poate fi expulzată la suprafaţa mediului prin diferenţa de densitate dintre lichid şi gazul dispersat sau dintre lichid şi vaporii, săi în cazul fierberii. - spumă poliedrică sau superficială, care este formată din bule de gaze separate unele de altele prin intermediul lamelor fine de lichid, care se unesc între ele prin linii de contact denumite borduri de platou. Stabilitatea spumelor este asigurată de prezenţa substanţelor spumante care se comportă ca nişte emulgatori, adică au o parte hidrofilă şi una hidrofobă.